Argus, ianuarie 1943 (Anul 33, nr. 8906-8928)
1943-01-04 / nr. 8906
ANUL XXXII Nr.8906 V apărut si s a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPliî PENTRU TOTI No. 153 r ABONAMEN In ţară in străinătate Tariful In funcţi de convenţiile poştale internaţionale 6 fel în străinătate LUNI 4 IANUARIE 1943 ifstpănit si s a pus in vâraare. timpul familiei TIMPUL PENTRU TOTI No. 153 P UBI ICITATEA M primeşte la administraţia, ziaru»lui şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „A R G U S” S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Htot Redactor responsabili ...M Al. PETROV HT ID 1000 Lei • lom 530 „ S lom 300 Lei în țară »* GOSPODĂRIILE ŢĂRĂNEŞTI IA NOI ŞI IN ALTE ŢĂRI Pe cercetarea gospodăriilor ţaraatât la noi prin ICAR cât şi un alte ţâri, cum şi dte datele pubILcaate de Institutul Internaţional de Agricultură din Roma, rezultă o corectaţia directă între vanitul brut la hectar şi venitul naţional social dat «• q exploataţi la ha. Cu cât venitel e mai mare cu atât si venitul national social e mai ridicat. Exploietaţiiie agricole nu participa iB^viaţa economică a Statului numai ceea ce dau fiscului„ direct sau ect. De pa lângă venitul ce-i dau plugarului, pe lângă venitul ce-l dau ftspului, mai alimentează societatea prin întreţinerea şi a altor persoana (0 prin creiarea de întreprinderi dife. *«a tn viaţa Statului Dobinzile plătite de o exploataţie mne sunt tot o Contribuţie la venitul naţional social. ITârtia cu agricultura cea mai intensivă au venit social cel mai ridicat. In perioada 1936.937, putem clasi 4 grupe: Ţău cu un venit Brut peste 400 fr. aur la hectar : Elveţia, Norvegia,, Germania, Danemarca. Venitul naţional social este Bid între 225 şi 592 fr. aur la hectar; târî cu un venit brut de 200— d00 fr. aur la ha; venitul naţional •»dar e şi el cuprins între 132-247 fr. aur la ha. aci intră Cehoslovacia, Suedia, Austria. Ţări cu un venit brutde 1001-200 fr. aur la ha. în care intră Polonia şi Finlanda. Venitul naţional social e cuprins înecra 92 şi 113 fr. aur la ha. Ţări cu venit brut sub 100 fr. aur la ha. în Barg intră Lituania, România, Estotela. România ara 89 fr. aur la ha. Aitost brut şi un venit social numai 08 77 fr. aur la ha. De acoi în ziare, în reviste se obiştueşte a se compara producţia agriculturii noastre cu aceia din Apus. Aceasta comparaţie cesavantajească întotdeauna agricultura noastră.. In Apus există un climat ce pune la dispoziţia agricultorului cantitatea necesară de precipitaţii. Recoltele sunt astfel mai asigurate. Deşi solul de acolo e mai puţin fertil, tehnica actuală puna la dispoziţia agricultoirului mijloace suficiente pentru a-l îmbunătăţi. Cred că o regiune de pe glob cu care agricultura noastra poate primi comparaţia o formează America de Nord şi in special Statele Unite. Acolo găsim extinse cele două plante tipic® agriculturii româneşti : grâul şi porumbul, iar climatul, în regiunile da mare cultură e un climat continental, comparând producţia de grâu a Statelor Unite cu toată tehnica şi mecanizarea de capa dispune, constatăm că producţia grâului la hectar nu depăşeşte in decursul anilor 1926—35 media de 950 kg. la hectar. Dacă la noi am separa media marei proprietăţi de aceia a micii proprietăţi atunci balanţa ar fi cu totul defavorabilă feamierilor americani. Producţia porumbului a superioară în America. Dar în ziua când vom da ţăranului nostru organizarea şi mijoacele la care dispune fermierul american, cu siguranţă comparaţia şi în acest domeniu va fi îmbucurătoare. Dar cu orice ţară am compara producţia agricolă a ţării noastre, să nu uităm că pe lângă producţia obţinută la hectar să arătăm şi condiţiunile economice şi sociala în care se desfăşoară acea agricultură. Agricultura mondială stă sub influenţa factorilor economiei şi sociali. Regiuni ar idei, regiuni cu terenuri nisipoase au fost ca prin minune transformate acolo unde au existat condiţiuni economice avantagioase In timp ce popoarele lumii luptă pentru a-şi asigura existenţa suprafeţe imense stau nefolosite şi aştearnă bagheta magică care să le pună în valoare. Dar chiar şi în forma actuală de utilizare a terenului, s-au constatat de atâtea ori cazuri când produsele agricola nu puteau fi desfăcute, în timp ca muuite regiuni populaţia murea da foame. In multe regiuni,, agricultura în ultimii 20 de ani a făcut progrese uimitoare. Agricultura intensivă de azi e rezultatul coordonării tuturor factoror de producţie, care au dat posibilitatea agricultorului de a ieşi dim faza extensivă. Pentru România, intensificarea amiculturii sale formează o problemă fundamentală. Avem nevoie de o agricultură intensivă pentru a face faţă consumului intern ce sporeşte de la an la an. Dacă vrem să avem o populaţie raţional hrănită aşa cum ne indică cerinţele secolului pe care-l străbatem, atunci numai cu un alt sistem de ruptură putem să realizăm acest deziderat. In 1940 consumul de cereale (grâu, secară și porumb) se ridică la orașe la 200 kg. pro cap de locuitor, iar la sate la 240 kg. Un consum suficient chiar mai ridicat decât la alte popoare. In schimb consumul de leguminoase se ridica numai la 10 kg. de cap de locuitor; cartofii numai la 30 kg., grăsimile în general numai la 12 kg., zahărul la 45 kg. (la oraşe 11.5 kg. la sate 2,5 kg.), legumele 45.5 kg. Dacă ţăranul nostru s’ar hrăni mai bogat şi mai raţional atunci oraşele ar fi lipsite de multe articole Bogăţia de alimente se arăta în timp normal în multe oraşe era numai aparentă. Azi când ţăranul nu mai este atras de piaţă pentru că schimbul nu mai are valoarea de altă dată, el consumă multe din produsele ce le oferea oraşele. Aceasta e încă una din cauzele ce contribuie la raritatea anumitor articole de pe piaţă. Avem nevoie de o agricultură intensivă pentru valorificarea mai bine braţele de muncă ţărăneşti. Avem nevoie de o agricultură intensivă, pentru a mări rentabilitatea agriculturii noastre. Această rentabilitate nu poate fi măsurată numai prin ceea ce numim produs net sau venit nett. Venitul nett este un criteriu de esenţă capitalistă, potrivit pentru întreprinderile ce valorifică în primul rând capitalul. Dacă am compara o cultură extensivă, orzul sau ovăzul, cu una intensivă cum este sfecla de zahăr, exprimând rentabilitatea lor în venit net, am putea obţine la un moment dat acelaşi venit net la hectar. Venitul real, venitul consumabil dat de sfeclă e mult mai mare decât cel al orzului, întrucât sfecla a absorbit multe zile de muncă proprie. După calculele mele în 1941, venitul real consumabil, la sfeclă era cam de ■” ori mai mare decât la orz și ovăz. Iată un exemplu concret care ne arată de ce trebuesc încurajate culturile intensive. Avem nevoie de o agricultură intensivă pentru a pune la îndemâna Economiei Naționale produse cât mai variate, materii prime cât mai multe, pentru a da posibilitatea mai departe desvoltării industriilor agricole. . . Sfera, industriilor agricole trebue mult lărgită, dacă vrem să ridicăm standardul de viaţă al populaţiei. Pentru că toţi ţăranii să fie îmbrăcaţi corect şi să nu mai umble desculţi, e nevoie de o bogată şi eftină industrie textilă, de o bogată şi eftină industrie a prelucrării pieilor Dacă vrem ca populaţia să consume mai mult zahăr (mă refer iarăşi la timpuri normale), zahărul fiind barometrul civilizaţiei unui popor, atunci e nevoie de o agricultură intensivă cu alt asolament. Industria zahărului va putea absorbi un număr mai mare de braţe. Mai mult, zahăr va putea duce la o industrializare a fructelor noastre, iar fructele fiind industrializate astfel se va reduce consumul de alcool, care decimează sănătatea populaţiei. Agricultura intensivă creiază astfel un circuit viu şi intens, angrenând şi desvoltând ramuri numele activitate. . . . Condiţia primă a unei agriculturi intensive o formează existenţa linei pieţi organizate şi disciplinate. Prof. N. Cornăţeanu PIAŢA Aprovizionarea Capitalei de Sărbători Târgul alimentar al Capitalei a fost destul de bine aprovizionat în vederea sărbătorilor. Păsări tăiete s’au adus în cantităţi mai mici decât deobiceiu, însă au fost suficiente pentru a satisface toate cererile. Timpul a permis pescuitul aşa încât piaţa a fost destul de bine aprovizonată şi cu acest articol. Magazinele cu mezeluri au fost foarte bogat aprovizionate atât cu mezeluri proaspete cât şi cu cărnuri afumate. Cererea a fost normală. La vinuri cererea a fost mai mare, însă sub aşteptările comercianţilor. Scumpetea din ultimul an a vinurilor l-a scos din obişnuinţa multor consumatori, iar consumul ocazional se pare că este mai redus, cu toate că preţurile au fost simţitor reduse. In celelalte sectoare comerciale deverul a fost sensibil mărit în săptămâna dinaintea Crăciunului, dar foarte slab în săptămâna dintre Crăciun și Anul Nou. Cerere foarte mare a fost la magazinele cu obiecte pentru cadouri, cari au făcut afaceri foarte frumoase. Depunerea tablourilor de personalul intreprinderilor Potrivit deciziei ministeriale Nr. 119277 din 1942, tablourile de personal, conform legii penrru utilizarea personalului românesc în întreprinderi, urmează a fi depuse în cursul lunei Ianuarie a fiecărui an, cu situaţia la 31 Decembrie a anului precedent, de către întreprinderile economice, industriale, comerciale şi civile de tot felul-Tablourile trebuesc întocmite pe formulare tip şi depuse la Camerele de Comerţ şi de Industrie din circumscripţia unde se află sediul întreprinderii respective, iar pentru Bucureşti vor fi depuse direct la registratura generală a Subsecretariatului de Stat al Industriei, Comerţului şi Minelor, Calea Victoriei No. 133. Formularele se găsesc la Monitorul Oficial şi la librării. Distribuirea uleiului solidificat pentru fabricele de săpun Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile anunţă următoarele: Fabricele de săpun din Capitală şi din provincie, care au primit cote de ulei solidificat prin Decizia Ministerială No. 1037, publicată în M. O. No. 288-942, sunt invitate a-şi ridica efectiv cantităţile repartizate până în seara zilei de 4 ianuarie 1943 inclusiv. Fabricele de săpun, care nu îşi vor ridica cotele Până la data fixată, vor pierde dreptul de a mai figura pe tabelul de distribuţie de ulei solidificat pe anul 1943, iar cotele acordate prin D. M. No. 1037 se vor anula în mod automat. O. F. A. U- L. a primit ordinul de a elibera imediat cantităţile de ulei repartizate Producţia americană de aur LISABONA (E. P. E.). — Suspendarea lucrărilor în minele aurifere în Statele Unite prin dispoziţiunea în vigoare dela 7 Decembrie, este tratată Într'o comunicare a Ministerului Minelor usamerican , dând unele amănunte. Conformi acestei comunicări, interdicţia de exploatare nu se referă numai la întreprinderile în care aurul era numai un produs secundar la obţinerea altor mierale neferoase. De altfel întreprinderilemici cu o exploatare de minereuri de mai puţin de 1.200 tone în anul 1941 sunt exceptate de această interdicţie, trebue însă să -şi restrângă producţia după anumite norme. Se crede că din întreprinderile aurifere ale Statelor Unite un număr de 5000 nu cad în prevederile interdicţiei de mai sus decât 300 mine. Totuşi între acestea sunt şi cele 30 mari întreprinderi caul În ultimul timp auavut singure 50 la sută din întreaga prncţie a aurului. Se crede deci că producţia Statelor Unite de aur va suferi, cu toate excepţiile prevăzute, o restrângere foarte mare. Resursele economice ale Africei occidentale franceze însemnătatea economică şi militară a Africei occidentale franceze este mult mai mică decât putem, crede. Suprafaţa este, într-adevăr foarte întinsă, dar cuprinde imense zone de deşert, iar printre populaţie sunt mulţi oameni de jumătate sălbatici pe care nu te poţi bizui Portul Dakar are, fără discuţie, o însemnată valoare în timp de pace, dar această importanţă este cu mult atenuată în vreme de, război. Şi comunicaţiile dintre Africa occidentală şi Africa de nord franceză nu sunt uşoare. Săptămâna ecou Desfacerea săpunul Ministerul Finanţelor a luat măsura introducerii obligativităţii pentru debitorii de băuturi spirtoase din comunele rurale ca în termen de o lună de la data publicării deviziune să se aprovizioneze pentru nevoile populaţiei cu săpun de rufe şi de spălat la preţurile maximale. Desfacerea acestor produse se va aduce la cunoştinţa sătenilor prin afişare atât în localul de debit cât şi în afara debitului. Contravenienţii acestor măsuri sunt supuşi dispoziţiunilor legii monopolului alcoolului, adică li se vor ridica libretele. NOUI PREŢURI MAXIMALE DE VANZARE Comisariatul Preţurilor a fixat preţurile maximale de vânzare la următoarele produse : bumbacul indigen egrenat provenit din recolta 1942/943 la 680 lei pe kgr., preţul înţeles brutto per netto loco fabrică inclusiv toate taxele către Stat şi taxa 2"/» prevăzută în art. 31 din legea pentru cultivarea, valorificarea și prelucrarea plantelor textile din 24 Aprilie 1940. La prețul maximal de vânzare de mai sus, se adaugă numai timbrele de factură de 1°/» şi impozitul excepţional de :Wp ; bomboanele simple vărsate la325 lei pe gr. netto; specialităţi la 430 lei pe gr. netto; geluri la 460 lei pe kgr. netto. Preturile la bomboane de orice fel sunt stabilite loc o fabrică la care se mai adauga cifra de afaceri, timbre de factură si impozitul exceptonal de 5 m/o. In aceste preturi este cuprins si costul ambalajului necesar transportului cu excepția cutiilor de tablă, al căror preț urmează sa fie facturat separat de fabrica . Untul pasteurizat şi nepasteurizat exclusiv timbrul de factura şi contribuţia de 5 m/o. a fost fixat la angrosist pentru cel pasteurizat la 556 lei kgr. şi untul cel nepasteurizat la 476 lei kgr. la detailist, cel dintâiu la 625 leigr. celălalt 535 lei kgr.; pentru consumatori, untul pasteurzat la 720 lei kgr. şi cel nepasteurizat la 620 lei kgr. Au fost fixate deasemenea preţurile maximale de vânzare la prune uscate, afumate şi la lumanan de toate sorturile cursurilor a de o serie de vitatea unei Lipsa de i româneşti ne lurilor în contributi la sa nu a începi atragă client tia bursieră acest lucru a De data zilnic mijioai intensificat si tiuni. In intervalul pănă’n sărbătorile Crăciunului, bursa a marcat urcări în compartimentul petrolifer și al industrialelor, cele mai cerute, în special Astrele, Micele, Stelele, Reditele, Minierele( S. R. T) , Telefoanele, etc., iar dintre cele mici Prahova, Redeventa, M. R. D. P., etc., bancarele, au rămas mai slabe, la fel asigurările. Un eveniment care a contribuit în mare măsură la accelerarea ritmului de urcare au fost urcările de l* • Mica 1860. Şedinţa de Marti a fost si mai activă ca precedenta. Cererile au crescut, ceea ce denotă o perseverenţă a unei bune dispozitiuni. In şedinţa de Marti, când am încheiat această cronică, Reşiţa înregistra 1750; Creditul Minier 1900 ; Astra 5000; S. R D. 5250;S. T. R 4.600; R. D. P. 450; Telefoane put 2550; Steaua 2550. Şedinţa de la 30 Decembrie a fost consacrată strigărilor de sfârşit de an. ACTIVITATEA BURSEI In intervalul dela 20-30 Decembrie a. c., activitatea bursei s’a desfășurat într’un cadru de vie dispozitîune vrednică numai de zile mari. Bursa, după o acalmie de un an si jumătate a pășit pe o cale, atât de favorabilă. Viata economică are întotdeauna un ritm: bursa pierduse de mult acest ritm, astfel că haussa declanșată de o lună încoace este o reactiune, despre care noi am scris întotdeauna că, nu numai că va veni, dar va trebui să vină. Principiul vaselor comunicante ar*' o largă nucatime ir bursieră. La sfârșit de an pnt-'~n face o constatare nedesmințită că urcarea --------------- Un singur crez, o singură voinţă nălcătoare au fost cuvintele adresate oştirii noastre şi ţării de către M. S. Regele, de către Conducător, şi de către primul ministru cu prilejul Anului Nou. Sunt aceste cuvinte expresia celei mai calde iubiri de Patrie şi de Neam, dar în acelaş timp ele constitue o demonstraţie de încredere, de linişte, de unire, pe care poporul rmân o inspiră oricui se apropie cu gând curat de sufletul lui. Şi cine ascultă această inimă care bate parcă mai intens româneşte ca oricând, află cât de sfinte-i sunt năzuinţele, cât de dreaptă-i e cauza, cât de aprigă-i este voinţa de isbândă. In anul ce a trecut, preocuparea supremă a poporului român a fost războiul, — războiul nostru întregitor şi dătător de dreptate. Pentru acest război, care e al nostru tocmai pentru că e şi al Europei la marginea căreia ne aflăm apărători, eroismul românesc a fost neprecupeţit, jertfa noastră a fost dăruită» — aşa cum a spus M. S. Regele, „cu un curaj şi o abnegaţiune demne de epocile cele mai «rbîrms« ale istoriei noastre“, faţă de lumea căreia aparţinem» faţă de biserică şi faţă de dreptatea aşezărilor de mâine. Ceea ce a înfăptuit poporul nostru în cursul anului trecut — an de luptă crâncenă, de greutăţi neobişnuite — va rămânea în istoria continentului, ca o pildă de credinţă, de unire, de simţ al răspunderii. Această unire şi această răspundere au fost evocate de către «L profesor Mihai Antonescu, preşedintele ad-interim al Consiliului, care în cuvântarea rostită la Palatul Regal în faţa M. S. Regelui, a spus cuvinte în care ne-am regăsit fiecare dintre noi. în unirea noastră mândră şi în simţul răspunderii cu care fiecare Român şi-a făcut datoria, tânăr şi bătrân, din oraşele şi satele noastre trudite, stă însăşi chezăşia drepturilor şi a viitorului nostru. Iată pentru ce, atât cuvintele adresate oştirii ca şi acelea adresate ţării întregi, au cuprins în ele mulţumirea înalţilor noştri factori ai conducerii, mulţumire care a fost exprimată în cuvinte pe cât tii atât de vibrante. eu „RELAŢIILE DINTRE TURCIA Şl GERMANIA SUNT CORDIALE ŞI AMICALE" ISTANBUL, 2 (Rador). — D. N. R. D. Safet Arikan, ambasadorul Turciei la Berlin, a făcut Sâmbătă, înainte de plecare, următoarea declaraţie unui reprezentant al ziarului „Cunhuriyet: * „Relaţiile dintre Turcia şi Germania sunt cordiale şi amicale. In ce priveşte acordul financiar care a fost încheiat, nu am nimic de adăugat la telegrama agenţiei „Anatolia”. Mă înapoiez la postul meu tot aşa de mulţumit ca şi atunci când am venit aci”. D. von Papen, ambasadorul Germaniei, s-a dus la gara din Istanbul spre a saluta la plecare pe ambasadorul Turciei la Berlin. înfiinţarea Consiliului superior de îndrumare şi coordonare a institutelor de credit agricol Monitorul Oficial cu data de 1 ianuarie 1943 publică următorul decret: ART 1. — In scopul îndrumării, coordonării şi controlului operaţiunilor de finanţare a exploatărilor agricole în aport cu principiile şi directivele stabilite de organele conducătoare ale politicii de producţiune şi credit, pentru dirijarea, raţionalizarea şi valorificarea producţiei agricole, se institue, pe data publicării prezentei legi, un consiliu superior de îndrumare şi coordonare a institutelor de credit agricol. ART. 2. — Consiliul superior de îndrumare și coordonare a Institutelor de credit agricol se compune din delegatul ministerului economiei nationale, delegatul ministerului de finanțe, Guvernatorul Băncii Naționale a României sau delagatul său, preşedintele consiliului de administraţie al Creditul Naţional Agricol sau delegatul său. Guvernatorul Creditului Ipotecar al României sau delegatul său, preşedintele consiliului de administraţiea Casei Rurale sau delegatul său, preşedintele consiliului de administraţie al Creditului Funciar Rural sau delegatul său şi preşedintele consiliului de administraţie al Institutului Naţional al Cooperaţiei sau delegatul său. Ministerul economiei naţionale, ori delegatul lui, este de drept preşedintele consiliului. ART. 3 — Atribuţiunile consiliului superior de îndrumare şi coordonare a Institutului de Credit Agricol, sunt următoarele: a) întocmeşte şi adaptează, în conformitate cu principiile stabilite de organele conducătoare ale politicii de producţiune şi credit, programul pentru creiarea, conservarea ■ şi îndrumarea exploatărilor agicole, pentru finanţarea investiţiunilor şi producţiunii în agricultură şi pentru raţionalizarea şi valorificarea producţiunii agricole; b) controlează executarea în fapt a directivelor organelor conducătoare ale politicii de producttiune şi credit, în toate aceste privinţe; c) Examinează repartizarea creditelor acordate de instituțiunile de credit agricol, pentru marea, mijlocia şi mica proprietate; d) Propune Guvernului măsurile ce ar avea de scop să asigure realizarea politicii sale de producţiune şi credit cu privire la agricultură; e) Dă aviz consultativ în materie economică, financiară, socială şi agrară, la cererea departamentelor respective; f) Dă aviz la constituirea de noi instituţiuni de credit agricol, la fuziunea acestora, la înfiinţarea de sucursale, precum şi asupra modificărilor de statute ale acestor instituţiuni; g) îndeplineşte orice alte atribuţiuni sau însărcinări ce i s’ar da. ART. 4. — Consiliul superior de îndrumare şi coordonare al institutelor de credit agricol se întruneşte cel puţin odată pe lună. Consiliul se întruneşte în urma convocării făcute de preşedinte. Convocarea se va face în scris şi va cuprinde ordinea de zi fixată de preşedinte. Membrii consiliului sunt obligaţi a lua parte la şedinţe. Acei care lipsesc nemotivat de la trei şedinţe consecutiv, vor fi amendaţi cu 50.000-200.000 lei, cu excepţia acelor care sunt funcţionari publici şi care se vor pedepsi disciplinar. Secretarul general al Creditului Naţional Agricol, îndeplineşte funcţiunea de secretar al consiliului. ART. 5. — Consiliul deliberează valabil numai în prezenţa majorităţii membrilor săi, iar hotărîrile se iau cu majoritatea absolută a voturilor cel prezentă. In caz de paritate, votul preşedintelui este hotărîtor. Desbaterile sunt consemnate într'un proces-verbal, în care se trec toate discuţiunile ce au avut loc asuprachestiunilor examinate. Hotărîrile se comunică delegaţiaaprobată de aceasta, sunt obligatorii pentru toate instituţiunile de credit agricol. ARP. C. — Preşedintele consiliului superior de îndrumare şi coordonare a Institutelor de credit agricol poate cere secţiunii economice şi financiare a Consiliului Legislativ, precum şi oficiilor sau serviciilor de studii de pe lângă ministere, autorităţii sau regii de Stat să studieze şi să întocmească lucrări preparatorii în legătură cu problemele care formează obiectul preocupărilor sale. De asemenea, poate însărcina orice persoană din afara consiliului, calificată prin specialitatea, competenţa sau experienţa sa, să studieze şi să întocmească lucrări preparatorii pentru o chestiune determinantă şi chiar să participe la lucrările consiliului, pentru a da explicaţiunile de care acesta ar avea nevoe. ART. 7. — Toate cheltuelile ocazionate de funcţionarea şi lucrările Consiliului superior de îndrumare şi coordonare a institutelor de credit agricol, vor fi acoperite dintr’un fond special, înscris în bugetul Ministerului Economiei Naţionale. ART. 8. Orice dispozițiuni contrare prezentei legi sunt și rămân abrogate. Difîcultăţile din coloniile franceze africane devin tot mai mari AMSTERDAM 2 (Rador). — D. N, B : După cum anunţă Serviciul de Informaţiuni Britanice de ’Gaulle a declarat că dificultăţile din Africa de Nord şi din Africa de Vest franceză devin din ce tot ce mai, mari. Aprovizionarea Europei in regiunile din râurit Sub titlul ,,Bilanţ“, ziarul Deutsche Allgemistmnte Zeitung publică în suplimentul politic şi economic, cu prilejul Anului Nou, o serie de articole semnate de personalităţi conducătoare germane, specializate în chestiunile privitoare la armament şi la economie. Autorul articolului constată că deoarece Europa importa cereale şi plante oleaginoase, din colonii în special, ţările europene, încă de la izbucnirea războiului, au fost obligate să distribue aceste produse pe basa de cartele, spre a putea asigura buna lor distribuţie. Situaţia a început să se îmbunatăţească fundamental in cursul amului 1912, fiindcă pe de o parte im mare, număr de ţări, inspirându-se, din exemplul Germaniei, au luat măsuri pentru intensificarea productiei, iar pe de altă parte aproevizionarea Europei a fost asigurată în mare măsură prin produsele recgiunilor ocupate din Rusia Sovietică. Recoltele din regiunile ocupate în răsărit au dat rezultate satisfact cătoare încă din primul an de parte, în special din Ucraina, acum se poate afirma că nul viitor producţia "de plante oleaginoase, ocupate în răsărit. Cu adevărat