Argus, februarie 1943 (Anul 33, nr. 8929-8952)

1943-02-01 / nr. 8929

ANUL XXXII Nr. 3929 A apărut si s’a pus » vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOH No. 157 JT&O NAMEN­Ti In ţară * In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internationale 8 iei în tară d­e iei în striinitaet Fi! 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FINANZ Telefon 3.05.44 % h T».k. îr-LUNI 1 FEBRUARIE 1949 A apărut și s’a pus In vânzare % WPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 157 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru- Iui şi la toate agenţiile de publici­tate. Proprietar: ,,ARGU­S“ S.­­A. înscris sub Nr. 203 Trib. Hfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 ». 300 ,y In jurul cursului rentelor de PAN D. STANESCU-TEQDOfIU Agent oficial de efecte, acţiuni si schimb In doua numere consecutive ale B­arului „Argus“ cu data de 28 si 28 Ianuarie a. c. d. profesor I. Tu­­ruc făcând o paralelă între cota­­țiunea din șina de 14 Ianuarie a. c. în Bursă, a împrumutului de înzestrare, 4,50% (­in 1934 și acea a Imprumutului Reîntregirii 4,50 la sută din 1941, fac constatarea pe care o reproducem în parte, după cum urmează : „In ziua de 14 Ianuarie, împru­mutul înzestrării 4,50"/« din 1934 a cotat. 75, iar împrumutul Reîn­­tregirii 4,50 din"/» din 1941 a cotat 85. Nu este o eroare de tipar; este însă o eroare de Bursă, înţeleg că 80 găsesc persoane cari vând ren­ta Reîntregirii la cursul de 05 fşi Chiar la mai puţin­ — deşi fac o mare greşală — nu-mi pot însă ex­plica cum sunt cumpărători cari oferă preţul de 75, când pot găsi o marfă tot atât de bună, pe preţul de 85 „Nu vreau să spun că trebue să scadă cursul rentei de înzestrare, către cursul rentei de Reîntregire din contră, este, necesar ca preţul acesteia din urm­ă să se ridice cât mai sus — cererile de cumpărare fiind îndreptate mimai către ea — aşa ca să­ ajungă la cursul de 75 sau chiar mai mult, etc.“ Drept concluziune, în ambele, articole citate, d. profesor T. Tu*­tue se întreabă și răspunde în a­­celaș timp, cele ce urmează: ,,Ag­«ntul oficial de Bursă nu trebue să sfătuiască pe cumpărător ce să facă? Dacă toate cererile de cumpărare ar fi fost îndreptate ftumai către împrumutul Reintre. .gi¥iî .dip 1941. cursul acestui îm­prumut .«’ar fi ridicat,“. Tnrcontestab'l că autoritatea d-l uî profesor* Tu tue în uiater­e. este indiscutabilă. Dojana la a­dresa Bursei și a agenților ofi­ciali nu este însă cu nimic justi­ficată Bursa nu poate ţine seama, când constată un curs oficial nu­mai de calcul rece matematic, ci si de raportul dintre cerere şi ei­fert* Ori­­enta înzestrării din 1931. e fost emisă într'o» «mutate re­prezentând val­oara a. de 3 738.020.000 Iei, din care, în decursul celor 8 ani au fost amortizate prin tra­geri la sorţi, titluri în valoare de 277.180.000 lei. Au rămas, prin ur­mare neamortizate titluri în valoa­re numai de lei 3.461.480.000. Această cantitere de rentă s’a tasat în por­tofoliile diverselor instituţiuni, rămânând în circulaţia propriu zisă l­a cantitate, cu totul neînsem­nată faţă de volumul transfeţiu­­nilor din Bursă. Raritatea aces­tei rente, face aşa­dar, ca cererea, deşi nu prea frecventă, să nu gă­sească totuşi o­ contra-partidă, de­cât la Un curs mult mai urcat de­cât cel al rentei • Reîntregirii. Comparativ, Împrumutul Reîn­tregirii din ÎMI se prezintă astfel: In prima tranșă au fost emise titluri în valoare nominală totală de 12 miliarde lei. Titlurile defi­nitive ale acestui împrumut, au ve­nit în sursă deabea în toamna a­­nului 1942. Din aceasta cantitate — circa de patru ori mai mare decât acea a împrumutului înzestrării din 1334 — s’au oferit în Bursă o ava­lanşă de titluri, într’un timp când publieul avea­­mai multă prefe­rinţă pentru plasamente în acţi­uni, deri când cererea este mult ihai redusă. Cu tot, efortul real al agenţilor oficiali de a recomanda din pro­fundă convindere, preferinţa pen­­­tru plasamente în împrumutul Reîntregirii —■ efort ce nu a aş­teptat a fi stimulat — din moti­vele plauzabil mai sus arătate, nu s’a putut ajunge deocamdată la o cotâţ’une mai r­VE cerii, la Trim­u­­mul­ul Reîntregirii, Putem afirma că, fără această temeinică şi sin­ceră con­stie­nţă profesională a a­­genţilor oficiali, însă în slujba intereselor generale — din cau­za de citate, renta respectivă nu ar fi atins măcar acest, curs, deşi în realitate, nu curg cu mult mai mare la împrumutul Reîntregirii, ar fi mai mult decât justificat Este prilejul să relevăm în a­tenţiunea d-lui profesor I. Tutuc, care a luat parte activă la jntoc­mirea planurilor diverselor im-­ prum­uturi dintre cari şi cel al împrumutului Reîntregirii, cele ce urmează : Cursul de azi al rentei Reintra­girii, se datineşte şi marei canti­tăţi de titluri mici de câte 2500 şi 5000 lei, care apasă piaţa şi pe care Bursa nu le cotează separat. Proba evidentă, este că, Comi­tetul Bursei sesizându-se de difi­cultă­ţile ce re creaza abundenta titlurilor miei, a reglementat fe­lul de livrare a titlurilor împru­mutului Reîntregirii, limitând pre­darea titlurilor mici ,de câte 2500 şi 50(10 lei la 100/4 din valoarea no­­minală totală transacţionată pen­tru fiecare operaţiune în parte. In ziua de 28 Ianuarie a. c, bu­­­năoară, împrumutul reîntregirii a cotat 63-63­/4, în cadrul normelor de livrare mai sus arătate pentru titlurile mici. Concomitent, în târ­gul liber se cereau titluri mari de câte 100.000 Si 500.000 fiecare, la cursul de 83 g., in timp ce pentru titlurile miei, separat, nu se ofe­rea decât 81. Oricât s’ar spune că târgul li­ber este îngăduit, iar agenţii ofi­ciali îl ignorează, nu este mai pu­­ti­ adevărat însă că el constitue un Indiciu asupra preferinţei pie­ţei. Constatarea aceasta­ ar trebui să p­rvească ca îndreptar la întoc­mirea planurilor de emisiune al împrumuturilor viitoare de Stat şi de aceia am socotit mai mult de­cât util­, prilejul, de a o releva în primul rând d-luî profesor I Tu­­fuc a cărui competentă mate­rie, rămâne totuşi în afară rt'f orice discuţiune. . *. . • ws» ♦ e » a « « * • PRELUNGIREA TERMENULUI DE DEPUNEREA TABLOURILOR DE PERSONAL Ssztesecceteriatul de Stat al Industriei, Comerţului şi Minelor comunică: Termenul pentru depu­nerea tablourilor de per­sonalul român şi străin utilizat de întreprinderi­le comerciale şi industria­le de orice fel, cu situaţia la 31 Decembrie 1942, s-a prelungit până la I6 Fe­bruare 1943 învinşii­. Reamintim că tablouri­le acestea, pent­­u Capi­tală se depun la Registra­tura Generală a Subsecre­tariatu­lui de Stat a­ In­dustriei, Comerţului şi Minelor, iar pentru pro­vincie la Camerele de Co­merţ şi Industrie. OFIŢER FRANCEZ EXECUTAT IN ALGERIA TANGER, 30 (Rador) — Cores­pondentul Agenţiei Ştefani află din Alger că un ofiţer francez a fost condamnat la moarte şi îm­puşcat pentru „înţelegere cu ina­micul“ După informaţiuni din îs­­vor sigur, numeroşi alţi francezi şi musulmani au fost arestaţi şi deferiţi tribunalului militar sub a­­ceeaşi învinuire. Se pare că acesta este sistemul adoptat de americani pentru a se scăpa de elementele franceze şi musulmane ostile an­­glo-saxonilor şi că arestările au sporit în număr din momentul con­ferinţii­­le la Casablanca Nou acord rom­co-torc pentru schimbul de mărfuri­­ Intre Turcia și România s-a în­cheiat la Ankara, după tratative de mai multe săptămâni un nou acord pentru schimbul de mărfuri. Acest acord prevede livrarea de produse­­petrolifere material de cale ferată și celuloză către Turcia, pe când Turda se obligă a furniza Româr­niei bumbac, aramă, creuzot şi grăd­intre Turcia şi Ungaria la Budape­sta un s-au încheiat, duupă cum se aude din sursă bine informată. Se accentuează că aceste tratative vor lua un curs favorabil.' mm,e de peşte. Tratativele duse in acelai timp Săptămână Economică Financiară BLOCAREA CEREA­LE­LOR* NOIJ1 BRE­TURI MAXIMALE* COLEG­IU­ ECONOMIC* «BURSA Ministeri! economiei nationale a hotărât blocarea tu­tutor cantităţilor de grâu, secară, orz* orzoaica, ovăz, meiu si porumb, provenite din recol­ta anului 1942 și recoltele anterioa­re, precum şi a făinurilor din aceste cereale deţinute de orice titlu. Producătorii şi orice alţi deţină­tori de cereale sunt obligaţi să de­clare, să vândă şi să predea Statu­lui potrivit declaraţiunilor - model, toată cantitatea ce posedă. Sunt scutit! a face declaration! : Ministerul Apărărării Naţionale, producătorii care au cultivat m­ai puţin de 2 ha., gospodărie şi insti­­tutiţiunile publice de utilitate publi­că care deţin mai puţin de 200 kg. cereale şi făinuri, dacă sunt aşezate la oraş şi 500 kg. cereale şi făinuri, dacă sun­t aşezate la sate. Declaraţiunile se vor depune la Primăriile comunale, pentru Bucu­reşti declaraţiunile se vor depune la Primăriile de sectoare. In termen de 25 zile dela publica­re, Primările sunt obligate a comu­nica datele Prefecturilor de judeţ. Declaraţiunile vor fi verificate de o Comisiune judeţeană compusă din Prefecţi Şeful centrului de exploa­tare teritorial: Şleful legiune! ,de­ jandarmi, Preşedintele Camerei de Afmiraturii sau delegatul său. Cantităţile de cereale şi făinuri deţihnte de producători peste ne­voile proprii de însămânţare şi consum gospodăresc, vor fi cum­­parate exclusiv de Stat prin I N. C. O . P. şi Centrala Cooperativă de Import. Export, prin organele lor şi prin colectori însărcinaţi special. Deciziunea ministerului fixează raţiile pentru anumite categorii de consumatori scutiţi: industrii, gos­podării, întreprinderi publice etc. Predarea cerealelor se face la cea mai apropiată staţiune de cale fertă, schelă, la alegerea producă­torului. Termenul de predare se stabileşte la 59 zile de la data data publicărei. Transportul la gări şi schele se face cu mijloace proprii ale producătorului şi deţinăto­rului Plata cerealelor şî făinurilor pre­date în termen şi în condiţiunîle a­­rătate se face imediat la predare cu preţurile oficale stabilite de Mi­nisterul Ecoonomîei Naţionale, Co­misariatul General al Preţurlor. Pot interveni în anumite cazuri şî convenţiuni, putându-se da­ chiar a­­van­suri. Activitatea bursei In cursul săptămânei, bursa a a­vut o activitate puţin hotărâtă. Cursurile unor acţiuni au cedat faţă de săptămâna­­precedentă, o parte dintre acţiuni au rămas sta­ţionare, iar câteva au marcat uşoa­­re creşteri (Creditul Minier şi S. T. B.) la finele săptămânei. Volumul de tranzacţiuni a fost şi el destul de redus prin espectativa manifestată de cumpărători.­­ In orice perioadă de urcări de cursuri, fenomenul nu poate evolua într’o neîntreruptă creştere, întot­deauna intervin pauze pentru aşe­zarea cursurilor. Din cauza speculaţiunilor, lichi­dările se fac­ cu greutate precum şi din cauza comisiunei de transfert.. In ultima şedinţă de Vineri Mi­nierele au câştigat la închidere peste o sută de puncte. Apres­ul a fost ferm, cerându-se acţiuni in­dustriale şi petrolifere. In genere, bursa continuă să fie optimistă; cursurile n’au atins pla­fonul val­orei lor reale. Despre unele întreprinderi co­tate circulă ştirea operaţiunei de reevaluare a bilanţului, făcându-se emisiuni noul de capital. Asupra acestei problem® s’a mai scris altădată aci că, şi anume ar trebui într’un fel rezolvată de mi­nisterul finanţelor, deoarece carac­terul formal de astăzi a! contabili­tăţii prejudiciază interesul unei deci­iuni cerută de viaţa noastră economică. Compartimentul rentelor a fost mai înviorat, cu toate că, ţuvîuriţe au rămas aceleaşi, cu oscilaţiunî în sus şi în jos de 2-3 puncte Fixare de nou­i preţuri Au fost fixate preţuri maximale mare de vânzare a cânepei şi inu­lui meliţat de fabrică şi ţărănesc, astfel : Cânepa meliţată cu o lungime de peste 120 cm., lei 270 pe kgr.; Cânepa meliţaatâ , cu o lungime sub 80 cm. lei 245 pe kgr.; Cânepa pieptănată de 1 lei T-90 pe kgr.; Fuior cu o lungime peste 80 cm. lei 360 pe­ kgr. Aceste preţuri se înţeleg franco­­vagon (fecţia de încărcare, inclu­siv impozitut pe cifra de afaceri. Topitoarele nu au voia să piep­tene mai mult de 10 la (Bafcă din producţia dor lunară de fuior de cânepă. Prin produsele de mai sus, se înţeleg numai acelea fabricate de topitoarele prevăzute cu meliţe me­­canice . La cânepă şi inul ţărănesc, pre­ţurile au fost fixate astfel : Cânepa de Banat cu o lungime de peste 120 cm. lei 225 pe kgr., Cânepa de Moldova, Basarabia şi Baconia, cu o lungime de 80 cm lei 100 pe kgr. Cânepa lipovenească lei 170 pe kgr. Aceste preţuri se înţeleg franco­­vagon staţia de încărcare, exclusiv impozitul pe cifra de afaceri. Preţurile stabilite prin acest ar­ticol, nu pot fi modificate până la recolta viitoare (Septembrie 1943). Toate preţurile prevăzute urmea­ză a fi plătite de ultimul cumpă­rător, respectiv consumatorul (fi­laturile, atelierele de triughierie, etc.). Colegiul Esenimie Chestiunea, Colegiului Economic a devenit­ iarăşi la ordinea zilei. Asociaţia Licenţiaţilor Academii. ror Comerciale şi Industriale, în ul­­tina ei adunare generală ordinară, a arătat necesitatea înfiinţării unui colegiu profesional după erem­prii colegiului inginerilor. In situaţiunea actuală, când Gu­vernul urmăreşte o politică de na­ţionalizare a vieţii economice (in­dustrie, comerţ, finanţe private, a. 'ëfÿkràri i, im organ , de colaborare înte factorii de conducere şi ele­mentele tinere pregătite a ocupa în­treprinderile principale economice este­ mai mult decăt necesar. Colegiul economic va­ atrage lao­­laltă tineretul românesc pregătit în şcoli, comerciale superioare, chemat să înlocuească străinii din viaţa noa­stră economică. Orgnizarea acestei corporaţiuni care va reuşi să întrunească peste 19.909 tineri, după exemplul ingi­nerilor, va da ţării şi Guvern­ului un puternic instrument de dirijare a economiei naţionale. Un proect de lege a fost alcătuit şî înaintat forurilor superioare. Pregătirea pentru alcă­­tui­rea bugetului general al Statului La Ministerul Finanţelor a înce­put lucrările preliminare de alcă continuars lit pag. I!­a Târgul internaţional de materii prime Tendinţa fermă a cerealelor şi bu­mbacului* Calm şi stabilitatea la metalele nefero­ase şi preţioase In cursul săptămânei expirate ru s‘a produs nicio schimbare esenţia­lă în ţinuta şi structura pieţelor de materii prime de peste ocean. No­tăm o tendinţă fermă şi susţinută­­la grâu, o favorabilă evoluţie a cursurilor bumbacului american, stabilitate şi calm în celelalte com­partimente. Evident că evoluţia acestor târ­guri rămâne încadrată în conjunctu­ra şi economia de război, cu toate restricţiunile şi dificultăţile ineren­te unor asemenea circumstanţe ma­jore. O activitate normală este ex­clusă, când circuitul de bunuri pe rutele mondiale este sistat. METALELE NEFEROASE Informat,luni din sursă suedeză, arată că în Statele Unite s’a resim­ţit în 1942 o co­­tracţiune accentua­­t­­ă a stocurilor de cupru şi cositor, fără ca să se fi ivit vreo speranţă de ameliorare. Producţia internă de metal roşu, în 19­­2, a fost ceva mai mică ca un miliard tone, în timp ce exigen­­tele industriei au depăşit două mi­lioane tone. Exploatările din Chili, finanţate de St. Unite, ar trebui să producă 600.000 tone anual­, însă o asemenea cantitate n’ar putea fi îmbarcată din lipsă de tonaj mari­tim. Africa nu contribui, cu efect, la ameliorarea acestei situaţii, pe când rezervele de­­deşeuri nu produ­­ce mai mult de 300.000 tone. Im­lecuirea cuprului cu argint, nu pr­­intă lm prea miare importanţă, te­­zaurul­­a pus la dispoziţia industriei 14.000 tone argint, ceea ce a­r aduce o economie numai de 11.000 tone cupru.­­ Criza „cositorului“ a devenit mai acută în St. Unite odată cu pierderea surselor asiatice. Deşeurile de co­sitor (315.000 tone) produc numai 3100 tone cositor pur­ înainte de război. St. Unite consumau circa 100.000 tone cositor, din care 40 mii tone erau utilizate de industria conservelor. Ei poate conta pe nu­mai circa 30.000 tone cositor boli­vian. Industria conservelor care furni­zează armatei americane enorme cantităţi de conserve, consumă un tonaj considerabil de tablă pentru confecţionarea cutiilor, tablă care nu se poate fabrica fără cositor. Iată două metale neferoase, in­dispensabile industriei de război, pe care pieţele anglo-saxone nu le pot furniza cu libertatea de altă da­tă, încât seau impus restrictiuni consumului civil. Târgurile internationale de unelte neferoase au rămas stabile. In pe­rioada de sub examenul nostru. Cupru BERLIN, Cupru electrolitic, cît Hamburg. Bremen său Rotterdamul Rm. 74 HAMBURG. Tendinţă calmă. Cursuri minîmale pe 100 kgr. Rm. 68,25 T"^ tF~'r-'~"i I-....vrie, Fe­bruarie, Martie* Aprilie..............., _j NEW YORK (în cents pe id Cupru electrolitic, loco 17. Prompt 11.3/4. Termen 30—90 zile 11 3]A. Cupru electrolitic. Scond hand 12. Cupru importat 11 1/4. LONDRA. Cuprul se negociază la prețul invariabil de 62 1st. tona lungă (1016 kgr.). Cositorul Târg calm, fără modificări de cursuri. HAMBURG. Afaceri calme. Ter­ne, Martie, Aprilie Rm. 310. NEW YORK- Cositor „Straits” ţîn cents pe lb.) : 52. LONDRA: Cositor „Standard“ (în 1st. tona lungă) , prompt 275 1st. Zincs.*­ H­­iMBURG, Tendința calmă, (preț pe 100 kgr.): Zinc brut de uzină Rm. 21,10. NEW YORK (în cents pe lb.) ‘ § 25. Londra (pe to-- '■ — " i*f 25.3­4 Plumbul NEW YORK (în cents pe lb.): Plumb Soft Foreign, 6,50. LONDRA. Lst. 25, tona lungă. Aluminium BERLIN. Alumínium pur 99 la sută. blocuri bru­t"' Pn- 127 suta de kgr., în bare Rm. 132. HAMBURG. Blocuri originale de aluminium brut 99 la sută Rm. 127 suta de kgr. , (Continuare în pag. 3-a) P­IAŢA în general activitatea comercială pe pieţele Capitalei, este aproape asemă­nătoare celeia din săptămâna prece­dentă. Din cauza timpului nepris­nic nu s'au adus pe piaţă cantităţi mari de zarzavaturi, totuşi cele existente au satisfăcut cererile, care nu au fost atât de mari, majoritatea populaţiei fiind aprovizionată din toamnă. In săptămâna aceasta, cererile pen­tru petrol au fost satisfăcute cu mai multă uşurinţă decât în săptămâna precedentă. Situaţia vânzărilor şi tranzacţiunilor de mărfuri, s-a prezentat mai slab, din cauza schimbării brusce a timpului, ca­re a adus dificultăţi în efectuarea tran­sporturilor, magazine şi depozite Coloniale. Magazinele de coloniale au fost bine asortate, în cursul acestei săptămâni,­ distribuindu-se populaţiei ulei comestibil şi zahăr, pe baza bo­nurilor din cartelă. Unele articole importante, care lip­sesc, au fost înlocuite, în parte, prin surogare, care satisface astfel cererile consumatorilor. Cărnuri proaspete. Atât hala Ghica, cât şi măcelăriile de cartier, au fost bine aprovizionate distribuindu-se populaţiei pe baza bonurilor in filete respective, carne de bovine şi porcine, în cantităţile stabilite. In celelalte fife cererile au fost satisfăcute cu carne de viţel şi berbec. Cărnuri conservate. . Magazinele de branşă au fost bine asortate cu meze­luri, cererile deşi mari, au fost în în­tregime satisfăcute. Aprovizionările fa­bricilor de mezeluri cu carne se fac normal, deşi numărul de vite pentru tăiere s'a mai redus. Peşte proaspăt. In cursul săptămânii precedente, s'a resimţit lipsa acestui aliment de pe piaţă, din cauză că ac­tualmente nu se pot pescui cantităţi mai mai de peşte, dat fiind timpul nefavorabil. . Păsări vii. Pe pieţele Capitalei a so­sit un număr suficient de păsări vii. * 1­2 cererile din partea consumatorilor, au fost mijlocii şi s'au satisfăcut pe de­plin. Păsări tăiate. Atât în hala Ghica cit şi la magazinele de branşă au sosit cantităţi suficiente de păsări tăiate. Conserve de zarzavat. Dat fiind a­­bundenţa zarzavaturilor din anul tre­cut, fabricile de specialitate, au pus la dispoziţia consumatorilor cantităţi suficiente de conserve. Brânzeturi. In general se resimte lipsa de pe piaţă a brânzei telemea şi a caşcavalului,, se găsesc însă canti­tăţi suficiente de brânză de burduf. Ouă. Din cauza gerului în săptămâna aceasta, s-au adus pe piaţă cantităţi mai mici de ouă, care nu pot satisface cererile. Manufactură şi galanterie. Majorita­tea magazinelor de manufactură sunt in general bine asortate cu tot felul de mărfuri indigene şi străine. Ţesăturile de mătase vegetală sunt foarte căuta­te. Fabricile indigene, acoperă dease­­menea în bună parte, consumul cio­rapilor de damă din mătase vegetală şi naturală. Combustibil. Piaţa este bine aprovi­zionată cu petrol, consumatorii putând să-şi procure cantităţile necesare, fără nici o dificultate. Droguri şi medicamente. In această ramură, activitatea este simţitor redu­să, cererile din partea consumatorilor fiind mici. TÂRGUL ABATOR Situaţia vitelor intrate şi sacrificate în cursul săptămânii de la 25—30 Ia­nuarie 1943, a fost următoarea­ 1492 vite mari, 2599 porci, 555 viţei şi 10 oi şi berbeci. Dintre acestea 147 vite mari şi 66 porei au fost destinate Batalionului II Administrativ; 25 vite mari pentru Consiliul de Patronaj şi 10 viţei pentru Eforia Spitalelor Civile, iar restul pen­tru fabricile de mezeluri, instituţii, spitale, restaurante şi populaţie. .(De la Camera de Comerţ şi Indus­trie din Bucureşti). Contractarea de angajamente cu autorităţile publice Simplificări prin derogare, la legea contabilităi Datorita situaţiei excepţionale ere.­iată de starea de răsboiu, conditiu­­nile In care institupunile publice se aprovizionează si pot executa lucrări s‘au schimbat, astfel încât a fost ne­cesar ca formalităţile prevăzute de legea asupra contabilităţii publice, relative la contractarea angajamente­lor, să fie simplificate şi adaptate ce­rinţelor actuale, cu scopul de a nu se produce întârzieri de natură a aduce prejudicii serviciilor publice. Legea prin care se realizează acea­stă simplificare este publicată in Mo­nitorul Oficial Nr. 22 din 27 Ianua­rie 1943, sub titlul Legea nr. 48 pen­tru simplificarea formalităţilor pre­­văzută de Ieşea asupra contabilităţii publice, relative la contractarea chel­­tuelilor şi pentru urgentarea execută­rii contractelor încheiate şi se aplică­ ministerelor şi ins­tituţiunilor cu bu­gete proprii. Aplicarea legii este limitată numai la durata răsboiului şi este faculta­tivă în acest interval de timp, pentru toate cazurile apreciate personal de către miniştri şi se aplică ori de câte ori s-ar constata că contractarea unei furnituri, a unei lucrări sau a unei locaţiuni de serviciu, cu formalită­ţile prevăzute de legea contabilităţii publice, ar aduce prejudicii sau nea­junsuri Statului, sau ar dăuna bunu­lui­­ mers al serviciilor, siguranţei şi ordinei publice sau oricăror interese superioare ale Statului. Simplificarea formalităţilor constă in posibilitatea de a se suprima ţine­rea licitaţiei publice şi Înlocuirea ei cu tratarea prin bună învoială sau tratare directă cu furnizorul sau an­treprenorul, la alegerea şi pe răspun­derea şefului instituţiunii contractan­te, oricare ar fi natura şi valoarea angajamentelor. Pe lângă simplificarea formalită­ţilor s'a urmărit şi accelerarea exe­cutării comenzilor şi lucrărilor pre­­vazandu-se dispoziţiuni pe baza că­rora înstituţiunile publice pot a fi ac­corde furnizorilor şi antreprenoriior în cazuri excepţionale, avansul şi peste 20 la sută din valoarea cossia­ac­­tului. Legea prezintă încă un avanstegiu şi acesta în favoarea furnizori­e şi antreprenorilor, prin aceia că po­sibilitatea de a se înlătura imobitiza­­rea capitalului lor în garanţiile ar­t­.„v ,uri depuse potrivit legii ,ina­ ta­­­buităţii publice, pentru buna sascu­­tare a contractului sau pentru garan­tarea avansurilor primite, între spivi­­denie putând fi ‘scutite de depunerea acestor garanţii. Aşa­dar, această lege prevede sim­plificarea formalităţilor de contrac­tare, accelerarea executării lucrărilor şi avantagii pe care instituţiunile pu­blice le acordă firmelor contrastante, ce nu au existat până In prezent, cu scopul ca interesele Statului să fie satisfăcute la timp şi In condițiuni optim* ^*#4 * a Mandatul Reichstagu­lui a fost prelungit încă patru anin BERLIN, 39 (Rador). — Guvernul Rejchuluî a promulgat o lege, care a a­­părut în Monitorul Oficial, și PfiB care se prelungește până la 30 ianuarie 1947 mandatul actualului Reichstag. TARIFELE AUTO­TAXIMETRELOR DIN CAPITALĂ Comisariatul General al Prețurilor a dat următoarea decizie: ART. I. — Tarifele autotaximetrelor din Capitală se fixează după cum ur­mează : 1. Pornirea lei 25. 2. Pentru fiecare 170 metri parcurşi lei 5. Nouile tarife vor intra în vigoare pe măsura modificării aparatelor de tasare. Pentru cursele de la gară in oraş se va plăti un spor de 50 la sută peste tara marcată de aparat. ART. II. — Primăriile celorlalte mu­­nicipi şi comune din ţară, vor putea fixa pe care de ordonanţe tarifele la auto­asimetre, potrivit disporiUuniISIP din art. 9 din legea nr. 396 din 3 Ma* 1841, cu modificările sale ulterioare, tf~ tesâ ca acestea să poată depăși tari#'"*' ’’jiff Capitals stabilite prin prezent .jfe­­ciziune. ! In cazul când împrejurările ----île vor reclama fixarea unor tari#- -*%t­­tru autotarimetre mai mari de*®“ '"■»ie stabilite pentru București, se V "de prinlr’un raport motivat, aprobat­— Co­misariatului General al Preturii#­ART. III. — Infracțiunile la ~*.re derîle prezent«• deeizarii se sancf —* în conformitate cu dispozițiunile —srr tului, lege nr. 1215 din 3 Mai f cu modificările sale ulterioare.

Next