Argus, februarie 1943 (Anul 33, nr. 8929-8952)
1943-02-01 / nr. 8929
ANUL XXXII Nr. 3929 A apărut si s’a pus » vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOH No. 157 JT&O NAMENTi In ţară * In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internationale 8 iei în tară de iei în striinitaet Fi! 3 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FINANZ Telefon 3.05.44 % h T».k. îr-LUNI 1 FEBRUARIE 1949 A apărut și s’a pus In vânzare % WPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 157 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru- Iui şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: ,,ARGUS“ S.A. înscris sub Nr. 203 Trib. Hfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI Un an 1000 Lei 6 luni 550 „ 3 ». 300 ,y In jurul cursului rentelor de PAN D. STANESCU-TEQDOfIU Agent oficial de efecte, acţiuni si schimb In doua numere consecutive ale Barului „Argus“ cu data de 28 si 28 Ianuarie a. c. d. profesor I. Turuc făcând o paralelă între cotațiunea din șina de 14 Ianuarie a. c. în Bursă, a împrumutului de înzestrare, 4,50% (in 1934 și acea a Imprumutului Reîntregirii 4,50 la sută din 1941, fac constatarea pe care o reproducem în parte, după cum urmează : „In ziua de 14 Ianuarie, împrumutul înzestrării 4,50"/« din 1934 a cotat. 75, iar împrumutul Reîntregirii 4,50 din"/» din 1941 a cotat 85. Nu este o eroare de tipar; este însă o eroare de Bursă, înţeleg că 80 găsesc persoane cari vând renta Reîntregirii la cursul de 05 fşi Chiar la mai puţin — deşi fac o mare greşală — nu-mi pot însă explica cum sunt cumpărători cari oferă preţul de 75, când pot găsi o marfă tot atât de bună, pe preţul de 85 „Nu vreau să spun că trebue să scadă cursul rentei de înzestrare, către cursul rentei de Reîntregire din contră, este, necesar ca preţul acesteia din urmă să se ridice cât mai sus — cererile de cumpărare fiind îndreptate mimai către ea — aşa ca să ajungă la cursul de 75 sau chiar mai mult, etc.“ Drept concluziune, în ambele, articole citate, d. profesor T. Tu*tue se întreabă și răspunde în acelaș timp, cele ce urmează: ,,Ag«ntul oficial de Bursă nu trebue să sfătuiască pe cumpărător ce să facă? Dacă toate cererile de cumpărare ar fi fost îndreptate ftumai către împrumutul Reintre. .gi¥iî .dip 1941. cursul acestui împrumut .«’ar fi ridicat,“. Tnrcontestab'l că autoritatea d-l uî profesor* Tu tue în uiatere. este indiscutabilă. Dojana la adresa Bursei și a agenților oficiali nu este însă cu nimic justificată Bursa nu poate ţine seama, când constată un curs oficial numai de calcul rece matematic, ci si de raportul dintre cerere şi eifert* Orienta înzestrării din 1931. e fost emisă într'o» «mutate reprezentând valoara a. de 3 738.020.000 Iei, din care, în decursul celor 8 ani au fost amortizate prin trageri la sorţi, titluri în valoare de 277.180.000 lei. Au rămas, prin urmare neamortizate titluri în valoare numai de lei 3.461.480.000. Această cantitere de rentă s’a tasat în portofoliile diverselor instituţiuni, rămânând în circulaţia propriu zisă la cantitate, cu totul neînsemnată faţă de volumul transfeţiunilor din Bursă. Raritatea acestei rente, face aşadar, ca cererea, deşi nu prea frecventă, să nu găsească totuşi o contra-partidă, decât la Un curs mult mai urcat decât cel al rentei • Reîntregirii. Comparativ, Împrumutul Reîntregirii din ÎMI se prezintă astfel: In prima tranșă au fost emise titluri în valoare nominală totală de 12 miliarde lei. Titlurile definitive ale acestui împrumut, au venit în sursă deabea în toamna anului 1942. Din aceasta cantitate — circa de patru ori mai mare decât acea a împrumutului înzestrării din 1334 — s’au oferit în Bursă o avalanşă de titluri, într’un timp când publieul aveamai multă preferinţă pentru plasamente în acţiuni, deri când cererea este mult ihai redusă. Cu tot, efortul real al agenţilor oficiali de a recomanda din profundă convindere, preferinţa pentru plasamente în împrumutul Reîntregirii —■ efort ce nu a aşteptat a fi stimulat — din motivele plauzabil mai sus arătate, nu s’a putut ajunge deocamdată la o cotâţ’une mai rVE cerii, la Trimumulul Reîntregirii, Putem afirma că, fără această temeinică şi sinceră constienţă profesională a agenţilor oficiali, însă în slujba intereselor generale — din cauza de citate, renta respectivă nu ar fi atins măcar acest, curs, deşi în realitate, nu curg cu mult mai mare la împrumutul Reîntregirii, ar fi mai mult decât justificat Este prilejul să relevăm în atenţiunea d-lui profesor I. Tutuc, care a luat parte activă la jntocmirea planurilor diverselor im- prumuturi dintre cari şi cel al împrumutului Reîntregirii, cele ce urmează : Cursul de azi al rentei Reintragirii, se datineşte şi marei cantităţi de titluri mici de câte 2500 şi 5000 lei, care apasă piaţa şi pe care Bursa nu le cotează separat. Proba evidentă, este că, Comitetul Bursei sesizându-se de dificultăţile ce re creaza abundenta titlurilor miei, a reglementat felul de livrare a titlurilor împrumutului Reîntregirii, limitând predarea titlurilor mici ,de câte 2500 şi 50(10 lei la 100/4 din valoarea nominală totală transacţionată pentru fiecare operaţiune în parte. In ziua de 28 Ianuarie a. c, bunăoară, împrumutul reîntregirii a cotat 63-63/4, în cadrul normelor de livrare mai sus arătate pentru titlurile mici. Concomitent, în târgul liber se cereau titluri mari de câte 100.000 Si 500.000 fiecare, la cursul de 83 g., in timp ce pentru titlurile miei, separat, nu se oferea decât 81. Oricât s’ar spune că târgul liber este îngăduit, iar agenţii oficiali îl ignorează, nu este mai puti adevărat însă că el constitue un Indiciu asupra preferinţei pieţei. Constatarea aceasta ar trebui să prvească ca îndreptar la întocmirea planurilor de emisiune al împrumuturilor viitoare de Stat şi de aceia am socotit mai mult decât util, prilejul, de a o releva în primul rând d-luî profesor I Tufuc a cărui competentă materie, rămâne totuşi în afară rt'f orice discuţiune. . *. . • ws» ♦ e » a « « * • PRELUNGIREA TERMENULUI DE DEPUNEREA TABLOURILOR DE PERSONAL Ssztesecceteriatul de Stat al Industriei, Comerţului şi Minelor comunică: Termenul pentru depunerea tablourilor de personalul român şi străin utilizat de întreprinderile comerciale şi industriale de orice fel, cu situaţia la 31 Decembrie 1942, s-a prelungit până la I6 Februare 1943 învinşii. Reamintim că tablourile acestea, pentu Capitală se depun la Registratura Generală a Subsecretariatului de Stat a Industriei, Comerţului şi Minelor, iar pentru provincie la Camerele de Comerţ şi Industrie. OFIŢER FRANCEZ EXECUTAT IN ALGERIA TANGER, 30 (Rador) — Corespondentul Agenţiei Ştefani află din Alger că un ofiţer francez a fost condamnat la moarte şi împuşcat pentru „înţelegere cu inamicul“ După informaţiuni din îsvor sigur, numeroşi alţi francezi şi musulmani au fost arestaţi şi deferiţi tribunalului militar sub aceeaşi învinuire. Se pare că acesta este sistemul adoptat de americani pentru a se scăpa de elementele franceze şi musulmane ostile anglo-saxonilor şi că arestările au sporit în număr din momentul conferinţiile la Casablanca Nou acord romco-torc pentru schimbul de mărfuri Intre Turcia și România s-a încheiat la Ankara, după tratative de mai multe săptămâni un nou acord pentru schimbul de mărfuri. Acest acord prevede livrarea de produsepetrolifere material de cale ferată și celuloză către Turcia, pe când Turda se obligă a furniza Romârniei bumbac, aramă, creuzot şi grădintre Turcia şi Ungaria la Budapesta un s-au încheiat, duupă cum se aude din sursă bine informată. Se accentuează că aceste tratative vor lua un curs favorabil.' mm,e de peşte. Tratativele duse in acelai timp Săptămână Economică Financiară BLOCAREA CEREALELOR* NOIJ1 BRETURI MAXIMALE* COLEGIU ECONOMIC* «BURSA Ministeri! economiei nationale a hotărât blocarea tututor cantităţilor de grâu, secară, orz* orzoaica, ovăz, meiu si porumb, provenite din recolta anului 1942 și recoltele anterioare, precum şi a făinurilor din aceste cereale deţinute de orice titlu. Producătorii şi orice alţi deţinători de cereale sunt obligaţi să declare, să vândă şi să predea Statului potrivit declaraţiunilor - model, toată cantitatea ce posedă. Sunt scutit! a face declaration! : Ministerul Apărărării Naţionale, producătorii care au cultivat mai puţin de 2 ha., gospodărie şi institutiţiunile publice de utilitate publică care deţin mai puţin de 200 kg. cereale şi făinuri, dacă sunt aşezate la oraş şi 500 kg. cereale şi făinuri, dacă sunt aşezate la sate. Declaraţiunile se vor depune la Primăriile comunale, pentru Bucureşti declaraţiunile se vor depune la Primăriile de sectoare. In termen de 25 zile dela publicare, Primările sunt obligate a comunica datele Prefecturilor de judeţ. Declaraţiunile vor fi verificate de o Comisiune judeţeană compusă din Prefecţi Şeful centrului de exploatare teritorial: Şleful legiune! ,de jandarmi, Preşedintele Camerei de Afmiraturii sau delegatul său. Cantităţile de cereale şi făinuri deţihnte de producători peste nevoile proprii de însămânţare şi consum gospodăresc, vor fi cumparate exclusiv de Stat prin I N. C. O . P. şi Centrala Cooperativă de Import. Export, prin organele lor şi prin colectori însărcinaţi special. Deciziunea ministerului fixează raţiile pentru anumite categorii de consumatori scutiţi: industrii, gospodării, întreprinderi publice etc. Predarea cerealelor se face la cea mai apropiată staţiune de cale fertă, schelă, la alegerea producătorului. Termenul de predare se stabileşte la 59 zile de la data data publicărei. Transportul la gări şi schele se face cu mijloace proprii ale producătorului şi deţinătorului Plata cerealelor şî făinurilor predate în termen şi în condiţiunîle arătate se face imediat la predare cu preţurile oficale stabilite de Ministerul Ecoonomîei Naţionale, Comisariatul General al Preţurlor. Pot interveni în anumite cazuri şî convenţiuni, putându-se da chiar avansuri. Activitatea bursei In cursul săptămânei, bursa a avut o activitate puţin hotărâtă. Cursurile unor acţiuni au cedat faţă de săptămânaprecedentă, o parte dintre acţiuni au rămas staţionare, iar câteva au marcat uşoare creşteri (Creditul Minier şi S. T. B.) la finele săptămânei. Volumul de tranzacţiuni a fost şi el destul de redus prin espectativa manifestată de cumpărători. In orice perioadă de urcări de cursuri, fenomenul nu poate evolua într’o neîntreruptă creştere, întotdeauna intervin pauze pentru aşezarea cursurilor. Din cauza speculaţiunilor, lichidările se fac cu greutate precum şi din cauza comisiunei de transfert.. In ultima şedinţă de Vineri Minierele au câştigat la închidere peste o sută de puncte. Apresul a fost ferm, cerându-se acţiuni industriale şi petrolifere. In genere, bursa continuă să fie optimistă; cursurile n’au atins plafonul valorei lor reale. Despre unele întreprinderi cotate circulă ştirea operaţiunei de reevaluare a bilanţului, făcându-se emisiuni noul de capital. Asupra acestei problem® s’a mai scris altădată aci că, şi anume ar trebui într’un fel rezolvată de ministerul finanţelor, deoarece caracterul formal de astăzi a! contabilităţii prejudiciază interesul unei deciiuni cerută de viaţa noastră economică. Compartimentul rentelor a fost mai înviorat, cu toate că, ţuvîuriţe au rămas aceleaşi, cu oscilaţiunî în sus şi în jos de 2-3 puncte Fixare de noui preţuri Au fost fixate preţuri maximale mare de vânzare a cânepei şi inului meliţat de fabrică şi ţărănesc, astfel : Cânepa meliţată cu o lungime de peste 120 cm., lei 270 pe kgr.; Cânepa meliţaatâ , cu o lungime sub 80 cm. lei 245 pe kgr.; Cânepa pieptănată de 1 lei T-90 pe kgr.; Fuior cu o lungime peste 80 cm. lei 360 pe kgr. Aceste preţuri se înţeleg francovagon (fecţia de încărcare, inclusiv impozitut pe cifra de afaceri. Topitoarele nu au voia să pieptene mai mult de 10 la (Bafcă din producţia dor lunară de fuior de cânepă. Prin produsele de mai sus, se înţeleg numai acelea fabricate de topitoarele prevăzute cu meliţe mecanice . La cânepă şi inul ţărănesc, preţurile au fost fixate astfel : Cânepa de Banat cu o lungime de peste 120 cm. lei 225 pe kgr., Cânepa de Moldova, Basarabia şi Baconia, cu o lungime de 80 cm lei 100 pe kgr. Cânepa lipovenească lei 170 pe kgr. Aceste preţuri se înţeleg francovagon staţia de încărcare, exclusiv impozitul pe cifra de afaceri. Preţurile stabilite prin acest articol, nu pot fi modificate până la recolta viitoare (Septembrie 1943). Toate preţurile prevăzute urmează a fi plătite de ultimul cumpărător, respectiv consumatorul (filaturile, atelierele de triughierie, etc.). Colegiul Esenimie Chestiunea, Colegiului Economic a devenit iarăşi la ordinea zilei. Asociaţia Licenţiaţilor Academii. ror Comerciale şi Industriale, în ultina ei adunare generală ordinară, a arătat necesitatea înfiinţării unui colegiu profesional după eremprii colegiului inginerilor. In situaţiunea actuală, când Guvernul urmăreşte o politică de naţionalizare a vieţii economice (industrie, comerţ, finanţe private, a. 'ëfÿkràri i, im organ , de colaborare înte factorii de conducere şi elementele tinere pregătite a ocupa întreprinderile principale economice este mai mult decăt necesar. Colegiul economic va atrage laolaltă tineretul românesc pregătit în şcoli, comerciale superioare, chemat să înlocuească străinii din viaţa noastră economică. Orgnizarea acestei corporaţiuni care va reuşi să întrunească peste 19.909 tineri, după exemplul inginerilor, va da ţării şi Guvernului un puternic instrument de dirijare a economiei naţionale. Un proect de lege a fost alcătuit şî înaintat forurilor superioare. Pregătirea pentru alcătuirea bugetului general al Statului La Ministerul Finanţelor a început lucrările preliminare de alcă continuars lit pag. I!a Târgul internaţional de materii prime Tendinţa fermă a cerealelor şi bumbacului* Calm şi stabilitatea la metalele neferoase şi preţioase In cursul săptămânei expirate ru s‘a produs nicio schimbare esenţială în ţinuta şi structura pieţelor de materii prime de peste ocean. Notăm o tendinţă fermă şi susţinutăla grâu, o favorabilă evoluţie a cursurilor bumbacului american, stabilitate şi calm în celelalte compartimente. Evident că evoluţia acestor târguri rămâne încadrată în conjunctura şi economia de război, cu toate restricţiunile şi dificultăţile inerente unor asemenea circumstanţe majore. O activitate normală este exclusă, când circuitul de bunuri pe rutele mondiale este sistat. METALELE NEFEROASE Informat,luni din sursă suedeză, arată că în Statele Unite s’a resimţit în 1942 o cotracţiune accentuată a stocurilor de cupru şi cositor, fără ca să se fi ivit vreo speranţă de ameliorare. Producţia internă de metal roşu, în 192, a fost ceva mai mică ca un miliard tone, în timp ce exigentele industriei au depăşit două milioane tone. Exploatările din Chili, finanţate de St. Unite, ar trebui să producă 600.000 tone anual, însă o asemenea cantitate n’ar putea fi îmbarcată din lipsă de tonaj maritim. Africa nu contribui, cu efect, la ameliorarea acestei situaţii, pe când rezervele dedeşeuri nu produce mai mult de 300.000 tone. Imlecuirea cuprului cu argint, nu printă lm prea miare importanţă, tezaurula pus la dispoziţia industriei 14.000 tone argint, ceea ce ar aduce o economie numai de 11.000 tone cupru. Criza „cositorului“ a devenit mai acută în St. Unite odată cu pierderea surselor asiatice. Deşeurile de cositor (315.000 tone) produc numai 3100 tone cositor pur înainte de război. St. Unite consumau circa 100.000 tone cositor, din care 40 mii tone erau utilizate de industria conservelor. Ei poate conta pe numai circa 30.000 tone cositor bolivian. Industria conservelor care furnizează armatei americane enorme cantităţi de conserve, consumă un tonaj considerabil de tablă pentru confecţionarea cutiilor, tablă care nu se poate fabrica fără cositor. Iată două metale neferoase, indispensabile industriei de război, pe care pieţele anglo-saxone nu le pot furniza cu libertatea de altă dată, încât seau impus restrictiuni consumului civil. Târgurile internationale de unelte neferoase au rămas stabile. In perioada de sub examenul nostru. Cupru BERLIN, Cupru electrolitic, cît Hamburg. Bremen său Rotterdamul Rm. 74 HAMBURG. Tendinţă calmă. Cursuri minîmale pe 100 kgr. Rm. 68,25 T"^ tF~'r-'~"i I-....vrie, Februarie, Martie* Aprilie..............., _j NEW YORK (în cents pe id Cupru electrolitic, loco 17. Prompt 11.3/4. Termen 30—90 zile 11 3]A. Cupru electrolitic. Scond hand 12. Cupru importat 11 1/4. LONDRA. Cuprul se negociază la prețul invariabil de 62 1st. tona lungă (1016 kgr.). Cositorul Târg calm, fără modificări de cursuri. HAMBURG. Afaceri calme. Terne, Martie, Aprilie Rm. 310. NEW YORK- Cositor „Straits” ţîn cents pe lb.) : 52. LONDRA: Cositor „Standard“ (în 1st. tona lungă) , prompt 275 1st. Zincs.* HiMBURG, Tendința calmă, (preț pe 100 kgr.): Zinc brut de uzină Rm. 21,10. NEW YORK (în cents pe lb.) ‘ § 25. Londra (pe to-- '■ — " i*f 25.34 Plumbul NEW YORK (în cents pe lb.): Plumb Soft Foreign, 6,50. LONDRA. Lst. 25, tona lungă. Aluminium BERLIN. Alumínium pur 99 la sută. blocuri brut"' Pn- 127 suta de kgr., în bare Rm. 132. HAMBURG. Blocuri originale de aluminium brut 99 la sută Rm. 127 suta de kgr. , (Continuare în pag. 3-a) PIAŢA în general activitatea comercială pe pieţele Capitalei, este aproape asemănătoare celeia din săptămâna precedentă. Din cauza timpului neprisnic nu s'au adus pe piaţă cantităţi mari de zarzavaturi, totuşi cele existente au satisfăcut cererile, care nu au fost atât de mari, majoritatea populaţiei fiind aprovizionată din toamnă. In săptămâna aceasta, cererile pentru petrol au fost satisfăcute cu mai multă uşurinţă decât în săptămâna precedentă. Situaţia vânzărilor şi tranzacţiunilor de mărfuri, s-a prezentat mai slab, din cauza schimbării brusce a timpului, care a adus dificultăţi în efectuarea transporturilor, magazine şi depozite Coloniale. Magazinele de coloniale au fost bine asortate, în cursul acestei săptămâni, distribuindu-se populaţiei ulei comestibil şi zahăr, pe baza bonurilor din cartelă. Unele articole importante, care lipsesc, au fost înlocuite, în parte, prin surogare, care satisface astfel cererile consumatorilor. Cărnuri proaspete. Atât hala Ghica, cât şi măcelăriile de cartier, au fost bine aprovizionate distribuindu-se populaţiei pe baza bonurilor in filete respective, carne de bovine şi porcine, în cantităţile stabilite. In celelalte fife cererile au fost satisfăcute cu carne de viţel şi berbec. Cărnuri conservate. . Magazinele de branşă au fost bine asortate cu mezeluri, cererile deşi mari, au fost în întregime satisfăcute. Aprovizionările fabricilor de mezeluri cu carne se fac normal, deşi numărul de vite pentru tăiere s'a mai redus. Peşte proaspăt. In cursul săptămânii precedente, s'a resimţit lipsa acestui aliment de pe piaţă, din cauză că actualmente nu se pot pescui cantităţi mai mai de peşte, dat fiind timpul nefavorabil. . Păsări vii. Pe pieţele Capitalei a sosit un număr suficient de păsări vii. * 12 cererile din partea consumatorilor, au fost mijlocii şi s'au satisfăcut pe deplin. Păsări tăiate. Atât în hala Ghica cit şi la magazinele de branşă au sosit cantităţi suficiente de păsări tăiate. Conserve de zarzavat. Dat fiind abundenţa zarzavaturilor din anul trecut, fabricile de specialitate, au pus la dispoziţia consumatorilor cantităţi suficiente de conserve. Brânzeturi. In general se resimte lipsa de pe piaţă a brânzei telemea şi a caşcavalului,, se găsesc însă cantităţi suficiente de brânză de burduf. Ouă. Din cauza gerului în săptămâna aceasta, s-au adus pe piaţă cantităţi mai mici de ouă, care nu pot satisface cererile. Manufactură şi galanterie. Majoritatea magazinelor de manufactură sunt in general bine asortate cu tot felul de mărfuri indigene şi străine. Ţesăturile de mătase vegetală sunt foarte căutate. Fabricile indigene, acoperă deasemenea în bună parte, consumul ciorapilor de damă din mătase vegetală şi naturală. Combustibil. Piaţa este bine aprovizionată cu petrol, consumatorii putând să-şi procure cantităţile necesare, fără nici o dificultate. Droguri şi medicamente. In această ramură, activitatea este simţitor redusă, cererile din partea consumatorilor fiind mici. TÂRGUL ABATOR Situaţia vitelor intrate şi sacrificate în cursul săptămânii de la 25—30 Ianuarie 1943, a fost următoarea 1492 vite mari, 2599 porci, 555 viţei şi 10 oi şi berbeci. Dintre acestea 147 vite mari şi 66 porei au fost destinate Batalionului II Administrativ; 25 vite mari pentru Consiliul de Patronaj şi 10 viţei pentru Eforia Spitalelor Civile, iar restul pentru fabricile de mezeluri, instituţii, spitale, restaurante şi populaţie. .(De la Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti). Contractarea de angajamente cu autorităţile publice Simplificări prin derogare, la legea contabilităi Datorita situaţiei excepţionale ere.iată de starea de răsboiu, conditiunile In care institupunile publice se aprovizionează si pot executa lucrări s‘au schimbat, astfel încât a fost necesar ca formalităţile prevăzute de legea asupra contabilităţii publice, relative la contractarea angajamentelor, să fie simplificate şi adaptate cerinţelor actuale, cu scopul de a nu se produce întârzieri de natură a aduce prejudicii serviciilor publice. Legea prin care se realizează această simplificare este publicată in Monitorul Oficial Nr. 22 din 27 Ianuarie 1943, sub titlul Legea nr. 48 pentru simplificarea formalităţilor prevăzută de Ieşea asupra contabilităţii publice, relative la contractarea cheltuelilor şi pentru urgentarea executării contractelor încheiate şi se aplică ministerelor şi instituţiunilor cu bugete proprii. Aplicarea legii este limitată numai la durata răsboiului şi este facultativă în acest interval de timp, pentru toate cazurile apreciate personal de către miniştri şi se aplică ori de câte ori s-ar constata că contractarea unei furnituri, a unei lucrări sau a unei locaţiuni de serviciu, cu formalităţile prevăzute de legea contabilităţii publice, ar aduce prejudicii sau neajunsuri Statului, sau ar dăuna bunului mers al serviciilor, siguranţei şi ordinei publice sau oricăror interese superioare ale Statului. Simplificarea formalităţilor constă in posibilitatea de a se suprima ţinerea licitaţiei publice şi Înlocuirea ei cu tratarea prin bună învoială sau tratare directă cu furnizorul sau antreprenorul, la alegerea şi pe răspunderea şefului instituţiunii contractante, oricare ar fi natura şi valoarea angajamentelor. Pe lângă simplificarea formalităţilor s'a urmărit şi accelerarea executării comenzilor şi lucrărilor prevazandu-se dispoziţiuni pe baza cărora înstituţiunile publice pot a fi accorde furnizorilor şi antreprenoriior în cazuri excepţionale, avansul şi peste 20 la sută din valoarea cossiaactului. Legea prezintă încă un avanstegiu şi acesta în favoarea furnizorie şi antreprenorilor, prin aceia că posibilitatea de a se înlătura imobitizarea capitalului lor în garanţiile art.„v ,uri depuse potrivit legii ,ina tabuităţii publice, pentru buna sascutare a contractului sau pentru garantarea avansurilor primite, între spividenie putând fi ‘scutite de depunerea acestor garanţii. Aşadar, această lege prevede simplificarea formalităţilor de contractare, accelerarea executării lucrărilor şi avantagii pe care instituţiunile publice le acordă firmelor contrastante, ce nu au existat până In prezent, cu scopul ca interesele Statului să fie satisfăcute la timp şi In condițiuni optim* ^*#4 * a Mandatul Reichstagului a fost prelungit încă patru anin BERLIN, 39 (Rador). — Guvernul Rejchuluî a promulgat o lege, care a apărut în Monitorul Oficial, și PfiB care se prelungește până la 30 ianuarie 1947 mandatul actualului Reichstag. TARIFELE AUTOTAXIMETRELOR DIN CAPITALĂ Comisariatul General al Prețurilor a dat următoarea decizie: ART. I. — Tarifele autotaximetrelor din Capitală se fixează după cum urmează : 1. Pornirea lei 25. 2. Pentru fiecare 170 metri parcurşi lei 5. Nouile tarife vor intra în vigoare pe măsura modificării aparatelor de tasare. Pentru cursele de la gară in oraş se va plăti un spor de 50 la sută peste tara marcată de aparat. ART. II. — Primăriile celorlalte municipi şi comune din ţară, vor putea fixa pe care de ordonanţe tarifele la autoasimetre, potrivit disporiUuniISIP din art. 9 din legea nr. 396 din 3 Ma* 1841, cu modificările sale ulterioare, tf~ tesâ ca acestea să poată depăși tari#'"*' ’’jiff Capitals stabilite prin prezent .jfeciziune. ! In cazul când împrejurările ----île vor reclama fixarea unor tari#- -*%ttru autotarimetre mai mari de*®“ '"■»ie stabilite pentru București, se V "de prinlr’un raport motivat, aprobat— Comisariatului General al Preturii#ART. III. — Infracțiunile la ~*.re derîle prezent«• deeizarii se sancf —* în conformitate cu dispozițiunile —srr tului, lege nr. 1215 din 3 Mai f cu modificările sale ulterioare.