Argus, aprilie 1943 (Anul 33, nr. 8979-9001)

1943-04-01 / nr. 8979

ANUL XXXill Nr.8979 A apărut si s’a pus in vânzare T­IMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 165 A­B­ONAMENTE In ţară 1o­t 4 PAGINI 5 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 in străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile Dostale internationale Instituţiile de Stat si particulare 3000 lei I­el în țară —12 iei in străinătate INDUSTRIEI SI FINANTEI Telefon 3.05.44 Joi^l1eprilie 1943 " i •S­ ; \apnpi s’a pus la vânzare TIM­PUL familiei. fdlPOL PENTRU TOŢI No. 165 PUBLICITATEA ce primeşte la administratis ziarn. Iul şi la toate agenţiile de publici­tate. Proprietar: ,,ARGUS“ S. A înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: Un an 1500 Lei 6 luni 800 3 . 400 AL. PETROVICI Norma lezarea confab ílítafíí Dintre funcţiunile de seamă ale Întreprinderii economice private, funcțiunea contabilă este cea mai legată de existenta sa. Ori­cât de mici ar fi dimensiunile unei întreprinderii contabilitatea are die scop să înlesnească controlul acti-­vității patrimoniale si să stabilească rezultatele. Socoteala ţinută de mi­cul, ori de marele întreprinzători dă posibilitate cunoaşterii si aprecierei gradului­­ de organizare a economiei private si prin urmare de atingere a succesului. Cu cât viata economică a devenit mai amplă ca manifestare, cu atât structura întreprinderii a devenit mai complexă. In această situaţie, rostul ordinei contabile în întreprindere a devenit si mai firesc. Dacă în cadrul unei totale liber­tăţi economice, contabilitatea între­­prinderii a fost până acum reclamată ain interese de ordin intern econo­­­mnic, într'un regim exceptional sau *n*r- °, ^n­tosre organizație economică-S socială« necesitatea ei va fi cu uriso- i mai mare: contabilitatea între, derii devine de interes general. ,un adevărat instrument de control al activităților economice. Preocuparea factorilor de condu­­cere în direcţia normalizării contabi- litatii nu a început odată cu răsboiul. “«5- Contră« este mult mai veche, de­­cand autoritatea publică a avut inte­resul să lămurească, să reglementeze unele stări de lucruri. De exemplu, unificarea bilanţului bancar potrivit legii comerţului de bancă din Apri­lie 1934, pentru a permite un con­trol al instituţiunilor de credit, sta­­­bilirea unui bilanţ pentru societăţile de asigurări private, potrivit legii Pentru controlul întreprinderilor pri­vate de asigurare din Iulie 1930, cu scepul de a se putes­terifice *i*na­­ţiunea rezervelor matematice si tech­­nicei precum si a plasamentelor în interesul asiguraţilor. Obligaţiunea tinerii registrelor co­merciale este prevăzută şi de Codul de Comerţ, care este un produs al evoluţiei juridice a secolului trecut, dar Codul de Comerț nu precizează nici o formă de contabilitate si nici n'ar putea-o face. Ceea ce interesează legiuitorul comercial este numai sco­pul de a tine o contabilitate, pentru a se putea face dovadă în caz de li­tigiu între părți. In Dreptul Comercial actual din unele tării unificarea registrelor si încadrarea unor dispozitiuni tipice, formează un pas înainte, ceea ce de­notă că s-a făcut un progres si in direcţia normalizării. Împrejurările excepţionale au îm­pins si mai departe lucrurile: gos­podărirea întreprinderii care produce pentru interesul general nu mai ră­mâne o chestiune facultativă la dis­creţia individului. Statul în interesul ordinei publice şi al bunei convie­ţuiri sociale, vrea să cunoască proce­­sul de producţie şi desfacere al bu­nurilor. Pentru a ajunge la această ţintă finală, contabilitatea îi înles­neşte calea, de aceea interesează în aşa grad o normalizare a contabili­tăţii. O încercare de simplificare, de modificare şi de unificare în ţinerea contabilităţii, devine astfel o necesi­tate economică naţională, formând chiar un obiectiv al politicei de Stat o raţionalizare a conturilor, un bi­­lanţ-tiri o nomenclatură stabilită pentru conturi, un sistem uniform de calcul al preţului de cost, toate per­mit un control uşor si eficace din partea Statului. In alte ţări (Germania), s'a ajuns de mult la o normalizare a contabi­lităţii, uşurând mult sarcina autori­tăţii publice în acţiunea lui de diri­jare a vieţei economice. O normalizare a contabilităţii mai are numeroase avantajii şi pentru lucrările de aşezare fiscală, pentru litigiile dintre nării, uşurând sarcina justiţiei, şi în sfârşit pentru raţiona­lizarea interioară a întreprinderii Viaţa economică naţională ca şi aceea privată, are nevoe să se deba­raseze de tot restul birocratic, care apasă asupra vitalităţii întreprinde­rii. Adeseori lucrurile complicate scumpesc viaţa, măresc cheltuelile, deci costul de producţie şi creează un element de slăbiciune în fata concurentei. Simplitatea si claritatea sunt cali­­tăţi care trebue să rămână la teme­iul organizării contabile a economiei private, ceea ce întăreşte ponă la urmă însă­: economia naţionala. V. V. Protopopescu Impunerile micilor comercianţi clasificaţi Ministerul de Finanţe a venit cu o clarificare, arătând că micile ateliere şi micii meseriaşi nu trebue să de­pună noui declaraţii de impunere, ci vor rămâne mai departe clasificaţi. Micii comercianţi roagă de această cale organele respective ale ministe­rului de finanţe, să fie şi ei suimşi aceluiaş regim, căci se găsesc doar în aceeaş situaţie, neputându-se a­­firm­a că micii negustori sunt mai competenţi, în ceea ce priveşte for­­mele, decât meseriaşii. Apoi ştiut este chiar şi de către organele fiscului că rulajul mare şi cifra de afaceri sporită a fost reali­zată doar de marile întreprinderi, care sunt funizorii direcţi ai Statu­lui şi ai Armatei, azi cei mai mari consumatori, iar nu de micii com­er­cianţi, care sunt doar limitaţi la consumatorul obişnuit, ale cărui po­sibilităţi de achiziţionare n'au cres­cut chiar în aşa măsură ca să poată fi vorba de dublarea cifrei de afaceri şi în consecinţă şi a veniturilor Sta­tului de la această categorie. Ori, dacă ministerul ar dispune reportarea im­punerilor micilor comercianţi Până la clasa X-a, cu un spor chiar până la IBO”­» pentru cei impuşi în 1941 si Până la 50% pentru cei impuşi în 1942, veniturile Statului în cele mai multe cazuri s‘ar dubla. In afară de aceasta s‘ar desconges­tiona cu o serie de lucrări organele respective, care si asa sunt destul de aglomerate, făcând abstracţie si de economiile ce s'ar realiza. Pe de altă parte, fiscul ar putea păși ime­diat la realizarea drepturilor sale. Construcţiile navale nord-americane şi pierderile suferite de marina Statelor Unite MADRID. •— Ziarul spaniol ,,El Pueblo", adunând şi comentând cifre­le pe care diferite reviste tehnice in­ternaţionale le dau cu privire la con­struirea de noui nave in Statele Unite şi la pierderile suferit de nord-ameri­­cani, de pe urma scufundărilor lunare pricinuite de submarinele Tripartitu­lui, face un calcul care este cu totul in­teresant. Mai întâi, el se referă la po­sibilităţile productive ale muncitorilor şi ale şantierelor nord-americane, şi se întemeiază pe următoarele date ale departamentului muncii ale guvernu­lui federal, după are, în şantierele nord americane, de la 1 Ianuarie 1941 la 1 Octombrie 1941 au fost înregistrate următoarele sporiri ale numărului sa­lariaţilor : salariaţii la 1 Ianuarie 1941; 240.700; la 1 Octombrie 1941; 433.000; 1 Ianuarie 1942: 537.000; 1 Octombrie 1942 : 420.000. Orele săptămânale de lucru, pentru fiecare salariat, sunt de 48 dintre 8 plătite ca ore suplimentare pentru că Comisia Maritimă prevede în planul său de lucru săptămâna de 40 de cea­suri. Acceptând aceste cifre ca exacte, trebue să arătăm capacitatea de ran­dament al şantierelor, mai cu seamă în ceea ce priveşte disponibilitatea specialiştilor. După datele culese, pro­­ducţia de nave nord-americane a fost următoarea : 1939-40. 351.437-493 409; 1940-68-534.552-771.617; 1941­-127-990.064-1.435.039. Alt indice pentru o posibilă orien­tare în această materie, este acela o­­ferit de Bureau of Shipping, care a a­­nunţat că la începutul lui 1942 au fost lansate 1.101 nave, cu o deplasare to­tală de 6,8 milioane tone grele cu o medie de 1 000 tone (835 din aceste unităţi nu pot fi socotite ca nave de comerţ). Cu aceste cifre pun­tem confrunta pe cele ale scufundă­rilor, şi, amintind declaraţia lui Chur­chill că pierderile pricinuite de sub­marinele Tripartitului in luna cea mai favorabilă anglo-saxonilor se ridică la 1 milion tone, putem deduce­­, în sta­diul actual al construcţiilor, Statelor Unite, chiar dacă izbutesc să umple golurile produse în marina lor de co­merţ de Tripartit, nu pot însă să dis­pună de limitele de tonaj indispensa­bile aprovizionării mulţilor lor aliaţi în nevoie, precum şi aprovizionării tru­pelor care in contingente tot mai nu­meroase sunt trimise în punctele cele mai disparate şi îndepărtate ale glo­bului. 0 DELEGAŢIE ECONOMICA TURCĂ IN BULGARIA SOMA, (tp). — Luni a sosit la Plov­div o delegaţie economică turcă sub conducerea secţiunii comerţului extern de la ministrul comerţului turc, d. Hak­­­ula Diker. Delegaţia a avut o convor­bire cu d. dr. Obreikofi preşedintele târgului de monstre de la Plovdiv. D. Director Diker a comunicat că direc­torul Direcţiunii Economice turce pre­cum şi un şir de cunoscuţi economişti turci vor vizita târgul de monstre din Plovdiv, care este de mare însemnătate pentru lărgirea relaţiunilor economice dintre Turcia şi Bulgaria. Seara de di­rector Obreikoif a dat o masă la care au luat parte în onoarea oaspeţilor tarei personalităţi conducătoare ale e­­conomiei bulgare. Cum se vor distribui pe viitor turtele şi şroturile de floarea soarelui Ministerul Economiei Naţionale a dat o decizie referitoare la norma pri­vind cantităţile de turte şi şroturi de floarea soarelui. O rezervă de 200 vagoane Din cantităţile de turte şi şroturi de floarea soarelui existente în stoc la fabric, confirmate de agenții de con­­tor la data publicării prezentei decizi­­uni, se vor face o rezervă permanentă intangibilă de 200 vagoane, precum urmează : 150 vagoane la fabricile de uleiuri din C.F.A.U.L. conform cotelor; 35 vagoane la fabricile de uleiuri din Guvernământul Basarabiei 15 vagoane la fabricile de uleiuri din Guvernământul Bucovinei. Şroturile şi turtele oleaginoase se vor vinde la peţurile fixate de Comi­sariatul General al Preţurilor şi vor avea următorul conţinut în­­ proteină brută, inclusiv grăsimi: Şroturile 33 la sută. Turtele 45 la sută. La aceste procente se admite o to­leranţă de cri­cam 1 la sută. Pentru un conţinut de proteină şi grăsimi mai mic de 33 la sută la şro­turi şi de 45 la sută la turte, preţul se va micşora în conformitate cu normele stabilite de Comisariatul General al Preţurilor. Sroturile ce se vând de fabrici pen­tru consumul intern, vor avea umidi­tatea maximă de 12 la sută. Fabricile sunt obligate să arate în facturi conţinutul în proteine şi gră­simi brute şi pocentul de umiditate al şroturilor vândute pentru consumul in­tern. Fabricile sunt obligate să vândă şroturile pentru consumul intern aşa cum rezultă pentru fabricaţie. Orice adăugire de impurităţi pentru mărirea Disponibilităţi pentru ex­­port şi consum După defalcarea acestei rezerve, la sută din stocurile de turte şi şro­­turi de floarea soarelui vor rămâne la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, Direcţia Economică A­­grară, în depozitele întreprindeilor mai sus arătate, iar 67 la sută vor fi libere la export sau la consumul intern. Celelalte rezidiuri oleaginoase (turte şi sroiuri) sunt libere la export sau la consumul intern. Ministerul agriculturii şi domeniilor direcţiunea economică agrară, va dis­tribui turtele şi şorturile de floarea soarelui direct pe bază de dispoziţiuni date fabricilor pentru întreprinderile făcând parte din O.F.A.U.L. şi prin Guvernămintele Basarabiei şi Bucovi­nei pentru fabricile de ulei, situate pe teritoriul acestor guvernăminte, greutăţilor lor este considerată ca fra­udă la preţ şi pedepsită ca atare. Plata cantităţilor repartizate se va face direct la fabrici pentru rezidurile oleaginoase ce se vor livra de între­prinderile încadrate in C.F.A.U.L. şi conform dispoziţiunilor Guvernămin­­telor Basarabiei şi Bucovinei, pentru fabricile din Basarabia şi Bucovina. Se consideară anulate aprobările pentru care nu se depune contra­va­loarea în curs de 204 de zile libere de la data primirii s­crisorii de depar­­tiţie. In cazul când transportul veziturilor oleaginoase se face cu vagoanele CFR, fabricile de uleiuri sunt obligate ca in primele 48 ore de la primirea comenzii să facă cerere de vagoane la gara cea mai apropiată şi să comunice, în ve­derea urgentării­­ transportului poziţiei de fracht . Fabricile din OFAUL la Ministerul agriculturii şi domeniilor, direcţia eco­nomică agrara. Fabricile din Basarabia şi Bucovina conform dispoziţiunilor date de Gu­vernămintele respective. Autorizaţii de export Ministerul economiei naţionale, sub­secretariatul de stat al industriei, co­merţului şi minelor, va putea elibera autorizaţiuni de export pentru turtere şi şroturile de floarea soarelui fabri­cilor de ulei care şi-au îndeplinit o­­bligaţiunile ce rezultă pentru ele din prezenta deciziune. Fabricile încadrate în O.F.A.U.L. Gu­vernămintele Basarabiei și Bucovinei, pentru fabricile de ulei din Basarabia și Bucovina, vor comunica Ministeru­lui agriculturii şi domeniilor, direcţi­unea economică agrară, stocurile exi­stente la data publicării prezentei de­ciziuni. Comunicarea va fi făcută la termen de 10 zile libere de la data pu­blicării de viziune­ în Monitorul Ofi­­cial. Fabricile Încadrate in OFAUL şi Gu­vernămintele Basarabiei şi­­ Bucovinei, pentru fabricile din Basarabia şi Buco­vina, vor comunica Ministerului agri­culturii şi domeniilor, direcţiunea eco­nomică agrară, in ziua de Luni a fie­cărei săptămâni, stocurile de turte şi şorturi de floarea soarelui de care dis­puneau la fiecare sfârşit al săptămânii precedente. Ministerul agriculturii şi domeniilor direcţiunea economică agrară va dis­pune de cantităţile care sunt la dispo­ziţia sa în următoarele 15 zile dela data primirii comunicării. Entităţile de care nu a dispus Minis­terul agriculturii pân la expirarea ace­stor 15 zile vor deveni libere la ex­port sau la consumul intern. Infracţiunile la dispoziţiunile de mai sus se pedepsesc în conformitate cu dispoziţiunile Decretului Lege pentru activarea producţiei, regimului preţu­rilor, reprimarea speculei ilicite şi a sabotajului economic Nr. 1215 din 1941 cu modificările sale ulterioare. Condiţii de vânzare P­IAŢA Bursa Marţi, bursa a continuat să fie susţinută, atât ca tendinţă cât şi ca afaceri. S-au înregistrat sporuri mici în amândouă compartimentele. Dintre valorile cu venit variabil au urcat cu diferenţe mari: Credi­tul Minier cu 100 puncte faţă de ultimul curs din ajun, precum şi Astra Română şi Telefoanele cari nu cotaseră în ultimele şedinţe. Târgul liber a fost susţinut. Ce este o societate comercială In urma apariţiei decretului-lege referitor la obligaţiunea societăţilor comerciale să ţină contabilitatea în permanenţă la zi, numeroşi cititori ne întreabă ce se înţelege prin socie­­tate comercială. Celor ce ne- au întrebat le arătăm că prin societate comercială se înţe­lege orice asociaţie intervenită între două sau mai multe persoane în sco­­pul de a face comerţ. Chiar întovărăşirea a două negus­tori de zarzavaturi sau doni bragagii pentru a face un comerț mărunt, dacă îsi înscriu firma pe numele ambilori din punct de vedere juridic, au înscris o firmă socială, si au fon­dat o societate comercială. In consecință intră în prevederile decretului lege in chestiune chiar si aceste mici asociatiuni trebuind să întocmească zilnic situație de cassă­ ,să înscrie zilnic în registrele legale încasările si cheltuelile si să aibă în­­permanentă soldul cassei efectiv în numerar, sumele linsă din cassă tre­buind să aibă justificări legale. Cam greu, poate în unele cazuri chiar imposibil, dar asa este legea. OBLIGATIVITATEA ŢINERII CONTABILITĂŢII ŞI CASSEI LA ZI ce SO­AN G. MIHALCEA Unele nelămuriri pe cari le ascunde Legea menţionată mă determină să cred că nu voi fi singurul care să nu-i poată face aplicarea şi fiindcă pedep­sele prescrise nu sunt din cele mai uşoare, m’am gândit că aşternând pe hârtie nelămuririle mele va fi In inte­resul Legii tot atât cât şi în intar­­­lul celor pe cari îi sancţionează Spicuind din articolele legii, mă în­­treb ce-a înţeles legiuitorul prin So­cietatea Comercială de le-a supus pe toate jurisdicţiei acestei legi ? Este ştiut că societatea comercială este societatea în nume colectiv, socie­tatea cooperativă, societatea în coman­dită cu răspunderea totală sau limi­tată ca şi societăţile anonime. Legea obligă la întocmirea unei si­­tuaţiuni zilnice de casă pe bază de acte legale conţinând toate încasările şi plăţile făcute într’o zi precum şi de a opera tot zilnic în registru în contul general pentru casă această si­­tuaţie şi aici se nasc diverse între­bări. Este vorba de o altă situaţie de c­asă decât aceea pe care orice între­prinzător şi-o face în registrul de casă sau nu ? A opera această situaţie de c«­să tot zilnic în registre, nu înseamnă du­blarea operaţiunii care până acum se făcea direct în registrul de casă, sau a opera în registre este vorba de a înscr­i operaţiunile în registrul jurnal singurul legal şi obligatoriu? Ce se poate înţelege prin înregis­trare în contul general pentru casă, altceva decât înscrierea mişcărei ca­sei­ în presupusul registru maestru sau carte-mare și dacă aceasta este înten­­ţiunea legiuitorului nu s’a ştiut că registrul maestru sau cartea-mare nu este un registru obligatoriu, sau ur­mează să se introducă mai multe si­­tuaţiuni şi registre decât cele legale şi uzuale astăzi în comerţ ? L­egea interzice înregistrarea opera­ţiunilor de casă sub orice altă formă decât aceea prescrisă de ea şi atunci, dacă situaţia de care vorbeşte legea ca şi registrele şi contul general de casă sunt altele decât cele legale azi şi prescrise de Codul de Comerţ şi de legile fiscale duce această lege la a­­brogarea dispoziţiunilor referitoare ale codului de comerţ şi al legilor de contribuţiuni directe şi indirecte ? Şi mai spune legea, că ţinerea în casă şi în loc de numerar a oricăror acte justificative de cheltueli neope­rate zilnic în situația de casă şi în registrul respectiv, este interzisă ca şi crearea de fonduri sub orice denu­mire care ar fi menite să fie între­buințate provizoriu pentru cheltueli neoperate zilnic în felul arătat în textul art. 1. Şi atunci, dacă legea nu permite crearea de fonduri pentru plăţi pro­vizorii și nici avansuri din casă fără acte justificative mă întreb ce am de făcut atunci când am de cumpărat o marfă sau un material oarecare, pe care ştiut este că ori nu se mai poate obţine decât cu plată anticipată sau in cel mai bun caz cu plată imediată dar și mai ales dacă marfa sau mate­rialul trebuie să mi-1 procur dintr’o altă localitate decât aceea in care am sediul social ! Cum voi putea scoate din casă banii necesari pentru astfel de scopuri și cum voi putea justifica lipsa acestora din soldul eventual al unei zile,? Sunt şi site cazuri în care interdic­ţia legii de a păstra în casă acte de portofoliu drept numerar, apare inapli­cabilă dacă ne gândim numai la fap­tul că la plata impozitelor nu vom avea niciodată anticipat chitanţa pe care în cel mai fericit caz o obţii d­eabia a doua zi şi nu văd cum o întreprindere care are sedii multiple sau prospec­ţiuni de făcut în diverse localităţi, va putea să-şi mai trimită personalul lor cu sume de bani la sedii sau în vede­rea prospecţiunilor ? (debitarea func­ţionarului cu sumele avansate sunt imposibile din punctul de vedere al legii bancare) aplicarea legii nu pun întreprinderile în imposibilitate de a activa astfel cum interesele lor le dic­tează ? Art. 2 al legii impune înregistrarea operațiunilor de casă în registrele le­gale și mă întreb care sunt aceste re­gistre legale ? Cele prescrise de art. 1 al legii sau cele impuse de Codul de Comerţ ? Şi acum fiindcă legea prevede şi sancţiuni, să ne oprim la art. 4 care supună pedepselor prescrise de art. 3 (închisoare de la 2-5 ani şi amendă de la 1.000.000 la 10.000.000) şi pe con­tabilul şi casierul care se face vinovat de ţinere neregulată de contabilitate operând fără respectarea art. 1 şi 2 din lege. Nu s-a gândit legiuitorul că extin­derea sancţiunilor asupra contabilului şi casierului poate avea consecinţe grave pentru bunul mers al unei în­treprinderi ? Casierul este mânuitorul de mânuire pe care nu o face decât ordin şi nu are şi nu poate avea rol decât acela de om de încredere întreprinderii a cărei conducere tre­buie să i se lase toată libertatea de acţiune pentru afacerile sale. Situaţia contabilului care aşa cum­ mulţi oameni de contabilitate ne spun! — este creerul întreprinderii — este cu mult mai gravă dacă ţinem seamă că deşi creerul lui este bun pentru con­tabilitate, nu poate avea nici o influ­enţă în aprecierea afacerilor, pe care alţi oameni sunt ţinuţi să le apre­cieze, să le facă şi să răspundă de ele. Revenind la obligaţiunea înregistră­rilor în aceeaşi zi a tuturor operaţiu­nilor de casă sunt de semnalat încă două imposibilităţi . 11 Micile societăţi nu vor putea înregistra în fiecare zi operaţiunile lor, fiindcă majoritatea acestor între­prinderi nu vor putea avea un conta­bil zilnic, mai întâi fiindcă numărul contabililor este foarte, redus şi apoi fiindcă legea nu spune din ce fonduri se pot plăti cotabilii societăţilor ale căror afaceri de abia le aduc existen­ţa celor ce şi-au învestit capitaluri şi munca lor de-o viaţă întreagă. 2) Pentru marile societăţi, înregis­trarea operaţiunilor in ziua efectuă­­rii lor în toate registrele este tot atât de imposibilă, fiindcă în acest caz ar trebui create, fie ore de lucru peste cele legale, fie ore suplimentare de noapte, în care caz o situaţie conta­bilă tot nu se poate avea decât, în cel mai bun caz în dimineaţa zilei urmă­toare. Din expunerea de motive a legii re­zultă că s-au constatat contabilizări oculte care camuflau cheltueli nere­gulate, fără justificare aparentă fa­­cilitându-se astfel mânuirea unor fon­­du­ri cu destinaţie ilicită scoase pe de altă parte şi de sub controlul fis­cului. Eu ştiu însă că sunt numai două feluri de cheltueli şi anume: cheltueli cari merg ca atare în contul de pro­fit şi pierdere de unde nu pot scăpa de sub controlul fiscului cari întot­deauna le supun impozitului dacă nu simt dublate de acte justificative; şi cheltuieli de investiţiune cari nu pot fi operate decât în conturile de activ supuse controlului forului superior de administrare şi control al societăţilor comerciale, în genere pentru societă­ţile anonime la care s’au constatat astfel de nereguli, adunărei generale a acţionarilor. D­acă într’adevăr s’au putut consta­ta cheltueli neregulate, ele au privat de drepturi numai pe acţionar şi dacă ei nu-şi apără interesele, având toate mijloacele de control nu înţeleg dece legiuitorul să aducă noui legi de sanc­ţionare când Codul de Comerţ şi mai aleg Codul Penal se pun automat în funcţiune pri de căate ori se constată gestiuni frauduloase care în nici un caz nu se pot restrânge decât asupra acelora pentru şi din ordinul cărora s’au comis neregularităţle contabile. Şi pentru acest control nu există în societatea anonimă funcţiunea cenzo­rilor care verifică toate actele de admi­nistraţie ca şi soldul casei ? Legea menţionată nu arată nici personalul îndreptăţit să constate in­fracţiunile şi atunci se naşte întreba­rea cine va dresa contravenţiunea şi la interesul cui se va face consta­tarea ? Nu era mai bine dacă constatarea infracţiunilor ar fi fost încredinţată cenzorilor, cari sesizând pe acţionari de neregularitatea constatată aceştia ar avea să se pronunţe, dacă este ca­zul, să exercite reclamaţiunea în a­­plicarea sancţiunilor celor din ordinul şi în favoarea cui s’a comis neregula? Şi apoi, se poate înţelege obligati­vitatea înregistrărilor zilnice dar nu se poate înţelege dece interdicţiunea de a înregistra într’un cont de ,,A­­vansuri pentru Cheltueli Deconta­­bile“ sumele plătite ca atare ? O punere la punct a legii se impu­ne pentru ca aplicarea ei să poată da roadele pe care le-a scontat legiui­­torul EROISMUL INFANTERISTILOR ROMÂNI IN REGIUNEA CUBANULUI Sonii» au suferit mari pierderi in urcueni si materiale in Regiunea Saturate Rusa BERLIN, 30 (Rador). — De la cartie­rul general al Fuehrerului, înaltul co­mandament al forţelor armate germane comunică: Pe frrontul de nord al capului de pod Cioban și în regiunea situată la sud vest de Viasma au dat greș noui t vacuri inamice cu mari pierderi sânge­roase. Numai în regiunea situată la sud-vest de Ifi­­asma au fost distruse 27 de tancuri. In lupta defensivă dele sud de lacul Ladoga, in­fanteria noastră care lup­tă strălucit s’a distins din nou în cursul zilei de ieri. Prin grele lupte corp la corp, ea a­­­ respins asaltul maselor sovietice şi şi-a păstrat pretutindeni po­ziţiile. In regiunea Staraia Ru­sa, trupele unui corp de armată german au res­pins toate încercările de străpungere inamice prin lupte grele care au durat săptămâni şi au înregis­trat prin aceasta un de­plin succes defensiv. De la 23 Februarie, sovieticii au pierdut în acest sector 61.460 de morţi, 2.978 de prizonieri, 293 de tancuri 26 de tunuri, 806 mitra­liere, 114 aruncătoare de grremde, 206 carabine antitanc şi 1.036 de pis­toale automate. In cursul luptelor defen­sive de la capul de pod Cuban s-au distins din nou formaţiuni române de in­fanterie. Ina­micul a efectuat şi ieri, în numeroase puncte ale frontului tunisian,­ a­­tacuri violente împotriva poziţiilor germano-italie­­ne, fără să reuşească străpungerea intenţio­­­nată. Aviaţia a sprijinit prin intervenţii neobosite lupta defensivă a trupelor gu­mano-italiene. Avioane germane de luptă au atacat ziua şi noaptea un convoi inamic pe coasta Africii de nord şi au înregis­trat lovituri în­ plin, după ştirile de până acum, asupra a 3 vase de comerţ. Noaptea trecută, avioane britanice au atacat localităţi în Germania de vest şi capitala Reichului, aruncând bombe explosive şi incendiare mai a­­les la Bochum şi asupra unor cartiere şi suburbane ale Berlinului. Au fost lovite mai ales cartiere de locuinţe. 27 din bombardierele atacatoare au fost duhorite. U­n atac de zi, dat de avioane ger­­mane rapide de luptă împotriva unui oraş de pe coasta de sud a Angliei s-a desfăşurat cu succes. Trupe germane şi croate în colabo­rare cu formaţiuni din armata italiană au sdrobit prin lupte care au duri săptămâni o mişcare de revoltă com­u­nistă, instigată de Rusia Sovietică­­ sudul Croaţiei. In condiţii atmosferici grele şi în Ciuda terenului de lupţi impracticabil din munţi, şi a metodei viclene de luptă a răsculaţilor, rezist­­enţa organizată a fost înfrântă şi au fost capturate arm© şi depozite de a­­provizîonare. Numai resturi slabe al« bandelor comuniste au reuşit să scap« fugind în munţi. *, BERLIN 3« (Rador). — Se dau urmă­toarele amănunte cu privire la situa­ţia militară de pe frontul de răsărit: In centrul operaţiilor de pe frontul de răsărit se găsea Luni efortul sovie­tic de a relua aşa zisa ofensivă fimoş­­cenko în sectorul mijlociu. In acest scop bolşevicii au pus în linie tie ambele părţi ale şoselei Moscova- Rosslavl, în regiunea de la sud şi sud-vest de Via­sma, pe un front larg, im­portante formaţii de in­fanterie şi de tancuri, cu misiunea de a înainta în general în direcţia Spass Demenskorle. Dat fiind că mişcările bolşevice în zon© din­ a­­propierea frontului şi po­ziţiile lor de plecare la a­­tc­ale au fost reperate la timp, această acţiune a avut un sfârşit deosebit de sângeros. OSTASII NOSTRI LUP­TA PE FRONT ŞI SANGEREAZA PEN­TRU DESTINUL TA­RII NOASTRE. AJU­TA-O, DANDU-LE DIN SÂNGELE TAU. (Cen­trul de sânge conser­vat al Armatei, strada General Angelescu 140 tel. 4.22.25), colecte?e*­ză şi trimite sângele pe front. ST.­NA­ZAIRE VIOLENT ATACAT de ANGLO-AMERICANÏ Peste o sier­ă de morţi PARIS, 30 (Rador). — După cum anunţă cores­pondentul agenţiei Ştefa­ni, aviaţia anglo-am­erica­­nă a bombardat din nou o­­raşul St. Nazaire. Mai mul­te clădiri au fost distru­se. P­opulaţia civilă are numeroase pierderi. In plus, se mai află că al doilea atac asupra o­­raşului Rouen a pricinuit mari distrugeri în Cartie­rele locuite aproape ex­clusiv de literatori. O su­tă de morţi şi două sute de răniţi au fost scoşi pâ­nă acum de sub dărâmă­­turi. »

Next