Argus, mai 1943 (Anul 33, nr. 9002-9026)
1943-05-01 / nr. 9002
ANUL XXXIII Nr. 9002 A apărut si s’a pus in vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TONI No. 169 ARONA In țară Un an 1500 Lei 6 luni 800 3 „ 400 MENTE In străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile costale internationale Instituţiile de Stat si particulare 3000 lei if 5 lei In ţară—12 lei in străinătate ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE, Bucureşti Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI SI FINANŢE! Telefon 3.05.44 Sâmbăta 1 Mai bi a apărut şi s-a pus în vânzare1 TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOH ! No. 169 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziaru- lui şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: ,,A R G IT S“ S. Al înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI După vacanţa Putinţa de a pleca pentru câteva zile în provincie, prilejuită de sărbătorile Paştilor, e binefăcătoare pentru fiecare din noi. Câmpul, dealurile, pădurile, îmbrăcate în haina Primăverii, aduc linişte în suflete şi recreaţie minţii. Coboară, panică, din înalt, în adâncurile fiinţei noastre, raze de familă nouă şi de odihnă, de nădejdi nouă în puterile noastre, scormonind avânturi pentru viitor şi întărind siguranţa în izbânda de mâine a unui neam, care nu trăeşte decât pentru muncă, luptă, lumină şi dreptate. Dar străbătând de două ori (ara până aproape de jumătatea dintre izvoarele Târnavei Mici şi confluenţa cu apele Târnavei Mari, de aici de la Bucureşti şi până acolo, ochiul transmite fiinţei noastre interioare, pe lângă imaginele frumuseţilor noastre naturale, satisfacţia deplină a hărniciei româneşti pe întinsul ogoarelor şi a conştiinciozităţii cu care milioanele de plugari, între biserică, armă şi plug îşi fac datoria faţă de ei înşişi şi faţă de ţară. Vremea prielnică pentru arături şi însămânţări din această primăvară a făcut să se treacă de prevederile planului agricol. In adevăr, pretutindeni holdele de toamnă surâd primăverii, fiind desvoltate cum nu au fost de mulţi ani. Păioasele de primăvară bine răsărite Deasemenea, suprafeţele de fâneaţă, trifoi şi lucernă. Aratul şi însămânţatul porumbului sunt în plină desfăşurare. Cele două ploi din ultimele zile au fost pentru plugari o binefacere cerească. De aceea, credem că anul acesta, nicio palmă de pământ nu va rămâne nelucrată şi neînsămânţată. Pretutindeni se vede hărnicia plugarului. S-a lucrat în unele locuri şi a doua zi de Paşte, pentru a nu se întârzia-Livezile prezintă o înfăţişare de răpitoare frumuseţe. Pomii sunt încărcaţi de flori şi, dacă numai 10 la sută din acestea vor da roade, reducţia de fructe va fi extrem de îmbelşugată. Din iarnă, viile au ieşit sănătoase- Lucrul de primăvară a început de mult şi acum e pe sfârşite prima sapă. S-au terminat deasemenea atacul şi legatul- După toate semnele de până acuum, se pare că vom avea un an îmbelşugat, dacă nu va fi de acum înainte secetos-Credem că toţi cei cari au avut prilejul să renunţe pentru cele câteva zile de sărbătoare la ocupaţiile zilnice — atât de obositoare uneori — şi să plece în ţară, au avut aceleaşi impresii şi în suflete li s‘au trezit aceleaşi nădejdi de mai bine. Un an agricol bun e un câştig imens pentru economia naţionala. De un an agricol bun depinde într‘o foarte mare măsură desfăşurarea vieţii noastre economice şi in acelaş timp mărirea puterii de consum a populaţiei rurale, sporirea standardului ei de viaţă şi a sierii de muncă şi creaţie interioară. De aceea, ne întoarcem din vacanţă cu impresia că anul acesta, binecuvântarea cerului a căzut din nou asupra noastră şi ne va aduce odată cu un an agricol îmbelșugat, o cale nouă pentru viața românească sub toate aspectele ei-A» Când ieşi din vuetul Capitalei şi te duci să respiri aerul tare al câmpului şi al satului, îţi dai seama odată mai mult că realitatea noastră cea mai vie, mai autentică şi mai ancorată în veşnicie este ogorul şi slujitorul lui. Departe de noi ispita de a fi ■ furaţi de conceptele idilice ale unui semănătorism ad-hoc şi de a vedea înculori trandafirii ceea ce nu îngăduie de a fi privit decât prin ochi neînşelători ai adevărului. Şi adevărul acesta se impune singur, masiv, fără vreo sforţare de a schimba unda receptoare şi fără a ne falsifica nici punctele de vedere şi, ca atare, nici viziunea ce o construim pornind de la ele. Adevărul acesta e brazda neagră a pământului reavăn, proaspăt răscolit, în care slujitorul lui, ţăranul, aruncă cu nădejde, cu încrâncenată nădejde, sămânţa pâinii de toate zilele, a,lui şi a noastră. Face ţăranul munca aceasta cu atâta convingere, cu atâta dreaptă credinţă în tainele pământului, încât parcă îndeplineşte un rit milenar, ca o pulsaţie a unui proces natural. E un meşter a! pământului şi totuşi, parcă, un ucenic al lui. E stăpânul şi totuşi, parcă robul care, aşteaptă îndurarea, îi ascultă glasul cu şoapte numai de el ştiute, îi tălmăceşte semnele numai de el răboite. Numai în contact cu pământul şi cu meşterii lui ai sensaţia veşniciei numai cunoscând aceasta unică realitate — pământ şi ţăran — te simţi cutremurat de gândul dăinuirii nedesminţite. Iată, desigur, pentru ce când zicem tradiţie românească, zicem ogor şi ţăran. Ţăranul nostru reprezintă, în măsura în care o slujeşte, o civilizaţie a ogorului, aşa cum şlefuitorii din Amsterdam , reprezintă o civilizaţie a pietrei preţioase. Apropierea pare paradoxală. Dacă ne gândim însă mai adânc, ne dăm seama că cele două modalităţi de viaţă sunt rezultatul aceluiaş proces de creaţie, pentru care se cere aceeaşi vocaţie, aceeaşi putere intuitivă, aceeaşi pasiune. În condiţii, cu alte cuvinte ale artistului.Căci ţăranul nostru e un artist. Incă odată, să nu fim înţeleşi greşit: un artist, adică un creator. Aşa cum sculptorul crează viaţă din marmoră iar pictorul din colori selectând printr’un proces de tainică conştiinţă numai ceea, ce e valabil, tot aşa ţăranul, meşter al pământului, îi selectează şi modelează rodul cel mai tun. Daţi, oameni ai cetăţii, drum liber privirilor voastre şi aşterneţi-le peste întinsul ogoarelor româneşti, peste brazdele negre întoarse în primăvara aceasta ca şi peste lanurile srate şi semănate în toamna ce- a trecut! Priviţi cu lăcomia unei descoperiri de lume nouă şi lăsaţi-vă în voia unduirii gândurilor ce vă năpădesc ! Vă veţi simţi reînvioraţi, reîmprospătaţi reîntineriri Aşa ca şi cum v-aţi întoarce la izvorul din totdeauna şi cel adevărat al propriei voastre existenţe... PĂMÂNTUL ŞI MEŞTERII LUI De fronaiuil de răsărit AVIATIA SOVIETICA A PIERDUT NUMEROASE AVIOANE BERLIN, 29 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: La copiii de pod Cuban şi la sud-est de Leningrad, atacuri inamice au rămas tară rezultat. In celelalte sectoare ale frontului de răsărit, ziua a trecut în linişte. Aviaţia germană a nimicit, fără pierderi proprii, 52 de avioane sovietice. In Tunisia la nord-est de Megez el Bab, o formaţiune blindată Inamică, superioară numericeşte care reuşise să -săbată în poziţiile masl*» =- tost angajată în luptă de rezerve germane, apoi bătută şi respinsa prin contraatac şi cu mari pierderi pentru Inamic, dincolo de poziţiile sale de plecare. In restul frontului au fost respinse atacuri locale, în parte prin contra-atacuri. Formaţiuni ale aviaţiei au sprijinit trupele armatei terestre in toate sectoarele frontului tunisian. Aviatori de vânătoare au incendiat o vedetă rapidă inamică, in faţa capului Bone. Noaptea trecută, avioane inamice au pătruns în regiunea de coastă a Germaniei de nord-vest cum şi în spaţiul Mării Baltice şi către Prusia Orientală Prin aruncări de bombe la întâmplare, au fost pricinuite stricăciuni fără importanţă. Cu prilejul acestor atacuri au fost doborîte 18 bombardiere inamice, iar alte 4 au fost doborîte deasupra tainitasdilasi aauaata dis*vfts. PIATA Desfacerea sa pumnilor, Cifra de afaceri, Clata diferenţelor de taxe de confecţionare, Bursa Bursa Joi tendinţa generală a fost bine susţinută. In compartimentul valorilor cu venit fix diferenţe însemnate in plus au înregistrat: Urbanele Bucureşti noui cu un punct, renta unificată şi judeţenele 5Vo cu câteva. Dintre valorile cu venit variabil urcările cele mai simţitoare le au aput: Steaua Română la 2200 dala 2125, Reşiţa la 1675 dela 1610, Mica în câştig cu 50 puncte şi mai ferme decât toate hârtiile din acest compartiment. Radio pwi la 1650 faţă de 1500 ultima cotaţiune dinaintea sărbătorilor. Târgul liber s’a menţinut bine dispus. Desfacerea săpunurilor PrintrT un comunicat publicat nu de mult în ziare s‘a dat un termen pentru desfacerea (vânzarea) săpunurilor din vechile tipuri. Comercianţii cari posedă încă cantităţi însemnate din vechile sorturi de săpunuri întreabă cum vor putea forţa vânzarea astfel ca în termenul acordat prin comunicat să desfacă toate cantităţile de săpun de vechile tipuri. Noi credem că odată ce fab-iile nu mai au voie să fabrice decât nouile tipuri de săpunuri, comercianţii să aibă dreptul să vândă cantităţile ce au cumpărate până la epuizarea lor, indiferent dacă vânzarea se va face în termen de o lună sau mai mult. A pune comercianţilor un termen de vânzare credem că nu prezintă nici un interes, cu atât mai mult cu cât nu este cazul să se forţeze vânzarea unui articol de care nu avem prea mare abondenţă. Cifra de afaceri Atragem atenţiunea cititorilor noştri fabricanţi ca prin nouile modificări aduse aplicărei impozitului asupra cifrei de afaceri în viitor consumul propriu se taxează la preţul de comercializare, iar nu la cel de cost (de revenire) ca în trecut. Plata diferenţelor de taxe de confecţionare Mai mulţi comercianţi ne scriu că cu ocazia stabilirei stocurilor de mărfuri avute la 31 Martie 1943, în vederea plăţii diferenţelor de taxe de confecţionare majorate la 1 Aprilie de la 2.50. 4 şi 5 la suta la 7, 10 şi 14 la sută, controlorii fiscali pretind că trebuiau declarate şi trebuesc taxate cu diferenţa de taxe de confecţionare şi batistele, fularele, eşarfele, etc., cari sunt importate gata confecţionate din străinătate. Credem că ar fi necesar ca foru- u rile competente să dea instrucţiuni organelor de control in subordine , asupra materiei ce intră la taxare, deoarece această incertitudine poate pune pe comercianţi în conflict cu legea sabotajului. Articolele mai sus menţionate nu pot intra la taxare, deoarece nici la importul lor, fiind gata confecţionate nu se plăteşte taxa de confecţionare. Ori nu se poate pretinde diferenţa de taxe la o taxă care nu exista la original. Dacă controlorii însărcinaţi cu stabilirea stocului de mărfuri trec în procesul-verbal ca articole taxabile şi aceste articole aduse gata confecţionate din străinătate, comerciantul va adauga la preţ după cum este şi logic taxa respectivă. Oricum această taxă nu este datorată, este probabil că până la urmă se va observa eroarea şi va fi scăzută. La orice control asupra facturilor, comerciantul este expus să fie socotit contravenient dacă inspectorul de la serviciul de speculă cunoaşte mai bine legea decât negustorul şi controlorul fiscal respectiv. Cum în această chestiune de la început a fost incertitudine, taxarea schimbându-se când la preţul de comercializare când la cel de cost (când normal era să fie la cel al producătorului, preţ asupra căruia s’a calculat şi taxa iniţială la care trebue să ia acum diferenţa) ceiace iarăşi a produs încurcături comercianţilor, necesitând corespondenţe restituiri, etc. credem că ar fi necesar ca cel puţin acum să se pună chestiunea la punct pentru a nu se creia noui dificultăţi comerţului. LEGIFERAREA IMPREVIZIUNII IN ŢĂRILE EUROPENE PE MARGINEA UNEI PROBLEME ECONOMICE DE ACTUALITATE Răsturnările economice produse de războiul mondial din 1914-1918, în urma reducerii puterii de cumpărare a semnelor monetare, precum, şi în urma transformărilor economice de tot felul, au dat naştere la situaţiii păgubitoare şi paradoxale în privinţa obligaţiunilor contractate pe termen. In acea vreme a început să-şi facă loc în toate ţările foste beligeranta. îideia rectificării obligaţiunilor în sensul adaptării lor la nouile condiţiuni economice. Ideia rectificării obligaţiunilor a făcut loc cunoscutei teorii a impreviziunei. După teoria impreviziunii, o conventiune nu are valoare decât atunci când se respectă voinţa părţilor din momentul contractării ei. In 1915 s‘a propus pentru prima dată în Franţa legiferarea impre-, viziunii. Proectul alcătuit atunci avea în vedere învoelile şi contractele comerciale de livrări succesive, cari nu se mai puteau executa din cauza modificării situaţiei economice, ca rezultat al izbucnirii războiului din 1914. El înfiinţa o jurisdicţie arbitrară care ar fi avut dreptul să revizuiască contractele, modificându-le sau desfiinţându-le, putand in acelaş timp să acorde despăgubiri părţii vătămate. Acest profet a fost apoi modificat în sensul că se da în competența tribunalelor ordinare cercetarea revizuirii contractelor ţie baza impreviziunii. In această din urmă formă, CU oarecam modificări, proectul a devenit lege în Ianuarie 1918. Caracteristicile legii franceze sunt: ea se referea numai la contractele cu caracter comercial încheiate înainte de 1 August 1911, cu executarea eșalonată pe un timp mai îndelungat sau amânată peste un anumit timp; executarea contractelor trebuia să fi fost îngreuiată atât de mult încât sarcinile provocate să nu se fi putut prevedea de nimeni; tribunalul era în măsură să ordone replierea contractului cu sau fără daumne, deși potrivit codului civil nimeni nu poate fi condamnat la daune decât dacă s-a făcut vinovat cu ceva, se putea ordona suspendarea executării până la revenirea la st imţiure sa normală, prevăzută de părţi, în cazul când tribunalul speoifia că Par. Spre exemplu, obligaţiunea de a furniza anumite articole, la anumite epoci, pe timp de câţiva ani, la un preţ dinainte fixat, presupune voinţa furnizorului de a câştiga din această huperaţiune. Dacă însă, urcările de preţuri îl silesc pe acesta să livreze mărfurile în pierdere, potrivit teoriei impreviziunii contractul trebue modificat fie mărindu-se preţul de livrare, fie renunţându-se la executarea lui. Autorii, şi legiuitorii, acolo unde s-a legiferat, au condiţionat aplicarea impreviziunii de producerea unor evenimente inevitabile, neprevăzute şi neprevizibile şi extrem de păgubitoare pentru vreuna din părţi dacă ar continua executarea convenţiunii, mai putea reveni la acea situaţiune; în sfârşit o dispoziţiune destul de interesantă era obligaţia tribunalului de a mijloci o înţelegere între părţi încă dela începutul litigiului şi numai când aceasta nu se înfăptuia, putea pip I® judecarea cauzei. Durata aplicării legii era limitată până la trei luni dela încetarea ostilităţilor. Acest termen p fost însă prelungit de mai multe on. Printr’o lege din Mai 1920 s’a mai adăogat că toate contractele cari beneficiau de legea din 1918, şi în executarea cărora nu se făcea nici o cerere până la 31 Iulie 1920, să fie reziliate de drept. Impreviziunea în Belgia In Octombrie 1918 s’a votat şi în Belgia o lege în care se aplica teoria impreviziunii, ca şi în Franţa, însă cu câteva modificări determinate de jurisprudenta şi doctrina franceză. Inovaţiunile legii belgiene sunt : se iau în consideraţie numai pentru industriaşi, şi contractele încheiate după 31 Iulie 1914 şi anume până la 1 Aprilie 1917; legea se aplică chiar dacă între părţi au intervenit modificări contractuale; în sfârşit termenul aplicării legii era fixat uniform la 6 luni dela punerea ei în vigoare sau dela exigibilitatea contractului Impreviziunea în Italia In Italia problema impreviziunii a fost pusă mult mai devreme decât în Franţa şi Belgia, şi anume în Mai 1915. Caracteristicile legii italiene faţă de cele pomenite mai sus sunt: Obligaţiunile să fi fost încheiate înainte de data decretului de mobilizare; erau cupinse în lege şi contractele a cărora executare ajunsese excesiv de oneroasă din cauza războiului, nu numai cele în imposibilitate de a fi executate, nu se îngăduia aplicarea impreviziunii în contractele administrative. Situaţia în Germania şi la noi Şi în Germania s’a legiferat impreviziunea însă nu raportată la război, fiindcă dreptul civil german bazat pe alte principii, lasă o largă posibilitate de interpretare a contractelor, având în vedere voinţa obiectivă a părţilor în momentul încheierei contractului, iar nu numai cea exprimată în el. Totuşi şi în Germania s-a simţit nevoia unei legiferări speciale, în urma evenimentelor excepţionale financiare, produse în toamna nului 1923, când marca germană s’a devalorizat în condiţiunile ştiute. In România s’au făcut încercări de legiferare foarte timide şi pentru un număr restrâns de obligaţiuni. Dealtfel, legislaţia românească în această privinţă se fereşte mai mult ca toate celelalte examinate mai sus, de a admite teoria impreviziunii. Actualitatea problemei impreviziunii Legislaţiile pomenite în cuprinsul acestui articol, sunt privitoare la cazuri în care trebuia să se facă aplicarea largă a teoriei impreviziunii. Cu toate acestea, ele nu erau decât nişte începuturi şi aproape totdeauna căutau să facă aplicarea teoriei impreviziunii numai sub presiunea unor împrejurări excepţionale, când nu mai exista posibilitatea vreunei alte soluţii pentru păstrarea echilbrului economic. Din cauza modului în care au luat, naştere aceste legiuiri, ne putem da seama de ce ele prezintă imperfecțiuni atât de evidente. Astfel, se considera războiul ca un eveniment de neprevăzut pentru părțile con-Continu«F9 in pagina 2-a1 Legiferarea impreviziunii în Franța O ANIVERSARE Astăzi S0 Aprilie d. Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al Reichului, unul din primii colaboratori ai Cancelarului Hitler, împlineşte 50 ani. Este o aniversare care reaminteşte încă odată tinereţea conducătorilor de azi ai Marelui Reich, Joachim von Ribbentrop fiind una din figurile representative ale nucleului de oameni cari lucrează cu îndârjire şi pricepere la creearea Europei Noul. In timp ce în ţară şi pe câmpurile de bătaie Fuehrerul conduce cu pricepere şi cu dârzenie marea luptă a poporului german, în relaţiile cu străinătatea, Joachim von Ribbentrop ştie să imprime nota cea mai justă a Marelui Reich şi să coordoneze într’o armonie desăvârşită lupta armată cu bătălia nevăzută a diplomaţiei. Trecând din succes în succes, ultimii zece ani ai diplomaţiei germane fiind strâns legaţi de numele său, Joachim von Ribbentrop nu şi-a pierdut nici un moment clanul şi alăturea de Fuehrerul Adolf Hitler luptă din răsputeri pentru biruinţa forţelor Axei, adică pentru creearea nouei vieţi europene, care va însemna un mai bine pentru toate popoarele bătrânului continent. De aceea azi aniversarea d-lui Joachim von Ribbentrop, este un prilej de sărbătorire a poporului german întinerit de noui idealuri. Este o aniversare la care şi poporul român, strâns legat de soarta armei germane, participă cu multă bucurie şi îi urează sărbătoritului mulţi ani. 1 MAI, ZIUA MUNCII SE VA SĂRBĂTORI ANUL ACESTA PRIN MUNCĂ Ministerul Muncii aduce la cunoştinţa generală că potrivit ordinului comunicat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri, ziua de 1 Mai se va sărbători şi în acest an, prin muncă In consecinţă, toate întreprinderile industriale, comerciale, precum şi orice alte categorii de întreprinderi, inclusiv magazinele de orice fel, pieţele şi halele din toată ţara, vor lucra conform orarului obişnuit. Drepturile de plată pentru salariaţi, se vor socoti conform normelor legale în vigoare. După încetarea lucrului, întreprinderile şi salariaţii vor executa programul special întocmit de Minister prin Oficiul Muncă şi Lumină, după instrucţiunile comunicate prin presă şi radio. NOUL ORAR DE ÎNCHIDERE AL MAGAZINELOR DIN CAPITALĂ Prefectura Poliţiei Capitalei face cunoscut publicului că începând de la 29 Aprilie 1943, toate magazinele care, conform deciziilor Nr. 95103 din 23 Ianuarie 1943 şi Nr. 101349 din 10 Februarie 1943 ale Ministerului Muncii, închideau la orele 17, vor închide la orele 18.30. Aceste magazine continuă să rămână deschise la amiază. Fac excepţie şi pot fi închise intre orele 13-15, magazinele ale căror patroni nu au nici un vânzător sau vânzătoare în prăvălie. Nici o comisie turcă n’a fost însărcinată pentru studierea păcii ANKARA 29 (Rador). — Agenţia Telegrafică Turcă comunică: p .Menemenologiu, ministrul de afaceri străine al Turciei, a desminţit ştirile publicate de unele ziare cu privire la creiarea unei comisii speciale ce ar fi formată din câţiva ambasadori şi miniştri, aflaţi la Ankara, comisie care ar fi însărcinată cu un studiu pregătitor al păcii. Această informaţie, a declarat d. Mc nemenologlu, se bazează pe faptul ca am primit in audienţă pe diplomaţii menţionaţi, care dealtfel sunt ataşaţi la diferite servicii din ministere de externe, dându-se fiecăruia din însărcinări încadrate în lucrările normale ale ministerului afacerilor străine. Muncitorii polonezi din uzinele ruseşti au fost arestaţi şi deportat in lagăre de concentrare ANKARA. 29 (Rador). — STEFANI: Ştiri primite din Uniunea Sovietică arată că, faţă de fierberea ce s-a iscat nu numai printre polonezii incorporaţi în armata roşie, dar si în rândurile populaţiei poloneze din URSS, in urma descoperirilor din pădurea de la Katyn si a conflictului dintre guvernul din Moscova si Guvelnul refugiaţilor polonezi din Londra, autorităţile sovietice au hotărît să ia măsuri foarte aspre faţă de polonezi, în scopul de a preîntâmpina acte de sabotaj, desordini si răsvrătiri. Prima măsură adoptată a fost refuzul de a se acorda viza cetăţenilor polonezi cari cereau să plece în altă ţară. Alte măsuri mult mai aspre, au fost luate împotriva muncitorilor polonezi cari lucrează in uzinei ruseşti; ei au fost arestaţi în massă și deportați în lapăte de corn centrare. ÎNTREVEDERE EDEN-MAISKI AMSTERDAM 29 (Rador). — O. N. B. : Agenţia „Reuter“ anunţă că ministrul de externe britanic Eden a avut o întrevedere cu ambasadorul sovietic la Londra Maiski. _____________ V