Argus, iunie 1943 (Anul 33, nr. 9027-9049)
1943-06-02 / nr. 9027
% mm. J A apărut şi s'a pus Ht vânzare ! TIMPUL familiei TIPUL PENTRU TONI No. 174 'A BON A M i N T fc In țară Un an la 1O Lei ''sfin Q luni /*3 800 400 In străinătate Taxiful în functiune de convenţiile postale internationale - xm . -----1 7 Pentru bănci, instituţii şi adiţii publice3000 lei anual 5 iei in tai*a—12 iei in strâinâtate 4 PAGINI 5 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI ti, Str. Sărindar No. 15 MUSIRIEI §1FINANIEI Telefon 3.05.442 Ime 1941 A apărut şi s‘a pus in vira* mu TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU Toţl No. 174 PUBLICITATE se primeşte la administrante Ini si la toate agenţiile de pitate. Proprietar: ,,A ROUS“ S. înscris înii Nr. 203 TriS. Ilfov Redactat responsabll AL. PETROVICI silozurile pentru produse ALIMENTARE Metodic pentru conservarea produselor alimentare supuse stricăciunei au fost căutate cu toată atenţiunea în toate ţările civilizate. Conservarea alimentelor pentru o durată de timp mai îndelungată, oferă următoarele avânt:'t vii r înlătură pierderile producătorului pe timpul transportului, înlătură pierderile pentru comercianţii- cumpărător, la vânzare, creiază un echilibru al preţurilor în tot timpul anului, prin aceea că surplusul din perioadele de producţie excedentară putându-se conserva, este datconsumatorului pe preţuri egale în perioadele când producţia este deficitară- Luăm un exemplu: In timpul verii, producţia de unt este mai abundentă şi întrece consumul obişnuit. In timpul iernii, cantitatea de lapte dată de vaci este inferioară celei din timpul verii şi producătorii au mai multă rentabilitate vânnând laptele în stare naturală. Din această cauză, producţia de unt este cu mult sub nivelul consumului. Aceasta ü£id situaţia, în timpul verei, preţul untului scade dând producătorului o rentabilitate minimă sau provocândui chiar pagube fără ca consumatorul să beneficieze prea mult, căci iarna, deşi rentabilitatea suplimentară pentru producător, nu este altceva decât acoperirea unei părţi din pierderea din timpul verii şi remuneraţia dreaptă a muncii lui; pe de altă parte, în timpul iernii, pentru bugetul consumatorului, preţul untului devine aproape inacceptabil. Dacă s-ar conserva în condiţiuni perfecte suplimentul de producţie din timpul vani, acesta ar acoperi la un fer cu producţia de iarnă, nevoile întregului consum şi ar face ca nivelul preţurilor să fie acelaş. Ceeace am spus pentru unt, se potriveşte pentru ouă, brânzeturi, pentru fructe şi pentru produsele de carne industrializate-Din cauza lipsei de mijloace de conservare atât producătorii de fructe cât şi comercianţii, au pierderi- Comercianţii compensează însă aceste pierderi prin urcarea preţurilor, deoarece preţurile cu cari ei vând fructele iarna nu reprezintă numai preţul de cost plus câştigul, ci şi acoperirea diferenţei de mărfuri stricate. După datele pe care le avem, circa 40 la sută din cantităţile de fructe păstrate pentru iarnă, se strică şi se aruncă în cea mai mare parte, foarte puţine din ele mergând la fabricele de marmeladă pe preţuri derizorii. Faptul acesta provoacă însă pagube atât producătorului cât şi consumatorului. Producătorului, pentru că cel care cumpără neavând mijloace de conservare şi ştiind că o mare parte din fructe se strică, ofera un preţ mic acestuia pentru ca preţul final din timpul ler nei să nu crească prea mult, atât de mult încât să nu mai fie accesibil consumatorului, iar consumatorul plăteşte şi marfa care s-a stricat în magazia negustoruluiîn ceea ce priveşte legumele, este aceeaş situaţie- Se aruncă în fiecare an enorme cantităţi de morcovi, păstârnac, sfeclă roşie, cartofi, varză, etc. Dacă am socoti mărfurile care se strică în fiecare an din cauza lipsei mijloacelor de conservare, am ajunge la cifre impresionante. Pentru a pune capăt acestei stări de lucruri şi, pentru a reda economiei naţionale aceste mărfuri care se strică, credem că ar fi absolut necesar să se ia măsuri pentru construirea unor mari silozuri pentru produse alimentare (silozuri pentru conservarea produselor alimentare) mai ales în apropierea centrelor de mare consum Cel dintâi indicat pentru asemenea construcţie ar fi Capitala, care este cel mai mare centru de consum din ţară. S-ar veni în ajutorul producătorilor, al comercianţilor şi în acela al consumatorilor. Pe de altă parte, pentru a nu se impieta asupra producţiei, întrucât mărfurile nevândute reprezintă pentru producător un capital îngheţat pentru câtva timp, s‘ar putea creia pe lângă aceste silozuri alimentare, instituţii de credit sau secţiuni speciale de credit cu care s‘ar acoperi o parte din valoarea mărfurilor înmagazinate şi care ar constitui pentru producători un ajutor financiar, urmând ca la scoaterea mărfurilor din silozuri, să acopere creditele care le-au fost puse la dispoziţie pentru producţie- Credem că problema merită o atenţiune deosebită din partea forurilor competente şi rezolvarea ei ar fi bine venită nu numai azi când în unele ramuri producţia este deficitară faţă de cerinţele consumului (deci orice risipă este condamnabilă), ci şi în vremuri când producţia va fi capabilă să acopere nevoile consumului curent. A. Sporirea preţurilor în întreaga lume a UTA. Pe când în Germania preţurile au înregistrat o stattoare fermă, putându-se aceasta, controla oricând şi ide oricine, toate preţurile din întreaga lume, cu foarte mici excepţii se găsesc, necontenit în urcare. Una din excepţiile menţionate o face teritoriul aflat sub un tren la japoneză, din Asia răsăriteană, unde preţurile s'au urcat, în intervalul de timp, din iulie 1941 până în iulie 1942 numai cu 5,5i la sută. In contrast cu Europa continentală şi cu Asia răsăriteană, celelalte regiuni ale globului se evidenţează printr-o accentuare apreciabilă a Urcării preţurilor, în anul 1941-42. Acest fapt are valabilitate şi pentru ţările din sfera de influenţă a Statelor Unite, în primul rând pentru republicele ibero-americane, menţinându-se în deosebi: Mexic, Peru, Costa Rica, Argentina şi Chile, cari sunt lovite mai malt. Numai Columbia şi Venezuella formează o excepţie. La Venezuele s’a înregistrat chiar o scădere a preţurilor. De aceea intrarea Statelor Unite în război a deslănţuit o tendinţă neobişnuită de mărirea preţurilor în ţările Americei centale şi Americei de Sud, se pune legitim întrebarea, dacă această evoluţie se va accentua în cursul lunilor viitoare. In Statele Unite preţurile marelui comferţ a înregistrat o urcare de minimum 11 la sută. In Argentina, Peru şi Costa Rica, sporirea inedie a preţurilor marelui comerţ a comportat 30 la sută, iar în Chilii circa 40 la Sută. In ţările şi regiunile cari stau sub sfera de influenţă a Marei Britanii, fără Canada,, se înegistrează urcări şi mai mnari de preţuri. Acrata se evidenţiază în primă linie în ţările Asiei mici şî mijlocii, , Indexul cifrelor fiecărei din aceste ţâri , nueste , nicidecum, constatatâ *“ & " precise asupra mişcării preţurilor, pe fiecare lună a anului 1941-42, totuşi din elementele avute la dispoziţie rezultă spori considerabile ale preţurilor de pildă, în Irak cu minimum 150 la sută, in Iran cu 70 la sută şi în Palestina la 40 ’a sută faţă de situaţia din mijlocul lui 1941. In Uniunea statelor sud africane şi în Australia, sporirea preţurilor dueluează intre 10—20 la sută. In Pal estina s’a urcat cu 40 la sută fa'ă de anul precedent. Delà, mijlocu a lui 1941 state’e sud-africane, Australia, Palestina şi Irakul se arată o accentuare apreciabilă a tendinţei de urcare a preţurilor. SUBSCRIERILE LA ÎMPRUMUTUL REÎNTREGIRII A CETĂŢENILOR STREINI Eventualele drepturi ale străinilor de a beneficia de scutiri de impozitul de reîntregire, pe bază de tratate internaţionale cu clauză de reciprocitate, fiind în curs de examinare la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Afacerilor Străine, subscripţia la împrumutul de Reîntregire nu se închide la 31 Mai 1943, pentru cetăţenii tarilor străine domiciliaţi în străinătate şi pentru persoanele juridice din străinătate care nu au sediul de exploatare în ţară în măsura în care urmează să subscrie pentru alte venituri decât cele din comerț : f. ' • ■ A ,.skj P Bursa Luni activitatea bursieră a fost însufleţită în amândouă compartimentele. Tendinţa a fost deasemeni bună pentru hârtiile cu venit fix şi nehotărâtă pentru acţiuni. Au urcat: renta amort, 1933 la 67 de la 65 ultimul curs din săptămâna precedentă, Reşiţa la 1880 de la 1820 şi S. R. D. un câştig cu 100 puncte. O scădere apreciabilă faţă de ultima cotaţiune din şedinţa de Vineri a înregistrat-o Ripiceni la 2700 de la 2900. Târgul liber a fost uşor susţinut Obligaţiunea prezentării facturilor O firmă importantă ne întreabă dacă ..comercianţii detailişti sunt obligaţi de a prezenta facturile furnizorilor nu numai organelor de control ci şi persoanelor particulare“. Răspunzând acestei întrebări arătam că numai articolul 25 paragraful 4, din decretul lege pentru activarea producţiei, regimul preţurilor, reprimarea speculei Hielte şi a sabotajului economic, din 1 Maiu 1913, stabileşte sancţiuni pentru neprezentarea la cerere a copiilor de note şi facturi sau orice registre necesare efectuărei controlului. După cum este redactat acest paragraf reiese că este vorba în el numai de copiile notelor şi facturilor emise, iar nu facturile furnizorilor pentru mărfurile cu"'cu rate. In orice caz facturile de cumpărare nu trebuesc prezentate decât organelor de control si chiar si acestora numai după ce în prealabil au completat în registrul unic de control primele coloane, așa cum prevăd instrucţiunile tipărite pe prima pagină a acelui registru. Sursa de aprovizionare fiind un secret comercial, nu poate fi obligat comerciantul detailist să o desvăluie oricărui cumpărător. Ţinând seama de interesul comercianţilor de a păstra secretulsurselor de aprovizionare, s‘a renunţat la menţionarea pe facturi a numelui celui dela care engresistul a cumpărat marfa. Ori dacă s‘a renunţat la aceasta nu s‘ar putea ca negustorul detailist să fie obligat să-şi arate sursele sale de aprovizionare oricărui client. Executările de lucrări cu materialul clientului Răspunzând unor întrebări arătăm că pentru executările de lucrări cu tot materialul clientului nu se datorează contribuţia nations la excepţională de 5 la sută. Dacă o parte din material, este adus de client, iar restul este pus de întreprinderea ce exgentă lucrarea se datorează contribuţia naţională excepţională numai la valoarea acelor materiale, dacă nu întrece costul manoperei Dacă valoarea materialelor întrebuinţate întrece costul manoperei, în acest caz se datorează contribuţia naţională excepţională 5 la sută la preţul total de facturare, adică material, manoperă, cifra de afaceri şi timbre de factură. Amnistie fiscală Articolul 65 din legea sabotajului prevedea un termen de 15 zile pentru declararea produselor sau mărfurilor deţinute de comercianţi fară facturi de cumpărare, fiind astfel apâraţi de sancţiunile prevăzute de art. 27 din aceiaş lege. Pentru ca acest articol din lege să fi avut rezultatul dorit ar fi fost necesar ca odată cu legea nouă a sabotajului să se fi întocmit şi o lege de amnistie fiscală. Numai venind concomitent cu o lege de amnistie fiscală s’ar declara şi pune în comerţ, însemnate cantităţi de mărfuri ce sunt fără facturi. Sau poate s‘ar putea veni cu o amnistie fiscală generală contra plătei unei sume în raport cu impunerea pe anul 1942-43. O astfel de amnistie ar aduce tezaurului sume cu mult mai însemnate decât ar aduce amenzite din doi sau trei ani. Ar fi o uşurare şi pentru comerţ şi industrie şi o bună ocazie pentru încasarea unor sume destul de însemnate. IATA OBLIGAŢIUNEA PREZENTĂRII FACTURILOR. EXECUTĂRILE DE LUCRĂRI CU MATERIALUL CLIENTULUI. AMNISTIE FISCALĂ. BURSA Executarea programului de împăduriri Declaraţiile d-lui ministru Aurelian Pana Cu prilejul adunărei generale asoc. Progresul Silvic, d. ministru Aurelian Pană a făcut următoarele declaraţii asupra felului cum va fi realizat programul de împăduriri. D-sa a arătat că s'au colectat în toamna anului trecut 600.000 ISO, seminţe de diverşi arbori, pentru plantaţii în pepiniere, care ne vor da aproximativ 500 milioane pueţi în toată ţara, inclusiv Basarabia şi Bucovna. Cu aceşti pueţi se va putea planta o suprafaţă de peste 50.000 ha. Pentru anul acesta s-a hotărit, recoltarea a 940.000 kgr. de seminţe pentru plantaţii viitoare. Trebue ca întreg programul de împăduriri să fie împlinit în cel mult 15 ani. Pentru aceasta trebue să s pbintăm anual cel puţin 50.000 hectare teren degradat, în afară de regenerările obligatorii şi alte plantări. Nu se pot împăduri terenurile de gravare iară ca ele să ne în prealabil consolidate acolo unde este nevoie. Este vorba în primul rând de stăvilirea torenţilor. S-a prevăzut în programul anului acesta pentru întreaga ţară, lucrări de artă şi anume: 10.500 m. c. baraje de zidărie, 20.000 m. liniari creionaje, 69.7000 mc. liniari gărduleţe pentru susţinerea coastelor precum şi diverse alte lucrări ca împrejmuiri, adăposturi, etc. Pentru tot acest program trebuesc mijloace mari. Avem la dispoziţie din resursele Statului, inclusiv Basarabia şi Bucovina. 500 milioane lei. Mai dispuneră şi vom pune în mişcare mijloacele şi fonduri parţipitulare in valoare de circa 308,5 milioane lei. Este vorba de comune,, composesorate, obştii de moşneni, particularibrate de muncă, etc. Niciodată nu s-a disjpus de asemenea mijloace pentru actiunea ce întreprindem. 15 Septembrie. 675.000 m. c. pentru a împlini programul. S'au tarat 110.000 m. c. lemn pentru celuloză, adică atât cât era prevăzut și s'au lucrat 325.000 traverse de stejar și 508.000 traverse de fag. Hali f trebuesc lucrate 800.000 traverse fag pentru a împlini paramul. Pentru toate acestea şi pentru tot ce am proectat e nevoie de ten numeros personal calificat, înţelegem cu toţi greutăţile de astăzi. Trebue însă să le învingem. Uu personal redus trebue să realizăm înzecit. Vom stărui ca, această lipsi să fie cât t mai mult şi mai repede înlăturată. In acest scop s'au înXns doua noui şcoli de brigadieri — Maişirâău şi Curtea de Argeş — şi s-a mărit numărul elevilor brigadieri şi plurari dela 194 cât erau în 4941/1942 îa 297. Numărul elevilor din aceste şcoli va fi şi mai mult sporit cu începerea noului an şcolar. Cu anul şcolar care va începe va fi sporit de asemenea ministrul elevilor destinaţi a deveni conductori silvici. S-au luat măsuri pentru formarea de lucrători specialişti, necesari românizării elementelor din industria cherestelei, prin ţineri de cursuri de specialitate pe lângă centrele industriale. Vom stărui pentru acceptarea unui număr mai mare de tineri în şcoala Politehnică, Facultatea de Silvicultură. Pentru atingerea scopului propus,am solicitat şi ne bizuim pe concursul organelor administrative şi pe ajutorul tineretului extrașcolar. REALIZĂRI Acest vast program a început să, fie executat. . Ceeace s‘a realizat în plumaviRirsty anului curent, până la 15 Mai, SWffli o chezășie că întreg programul f de lucru al anului curent va fi executat. S‘a pregătit în primăvara aceasta cu mijloacele Statului 1.244 ha. teren pentru pepiniere din care s‘a însămânţat efectiv 760 ha. Programul prevede 1.500 ha. Acţiunea este la curs. Cu fondul comunelor, al composesoratelor şi altele, s‘a pregătit 1.284 ha. pentru pepiniere din 2.000 ha. cât este proectat şi s‘a însămânţat efectiv 740 ha. Lucrările continuă. S‘a împădurit 10.700 ha. din totalul de 21.000 ha. prevăzute din care 6.200 ha. terenuri degradate. Toate aceste date privesc Vechiul Regat și Transilvania. In Basarabia s*a pregătit pentru pepiniere 2.970 ha. din 3.600 ha. tol văzute în planul de lucru, s‘a momântat efectiv 770 ha. și s‘a împădurit 3.600 ha. din 4.700 ha. praxizate în planul de lucru. Din cele 9®00 ha. împădurite, 1.565 ha. start tere- jje nuri degradate. In toată tara, lucrările n u|iS. 1| curs si realizarea lor va’ fi numai de cantitatea de sărmăn||: ce" avem recoltată și de numărul puejalor ce posedăm. In toamnă, eu, sămânţă ce vom recolta,şi cu puețjii ce se vor ajunge la notific pe amfera, nădăjduesc (că vomexecute, te leg programul. Suntem ne cale de a pane l* pattot legislația necesară. Proectete de lege: al reîntregirii forestiere, al refacerii forestiere, al Oficiului Lempelui, sunt elaborate Si vor fi sunase înaltei aprobări a Domnului Mareșal Conducător. Desigur, cu o le«*e. c&t bună ar fi, nu se vor rezolva problemele silvice care ne preocupă. Dispozifii legale chibzuite ne vor ajuta însă la împlinirea proectelor noastre. O singură mare dificultate vom întâmpina. Vasta acţiune ce a a prectat cere un numeros personal calificat, care niciodată nu ne-a lipsit mai mult ca astăzi. In afară de ,vastul, Program,,fie ,lufia, trebue să facem faţă cu acelaş personnal nevoilor de lemn de foc, lemni de consrupție, de mină, lemn pentru celuloză, etc. In baza legii pentru activarea producţiei forestiere, exploatările forestiere pot putea satisface nevoia de lemn fără a compromite viitorul EXPLOATĂRI DE MATERIAL LEMNOS S-auexploatat Până la 1 457.723 vagoane lemn pentru toc din 735.660 vagoane prevăzut a fi ‘aiate mnă la 15 Septembrie a. c. S‘au expatat 2.133.000 m. c. lemn de In- i SĂRBĂTOAREA TINERETULUI EXTRAŞCOLAR ŞI PREMIATAR DIN CAPITALĂ D. MAREŞAL ANTONESCU IN MIJLOCUL TINERETULUI După o activitate de un an de zile. Unităţile extraşcolare şi premilitare conduse de Subsecretariatul educaţiei extraşcolare şi premilitare şi-au serbat patronul prin manifestări festive atât în Capitală, cât şi în toate oraşele din ţară. Prin aceste demonstraţiuni Subsecretariatul educaţiei extraşcolare şi premilitare, condus de d. general Victor Iliescu, a urmărit să arate opiniei publice câteva din realizările tineretului extraşcolar a cărui educaţie a fost prea mult neglijată, în ţara noastră. Domnul Mareşal Conducător a ţinut să sublinieze importanţa acestei acţiuni educative asupra tineretului extraşcolar şi premilitar, participând la marea demonstraţie a tineretului extradosar şi premilitar din Capitală, care s'a desfăşurat pe Stadionul tineretului dela Arcul de Triumf. In după amiaza zilei de 30 Mai a.c. Publicul românesc a avut astfel prilejul să vadă şi să aprecieze ce s'a putut realiza într'un timp relativ scurt cu o massă de tineri cari nu aparţin învăţământului şi pe cari nu-i poţi avea la dispoziţie decât, foarte puţin timp, deoarece ei trebue să lucreze zi de zi, în gospodăria părintească, în fabrici, In ateliere, sau în prăvălii, dar cari au răspuns cu dragostea şi cu entuziasmul tinereţii la o chemare pe care au dovedit că o apreciază şî căreia consimt cu dragă inimă să i se supună. După atâtea zile cu învălmăşeală ori împânzire de nori, cu scuturâturi domoale sau ropot de ploaie văratică, o zi, însfârşit, senină. După amiază însă, trâmbe subtile şi alburii prind a se destrăma din nou, spălăcind albastrul cerului şi cernând o lumină mai potolită. Stadionul tineretului are un aspect sărbătoresc. Steaguri şi flamuri unduesc uşor, legănate când şi când de câte o pală de vânt. In faţa tribunei cu invitaţi, careul alcătuit din unităţile de extraşcolari premilitari şi formaţiuni ale tineretului german din Bucureşti. Unităţile cachi ale premilitarilor se învârsteaza cu bluzele albe aţei extraşcolarilor. Programul festivităţii începe cu slujba religioasă, săvârşită de un sorbor de preoţi militari. Răspunsurile sunt date de corul premilitarilor. La sosirea Conducătorului Statului se execută de întreaga massă a t£ineretului: Imnul Regal şi Imnul Conducătorului . Un premilitar rosteşte apoi ,,Porunca zilei“, îndemn, poruncă şi legământ totodată. Urmează corul premilitarilor, după care d-na Maria Mareşal Antonescu împarte insignele — înaltă şi dreaptă răsplată pentru premilitarii cari au strâns şi au pus la dispoziţia Consiliului de patronaj mari cantităţi de plante medicinale colectate în cursul anului trecut. Urmează demonstraţiile sportive ale premilitarilor şi formaţiunilor tineretului german. S-a vizitat apoi corturile în care sunt instalate atelierele de lucru, în plină funcţiune şi expoziţiile din sală de cursuri, care leagă cele două aripi de salarii. In programul de activitate al extraşcolarilor şi premilitarilor, educaţia practică ocupă un loc de frunte. Se urmăreşte să se dea acestor tineri cunoştinţe şi deprinderi pentru lucrările obşinuite ce se cer într'o odărie, dar şi să li se deschidă gustul şi chiar să fie deprinşi cu o muncă luminată, care cere chibzuială, ordine, curăţenie, care presupune crai tare de timp, de efort şi de materii primă. Toate obiectele expuse — dela cele simple, unde munca se învecineşte crii joaca, până la cele mai complicati* şi mai desăvârşite, — sunt lucraţi de extraşcolari, extraşcolare prin 18 premiliatri. Conducătorul Statului s‘a interesati »e aproape de aceste manifestări, a cerut desluşiri şi a pus întrebări fifftelor şi băeţilor. ) La timpul cât s'a făcut vizitarea atelierelor şi a expoziţiei, corul extrai şcolarelor şi orchestra premilitarilor au executat diferite cântece. Dună îndemnul Conducătorului Statului ZHA EROILOR ŞI VA SĂRBĂTORI I TOATĂ ŢARA CU FAST DEOSEBIT „ZIUA EROILOR”, in înălţării Domnului, agroloc ateul acesta la 3 Iunie şi se va sărbători, în loalta ţara, după îndemn I Conducătorului Statul, cu fast deosebit şi cu toată însufleţirea ce se cuvine pentru prea mărirea jertfei celor căzuţi pentru Ţară şi Neam. JOI ESTE SARBATOARE LEGALA Ministerul Muncii face cunoscut că Joi 3 Iunie — înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor — este sărbătoare legală. In consecinţă, întreprinderile industriale, comerciale, magazinele de orice fel şi biurourile l«treaga ţară stHost închise Pot lucra în această zi numai întreprinderile ce lucrează continuu şi cele cari au autorizaţie specială de la Ministerul Muncii de a lucra în zile de sărbători ZIUA EROILOR IN INTREPR1NDERI In dimineaţa „Zilei Eroilor” (1 Iunie), fiecare secţie ,„Munce şi Lumină” se va duce la colţul Eroilor din interiorul întreprins derii unde preotul va oficia slujba religioasă. Vor participa şi conducătorii întreprinderilor. După aceasta conducătorii secţiilor „M. L." vor merge împreună cu muncitorii la cimitir, pentru a lua parte la oficierea sluijbei religioase . ce^ae vuJi. IN CAPITALĂ SE FABRICĂ NUMAI PÂINE FARA CARTOFI Subsecretariatul de Stat al AI provizionării Armatei şi Populaţiei Civile, aduce la cunoştinţă următoarele: Toate brutăriile şi fabricile . Pâine din Capitală prepară tmm pâine fără cartofi. Preţul este de lei 1a bucată* , Atac german încununat de succes în apropiere de WELIS BERLIN 31 (Rador). — Dela cartierul ge îral la Fuehrerului, Înaltul comandament al forţelor armate germana comnpică . Inamicul n’a mai continuat atacurile împotriva capului tie pod de pe Cuban. Cu excepţia unui atac german încununat de succes in apropiere de Wellis, nu se semnalează de pe restul frontului de răsărit decât activitatea elementelor de şoc şi de recunoaştere. Cu prilejul unui atac executat de o formaţiuni sovietică de bombardament contra unul convoi german In Marea ROMA, 31 (Rador).—Iată comunicatul No. 1101 dat de marele cartier general al forţelor armate italiene: Formaţiuni aeriene inamice au aruncat Duminică numeroase bombe asupra oraşului Neapole, asupra căruia s’a făcut astfel a 7®-a incursiune aeriană, precum şi asupra localităţilor din Sardinia şi provinciilor Foggia, Barl gipotenza. La Neapole au fost provocate stricăciuni simţitoare la edificii publice şi la locuinţe, şase avioane cu patru motoare fiind doborâte trei de către avioanele noastre de vânătoare, unul de către avioanele germane de vânătoare şi două de Neagră, avioane de vânătoare şi răţi ale marinei de război, au dobor toate cele 9 avioane care luau parte atac. Sovietele au pierdut oriu total avioane. Dintre avioanele noastre, lipsesc. Avioane rapide de luptă ale aviaţi germane au atacat porturi de pe coatele de sud şi de sud-est ale Angliei au aruncat bombe de calibru greu aspra obiectivelor de interes militar. In zilele de 29 și de 30 Mai, av germană a doborât In Mediterana 13vioane, dintre care mai multe eram bombardiere grele. . ' Avioane de recunoaştere înarmată și atacat şi scufundat în Atlantic un vapor de transport inamic de 4900 tone şi au doborât io trio luptă aeriană xm a▼ion britanie cu 4 motoare. îsulei Pantellaria inamicul a pierdut alta nouă aparate, lovite de artileria aeriană, iar un altul a fost doborîfat, mare de către aviatorii noştri de Hmtoare. In urma Incursiunilor citate in polmunicatul militar de azi, numărul victimelor se repartizează după num űr® mează: 58 de morţi şi 351 răniţi la Neapole; cinci morţi şi 10 răniţi in diferi-, tele localităţi din Sardinia. In urma cercetărilor făcute sub dărâmături si al decesului câtorva din cei grav răniţii numărul victimelor incursiunii inamic® efectuate asupra oraşului vitiale, Chia se ridică la cifra de 295. ANGLO-AMERICANII AU FĂCUT DUMINICA A 70 a INCURSIUNE ASUPRA ORAŞULUI NEAPOLE 1