Argus, iunie 1943 (Anul 33, nr. 9027-9049)

1943-06-02 / nr. 9027

% mm. J A apărut şi s'a pus Ht vânzare ! TIMPUL familiei TIPUL PENTRU TONI No. 174 'A BON A M i N T fc In țară Un an la 1O Lei ''sfin Q luni /*3 800 400 In străinătate Taxiful în functiune de convenţiile postale internationale - xm . -----1 7 Pentru bănci, instituţii şi adiţii publice3000 lei anual 5 iei in tai*a—12 iei in strâinâtate 4 PAGINI 5 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI ti, Str. Sărindar No. 15 MUSIRIEI §1FINANIEI Telefon 3.05.44­­­2 Ime 1941 A apărut şi s‘a pus in vira* mu TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU Toţl No. 174 PUBLICITATE se primeşte la administrante Ini si la toate agenţiile de pi­tate. Proprietar: ,,A ROU­S“ S. înscris înii Nr. 203 TriS. Ilfov Redactat responsabll AL. PETROVICI silozurile pentru produse ALIMENTARE Metodic pentru conservarea produselor alimentare supuse stri­­căciunei au fost căutate cu toată atenţiunea în toate ţările civilizate. Conservarea alimentelor pentru o durată de timp mai îndelungată, oferă următoarele a­vânt:'t vii r înlătură pierderile producătorului pe timpul transportului, înlătură pierderile pentru comercianţii- cum­părător, la vânzare, creiază un e­­chilibru al preţurilor în tot timpul anului, prin aceea că surplusul din perioadele de producţie excedenta­­ră putându-se conserva, este dat­­consumatorului pe preţuri egale în perioadele când producţia este defi­citară- Luăm un exemplu: In timpul verii, producţia de unt este mai a­­bundentă şi întrece consumul obiş­nuit. In timpul iernii, cantitatea de lapte dată de vaci este inferioară celei din timpul verii şi producăto­rii au mai multă rentabilitate vân­­nând laptele în stare naturală. Din această cauză, producţia de unt este cu mult sub nivelul consu­mului. Aceasta ü£id situaţia, în timpul verei, preţul untului scade dând producătorului o rentabilitate minimă sau provocândui chiar pa­gube fără ca consumatorul să be­neficieze prea mult, căci iarna, deşi rentabilitatea suplimentară pentru producător, nu este altceva decât acoperirea unei părţi din pierderea din timpul verii şi remuneraţia dreaptă a muncii lui; pe de altă parte, în timpul iernii, pentru buge­tul consumatorului, preţul untului devine aproape inacceptabil. Dacă s-ar conserva în condiţiuni­ perfec­te suplimentul de producţie din tim­pul vani, acesta ar acoperi la un fer­ cu producţia de iarnă, nevoile întregului consum şi ar face ca ni­velul preţurilor să fie acelaş. Ceea­­ce am spus pentru unt, se potriveş­te pentru ouă, brânzeturi, pentru fructe şi pentru produsele de carne industrializate-Din cauza lipsei de mijloace de conservare atât producătorii de fructe cât şi comercianţii, au pier­deri- Comercianţii compensează însă aceste pierderi prin urcarea preţurilor, deoarece preţurile cu cari ei vând fructele iarna nu re­prezintă numai preţul de cost plus câştigul, ci şi acoperirea diferenţei de mărfuri stricate­. După datele pe care le avem, circa 40 la sută din cantităţile de fructe păstrate pentru iarnă, se stri­că şi se aruncă în cea mai mare parte, foarte puţine din ele mer­gând la fabricele de marmeladă pe preţuri derizorii. Faptul acesta provoacă însă pa­­gube atât producătorului cât şi con­sumatorului. Producătorului, pentru că cel care cumpără nea­vând mij­loace de conservare şi ştiind că o mare parte din fructe se strică, o­­fera un preţ mic acestuia pentru ca preţul final din timpul ler nei să nu crească prea mult, atât de mult încât să nu mai fie accesibil consu­matorului, iar consumatorul plăteşte şi marfa care s-a stricat în magazia negustorului­în ceea ce priveşte legumele, este aceeaş situaţie- Se aruncă în fie­care an enorme cantităţi de mor­covi, păstârnac, sfeclă roşie, car­tofi, varză, etc. Dacă am socoti mărfurile care se strică în fiecare an din cauza lipsei mijloacelor de conservare, am ajunge la cifre impresionante. Pentru a pune capăt acestei stări de lucruri şi, pentru a reda econo­miei naţionale aceste mărfuri care se strică, credem că ar fi absolut necesar să se ia măsuri pentru con­struirea unor mari silozuri pentru produse alimentare (silozuri pentru conservarea produselor alimentare) mai ales în apropierea centrelor de mare consum­ Cel dintâi indi­cat pentru asemenea construcţie ar fi Capitala, care este cel mai mare centru de consum din ţară. S-ar veni în ajutorul producătorilor, al comercianţilor şi în acela al consu­matorilor. Pe de altă parte, pentru a nu se impieta asupra producţiei, întrucât mărfurile nevândute reprezintă pen­tru producător un capital îngheţat pentru câtva timp, s‘ar putea creia pe lângă aceste silozuri alimentare, instituţii de credit sau secţiuni spe­ciale de credit cu care s‘ar acoperi o parte din valoarea mărfurilor în­magazinate şi care ar constitui pen­tru producători un ajutor financiar, urmând ca la scoaterea mărfurilor din silozuri, să acopere creditele care le-au fost puse la dispoziţie pentru producţie- Credem că problema merită o atenţiune deosebită din partea fo­rurilor competente şi rezolvarea ei ar fi bine venită nu numai azi când în unele ramuri producţia este de­ficitară faţă de cerinţele consumului (deci orice risipă este condamnabi­lă), ci şi în vremuri când produc­ţia va fi capabilă să acopere nevoi­le consumului curent. A. Sporirea preţurilor în întreaga lume a UTA.­­ Pe când în Germania pre­ţurile au înregistrat o stattoare fermă, putându-se aceasta, controla ori­când şi ide ori­cine, toate preţurile din întreaga lume, cu foarte mici excepţii se găsesc, necontenit în urcare. Una din excepţiile menţionate o face teritoriul aflat sub un tren la japoneză, din Asia răsăriteană, unde preţurile s'au urcat, în intervalul de timp, din iulie 1941 până în iulie 1942 numai cu 5,5i la sută. In contrast cu Europa continentală şi cu Asia răsări­teană, celelalte regiuni ale globului se evidenţează printr-o accentuare aprecia­bilă a Urcării preţurilor, în anul 1941-42. Acest fapt are valabilitate şi pentru ţările din sfera de influenţă a Statelor Unite, în primul rând pentru repu­­blicele ibero-americane, menţinându-se în deosebi: Mexic, Peru, Costa Rica, Ar­gentina şi Chile, cari sunt lovite mai m­alt. Numai Columbia şi Venezuella for­mează o excepţie. La Venezuel­e s’a înregistrat chiar o scădere a preţurilor. De aceea intrarea Statelor Unite în răz­boi a deslănţuit o tendinţă neobişnuită de mărirea preţurilor în ţările Americei cent­ale şi Americei de Sud, se pune legi­tim întrebarea, dacă această evoluţie se va accentua în cursul lunilor viitoare. In Statele Unite preţurile marelui co­­­mferţ a înregistrat o urcare de minimum 11 la sută. In Argentina, Peru şi Costa Rica, sporirea inedie a­ preţurilor marelui comerţ a comportat 30 la sută, iar în Chilii circa 40 la Sută. In ţările şi regiunile cari stau sub sfera de influenţă a Marei Britanii, fără Canada,, se în­egistrează urcări şi mai mnari de preţuri. Acra­­ta se evidenţiază în primă linie în ţările Asiei mici şî mijlocii, , Indexul cifrelor fiecărei din aceste ţâri , nu­­este , nicidecum, constatatâ *“ & " pr­ecise asupra mişcării preţurilor, pe fie­care lună a anului 1941-42, totuşi din elementele avute la dispoziţie rezultă spo­­ri considerabile ale preţurilor de pildă, în Irak cu minimum 150 la sută, in Iran cu 70 la sută şi în Pale­stina la 40 ’­a sută faţă de situaţia din mijlocul lui 1941. In Uniunea state­­lor sud africa­ne şi în Australia, spori­rea preţurilor d­ueluează intre 10—20 la sută. In Pal estina s’a urcat cu 40 la sută fa'ă de anul precedent. Delà, mijloc­u a l­ui 1941 state’e sud-africane, Australia, Palestina şi Irakul se arată o accentuare apreciabilă a tendinţei de urcare a preţurilor. SUBSCRIERILE LA ÎMPRUMUTUL REÎNTREGIRII A CETĂŢENILOR STREINI Eventualele drepturi ale străini­lor de a beneficia de scutiri de im­pozitul de reîntregire, pe bază de tratate internaţionale cu clauză de reciprocitate, fiind în curs de exa­minare la Ministerul Finanţelor şi Ministerul Afacerilor Străine, sub­scripţia la împrumutul de Reîn­tregire n­u se închide la 31 Mai 1943, pentru cetăţenii tarilor stră­ine domiciliaţi în străinătate şi pentru persoanele juridice din străinătate care nu au sediul de exploatare în ţară în măsura în care urmează să subscrie pentru alte venituri decât cele din comerț : f. ' • ■ A ,.skj P Bursa Luni activitatea bursieră a fost însufleţită în amândouă comparti­mentele. Tendinţa a fost deasemeni bună pentru hârtiile cu venit fix şi nehotărâtă pentru acţiuni. Au urcat: renta amort, 1933 la 67 de la 65 ultimul curs din săptă­mâna precedentă, Reşiţa la 1880 de la 1820 şi S. R. D. un câştig cu 100 puncte. O scădere apreciabilă faţă de ultima cotaţiune din şedinţa de Vineri a înregistrat-o Ripiceni la 2700 de la 2900. Târgul liber a fost uşor susţinut Obligaţiunea prezen­tării facturilor O firmă importantă ne întreabă dacă ..comercianţii detailişti sunt obligaţi de a prezenta facturile furnizorilor nu numai organelor de control ci şi persoanelor parti­culare“. Răspunzând acestei întrebări a­­rătam că numai articolul 25 para­graful 4, din decretul lege pentru activarea producţiei, regimul pre­ţurilor, reprimarea speculei Hiel­te şi a sabotajului economic, din 1 Maiu 1913, stabileşte sancţiuni pen­tru neprezentarea la cerere a co­piilor de note şi facturi sau orice registre necesare efectuărei contro­lului. După cum este redactat acest paragraf reiese că este vorba în el numai de copiile notelor şi factu­rilor emise, iar nu facturile fur­nizorilor pentru mărfurile cu­"'cu rate. In orice caz facturile de cum­pă­rare nu trebuesc prezentate decât organelor de control si chiar si a­­cestora numai după ce în preala­bil au completat în registrul unic de control primele coloane, așa cum prevăd instrucţiunile tipărite pe prima pagină a acelui registru. Sursa de aprovizionare fiind un secret comercial, nu poate fi obli­gat comerciantul detailist să o des­­văluie oricărui cumpărător. Ţinând seama de interesul co­mercianţilor de a păstra secretul­­surselor de aprovizionare, s‘a re­nunţat la menţionarea pe facturi a numelui celui dela care engresis­­tul a cumpărat marfa. Ori dacă s‘a renunţat la aceasta nu s‘ar putea ca negustorul detailist să fie obli­gat să-şi arate sursele sale de a­­­provizionare oricărui client.­­ Executările de lu­crări cu materialul clientului Răspunzând unor întrebări ară­tăm că pentru executările de lu­crări cu tot materialul clientului nu se datorează contribuţia nations la excepţională de 5 la sută. Dacă o parte din material, este adus de client, iar restul este pus de întreprinderea ce exgentă lu­crarea se datorează contribuţia na­ţională excepţională numai la va­loarea acelor materiale, dacă nu întrece costul manoperei Dacă va­loarea materialelor întrebuinţate întrece costul manoperei, în acest caz se datorează contribuţia naţio­nală excepţională 5 la sută la pre­ţul total de facturare, adică mate­rial, manoperă, cifra de afaceri şi timbre de factură. Amnistie fiscală Articolul 65 din legea sabotaju­­lui prevedea un termen de 15 zile pentru declararea produselor sau mărfurilor deţinute de comercianţi fară facturi de cumpărare, fiind astfel a­pâra­ţi de sancţiunile pre­văzute de art. 27 din aceiaş lege. Pentru ca acest articol din lege să fi avut rezultatul dorit ar fi fost necesar ca odată cu legea nouă a sabotajului să se fi întocmit şi o lege de amnistie fiscală. Numai venind concomitent cu o lege de amnistie fiscală s’ar decla­ra şi pune în comerţ, însemnate cantităţi de mărfuri ce sunt fără facturi. Sau poate s‘ar putea veni cu o amnistie fiscală generală contra plătei unei sume în raport cu im­­punerea pe anul 1942-43. O astfel de amnistie ar aduce te­zaurului sume cu mult mai însem­­nate decât ar aduce amenzite din doi sau trei ani. Ar fi o uşurare şi pentru comerţ şi industrie şi o bună ocazie pen­tru încasarea unor sume destul de însemnate. IATA OBLIGAŢIUNEA PREZENTĂRII FACTURILOR. EXECUTĂRILE DE LUCRĂRI CU MATERIALUL CLIENTULUI. AMNISTIE FISCALĂ. BURSA Executarea programului de împăduriri Declaraţiile d-lui ministru Aurelian Pana Cu prilejul adunărei generale a­­soc. Progresul Silvic, d. ministru Au­relian Pană a făcut următoarele de­claraţii asupra felului cum va fi rea­lizat programul de împăduriri. D-sa a arătat că s'au colectat în toamna anului trecut 600.000 ISO, seminţe de diverşi arbori, pentru plantaţii în pepiniere, care ne vor da aproximativ 500 milioane pueţi în toată ţara, inclusiv Basarabia şi Bucovna. Cu aceşti pueţi se va­ pu­tea planta o suprafaţă de peste 50.000 ha. Pentru anul acesta s-a hotărit, re­coltarea a 940.000 kgr. de seminţe pentru plantaţii viitoare. Trebue ca întreg programul d­e îm­păduriri să fi­e împlinit în cel mult 15 ani. Pentru aceasta trebue să s p­bin­tăm anual cel puţin 50.000 hectare teren degradat, în afară de regeneră­rile obligatorii şi alte plantări. Nu se pot împăduri terenurile de gravare iară ca ele să ne în­ preala­bil consolidate acolo unde este ne­voie. Este vorba în primul rând de stăvilirea torenţilor. S-a prevăzut în programul anului acesta pentru în­treaga ţară, lucrări de artă şi anume: 10.500 m­. c. baraje de zidărie, 20.000 m. liniari creionaje, 69.7000 m­c. li­niari gărduleţe pentru susţinerea coastelor precum şi div­erse alte lu­crări ca împrejmuiri, adăposturi, etc. Pentru tot acest program trebuesc mijloace mari. Avem la dispoziţie din resursele Statului, inclusiv Basarabia şi­ Bucovina. 500 milioane lei. Mai dispuneră şi vom pune în mişcare mijloacele şi fonduri parţipitulare in valoare de circa 308,5 milioane lei. Este vorba­ de comune,, composesora­­te, obştii de moşneni, particulari­­brate de muncă, etc. Niciodată nu s-a disjpus de asemenea mijloace pentru actiunea ce în­treprindem. 15 Septembrie. 675.000 m. c. pentru a împlini programul. S'au tarat 110.000 m. c. lemn pentru celuloză, adică atât cât era prevăzut și s'au lucrat 325.000 traverse de stejar și 508.000 traverse de fag. Hali f tre­­buesc lucrate 800.000 traverse fag pentru a împlini paramul. Pentru toate acestea şi pentru tot ce am proectat e nevoie de ten nu­meros personal calificat, înţelegem cu toţi greutăţile de as­tăzi. Trebue însă să le învingem­. Uu personal redus trebue să realizăm­ înzecit. Vom stărui ca, această lipsi să fie cât t mai mult şi mai repede înlăturată. In acest scop s'au înXns doua noui şcoli de brigadieri — Maişirâău şi Curtea de Argeş — şi s­-a mărit numărul elevilor brigadieri şi plu­rari dela 194 câ­t erau în 4941/1942 îa 297. Numărul elevilor d­in aceste şcoli va fi şi mai mult sporit cu începerea noului an şcolar. Cu anul şcolar care va începe va fi sporit de asemenea minist­rul ele­vilor destinaţi a deveni conductori silvici. S-au luat măsuri pentru formarea de lucrători specialişti, necesari ro­mânizării elementelor din industria cherestelei, prin ţineri de cursuri de specialitate pe lângă centrele indus­triale. Vom stărui pentru acceptarea unui număr mai mare de ti­neri în şcoala Politehnică, Facultatea de Silvicul­tură. Pentru atingerea scopului propus,­­am solicitat şi ne bizuim pe­ con­cursul organelor administrative şi pe ajutorul tineretului extrașcolar. R­EALIZĂRI Acest vast program a început să, fie executat. . Ceeace s‘a realizat în plumaviRirsty anului curent, până la 15 Mai, SWffli o chezășie că întreg programul f de lucru al anului curent va fi execu­tat. S‘a pregătit în primăvara aceasta cu mijloacele Statului 1.244 ha. teren pentru pepiniere din care s‘a însă­mânţat efectiv 760 ha. Programul prevede 1.500 ha. Acţiunea este la curs. Cu fondul comunelor, al compose­­soratelor şi altele, s‘a pregătit 1.284 ha. pentru pepiniere din 2.000 ha. cât este proectat şi s‘a însămânţat e­­fectiv 740 ha. Lucrările continuă. S‘a împădurit 10.700 ha. din to­talul de 21.000 ha. prevăzute din ca­re 6.200 ha. terenuri degradate. Toate aceste date privesc Vechiul Regat și Transilvania. In Basarabia s*a pregătit pentru pepiniere 2.970 ha. din 3.600 ha. tol văzute în planul de lucru, s‘a mo­­mântat efectiv 770 ha. și s‘a împă­durit 3.600 ha. din 4.700 ha. praxi­­zate în planul de lucru. Din cele 9®00 ha. împădurite, 1.565 ha. start tere- jje nuri degradate. In toată tara, lucrările n u|iS. 1| curs si realizarea­ lor va’ fi numai de cantitatea de sărmăn||: ce" avem recoltată și de numărul pueja­­lor ce posedăm. In toamnă, eu, să­mânţă ce vom recolta,şi cu puețjii ce se vor ajunge la notific pe amfera, nă­dăjduesc (că vom­­execute, te leg programul. Suntem ne cale de a pane l* pattot legislația necesară. Proectete de lege­: al reîntregirii forestiere, al refacerii forestiere, al Oficiului Lempelui, sunt elaborate Si vor fi­ sunase înal­tei aprobări a Domnului Mareșal Con­ducător. Desigur, cu o le«*e. c&t bună ar fi, nu se vor rezolva proble­mele silvice care ne preocupă. Dis­­pozifii legale chibzuite ne vor ajuta însă la împlinirea proectelor noastre. O singură mare dificultate vom întâmpina. Vasta acţiune ce a a pre­­ctat cere un numeros personal cali­ficat, care niciodată nu ne-a lipsit mai mult ca astăzi. In afară de ,vastul, Program,,fie ,lu­fia, t­rebue să facem faţă cu acelaş per­sonnal nevoilor de l­emn de foc, lemni de con­s­­rupție, de mină, lemn pentru celuloză, etc. In baza legii pentru activarea pro­ducţiei forestiere, exploatările fores­tiere pot putea satisface nevoia de lemn fără a compromite viitorul EXPLOATĂRI DE MA­TERIAL LEMNOS S-au­­exploatat Până la 1 457.723 vagoane lemn pentru toc din 735.660 vagoane prevăzut a fi ‘aiate mnă la 15 Septembrie a. c. S‘au ex­­patat 2.133.000 m. c. lemn de In- i SĂRBĂTOAREA TINERETULUI EXTRAŞCOLAR ŞI PREMIATAR DIN CAPITALĂ D. MAREŞAL ANTONESCU IN MIJLOCUL TINERETULUI D­upă o activitate de un an de zile. Unităţile extraşco­­lare şi premilit­are conduse de Subsecretariatul educa­ţiei extraşcolare şi premilitare şi-au serbat patronul prin ma­nifestări festive atât în Capitală, cât şi în toate oraşele din ţară. Prin aceste demonstraţiuni Subsecretariatul educaţiei extra­şcolare şi premilitare, condus de d. general Victor Iliescu, a urmă­­rit să arate opiniei publice câte­va­ din realizările tineretului extraşcolar a cărui educaţie a fost prea mult neglijată, în ţara noastră. Domnul Mareşal Conducător a ţinut să sublinieze importanţa a­­cestei acţiuni educative asupra tineretului extraşcolar­ şi premi­­litar, participând la marea de­monstraţie a tineretului extra­­d­osar şi premilitar din Capitală, care s'a desfăşurat pe Stadionul tineretului dela Arcul de Triumf. In după amiaza zilei de 30 Mai a.c. Publicul românesc a avut astfel prilejul să vadă şi să aprecieze ce s'a putut realiza într'un timp relativ scurt cu o massă de tineri cari nu aparţin învăţământului şi pe cari nu-i poţi avea la dispoziţie decât, foarte puţin timp, deoarece ei trebue să lucreze zi de zi, în gospodăria pă­rintească, în fabrici, In ateliere, sau în prăvălii, dar cari au răspuns cu dragostea şi cu entuziasmul tinere­ţii la o chemare pe care au dovedit că o apreciază şî căreia consimt cu dragă inimă să i se supună. După atâtea zile cu învălmăşeală ori împânzire de nori, c­u scuturâtu­ri domoale sau ropot de ploaie vărati­că, o zi, însfârşit, senină. După amiază însă, trâmbe subtile şi alburii prind a se destrăma din nou, spălăcind albastrul cerului şi cernând o lumină mai potolită. Stadionul tineretului are un aspect sărbătoresc. Steaguri şi flamuri unduesc uşor, legănate când şi când de câte o pală de vânt. In faţa tribunei cu invitaţi, careul alcătuit din unităţile de extraşcolari premilitari şi formaţiuni ale tinere­­tului german din Bucureşti. Unităţile cachi ale premilitarilor se învârsteaza cu bluzele albe aţei extraşcolarilor.­­ Programul festivităţii începe cu­ slujba religioasă, săvârşită de un sor­bor de preoţi militari. Răspunsurile sunt date de corul premilitarilor. La sosirea Conducătorului Statul­­ui se execută de întreaga massă a t£i­neretului: Imnul Regal şi Imnul Con­ducătorului . Un premilitar rosteşte apoi ,,Po­runca zilei“, îndemn, poruncă şi le­gământ totodată. Urmează corul premilitarilor, după care d-na Maria Mareşal Antonescu împarte insignele — înaltă şi dreaptă răsplată pentru premilitarii cari au strâns şi au pus la dispoziţia­­ Consi­liului de patronaj mari cantităţi de plante medicinale colectate în cursul anului trecut. Urmează demonstraţiile sportive ale premilitarilor şi formaţiunilor ti­neretului german. S-a vizitat apoi corturile în care su­nt instalate atelierele de lucru, în plină funcţiune şi expoziţiile din sală de cursuri, care leagă cele două aripi de salarii. In programul de activitate al ex­­traşcolarilor şi premilitarilor, educa­­ţia practică ocupă un loc de frunte. Se urmăreşte să se dea acestor tineri cunoştinţe şi deprinderi pentru lucră­rile obşinuite ce se cer într'o o­­dărie, dar şi să­ li se deschidă gustul şi chiar să fie deprinşi cu o muncă luminată, care cere chibzuială, ordi­­ne, curăţenie, care presupu­ne crai tare de timp, de efort şi de materii primă.­­ Toate obiectele expuse — dela cele simple, unde munca se învecineşte crii joaca, până la cele mai complicati* şi mai desăvârşite, — sunt lucraţi de extraşcolari, extraşcolare pri­n 18 premiliatri. Conducătorul Statului s‘a interesati »­e aproape de aceste manifestări, a cerut desluşiri şi a pus întrebări fiff­­telor şi băeţilor. ) La timpul cât s'a făcut vizitarea atelierelor şi a expoziţiei­, corul extrai şcolarelor şi orchestra premilitarilor au executat diferite cântece. Dună îndemnul Conducătorului Statului ZHA EROILOR ŞI VA SĂRBĂTORI I TOATĂ ŢARA CU FAST DEOSEBIT „ZIUA EROILOR”, in înălţării Domnului, agroloc ateul acesta la 3 Iu­nie şi se va sărbători, în loalta ţara, după îndemn I Conducătorului Sta­tul, cu fast deosebit şi cu toată însufleţirea ce se cuvine pentru prea mă­rirea jertfei celor căzuţi pentru Ţară şi Neam. JOI ESTE SARBATOARE LEGALA Ministerul Muncii face cunos­cut că Joi 3 Iunie — înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor — este sărbătoare legală. In consecinţă, întreprinderile industriale, comerciale, magazi­nele de orice fel şi biurourile l«treaga ţară stHost închise Pot lucra în această zi numai întreprinderile ce lucrează con­tinuu şi cele cari au autorizaţie specială de la Ministerul Muncii de a lucra în zile de sărbători ZIUA EROILOR IN IN­­TREPR1NDERI In­ dimineaţa „Zilei Eroilor” (1 Iunie), fiecare secţie ,„Munce şi Lumină” se va duce la colţul Eroilor din interiorul întreprins derii unde preotul va oficia sluj­ba religioasă. Vor participa şi conducătorii întreprinderilor. După aceasta conducătorii sec­ţiilor „M. L." vor merge împreu­nă cu muncitorii la cimitir, pentru a lua parte la oficierea sluijbei re­ligioase . ce^ae vuJi. IN CAPITALĂ SE FABRICĂ NUMAI PÂINE FARA CARTOFI Subsecretariatul de Stat al A­I provizionării Armatei şi Popu­laţiei Civile, aduce la cunoştinţă­ următoarele: Toate brutăriile şi fabricile . Pâine din Capitală prepară tmm pâine fără cartofi.­­ Preţul este de lei 1a bucată* , Atac german încununat de succes în apropiere de WELIS BERLIN 31 (Rador). — Dela cartierul ge­ îral la Fuehrerului, Înaltul coman­dament al forţelor armate germana co­mnpică . Inamicul n’a mai conti­nuat atacurile împotriva capului tie pod de pe Cu­ban. Cu excepţia unui atac german încununat de suc­ces in apropiere de Wel­lis, nu se semnalează de pe restul frontului de ră­sărit decât activitatea e­­lementelor de şoc şi de recunoaştere. Cu prilejul unui atac executat de o formaţiuni sovietică de bombardament contra unul convoi german In Marea ROMA, 31 (Rador).—Iată comunicatul No. 1101 dat de marele cartier general al forţelor armate italiene: Formaţiuni aeriene inamice au arun­cat Duminică numeroase bombe asupra oraşului Neapole, asupra căruia s’a fă­cut astfel a 7®-a incursiune aeriană, precum şi asupra localităţilor din Sar­dinia şi provinciilor Foggia, Barl gi­po­­tenza. La Neapole au fost­ provocate stricăciuni simţitoare la edificii publice şi la locuinţe, şase avioane cu patru mo­toare fiind doborâte trei de către avioa­nele noastre de vânătoare, unul de că­tre avioanele germane de vânătoare şi două de Neagră, avioane de vânătoare şi răţi ale marinei de război, au dobor toate cele 9 avioane care luau parte atac. Sovietele au pierdut ori­­u total avioane. Dintre avioanele noastre, lipsesc. Avioane rapide de luptă ale aviaţi germane au atacat porturi de pe coa­tele de sud şi de sud-est ale Angliei au aruncat bombe de calibru greu as­pra obiectivelor de interes militar. In zilele de 29 și de 30 Mai, av germană a doborât In Mediterana 13­vioane, dintre care mai multe eram bombardiere grele. . ' Avioane de recunoaştere înarmată și­ atacat şi scufundat în Atlantic un va­por de transport inamic de 4900 tone şi au doborât io trio luptă aeriană xm a­­▼ion britanie cu 4 motoare. î­sulei Pantellaria inamicul a pierdut alta nouă aparate, lovite de artileria aeriană, iar un altul a fost doborî­­fat, mare de către aviatorii noştri de Hm­­toare.­­ In urma Incursiunilor citate in po­l­municatul militar de azi, numărul vic­timelor se repartizează după num űr® mează: 58 de morţi şi 351 răniţi la Nea­pole; cinci morţi şi 10 răniţi in diferi-, tele localităţi din Sardinia. In urma cercetărilor făcute sub dărâmături si­ al decesului câtorva din cei grav răniţii numărul victimelor incursiunii inamic® efectuate asupra oraşului­­ vitia­le­, Chia se ridică la cifra de 295. ANGLO-AMERICANII AU FĂCUT DUMI­­NICA A 70 a INCURSIUNE ASUPRA ORA­­ŞULUI NEAPOLE 1

Next