Argus, iunie 1943 (Anul 33, nr. 9027-9049)
1943-06-10 / nr. 9033
ANUL XXXIII Nr. 9033 A apărut şi s-a pus la vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 175 ABONAMENTE In ţară I In străinătate Un an 1500 Lei 6 luni 800 „ 3 400 „ Pentru bănci, instituţii şi ad-ţii public“ 3000 lei anual 5 lei In tară —12 lei în străinătate Tariful în funcţiune de convenţiile poştale internationale 4 PAGINI 5 LEI ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 15 INDicStRIEI Şl FINANŢE! telefon 3.05.44 Ajw 10 Iunie 1943 f m ms / mtS ' A ?V $ avut şi s-a pus în vânzare TIMPUL familiei P U B L I C I T A TE A se primeşte la administraţia ziaru- Ini şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS“ S. A înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil: AL. PETROVICI TIMPUL PENTRU TOD No. 175 Trufandalele Tonandale se numesc zarzavaturile şi fructele care ies pe piaţă mai de timpuriu. Ele sunt desigur rezultatul unei culturi şi îngrijiri deosebite, care la rândul lor, sunt uneori costisitoare. Fiecare trufanda are „sezonul" ei, sau mai bine zis, perioada ei de câteva zile După aceea, în înod obişnuit respectivele trufandale se înmulţesc pe piaţă şi nu mai sunt tratate ca atare. Cu toate acestea, nimeni nu a putut limita Până acum, durata de timp a unei trufandale-De 3—4 săptămâni vedem pe piaţă pătlăgele roşii, castraveţi verzi — toate de seră — ardei mici — zişi nemţeşti, — căpşune cireşe, etc. cu nişte preţuri pe care credem că nici cel mai indrăzneţ speculant nu şi le-ar fi putut imagina vreodată. Dacă din toată această afacere ar câştiga şi producătorul ceva, n-ar fi nimic de zis. Am admite că crasamul, cu toate defectele lui, acceptă să ajute şi să încurajeze pe producâtor, dându-i un preţ cât mai bun pe marfa lui. Poate în chipul acesta şi-ar da o mică contribuţie pentru ridicarea standardului de viaţă al plugarului, pentru îmbunătăţirea condiţiunilor higienice in care trăeste. etc Lucrurile însă nu stau chiar aşa. Nu avem nimic împotriva comercianţilor oneşti, cari muncesc din greu pentru câştigarea unei existenţe onorabile. Mai mult, facem menţiunea că între comercianţii de fructe si zarzavaturi — ca şi intre cei din alte ramuri ale comerţului — sunt figuri demne de toată stimaIn afara lor însă, sunt anumiţi intermediari cari nu fac altceva decât să oblige pe producător să le vândă cât mai ieftin, urmând ca ei să vândă cât mai scump revânzătorilor, pentru ca aceştia să vândă consumatorilor la preţuri cu totul exagerate. Nouă sute de Iei un kgr. de pălăgele roşii — trufanda —, zece lei o legătură de ridichi — trufanda în luna Iunie — şi 7 Iei un ardel verde mic —■ la restaurante 20 de lei —, tot în luna iunie. Dar cereSile? 220—280 lei kgr. iNu ştim cum se formează acest preţ- Căcî, dacă producătorii ar lua măcar 75 la suiri din el, ar însemna să se procopsească. Realitatea însă e alta. Samsarul H oferă un preț derizoriu- Apoi el vinde grosistului și acesta detailistului. Dacă producătorul ar încerca să-l ocolească, a doua zi rămâne cu marfa nevândută. O primă racilă deci, care trebue să dispară- O mică socoteală arată pentru ce. lată: 135 ar primi producătorul- Comisionul samsarului e 10 la sută, adică 13,50- Avem 148,50. La această sumă angrosistul are dreptul la 14 la sută, adică 20,79 lei, în total, prețul de vânzare către detailist va fi 109,29 lei. Detailistul să adauge numai 30 la sută, adică 50,78 lei şi va avea dreptul să vândă cu 229 lei kgr. de cireşe Prin urmare, producătorul primeşte 135 Iei, iar numeroşii intermediari la un loc 85 lei. La celelalte trufandale socotelile se fac tot cam în acelaş fel. La drept vorbind însă, mai poate fi îngăduit să se vândă în piaţă o legătură de ridichi — 5 bucăţi — de lună, mai mici decât nuca, cu 10—13 lei, mai ales că am avut ploaie din belşug? Şi un castravete cu 130 lei? Se impune pe toată linia o reacţiune Nu numaidecât a autorităţii, ci în primul rând a publicului consumator de trufandale. Aceasta, pentru două motive: a) refuzând să cumpere, preţurile se vor reduce; b) micşorându-se preţurile, vor putea consuma din aceste alimente, cari în orice caz nu se mai pot numi trufandale acum; ş) cei cu pungile mai puţin pline. Aşteptăm însă, totodată şi cuvântul forurilor oficiale A. încercarea de debarcare făcută de elementele britanice in insula Lampeduza a fost prompt respinsă BERLIN, 8 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: Pe frontul de răsărite ziua a fost calmă. Noaptea trecută, aviaţia germană a atacat cu effect o uzină industrială. In regiunea de răsărit a Mării Baltice, unităţi ale marinei de război germene au incendiat o canonieră blindată sovietică. Printr’un atac dat pe neaşteptate, inamicul a încercat ori să pună stăpânire pe insula Lampedusa din Mediterana. Trupele italiene au respins atacul, au scufundat mai multe vase de debarcare și au nimicit detașamentele inamice care izbutiseră se debarce pe insulă. Avioane rapide de luptă germane au atacat cu succes o bază inamică din Tunisia. ROMA, 8 (Rador). — Iată comunicatul Nr. 1109 dat de marele cartier general al forţelor armate italiene. In largul portului Bon, avioanele noastre torpiloare au atacat un convoi escortat, incendiind un vapor de 5000 tone şi lovind o altă mare unitate. O încercare de debarcare făcută de elemente britanice în insula Lampeduza a fost prompt respinsă de apărarea noastră, care a scufundat câteva mijloace navale ale inamicului. Garnizoana din insula Pantelleria, reacţionând mai departe cu aceiaşi vitejie împotrriva neîncetatei ficţiuni aeriene inamice, a distrus ieri şase aparate. Alte trei avioane inamice au fost doburate de aviatorii germani de vânătoare în cursul luptelor date deasupra insulei Pantelleria împotriva Messinei şi a regiunilor din jurul localităţii Trapani avioane inamice de bombardament au făcut incursiuni, care au provocat pagube simţitoare, ce sunt pe cale de a fi evaluate. Artileria anti-aeriană a doborît un avion la Messina şi patru la Trapani, dintre care două au căzut în apropriere de semaforul de la San Teodore, iar două la sud de Savignana. In cursul acţiunii efectuată de avivioanele noastre torpiloare şi semnalată la comunicatul de azi, următorii piloţi s-au distins în mod deosebit. Locotenent Randolfo din Catana şi adjutantul Maurizis din San Martino, (Campobasso). S-A STINS UN OM DE MUNCĂ Un alt om de muncă şi de creaţie a luat drumul veşniciei: Hariton Ognianovici. Ce însemnează acest nume, acest om, pentru plugarii şi oierii din Teleorman o ştiu aceştia mai bine decât oricare alţii. Cu mulţi ani în urmă, Hariton Ognianovici a creat cele dintâi lăptării si căsări sistemizate în acest judeţ. In felul acesta tot proprietarii mici si mijlocii de oi si vaci si-au putut valorifica laptele la maximum si prin această si-au întărit gospodăriile si si-au sporit numărul vitelor. Munca si perseverenta lui Hanton Ognianovici au alungat sărăcia din trai de gospodării săteşti şi au adus în locul ei chiverniseală şi belşug. Pe de altă parte, numeroşi comercianţi de brânzeturi — azi ai foarte bună stare — sunt creaţia lui Hariton Ognianovici, pe caii i-a ajutat cu mărfuri pe credit şi chiar cu bani. A închis ochii la vârsta de 25 de ani, privind pentru ultima oară cu satisfacţie şi deplină linişte sufletească la Vii trece de muncii spre binele aproapelui şi de demnitate. Fie-i ţărâna uşoară! . PIAŢA Bursa Lipsa de capitaluri disponibile se simte tot mai accentuat în bursă. Numai hârtiile cu venit fix continuă să se menţină uşor susţinute. Valorile cu venit variabil au înregistrat şi eri scăderi, dintre cari menţionăm pe cele mai apreciabile: Telefoanele şi Radio pui cu câte 100 puncte; Creditul Industrial; Creditul Minier; Redevenţa; Reşiţa şi Letea cu câte 50 puncte. In târgul liber tendinţa a fost slabă. Taxele de plătit la pieile cu blană. Mai mulţi blănarî şi cojocari cari îşi argăsesc (tăbăcesc) singuri pieile, cu blană de cari au nevoie, deci pe cari le cumpără crude, nu sunt lămuriţi ce anume taxe trebuesc să plătească, conform legei de la 1 Aprilie a. c. asupra impozitului pe lux și cifra de afaceri. Pentru lămurirea celor în cauză dăm următorul exemplu: 1000 lei costul pieței; 20 lei 2 lasută timbru proportional, total 1020: 55 Contribuţia naţională excepţională de 5 la sută; Total 1076: 300 argăsitul: Total 1375 : 20 timbru de factură; Total 1395: 165 Cifra de afaceri 12 la sută la piele: 277. 18 la sută Cifra de afaceri la confecţie; Total 1837 : 75, 5 la sută C. N. E. calculată la valoarea piei tăbăcite plus impozitul cifra de afaceri de 12 la sută. Total 1912. La pieile crude aduse pentru prelucrat de către producător, sau de un client care a cumpăra o piele crudă se plătește deasemenea 12 la sută și 18 la sută la valoarea piei tăbăcite. La blănurile aduse de client gata argăsite pentru a le confecţiona nu se mai plăteşte cifra de afaceri şi nici contribuţia naţională excepţională, dacă tot materialul este adus de client sau se plăteşte Contribuţia naţională excepţională numai la valoarea materialelor puse de confecţionator dacă această valoare nu întrece costul manoperei. In caz că materialele puse de confectionator sunt de valoare mai mare decât costul manoperei, contribuţia naţională excepţională se calculează la întreaga valoare plus timbrele de factură (material pus de confectionator, plus manopera si timbrele de factură ) Nu se plăteşte nici o taxă pentru produsele din deşeuri furdale, bucăţi de blănuri, rezultate de la blănuri pentru cari s-a plătit la argăsit impozitul pe lux şi cifra de afaceri. Deasemenea Pentru mărfurile impuse la 1 Aprilie cu taxa de îl la sută nu se mai plăteşte nici un alt impozit. Ce acte fiscale trebuie să însoţească transporturile de făină pe C. F. R. Direcţiunea comercială c. f. r. face cunoscut că, în conformitate cu adresa Ministerului de finanţe prin care se semnalează că, atât în Capitală cât şi în alte oraşe de provincie, sosesc însemnate cantităţi de făină măcinată la morile tiărăneşii fără “ca pentru aceste făinuri să se fi plătit taxele legale fiscale, a dat ordine tuturor organelor exterioare c. f. r. că, în afară de autorizaţia pentru transportul cerealelor si făinurilor acestora blocate, cerute pentru transportul lor la transporturile de fărână pe p. f. r. se va mai depune de către predător, odată cu scrisoarea de trăsură și biletul de liberă circulație din care să se constate plata taxelor legale. 91 OBŞTIILE AGRICOLE Ce rezultate .van înregistrat In câteva articole publicate mai de mult ne-am ocupat de problema Obștiilor Agricole. Am arătat și câte s’au înfruntat până în ianuarie trecut. De astădata ne folosim de câteva date precise dintr’un studiual d-lui ing. agronom Marinescu, cu rezultatele înregistrate până acum. Sunt pornite dintr-o necestate Primele şapte luni după apariţia Decretului Lege formează etapa întâia de constituire. Concomitent cu înfiinţarea şi constituirea lor, s’a făcut parţial organizarea şî aprovizionarea cu maşini agricole, unelte, reproducători etc., precum şi cumpărarea şi arendarea de moşii, prin îndepărtarea arendaşilor" cari nu erau de meserie şi care sunt o speţă de intermediari între agricultori şi consumatori şi care concură la scumpirea pieţei şi tulburarea liniştei săteşti prin prezenta şi lăcomia lor. Tot în prima etapa, ca obiectiv principal al condueirii centrale a obştiilor, a fost organizarea si începerea aplicării unui plan de cultură rational, atât pe moşiile cumpărate sau arendate, cât si mai ales, pe loturile individuale parcelare si pulverizate ale otrătenilor. Ele au fost grupate în bună parte în ciuda tuturor dificultăţilor — în loturi mari economice pentru culturi extensive, unde se pot întrebuinţa cu succes maşinile agricole date în asociaţie, ţinând astfel pas cu cerinţele moderne ale agriculturii şi pregătind înlăturarea unui concurent primejdios de după război (producţia ieftină agriculturilor stlavie mecanizate). Trupurile de asolament au crescut şi cresc mereu în suprafaţă, odată cu sporirea numărului de rativferi ce se înscriu în obşte. In faza a doua, din Februarie şi până acum, timp de patru luni, s-a continuat organizarea obştiilor înfiinţate în prima etapă, aprovizionarea şi cumpărarea de tractoare, batoze, pluguri, grape, seminţetc. precum şi cumpărarea, arendarea de moşii şi aplicarea planului de cultură. In unsprezece luni dela apariţia Decretului Lege, deci în mai puţin de un an, — cu toată lipsa de personal de îndrumare şi control al Ministerului Agriculturii şi cu tot neajunsul războiului — braţele cele mai valide şi energiile cele mai simţite găsindu-se în toiul luptei, pe front — s’au realizat până în prezent următoarele: I. S'au constituit legal 203 obştiiafară de Guvernământul Basarabiei şi Bucovinei care însumează: a) 6400 membrii obsteni la data reconstituirii si al căror număr a sporit mereu. b) 37.726 ha. teren cu care obştenii au venit în obşte. c) 14.630.654 lei cotizaţiile obşteniior. 2. 13 moşii arendate dela C.N.R., M.A.N. şi particulari în suprafaţ economică şi sociala a ţârii noastre. La 24 iunie 1942, apare Decretul- Lege pentru organizarea obştiilor agricole Dela această dată obştiile încep a se constitui şi sporesc lunar în progresie aritmetică, până la 5 Februarie 1943, când Minister Agriculturii, oprește constituirea altor obștii, până la asigurarea bunului mers şi desvoltarea celor constituite, la totala de 2.305 ha. cu arendă anuală de 8.184.571 lei. 3. S'au cumpărat moşii în valoare de 54.000.000 lei. 4. Obştiile au cumpărat următoarele maşini agricole: a) 36 batoze de treer în valoare de 20902.510 lei; b) 75 tractoare cu pluguri în valoare de 49.871.411 lei. Pluguri, grape, trioare, prăşitoare şi alte maşinini şi unelte agricole în valoare de circa 10 mii. lei. 5. Câteva obştii au oficii de aprovizionare şi desfacere, cu articole plugăreşti. 6. S’au înfiinţat şi sunt în curs de înfiinţare mai multe ateliere pentru utilizarea fructelor pe timpul ternei. Numai muncile ce nu pot fi făcute individual cu maximum de profit economic, cum ar fi o arătură bună cu tractorul, pe o suprafaţă îngustă de 2-3 m., sau semănarea cu o maşină de semănat se fac în obşte asociat. Numai tractoraele, batozele de treer şi selectoare, taurii etc. ce nu pot fi cumpărate sau nu rentează a fi ţinuteindividual, se cumpără, exploatează sau ţine în obşte. Numai lucrările de praşilă, plivit, recoltat, îngrăşat pământul etc. care dau rezultate maxime numai când sunt făcute personal de proprietarul pământului sau familia sa, nu se fac individual. Lucrările parţiale în devălmăşie, cum ar fi arătura principală, sau ţinerea în asociaţie a maşinilor mari cu tractor, batoză, selector ori reproducători, cu tauri sau armăsari, sunt un rău absolut necesar de făcut în tovărăşie. Proprietatea şi exploatarea individuală, sunt formele ideale pentru sporirea rutabilă a producţiei, aatunci când ele formează o perfectă unitate de exploatare. Dacă stările agrare, ne impun armonizarea relaţiilor economice de exploatare— pământ, inventar, braţe de muncă — pentru adaptator la posibilităţile de spor de producţie şi valorificare trebue să îmbrăţişăm acest rău necesar, fără şovăire, ca mijloc sigur pentru ieşirea din impas şi combaterea concurenţei străine. Obştenii fac individual lucrările culturale cari dan ntt randalaeat pana acum ---- 7. La cererea obştiilor sau întocmit planurile şi în curând se vor începe construcţiile de remize, pentru adăpântirea maşinilor agricole. 8. Acţiunea întreprinsă de Minister la început prin darea spre frsosinţă la 43 obştii, câte una de judeţe a tuturor maşinilor agricole necesare, precum şi cumpărarea pe seama lor de către cele mu de obşti a maşinilor agricole în autoare de zeci de milioane, a avut ca prim rezultat cultivarea în întregime, in bune condiţii, a terenurilor proprii si arendate si cele apartinănd si celorlalţi agricultori. Obstiile sunt pe drum bun. Drumul salvării ţărănimii si al economiei agricole româneşti. Sceptcii, neîncrezătorii şi rău intenţionaţii, dacă mai sunt, să treacă de la obştiile din Teiul din Vale jud. Argeş, Dodeşti jud. Fălciu, Călineşti jud. Muscel, Voiceşti jud. Vâlcea etc. Vor vedea acolo că obştea agricolă nu este colhoz, ci este forma unică de salvare a ţărănimii în regimul proprietăţii agrare în care ne găsim, prin proprietate individual şi exploatare mixtă individual asociata, forma de viitor si progres agricol, mare când sunt făcute personal de familia pe proprietatea lor, iar în asociaţie (devălmăşie, obşte) lucrările culturale care nu dau randament mare când sunt făcute individual, sau nu se pot face individual şi numai în pvărtăşie. Astfel la cultura de porumb. 1. Lucrări în tovărăşie: Fiecare obştean intră în tarlaua sau sola destinată pentru cultura porumbului, cu tot pământul ce posedă în acea tarla, arătura principală de toamnă se fec pe toată sala cu tractorul, peste tot deodată, fiecare obştean plătind costul arăturii la suprafaţa ce are în tarla, semănatul porumbului (poate fi şi individual). 2. Lucrări indivduale : Grăpat, prăşit, rănit, copilit, cârfuit, recoltat, cărat, vândut (poate fi şi asociat). Obştiile agricole sunt pe drumul bun. Ele au control, îndrumare şi răspundere faţă de Stat. Ele prezintă o chezăşie ca bun arendaş sau dijmaş. De aceia, ar fi de dorit ca marii proprietar care din lpsă de personal, sau care fiind reţinuţi de alte ocupaţii în oraşe nu se pot ocupa de exploatare să arendeze sau să dea în dijmă moşiile, obştiile agrcole. Vor fi mai câştigaţi şi economia naţională va câştiga prin îndepărtarea intermediarilor arendaşi de meserie, ce subarendează sau dau pământul cu dijmă sătenie lor (adevăraţi producători) scumpind astfel prin intermediul şi câşigul lor, costul de producţie, AL, p. Jbaza de contttUMfa Realizări Cum se lucreaza t 1 M. S. REGINA MAMA ELENA A PLECAT LA FLORENŢA MD Regina Mamă Elena a plecat ieri la ora 8,30 ■ , la Florenţa, într’o scurtă călătorie. M. S. Regina a fost condu,să la Aeroport de M. S. Regele. Aci, au ieşit în întâmpinanarea Majestaţilor Lor, D na Maria Mareşal Antonescu şi Domnul Profesor Mihai Antonescu, Vice Preşedintele Consiliului de Miniştri. Mai erau de faţă d-nii : general de corp de armată D. Popescu, ministru afacerilor interne ; general Jienescu, ministru subsecretar de stat al aerului ; Ovidiu Vlădescu, secretar general al preşedinţie; consiliului de miniştri ; general N. Pălăngeanu, prefectul poliţiei Capitalei ; general N. Diaconescu, directorul general al Siguranţei statului; general Ramiro Enescu, şeful de stat major al aerului ; colonel Radu Gallin, director militar de cabinet al d-lui vicepreşedinte al consiliului, comandor Marcu, directorul aeronauticei comerciale ; ing. Popa, subdirectorul aeroportului Băneasa. De asemenea Casa Regală a Majestaţilor Lor era reprezentată prin d-nii : general Sănătescu, şeful Casei Militare a Majestăţii Sale Regelui ; D. Negea, administratorul Domeniilor Coroanei ; V. Vasilu, administratorul Casei Regale ; d-nele de onoare Nelly Catargi şi Elsabeta Ghika ; d. Octav Ulea, maestrul Curţii Regale ; adjutanţi; regali colonel Marcel Olteanu şi colonel Mircea Brătănescu. Deşi M. S. Regina nu călătoreşte oficial, ci călătoria sa are un caracter privat, legaţia italiană a ţinut să arate M. S. Reginei Elena toată curte, una prin prezenţa d-lui prin consilier Gerbore, însărcinatul cu afaceri al Italiei, precum şi a d-lor : colonel Rodini, ataşat militar ; colonel de Porto, ataşat aeronautic ; Torella di Ramagniano, prim secretar de legaţie ; căpitan Massari, ataşat naval ; Mansi şi De Luigi, secretari de legaţie. La ora 8,30 avionul M. S. Reginei a decolat, M. S. Regina fiind întovărăşită în această călătorie de doamna de onoare Nelly Catargi. După ce M. S. Regele s’a întreţinut cu toţi cei veniţi să salute pe M. S. Regina la plecare a părăsit aerodromul fiind salutat de d. prof. Mihai Antonescu, vicepreşedintele consiliului de miniştri. T elegramele străinătăţii ne-au dat prin serviciul agenţiei germane D.N.R. textul, desigur rezumat, al unei senzaţionale intervenţii a guvernului spaniol, în calitatea lui de neutru, împotriva bombardamentelor aeriene, întreprinse cu scop numai de terorizare a populaţiilor civile din Italia şi Germania, dar în afară de orice justificare intemeiată pe noţiunea clasică în dreptul războiului a „obiectivelor militare”. După cel din urmă discurs al Papei, în care a făcut apel, în numele umanităţii, la frânarea sălbăticiilor războiului aerian, intervenţia guvernului spaniol constitue a doua atragere de atenţie şi mai lămuritoare în privinţa datoriei tuturor beligeranţilor de a-şi înfrâna pasiunile răzbunătoare spre a rămâne in limitele stricte şi bine delimitate ale legilor războiului, care condamnă, iată nici o şovăire, „cruzimile zadarnice“. Ceea ce este demn dereţinut din textul cunoscut abia acum, e atitudinea statornică a Spaniei încă din timpul lucrărilor conferinţei de dezarmare când delegaţia respectivă a făcut propuneri cu scopul precis de a se ajunge la împiedecarea bombardărilor asupra oraşelor cu populaţie nevinovată şi care nu constituesc, sub nici o formă, obiective de interes militar. Anul Execut, când ambasadorul american M. Taylor l-a vizitat pe Conducătorull Spaniei, a auzit, deasemeni, repetându-se acest nobil îndemn spaniol urmărind să păstreze războiului o limită strictă de respect cuvenit umanităţii. Numai cine nu cunoaşte psihologia poporului spaniol, generos şi care are simţul onoarei, — spune nota ministerului de afaceri străine spaniol — poate să facă greşala de a crede că pania ar consimţi să devină instrumentul altor puteri, sub orice formă. Respingând, astfel, orice bănuială că Scania ar căuta să se facă instrumentul altora ca să exprime gânduri ori dorinţe străine de propriile ei gândiri şi simţiri nobile, conforme cu tradiţia glorioasă a nobleţei spaniole, nota externelor din Madrid se întreabă: „Pretindem oare prea mult atunci când cerem ca avioanele de bombardament să ţintească mai bine şi să ferească şcolile, casele de locuit şi monumentele? Pretindem, oare, prea mult atunci când cerem ca atacurile aeriene împotriva obiectivelor terestre să aibă aceiaşi precizie pe care beligeranţii o cer de la aviatorii lor din serviciul marinei?1*. In scop de umanizare a războiului actual, nota cere guvernelor beligerante să declare ele singure, care sunt, după concepţia lor, „obiectivele militare”, totale, cum şi care sunt teritoriile unde nu se găsesc obiective militare ori unde sunt numai obiective militare neînsemnate, pentru ca, printr'un acord mutual, să fie ferite de atacuri aeriene şi chiar de alarme anumite zone „ce nu trebuesc bombardate”. In scopul garantării acestor măsuri, nota spaniolă propune înfiinţarea unei comisiuni neutre permanentă, însărcinatăcu controlul şi cu discuţiile prealabile ce trebuesc duse până la acordul necesar cu reprezentanţii puterilor beligerante. Nobila şi generoasa intervenţie spaniolă are precedente , cum s-a văzut, în atitudinea mai veche a Spaniei la conferinţa generală pentru limitarea înarmărilor, prin propunerile de alunei. Dar in înţelesul aceloraşi măsuri de omenie în război, sunt interesante de amintit lucrările comitetului special de jurişti, întruniţi la Haga din Decembrie 1922 până în Februarie 1923, pentru a fixa regulile cele mai potrivite ale războiului aerian, ca o urmare a conferinţei anterioare de la Washington în materia înarmărilor navale. Din acele lucrări, au eşit aşa zisele „reguli de la Haga“ ale războiului aerian, în 62 articole, care au rămas atâtu forma de simple „recomandări” fiindcă nu s's mai întrunit o conferinţă diplomatică internaţională între State pentru a păşi la transpunerea celor 62 puncte într'un text categoric de convenţie, care să alcătuiască, în sfârşit, „legile războiului aerian“. Lipsa aceasta de „lege” în materie de război aerian, pe care nu o întâlnim in materia războiului pe uscat şi pe mare, unde chestiunile au fost amănunţit reglementate şi codificate prin lucrările conferinţelor de pace de la Haga din 1899 şi 1907, e pricina sălbăticiilor războiului aerian, săvârşite in timpul din urmă şi împotriva cărora s'au ridicat atât Papa, cât şi guvernul spaniol. In timpul lucrărilor de la Haga s-a propus aşezarea aşa ziselor obiective militare (lucrări de interes militar, de orice fel, linii şi noduri pentru comunicaţii şi transporturi, lucrările de artă cum sunt podurile, tunelurile şi stăvilarele de apă cu felurite destinaţii, etc.,n afara oraşelor „deschise” sau lipsite de apărare şi destinate exclusiv populaţiilor civile. Aceasta întrucât bombardamentul „obiectivelor militare" e îngăduit în toate cazurile atât în războiul terestru, cât şi în cel naval. Dar constituirea din vreme a unor regiuni şi oraşe cu desăvârşire cruţate de atacurile aeriene, s-a dovedit, cu totul imposibilă, în practică, din pricina naturii complexe a vieţii civilizate moderne, cu aglomeraţiunile orăşeneşti, care înlesnesc industrializarea prin uşurinţa manei de lucru, cât şi a elementelor intelectuale calificate de conducere în industrii şi întreprinderi Dar industriile de orice fel, prin însăşi natura lor, pot să aibă un îndoit caracter prin folosinţa lor atât nevoilor paşnice ale populaţiei civile, cât şi nevoilor militare, adică războinice, ale trupelor luptătoare. Şi când e vorba de mijloacele de comunicaţii şi transporturi, căi ferate, telegraf, telefon, poduri, tuneluri, stăvilare de ape, cana- luri, etc., apoi, în materia aceasta, se iveşte o neputinţă absolută de a face deosebiri categorice din punctul de vedere limitativ al „obiectivelor militare“ când e vorba de bombardarea lor aeriană sau decrutarea lor. Asemenea mijloace se folosesc, în acelaşi timp, de populaţia civilă şi de armată încât orice distinguo pentru cruţarea de bombardament apare cu neputinţă. De aceea, singura măsură radicală pentru umanizarea războiului, spre a cruţa populaţiile civile de cruzimea luptelor militare, n'ar fi rămas decăt interzicerea pură şi simplă a armei aeriene la conferinţa generală pentru dezarmare. Dar asupra acestei chestiuni de covârşitor interes şi de actualitate arzătoare, voi reveni într'un alt articol. Cruţarea populaţiei civile de bombardamentele aeriene împrumut francez de 10 miliarde franci EPE. — După cum se află, Impumutul francez de 10 miliarde fran va fi întrebuinţat nentm acoperiş unei nării din avansurile acordate c Banca Franţei statului francez. Acest împrumut va avea un termen d 30 ani şi va purta o dobândă de 3 luni. la sută. Imprumutrile recente ale ,’Caisse Autonome” şi Admi-.i - traţia Poştelor au fost de acelasin Aceste trei împrumutri au scopul de a acoperi atât necesităţile financiare ale statului , cât si epuizarea abunenlei de lichiditate de pe piaţa sitului.