Argus, iulie 1943 (Anul 33, nr. 9050-9074)
1943-07-02 / nr. 9050
ANUL XXXIII Nr. 9050 A apărut şi s'a pus la vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TOŢI No. 178 ABONAMENTS In ţară Un an 1500 Lei 6 luni 800 » 3 1. 400 ,f Pentru bănci, instituţii şi 5 iei în tară—12 iei în străinătate In străinătate Taxilul In funcţiune de convenţiile costale internationale ad-ţîi publi 3000 lei anual ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar No. 15 INDUSTRIEI ŞI FINANŢEI Telefon 3.05.44 Vineri 2 Iulie 1943 A apărut şi s-a pus şi vânzare TIMPUL familiei TIMPUL PENTRU TUJI No. 178 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de pmbliciate. Proprietar: „ARGDS“ S. A înscris rob Nr. 203 Trib. Iilor Redactor responsabil: AL. PETROVICI UNIFICAREA LEGISLAŢIEI de A* CORTEANU In limba noastră veche. Lege. Înseamnă nu numai regulile de drept public şi privat ci şi religia pe care o practică poporul. întreaga viaţă naţională era în trecut supusă unui ritual strict care făcea din popor o unitate strânsă ca un bloc perfect deosebit de celelalte popoare cu care venea în contact. Civilizaţia modernă cu tendinţe Unificatoare universale şi cultura ştiinţifică supranaţional care este astăzi una şi aceiaşi pentru toate popoarele lumii, au mai şlefuit culţurile aspre ale individualismului naţional Totuşi naţiunea fiind o unitate naturală în organizarea omenirii ea rămâne la baza statului şi ea rezistă încă de la începuturile civilizaţiei, împotriva tuturor încercărilor de a clădi state fără bază naţională. Sânt cunoscute în istorie naţiuni cari fiind învinse în război, au pierdut statul lor şi pierzându-şi statul au pierdut cu vremea şi puterea lor de coheziune şi s‘au contopit în masa cuceritorilor. Astfel a crescut imperiul roman dintr'o simplă cetate şi tot astfel s‘au alcătuit toate marile imperii ale lumii. Naţiunea cuceritoare şi-a întins organizaţiunea ei de stat asupra naţiunilor învinse şi a crescut prin asimilarea populaţiunii statului sdrobit.Asimilarea se face impunând învinşilor limba învingătorilor şi legile statului cuceritor. Asimilarea totală se face cu încetul mai ales în ce priveşte limba şi religia- dar legislaţia de drept public şi de drept privat se impune din primul moment fiindcă ea este baza pe care aşează unificarea complectă in viaţa statului. Când guvernul bolşevic din Rusia a renunţat la caracterul naţional rus al statului pe care el pusese stăpânire prin revoluţie, n'a făcut decât sacrifîciul u unui cuvânt, căci în practica lucrurilor statul bolşevic a rămas un stat rusesc având ca limbă oficială limba rusă şi având legislaţie uniformă pe tot cuprinsul imperiului rus. legislaţia comunistă- Cele două mari mijloace de unificare imperială, limba oficială , legislaţia, au fost păstrate de statul comunist. Religia a fost izgonită fiindcă prin diversitatea formelor ei, ea păstrează n sânul populaţiilor supuse asimlării, amintirea unor vechi forme de stat, şi deci spiritul de opoziţie împotriva noului stat cuceritor şi asimilat. In Rusia unde trăesc sute de ponoare şi zeci de religii diferite- ateismul bolşevic era un mijloc de asimilare rusească, tocmai fiindcă religia nafionala întreţine cultul vechiu Ini stat dispărut prin înfrângere In răsboiu şi trezeşte duşmănie împotriva statului stăpânilor. Numai judecând în lumina acestor principii vom putea înţelege importanţa extinderei legislaţiei de drept privat peste munţi, extindere ordonată de d. Mareşal Ion Antonescu şi realizată de d. ministru al justiţiei Ion Marinescu. Pentru ce unificarea aceasta a întârziat aşa de mult- cu greu vom putea înţelege- Căci până şi dreptul public nu a fost extins pe tot teritoriul ţării, decât în 1937. Dar cu atât mai mare este meritul guvernului d lui Mareşal Antonescu şi a destoinicului său ministru de justiţie, Ion Marinescu Unificarea legislaţiei civile a ţării va rămâne un titlu special de glorie în paginile pe care istoria le va consacra d-lui Mareşal Antonescu, cum a rămas alcătuirea codului civil francaz în istoria împăratului Napoleon I. întârzierea de până astăzi se datorăşte fără îndoială grijei pe care statul român compus numai din vechiul regat, a arătat-o intereselor private ale populaţiei de peste munţi deprinsă cu legislaţia maghiară. O schimbare de legislaţie aduce jignire multor interese private şi guvernele unirei au crezut că nu era momentul să facă această operaţie dureroasă ia primul moment. Dar dacă din punctul de vedere al intereselor private înţelegem condascendenţa guvernelor cari au condus la început unirea, din punctul de vedere al politicii de Stat care se întregeşte prin anexiunea teritoriilor şi populaţiilor ce i se cuvin în virtutea dreptului naţiunilor de a alcătui state naţionale, condescendenţa fostelor guverne faţă de interesele privateo considerăm ca o gravă eroare. Statul trebue să se afirme din primul moment ca o unitate şi această unitate nu se poate crea decât prin unificarea legislativă de drept public şi de drept privat, ori cum ar fi neplăcerile primei generării deprinsă cu vechea legislaţie. Viaţa Statului este eternă şi de aceia este o mare greşală să se conserve în organizaţia lui urmele şi amintirea dominaţiunii străine asupra teritoriului naţional pentru a complace unei generaţii. Calitatea unei legislaţii străine rămasă pe teritoriul cucerit sau eliberat şi anexat prin unire voluntară, nu trebue luată în seamă decât dacă instituţia respectivă e adoptată ca lege naţională pentru întregul teritoriu al statului. Căci ideia fundamentală de la care trebue să plece organizarea Statului este Unificarea. Aplicarea impozitului excepţional Sforţările pe care guvernul le face pentru buna conducere a războiului, preleumi şi pentru înfăptuirea lucrărilor de consolidare, impun populaţiei sacrificii. Cheltuelile Statului în actualele împrejurări, sunt neînchipuit de mari. Organele fiscale au primit dispoziţiuni, de a fi cât mai înţelegătoare în raporturile lor cu contribuabilii de toate categoriile, pentru ca fiecare să-şi poată face datoria faţă de fisc şi faţă de nevoile ce Statul are de îndeplinit. Fiecare trebue să înţelegem marile greutăţi prin care trece ţara. Cu veniturile actuale s’a înzestrat armata, s’a asigurat aprovizoanarea pieţelor interne, s’au început lucrările de refacere a provinciilor desrobite, s’au refăcut drumurile de cale ferată, s’au construit şosele, multe aşezăminte, s’au dat ajutoare familiilor celor concentraţi şi s’au luat măsuri de îngrijire a invalizilor şi văduvelor. Toate aceste măsuri împreună cu multe altele, au necesitat importante sume de bani. Din această cauză, apelul din când în când al guvernului la populaţia civilă de a contribui în limita posibilităţilor, este semnificativ. Plata impozitelor în actualele împrejurări, nu mai trebue să fie făcută numai de frica perceptorului, ele trebuesc plătite azi dacă nu anticipat, măcar la timp, căci numai astfel se va putea da un ajutor efectiv guvernului, în marea operă ce se înfăptueşte sub ochii noştri. Ne întrebăm foarte adesea, de ce sunt atâţia controlori fiscali şi inspectori de control. Prezenţa lor în mijlocul vieţei comerciale s’a dovedit însă necesară. Abuzurile ce se fac de către unele persoane dornice de a se îmbogăţi peste noapte, în dauna Statului, a făcut să se simtă nevoia unui control riguros asupra activităţii comerciale. Dacă o parte din consumatori şi negustori ar fi mai puţin interesaţi, am asista la mai puţine procese de contravenţie, şi Statul ar avea încasări, reale. Mulţi consumatori, în inconştienţa lor refuză la cumpărarea unei mărfi să plătească timbrul excepţiional de 5 la sută, fără să ţină seama că dacă a plătit zece mii de lei pentru o marfă, cei 500 lei în plus reprezintă partea lor de contribuţie la fabricarea unui avion sau a unei arme atât de necesară ostaşilor noştri cari stau departe şi le apără viaţa şi averea prezentă şi viitoare. Ceva mai mult, sunt unii negustori cari în dorinţa de a nu scăpa clientul care ar refuza să plătească impozitul, se pretează la nereguli, consimţind să elibereze marfa fără aplicarea timbrului, sau îndemnând clienţii să dosească mărfurile cumpărate prin buzunare sau în poşete. Bineînţeles că negustorii serioşi nu fac acest fel de operaţiuni. Sunt însă destui comercianţi cari în lăcomia lor, preferă să aducă Statului o pagubă, numai ca interesele lor să primeze. . Prin astfel de fapte, se şubrezeşte puterea de rezistenţă a ţării şi guvernul în dorinţa de a eşi cu bine din actualul conflict, va căuta să aplice noui formule aducătoare de venituri. Impozitul excepţional , la sută, dacă se aplică sincer şi integral, aduce desigur, însemnate avantagii Statului. Deşi acesta a fost instituit cu un scop înalt, totuşi nu toată lumea înţelege că prin sustragere dela piaţa lui, contribuie indirect la slăbirea puterii noastre de înarmare şi la micşorarea dotării ostaşilor noştri cu mijloacele necesare. Sustrageri de la piaţa impozitului excepţional se întâmplă mai în toate domeniile de activitate. De aceia sunt necesari controlorii şi de aceia avem, atâtea procese de contravenţie. « Din zecile de cazuri vom arăta numai unul care se petrece sub ochii noştri şi care merită a fi relatat pentru ca autorităţile să intervină cât mai neîntârziat. In mai toate localurile de consumaţie, se obişnueşte de la un timp, ca la plată chelnerii să adauge timbrele reglementare, dar pe cari nu le lipesc pe nota de consumaţie. Clienţii mai puţin atenţi, nu dau însemnătate faptului, controlează socoteala şi plătesc. Deşi chelnerii adaugă remiza lor la totalul consumaţiei, inclusiv timbrele, ei uită cu deplină ştiinţă că timbrele socotite trebuesc şi lipsite. Iată şi aci un abuz care nu este permis şi care trebue curmat cât mai neîntârziat. O inconştienţă mai mare ca aceasta mai poate exista atunci când interesele neamului sunt în joc şi când consumatorul ■ de bună credinţă plăteşte convins că şi el contribue cu o cărămidă la marea operă de zidire a guvernului? I. P. UN AN DELA CUCERIREA SEVASTOPOLULUI evarhopolul a căzut!“ Nţk Acestea erau cuvinte de fii, cari, la 1 Iulie 1942, gle iileau, deopotrivă, eroismul imperei swiffiane şi române, dobânditoare a uneia din cele mai sîrtecite victorii câre a cuprins însăşi istoria universală. La îcw dată, culorile României se împlântau alături de cele ale Mareei Reich, în inima faimosului lossiîw, dela Marea Neagră, unde 150 isii de sovietici căzuseră înfrânţi sub năvalnicul tăvălug de foc al frăţiei de arme germanoromână. Kwi stăruie în minte cumplita încrâncenare a luptelor în care se avântaseră vijelioşii Vânători de Munte şi neînfricaţii Dorobanţi ai României şi,— ca în lumea de dincolo de fiinţa noastră, — mă revăd în toiul acelei înspăimântătoare bătălii pornite în dimineaţa lui 7 Iunie şi încheiate biruitor în temeiul zilei de 1 Iulie, când Sevastopolul fusese cucerit. Pornită pe drumuri de glorie, despicate cu spadă de foc deatongul şi dealatul blestematelor tărâmuri ruseşti, Armata noastră şi-a dovedit puternicia, voinţa de a învinge şi, mai ales, — a arătat acolo, în Răsărit, ce poate. Capitolul Sevastopol va rămâne pentru toți ca şi alte capitole înscrise dealungul frontului, mărturia permanentă, cu largi rezonanţe istorice, a războinicului sânge dacic pe care o poartă în fiinţa forţii României de azi şi de mai târziu. Din stâncile, cari străjuiau cu mii de cazemate cetatea Sevastopol, am făcut atare jertfelor noastre, tribut dăruit din plin pentru drepturile naţiei româneşti, ingenunchiate de aspiraţii vrăjmaşe, a căror vremelnicie a fost ştearsă cu sângele şi cu baioneta ostaşului nostru. Dealul Capela, Bastion II şi Hirgel, Nordnase şi Zuckerhut, Fussteig şi Fedrukinî, Valea Ciornaia şi Kegel, Karlowka, Săpun Gora şi Cîorgoni, altele şi altele, multe la număr, sunt puncte de foc, de moarte şi eroism, de care se leagă biruinţa românească de la Sevastopol. „Armata română a isbit din plin şi în plin“, cum spunea un mare general român la sfârşitul unor crunte bătălii date la forţarea Nistrului. La Sevastopol am arătat, ca în toate sectoarele ce ni s-au încredinţat, că nu cunoaştem decât o poruncă: a învinge! Hoardelor roşii, cari ne cotropiseră pământul frate al Basarabiei, le-am dovedit puterea noastră de războire, aşa cum le-am mai arătat şi altă dată când ameninţau Europa cu sinistrul lor incendiu. La Răsărit şi la Apus, într’o parte şi alta a muchiilor carpatice, am ştiut să ne batem şî să înfrângem comunismul, împlântând tira. Radu larges (Continuare în pag Ida) au desvoltat Navigaţiune Naviu ! Costul construcţiilor navale. Evoluţia târgurilor şi navlurilor. Situaţia navigaţiunii In apele româneşti După informaţiuni oficiale reese că în Statele Unite preţul construcţiilor de vase maritime cu toată organizaţiunea de raţionalizare şi sistematizare a fabricaţiei, sa ridicat la 360 dolari per tonă brută, ceea ce ar reveni la 90 lire sterline. In legătură cu această situatiune ziarul britanic „New Chronicle“ arată că înainte de război preRăzboiul maritim a creiat extraordinare dificultăţi navigaţiei pe aproape toate marile rute maritime mondiale. Navigaţia maritimă absoarbe mai mult de 79 la sută din transporturile mondiale şi se poate deduce cât de afectată este această navigaţiune în prezent. In această privinţă într’un raport al societăţii de navigaţiune britanică« se subliniază masiva reducere a veniturilor sale din ultimii ani de la 164.984 Lire sterline la 94.788 Lire sterline fenomen datorit în primul rând pierderilor de tonaj ca urmare a războiului maritim. Evident, că în condițiunile conjuncturii actuale a transporturilor, târgul internațional de navluri prezintă un aspect deosebit atât din punctul de vedere al disponibilităţii de tonaj, cât şi a nivelului cursurilor navlurilor şi al primelor de asigurare. înainte de declanşarea actualului război, aceste târguri se caracterizau printr-o supraofertă de tonaj pentru transporturi de mărfuri şi de tonaj în tancuri pentru transportul de produse petrolifere albe sau negre. Din această cauză, cursurile navlurilor erau fixate la un nivel scăzut şi supuse unor oscilaţiuni mai mult sau mai puţin ample, în strânsă conexiune cu evoluţia tranzacţiilor de materii prime pe pieţele mondiale. Cum în epoca antebelică exista o supraproducţie de materii prime şi deci o activitate destul de înfrânată a transporturilor de la locul de producţie la debuşeurile îndepărtate, deci şi un surplus de stocuri acumulate pe pieţele de negociere o bună parte tonajului maritim mondial era în căutare de carier. In clipa prezentă se precizează o uşoară înviorare pe unele din târgurile de navluri maritime şi in principal, în ţinuturile sudamericane şi în Marea Baltică. Cu prilejul rapidei declanşări a grevei minerilor în Statele Unite şi a schimbării de guvern în Argentina, afacerile de transport încheiate, care rămăseseră în suferinţă s’au reactivat pe aceste rute In Argentina se crede că flota comercială de stat va fi angajată în viitor, pentru transporturile americane, astfel că piata navlurilor se va înviora. După o informaţiune din Madrid, autorităţile nord-americane activitatea toanflggteturilor, cedând vase şi pentru aducerea de zahăr din Cuba, metale din America de Sud şi India, etc. Totuşi cererile insistente de tonaj nu pot fi satisfăcute complect. In special se precizează un puternic curent cu destinaţiaAfries de Sud pentru transporturi de bunuri, sau încheiat contracte la cursul de 350 pesos per tonă, vasele la întoarcere complectându-şi caricul cu cărbuni. Firmele importatoare de cereale din Peru concurează puternic piaţa navlurilor. Navlurile către Rio de Janeiro au fost oferite la cursul de 20 dolari; cererea a fost însă rezervată. Deasemenea au se poate obţine tonaj pentru transporturi de cereale spre Islanda, Irlanda şi Portugalia. S-au încheiat totuşi navlosiri de vase pentru transport de cereale SITUAŢIA NAVIGATIUNI1 In cursul primului trimestru al anului curent, vasele intrate şi eşite din porturile fluviale româneşti au totalizat 4.648.584 tone metrice față de 973.146 tone în perispre Suez şi Basra pentru contul Turicei şi s’ar fi încheiat la 169 dolari tona. Se notează cursul de 110 shibingi per tonă, transportul de cărbuni dela Durban la Suez. Oferate de 25 rupii pe tonă, transport de sare, port de plecare Marea Roşie spre Calcuta. Pe piaţa britanică transporturile :«Times“—„Charter“ sunt mai rare. De curând s’au stabilit sporuri, atât pentru astfel de contracte cât și pentru primele asupra riscului de război. Nouile sporuri Charter“ se ridică la 25 la sută peste cursurile dela începutul războiului. In Marea Baltică transporturile se efectuiază normal, cu osebire cele de cherestea si celuloză. Se precizează în această privinţă o vie activitate de transporturi din Norvegia către tarile consumatoare, la care tonajul suedez a contribuit într-o măsură redusă din cauză că navlul suedez este ceva mai urcat decât al celorlalte pieţe. Tariful pe piaţa porturilor baltice variază între 73.50—74.50 RM. pe Std. Navlul suedez este oferit în jurul cursului de 100 Kr. pentru încărcături între 600—700 Std. Navlul danez pentru transporturi de cărbuni și brichete din Germania variază între 16 și 20 Kr. daneze per tonă în raport cu mărimea vasului IN APELE ROMÂNEŞTI oada corespunzătoare a anului trecut Această mişcare prezintă următoarele cifre lunare (tona metrice ,emerciale evolua între 12 şi 13 lire britanice sunt încărcate cu 25 la sterline pe tonă brută. De la război încoace acest preţ a crescut cu 75 la sută. Pe de altă parte şantierele sută mai mult decât cele americane, din cauză că ele au fost depăşite din punct de vedere technic şi este posibil ca după încheierea păcii, din cauza preţului ridicat al produciei întâietatea în constructul pe tonă brută al navelor cerale navale să revină Americii. Târgul internaţional al navlurilor Importantă mişcare din primul importante, transportate pe ferrytrimestru al anului curent, pe aboare în direcţia Giurgiu, cu 1,10 apele Dunării româneşti, a fost sti- 2,6 leva per 109 kgr, mulată de posibilitatea extrem de favorabile în timpul iernii. In ceea ce priveşte traficul maritim, din cauza situaţiei din Mediterana, este redus şi a înregistrat în cursul primului trimestru al anului 1943« 17.875 tone registru. Ie la 15 Aprilie a- c. taxele pentru Porfile de Fier au fost majorate atât pentru transporturile în şlepuri cât şi pentm cele în tancuri. Astfel : RM. 0.66 Drept urmare a acestui sport au fost modificate şi taxele prevăzute în tariful local de mărfuri al societăţilor de navigaţie pe Dunăre Direcţia Căilor Ferate şi a porturilor de stat bulgare a sporit taxele penii.« Prodjifiere agricole mai Ianuarie Februarie Martie delà Dinari 10.80 Ia 11.90 Kuna 11.90 Pengő 1,12 Ks 7,60 1942 : 1943: 306,356 1,109.389 32,143 533,602 634 647 3.005.593 973,146 4,648,584 Mareşalul în Transnistria Printre fraţii „SĂ TRECEM din preşedinte Vremea zoreşte, automobilele au demarat spre alt sat, timp nu este să trăeşti în fiecare loc deplin emoţia răscolită de priveliştea acestor fraţi transnistrieni până ieri îngropaţi de vii, astăzi redobândiţi pentru lumină, pentru dreptate, pentru Neam... Sunt tulpine din imensul codru de anonimi cari dealungul mileniului ne toarseră alaiul: sunt moldoveni nutriţi cu sera acestui pământ, in care a răsărit tot atât de firesc ca şi florile cu care au alergat în întâmpinarea oaspelui... Fost-a om trimis de Dumnezeu.» Duhovnicul care ne întâmpină la următorul popas, protopopul Andreescu, este un preot într’adevăr inspirat, a cărui cuvântare tulbură prin văpaia credinţei: „Aţi venit, desrobi- Itor, ca să se împlinească slovele Scripturii... Fost-a ofm trimis de la Dumnezeu, cu numele lui loan... Au rupt cătuşele grele ale robiei, precum odinioară marele ostaş Constantin a înfrânt păgânimea, prin puterea eternă nebiruitei Cruci“... Slujitorul acesta a lui Hristos este unul din cei 103 misionari olteni cărora Mitropolitul Nifon al Craiovei le-a spus „Mergând, propovăduiţi!“. — Pentruca în scurtă vrerile să reclădească zeci de biserici, să înalţe case parohiale, vetre de rugăciuni, împrejmuiri şi cruci la cimitire, icoane troiţe, fântâni... Sunt toţi numai Moldoveni, aci, în această frumoasă comună, unde primarul enumără acum Mareşalului Antonescu câţi gospodari au fost departaţi de bolşevici,câţi au fost ucişi pe loc, câţi au fost jefuiţi şi purtaţi prin ger fiindcă nu vroisera să intre în colhoz, câte neveste văduvite au rămas cu minţile pierdute... Primăria este toată aşternută cu nenumărate covoare din acelea ale localnicilor, înflorite cu uriaşe corole în nuanţe suave de pastel Instrumente»» nichelate ale« vitrinei de la dispensar şi iau ochii: — „Foarte bine dotate, dispensarele de aci!“, rosteşte Mareşalul.......Cu mortalitatea pruncilor, cum staţi?... Satul văd că este frumos aşezat, curat... Seamănă cu satul acela. —« Mandrabura, — pe care l-am văzut anul trecut , lângă Ananiev, cu Colonelul Bolintineanu! La gimnaziul românesc „Duca Vodă“, uralele elevilor nu mai contenesc: „Toţi sunteţi Moldoveni?“... ,,Toţi“, răspunde unanim solul copiilor, cari au fost surprinşi tocmai când se pregăteau să-şi mănânce prânzul şi care sunt fericiţi să-şi arate arta, cântând Mareşalului cele mai frumoase cântece. ...Este vorba, în cântecul care îl intonează acum aceste voci serafice, de o provincie românească pierdut£, de amarnice apeluri de jale, care au răzbit până la aceşti micuţi fraţi transnistrieni: ...Să trecem Carpaţii, ne trebue Ardealul De-ar fi să ne'ngropăm de vii!... Sărută-ţi copiii, părinţii şi fraţii Apoi să mergem la război... Pe cosiţele cu cununi de beteală, ca niște mirese, copilele poartă pălării înflorite de pai blond, ca micile florentine... Din ce „ultima Thule“ coboară oare adolescenta aceea bâlăioară, cu flori de myosotis în iris, care răspunde acum Mareşalului Antonescu într'o românească atât de curată?... Este moldoveancă neaoşe şi ea, ca şi tovarăşele ei cu brodatei de borangic, care pe mica scenă improvizată vin acum să joace în faţa oaspelui o horă ce pare desprinsă dintr'o baladă de Coşbuc... ..Trei paşi la stângă, binişor, şi alţi trei paşi la dreaptalor“... „V, ha, hal”, încheie gurile ciripitoare, zburdalnicele strofe ale paşilor... Compar cu figurile posomorite ale ruşilor, chi trmrnnîstrienii CARP Aici!" de republica«*. nurlie acestea de svelte ţărăncuţa care scandează atât de armonios melodia acordeonului- ţinându-se gratios de mijloc bătând băebete , palme. In ritm ropotitor de step... UMahresaÎuÎ ?a sculat pentru ple* “I!' „Mai sunt două jocuri!'* roagă o fetită sfioasa, cu dintii umezi albi de sănătate. — Haide să rămânem! cedează oaspete, ca să nu mâhnească pe co-Pite.Sunt si jocurile cele mai frumoa- Ise păstrate pentru final, acelea în care fragedele ţărăncuţe pun acum drept recunoştinţă pentru bunatatea Mareşalului, o frenetică exuberantă un dans de casta seducţie, sigurana un fluide aluzii cucerirea fecioarei de către flăcău, apropierea logodnicului de mireasă cu fluturătoare Panglici aninante de cununie.. In dlips când cele două făpturi Îmbujorate de extazul ritmului s‘au pins de sala izbucneşte în aplauze, prntru misterios instinct artistic. __Mulţumesc foarte mult! —se redică ’ Mareşalul _ Antonescu.......Foarte frumoase jocuri!“... .« _ „Şi asta joacă frumos! . — Iată spre o fetiţă din cale proşdul, care cunoaşte pe dinafară toata îl rea şi fauna satului. „ — ««» Daruri, — numai Patriei.» In entuziasmul veneral, îmboldit de notabilii care tot dau alexes cu seanţele lor misterioase, prefectul tsi Sus«» ai»» , la canătul imensului condor, în intregime capitonat cu superbe «carte românwti: ^ ^ , hm domn ale Mareşal... să onmib*** acest frumos covor moldovenesc! ... Chipul Mareşalului Antonescu Până adineaori atât de zâmbitor, dmh'odată s‘a retractat: __ Mulțumesc... dar nu iau. ... Gospodarii, Tunători, au rămas tulriStalî,Domnule Mareșal... Vă runăm fura^Min’tumesc. ^ eu nu obisnuesc!"... Erau. știu. naravurite sub vechiul reaim... Nu stăruit.... M » curând, iată. datt-1 pnmei fete care se va mărita, în sat.... _ „Păi atunci se mantL mâine. cinci!“ — ripostează o invatătoare. __ Dati-1 celei dintâi , stăruie Mareşalul Antonescu. . La ieşire, copiii onavi au blocat din nou trecerea oastelui. Mareşalul îi mânaâie, ii descoase, râde cu „Ei cine spuneţi voi că sunt eu?”, întreabă nlumind. — „Domnul“..., începe un brotac« cu aene lunii. aurii. — „Mareșal“, mai amtă «la dto fetitele care. adineaori nsini.se t» «* "c'" S 1AS « pe toti o voce pitulată după o fată înflorită.^ ^ ^ «atăCoaducătorul spre portretul său am WP ie!!l .Dumneata esti!... JMata esRÎ____Toate tune. — »unde Conducătorul ne băetasul care »•**»£“* ultimul, — dar la bae mer« «7-j Săpun ai? Tu ce te stem?... Când te-ai scăldat ultima data?. . — „Sâmbătă”... w . Femeile cu carnație blond« an uarcâ farmecul straniu al Scandinavei«, oraţia madonelor loscane din noma* oiile meridionale. — „Căti ani ai D-ta? , între** Mareșalul ne prima .« — Cinzăsăsi... Is bătrânăște. ... — „Al D-tale-i nepotul?...— „Da... dar el îi mai nmei ... m „Vă ia parale doctorul. ^ m sunteţi bolnavi?... — „Ferească sfântul!... ca pe leacuri la farmacie... Examen romanesc Dincolo de escadra copiilor, a ” Continuare în pag* • DRUMURILE CARI DUC DIN SIRIA §I PALESTINA CĂTRE MECA AU FOST ÎNCHISE MERSINA, 30 (Rador). — O ştire a Biroului Internaţional de Informaţiuni retransmisă de corespondentul Agenţiei D. N. R., anunţă: După cum reiese din decretele recente, toată regiunea deşertului dintre Damasc, Amman şi Meca a devenit zonă militară. In felul acesta, in Arabia c.ivilă drumurile care duc din 8*da sî Palestina către Meca, au fost închisei..! 0 declaraţie a d-lui CHURCilL asupra luptelor ce vor urma in MEDitERANA nei, lupte grele, se vor desfăşur^ U Mediterana şi in alte părţi. După aceea, oratorul a repetat 3$ Anglia cere „capitulare necondiţionat*'* fie la adversarii să! şi că aceştia vor tre-i bui să se supună Voinţei şi dispoziţia« r.ilor engleze. Creioane, toi^i muzicuţe, ţigarete, babitaşe şi numne^S^^Balte obiecte sau lucirii, încărcate cu sunt aruncate de aviafia duşmană ca O victime. Nu atingeţi obiecte găsite, ci semnalaţi prezenţa Ioni autorităţilor.____________ / AMSTERDAM. SO (Rador) — P.N.B. Serviciul britanic de informaţiuni aminti că d. Churchill, primul ministru al! Marei Britanii, a rostit Miercuri o cuvântare, cu prilejul numirii sale ca cetăţean de onoare al Londrei. Primul ministru a început cu profeţia că înainte de a cădea frunzele Ioan _____________________________