Argus, septembrie 1943 (Anul 33, nr. 9100-9123)
1943-09-01 / nr. 9100
2 TRIB. ILFOV SECŢIA NOTARIAT PUBUCATIUNE DE VANZARE EXTRA! Dosar Nr. 28 452/940 In fina de 4 (patru) Octombrie 1013, ora 8 dimineaţa, se vinde prin i icitatie publică în pretoriul Trib. Ilfov Secţia Notariat imobilul situat in Bucureşti, Şoseaua Pantelimon Nr. 120, averea debitorului Maru Gh. Păun, pentru despăgubirea creditoarei Maria Colonel Demetreacu de sumele de bani ce are de primit de la sus numitul debitor în baza actelor aflate la Dosarul acestui Tribunal cu Nr. 28.452 .940. Imobilul scos In vânzare se compune din teren în suprafață de circa 1200 m. p cu următorii vecini: la Răsărit cu Gh. Gandu, la Apus cu Avram, la M. Noapte cu Şoseaua Pantelimon şi la M Zi cu moşt. Lăzărescu. Pe acest teren se află următoarele construcţioni: a) Un corp de case situat în partea de apus, în faţă la stradă, construcţie de zid acoperită cu tablă, având una prăvălie, trei camere, bucătărie, in continuare closet şi magazie, construcţii mici în parte deteriorate. b) Un alt corp de case situat în partea de răsărit, construcţie din zid de cărămidă, acoperit cu tablă, având una prăvălie, una sală de consumaţie, una cameră, antreu și bucătărie. c) Alt corp de case lipit de cel de la litera b) din zid acoperit cu tablă, având o singură cameră, in fundul curtei uns magazie de cărămidă deteriorată Imobilul mai are o sarcină. Valoarea imobilului urmărit arătată de creditoare prin comandament și comunicată debitorului este de lei 1 240 000, iar licitaţia va începe dela suma de lei 930.000 adică trai puţin cu 25o/î din valoare in conformitate cu legea executărilor silite din 5 August 1938. Sunt somaţi toti acei cari ar pretinde vreun drept de chirie sau arendă majoră sau privilegiu ca înaintea adjudecaţiunii «ă arat» Trib pretenţiunile lor sub pedeapsa de a nu 11 se mai ţine în seamă Preşedinte, Indeorifrabil Portărel Indescifrabil Nr. 20322 din 30 August 1943 Falimente și urmăriri Cerere de declarare in stare de faliment Dos. 1092 din 1943 — Creditor *■ A „Creditul Românesc" — Debitor Traian Batran din București b-dul Brătianu 33, datorie lei 340 mii, termen 20 Septembrie 1943. ISMNEA SOCIETĂŢILOR ÎNTREPRINDERILE bourea Ntr. — Adunarea generală a reinoit mandatul de administrator unic al d-lui Mihail M. Boureanu şi a numit contabil al societăţii pe dionistrate. Cenzor a fost numită d-na Elena precup. Consiliul de administraţie al societăţii se compune din d-nii: Mihail Boureanu, Elena V. Borcea şi Victor V. Borcea. BANATIN S. A. R. — Consiliul de administraţie s'a constituit astfel: prof. Andrei Lupan, preşedinte; Eduardo Fossati, administrator delegat; Aurel Rocsin administrator. Consiliul a reinoit drepturile acordate d-lui advocat Nerva Andrei Eleeş de a reprezenta valabil societatea In faţa autorităţilor. SPIC S. A. R. — Adunarea generală a reales pe d. dr. Banu In consiliul de administraţie. Cenzori au fost aleşi d-nii: Petre Hanciu, N. Demetrescu şi Russe Rapanovici, iar ca supleant d. Adrian Constantinescu, HELVEŢIA S. A. — Adunarea generală a reales In Consiliul de administraţie pe d-nii avocat Mircea Biju şi Al. Tănăsescu. Capitalul societăţii a fost majorat la 15.000.000 lei. CROMPTON S. A. — Au fost menţionate neschimbate mandatul de director general al d-lui Al. P. Roberger și procura d-lui Jacques Grünenfelder. UMBRELA S. A. R. — Adunarea generală a ales cenzor pe d. Ion Preda, iar ca supleant pe d. Emanuel Rupenian. ELECTRORECORD S. A. R. — Adunarea generală a numit cenzori pe d-nii I. Zaharia, N. Nicolescu Liciu și av. Marin Tonciu, iar ca supleanţi pe d-nii av. I. Anghel şi Tudor Constantin. TANTI S. A. R. — Adunarea generală a reales cenzor pe d. Lambru Fenetti, cenzor supleant pe d. Ion Secăreanu, iar ca lichidatori pe d-nii Ervante Melidon şi Alexandru Gianni. KONTINENTALE OL G. m. b. R. — Capitalul sucursalei din București a fost mărit de la 30.000.000 lei la 100.000.000 lei. liars curent de asigurarea vieţii in Suedia In anul trecut s’au făcut in Suedia asigurări pe viaţă in sumă de 561,8 milioane coroane faţă de 417,5 milioane coroane in 1941. Valoarea totală a asigurărilor a fost la finele anului trecut de 6.42 miliarde coroane. Creşterea efectivului asigurărilor pe viață este de 355,3 milioane coroane față de 127,1 milioane cocoane în 1941. *I Acte de comerț şi notariat HANDELS-UND NOTARCE ET NOTARIAT ACTES DE COMMERSATS-URKUNDEN Freier verkaut unnewegnener ruiter— Ventes volontaires dimmeuble* Vânzător — Cumpărător imobil — Prețul 23608. Şerban Suzana vinde Elena Iosifache 19, lei 90.000. 23606. Stoia Ioana vinde Maria Comanescu imob. str. Fane Marines CU 13, lei 90.000. 23651. Stănescu C-tin vinde Elena și loan Popescu imob. str. Babiei 15, lei 150.000. 23653. Săftoiu Ioan vinde Armando Blanchi imob. str. col. Pleșoianu 16, lei 500.000. 23704. Popescu Manea vinde C-ța Motorgeanu imob. com. Șerban Vodă, lei 95.000. 23671. Dobrescu Tănase vinde Ilarion Racu teren Bâneasa, lei 150.000. 23733. Dimache Ion vinde D-tru și Elena Negrea garnitură de treerat lei 200.000. 23729. Ionescu Maria și Teodor vinde Victoria Schottel imob. com. Șerban Vodă, lei 350.000. Lunoi 30 August 1943 . CESIUNE 23585. Preotu Marin junior cesionează Băncei Românească creanţa cu lei 15.600.000. CONCESIUNE 23730. Reg. Aut. C. F. R. concesionează Lucreţia Bucuciu exploatarea restaurantului staţia Alba Iulia, cu lei 60.000 anual. CONVENŢII 23734. Ionescu Octav se obligă Ministerului Agr. şi Com. să execute două grajduri Hergheliei Rădăuţi cu lei 4. 485.985. 23735. Idem, idem construirea unei perii la Herghelia Ruşeţu Brăila, lei 36.975.000. 23673. Hozmn N. ing. se obligă Mihail Stavru Ilie să construiască uri vapor de comerţ cu lei 1.600.000. Licitaţii publice PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI, in ziua de 16 Septembrie 1943, ora 10, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise, la sedţiul C. N. R., Serviciul licitaţiilor, str. Mântuleasa Nr. 42, pentru arendarea pe termen de 2 ani a marii fostă „Zangopol“ din oraşul Buzău, Judeţul Buzău, de la 4.000.000 lei arendă anuală şi cu obligaţia pentru arendaş de a face reparaţiile necesare clădirilor, maşinilor şi întregului utilaj. , MINISTRUL APARATII NAŢIONALE, în ziua de 10 Septembrie 1943, ora 10, se va ţine in localul Garnizoanei Vaslui din str. Carol Nr. 5, O a doua licitaţie publică pentru aprovizionarea cu carne şi produse de carne şi preparate de care pentru t toate unităţile din garnizoană. DOMENII MILITARE BRAILA, în ziua de 10 Septembrie 1943, ora 10, se va ţine în localul Diviziei X, camera Bir. Domenii Militare, Brăila, licitaţie publică, pentru darea in arenda a următoarelor terenuri, proprietatea M. A. N., situate in Garnizoana Brăila: a) 128 ha., teren cultură, situat la Sud, C. F. R. Brăila-Făurei, la Nord loturile locuitorilor corn. Cazaşula si la Est Poligonul de tragere Brăila. b) 15 ha. 1348 m.p., teren cultură, situat la stânga C. F. R. Brăila-Galaţi; c) 334 ha. 3650 m.p., teren de păşune, situat în jurul Poligonului de trecere Brăila, şi la Vest cu parcul Monument. MINISTERUL CULTURII NAŢIONALE ŞI AL CULTELOR, In cancelaria Sfintei Episcopii din Galaţi, strada Domnească, colţ cu Bolintineanu, pentru ziua de 9 Septembrie 1943, ora 9, se va ţine ultima licitată pentru: vinderea a 1400 m. st. lemne de foc şi 370 butuci construcţie, din păldurea Bogdana, jud. Bacău, proprietatea episcopiei. MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AL COMUNICAŢIILOR, in ziua de 11 Septembrie 1943 ora 10 se va ţine la Direcţiunea generală P. T. 1 din Bucureşti, calea Victoriei, sala de licitaţii, licitaţie publică pentru repararea şi consolidarea etajului clădirii pricipale de la Oficiul P. T. T. Iaşi central, conform devizului, caietului de sarcini şi condiţiunilor generale. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR, in ziua de 10 Septembrie 1943, ora 11, se va ţine licitaţie publică, pentru darea în antrepriză a lucrărilor cu ■ reparaţiuni necesare clădirii Societăţii de bacteorologie veterinară Iaşi. Licitaţia se va ţine la Institutul de seruri şi vaccinuri „Pasteur“ din Bucureşti, splaiul Independenţei Nr. 105, pavilionul Nr. 23, şi in acelaşi timp şi in localul Secţiunii de bacteorologie veterinară Iaşi din str. Nicolae Gane Nr. 22, Iaşi, rezultatul lor centralizându-se la București. CASA AUTONOMA A MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI, în ziua de 1 Octombrie 1943, ora II, va avea loc la Casa Autonomă a Monopolurilor, Serviciul cumpărărilor, din calea Victoriei Nr. 152, o licitaţie publică pentru procurarea a 3 autopompe cisterne pentru incendiu. REGIA AUTONOMA C. F. R., Marţi, 14 Septembrie 1943, ora 9, se va ţine în sala licitaţiilor C. F. R. din str. Edgard Quinet Nr. 8, o licitaţie publică cu termen scurt, pentru darea în execuţie a lucrărilor de construire a remizei de locomotive cu 6 canale din staţia Româneşti. Valoarea lucrărilor este de cca lei 107.000.000. — Idem, Joi 30 Septembrie 1943, ora 9, se va ţine licitaţie publică in sala licitaţiilor C. F. R. din str. Edgar Quinet Nr. 8, etajul 4, camera 43, pentru: 15 motopompe de stins Incendiu, debit 800 1/m., cu motor, 5 aparate Komet de stins incendiu, debit 5 000 1/m 10 aparate Komet de stins incendiu, debit 2.000 1/m. 10 aparate Flader de stinsincendlu, adaptabile la locomotive. Ocrotirea pădurilor in Bulgaria Ministerul bulgar de agricultură a elaborat un plan pentru ocrotirea pădurilor. Intre alteia s’a dispus reducerea numărului da capre in timp de cinci ani, iar pentru a avea un echivalent se vor aduce capre de rasă care mănâncă iarbă astfel câ nu va produce stricăciuni pădurilor și cari pe deasupra mai dau și lapte. * ARGUS Funeraliile naţionale ale Marşalului Prezan Continuare din pag. la spre pământ: Când ulţâmul „Aleluia“ a fost rostit, »icriul ear’ ridicat de pe catafalc de ofiţerii superiori ai mort«*iu] porneste spre micul cavou din poiana de pe Măgură... O simplă ornee de lemn, en numele soldatului, precede targa de lemn, pe care sunt întinse pâinile şi poamele pomenilor tradiţionale. Urmează crucea bisericii împodobită cu năframa albă alături de praporele bisericuţei din sat; precedate de faclele înalte care ard în bătaia vântului de dimineaţă, sicriul urcă printre drapelele cernite ale regimentelor... In urma sicriului, păşeşte alături de familia Mareşalului Frezau, M. S. Regele Mihai, apoi Mareşalul Antonescu, d. prof. Mihai Antonescu urmat de ceilalţi demnitari. Soarele sfâşie marama deasă a norilor, în clipa când cortegiul a ajuns în vârful dealului, la poiana celor trei stejari. Razele luminii, coborând printre crăngi, aştern zăbrele de soare şi de umbre pe crucea cealaltă de pe mormântul tovarăşei îngropate de un ou... O muzică înaltă spre zări câteva acorduri funebre preoţii adaugă rugi de veşnică pomenire: ,,A! Domnului este pământul“... Primul Ierarh al ţării păşeşte cel din urmă după sicriu, rostind ultimele cuvinte de rugă: ,,Se pecetlueşte mormântul acesta, până la a doua venire a Domnului nostru laus Hristos“.......Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească».. Amin“! Sicriul coboară domol in golul de beznă subpământeană. Este cea mai augustă slăvire a Marelui Mister, această sobră pratetică despărtire de viată. Suverani prezintă condoleanţe familiei îndurerate. In vreme ce Mareşanul Conducător Mintă cu bastonul ţintuit in aur, dând supremul onor fostului său comandant. Nu an însoţit sienul In cavou decât coroanele da frunxs de stejar ale sătenilor, lângă sabia şi casca admirabilului soldat. Reia locul acesta de supremi Înseninară loc de odihnă, loc de verdeaţă, suveranul, Mareşalul Conducător *1 Vice-preşedinte» Consiliului urmaţi de ceilalţi demnitari şi asistenţi coboară printre săteni, ţaranci şi copii înapoi la conac, spre încăperile cu minunate podoabe româneşti, spre cerea pui cu ghirlande de verdeaţă. In casa aceasta care a găzduit cândva clocotul intregirii româneşti printre portretele fanate ,de alta dată, Suveranul şi Mareşalul Antonescu, evocă o ultimă oară imaginea ostaşului cu sufletul drept ca o lume de spadă, cu existenţa statornic închinata neamului. La ora 10 şi 40, cu acelaş ceremonial ca la sosire, M. S. Regele urcă în trenul regal, călăuzit de d Mareşal Antonescu, de d. prof Mihai Antonescu, şi de membrii guvernului. La ora 11 jum. a părăsit staţia Băceşti şi trenul Conducătorului, în care alături de d. Mareşal Antonescu şi d.rice preşedinte al consiliului au luat loc d-nii: general Pantazi, I. P. S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului, general C. Vasiliu, General I. Steflea general Pova si suita d-lui Mamel Slujba de la $i, Patriarhie Erin ora 10, a avut loc in Sfânta Patriarhie, un serviciu divin pentru odihna sufletului, aceluia care a fost gloriosul ostaş, maresalul Constantin Prezan. Au asistat d-nii: General de Corp de Armată, Dumitru Popescu, ministru de interne, General de Corp de Armată Petre Dumitrescu, general de stat la pregătirea extra-şcolară, general de divizie V. Dănidescu, secretar general la ministerul Apărării Naţionale; Amiral Alex. Gheorghiu, secretar general la ministerul înzestrării armatei şi producţiei de război, General Petre Cameniţă, secretar general pentru armata de uscat, la ministerul Apărării Naţionale, general Arhip, subşeful Marelui Stat Major, general Stănescu de la Comandamentul militar al Capitalei, general de escadră av. Marinescu, general de brigadă Marinescu, colonel Gh. Thomescu, şeful protocolului militar. Din partea misiunei germane In România au fost de faţăt d-nii: colonel de stat major von Schaewen şi maiorul Prinţ de Hohenzollern. Au mai luat parte d-nii: prof. univ . Simionescu, preşedintele Academiei Române, ministru plenipotenţiar Fred Nann, Raicu German, secretarii general al Prefecture Poliţiei Capitalei, Niculae Cristescu, secretar general la Primăria Municipiului Bucureşti, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare. Serviciul divin a fost «firtat de P. S. Episcopul Galaction Cordu asistat de soborul preoţilor. Cunoaştem cauzele furtişagului la rline şi acum vom vorbi de mijloacele cu cine-l putem împiedeca. Stupii trebuesc bine construiţi , bine incheiaţi şi acoperiţi să nu albe cri pături, iar urdinişul să fie deschis, atftt cat trebueşte, după anotimp şi după activitatea albinelor. Coloniile stupilor să fie egale ca putere, să aibe regine tinere şi politice. , Să nu se ţie stupi slabi cu albine puţine şi mai ales fără poet şi cu regina bătrână. Să se dea la timp regine stupilor orfani şi să se desfiinţeze stupii besmetici şi bolnavi cari nu se pot apăra bine, să crească albine din rasele ce se apără mai cu folos (italienele). Şi in fine să nu facă hrăniri ziua și să nu neglijeze nimic din ce ar putea stârni furia sau pofta albinelor de a fura. Dacă, cu toate grijele depuse, dintr’o cauză nebănuită, furtişagul a incetput să-și arate » a*netii «iii nepoftit in stupină. In cazul acesta trebue să luăm imediat următoarele măsuri: se va identifica stupul prădat; se va introduce in el naftalină sau camfor; se vor micșora urdinișurile tuturor stupilor începând cu cel prădat atât cât să poată trece 1-2 albine; se va căuta să se oprească lupta stropindu-se albinele de repetate ori cu o pompă, cum ar fi aceea pentru flit, in care s’a pus apă, întrucât aceasta le va potoli mânia şi le va face să se grăbească să se întoarcă acasă de frun pleaei. Se va stropi capacul, pereţi şi scândura de sbor dela stupul atacat cu o pompă in care s’a pus gaz, credilă sau soluţie de acid fonic. Se va pune o târpă muiată in acelaş lichid mirositor la urdiniş... Se va face fum in jurul stupului prădat, fie arzând bureţi de pădure sau pae umede. Unii autori recomandă să ciocănim stupul ca să iasă muite albine la urdiniş pentru apărare şi să punem bum. lână Snfolat un oridins ajutând astfel gardienelor să se poată camufla şi să prindă hoaţele mai uşor (C. L. Hrisetiu 24 ore la loc rece şi întunecos (Otea ). Se recomandă de asemeni strămutarea stupului prădat in locul celui care prădează Şi mai ales înfăşurarea lui cu o pânză albă şi închiderea penpivniţa) de unde a doua zi va fi rensău, pe tot timpul cât l-am ţinut In pivniţă, se va pune o cutie goală cu un urdiniş la acelaş nivel. Albinele hoaţe, plictisindu-se de a mai vizita o curie goală, nu vor mai reveni. Schimbarea stupilor este bună când furtişagul este limitat la câţiva stupi... când numărul este prea mare neihndaţia ce s’ar face in stupină, In acest caz, va fi f! mai mare. D. L C. Hristea recomandă descapîţaa * 3-8 rame cu miere din stupul ce prădează, stropirea albinelor cu făină şi apoi cu nisip, stupul fiind Întors cu gura in sus şi operaţia făcându-se in loc închis. Se duce stupul la locul său in stupină, se afumă de câteva ori, se închide un sfert de oră şi apoi deschizându-i urdinişul se lasă in pace — dupate acum cu dezordinea din casa lor, albinele nu mai au timpul să se gândească la altceva decât cum să-şi pue totul mai repede în ordine şi furtişagul încetează. Noi nu am încercat niciodată acest procedeu, insă, dat fiind reputaţia bine cunoscută a autorului, sfătuim pe cei cari vor avea nevoe de un remediu radical să-l încerce. Mai sunt recomandate multe ale remedii ca de exemplu înlocuirea stupului prădat cu o prinzătoare de hoaţe (C. I.. Hristea) aşezarea unui ciob de oglindă in faţa urdinişului, aşezarea unei bucăţi de geam, beţe, etc. pe cari hoaţele să le ocolească şi să cadă lu ghiarele gardienelor. Ca încheere adăogăm că „paza bună trece primejdia rea”... Stoparul să vegheze continuu să nu facă greşeli şi albinele işi vor vedea de treaba lor cea ordonată, iar el va avea mai puţină bătaie de cap. Dr. Ion Banu *►•**♦♦♦♦ ♦ AUSTRALIA VA CONSERVA CANTITĂŢI MAI MARI DE CARNE DE PORC In Australia s’a interzis vânzarea cărnei de porc către populaţia civilă şi tăierea animalelor sub 100 kg. greutate. Scopul este de a îngrăşa mai mulţi porci şi a fabria mai mult bacon şi şuncă de care aliaţii au mare criză. Şi raţiile de carne s’au redus mult pentru a avea mai multe conserve de carne disponibile pentru Anglia. Producţia inului a crescut aci foarte mult. Suprafaţa de 2000 acres dinainte de război a crescut la 60.000 acres. Actualmente sunt în funcţiune 32 topitorii de in şi ţesători cu 2000 lucrători. Se caută a înlocui pe cât posibil pierderea furniturilor din Filipine iar după livrarea produselor de pe 50.000 acres către Anglia să se mai poată satisface din rest și nevoile APICULTURA Masuri petru oprirea furtişagului la albine APROVIZIONAREA CU LEGUME PE TIMPUL IERNEI Un nou sistem de conservare Problema aprovizionării cu legume în timpul iernii e de o deosebită importanţă. Evident legumele se împart în mai multe categorii. Vin in primul rând cele cari se păstrează in pivniţi şi cari de multe ori sunt supuse stricăciunei, in primul rând din cauza gerului. — In ultimii ani mari cantităţi de cartofi au degerat sau au încolţit din cauza frigului sau a căldurei. Pagubele au fost foarte mari. Totuşi nimeni, nu s’a gândit să trnce cartofi sau să-i conserve în cutii de tablă pentru că se cer în consumaţie foarte mari cantităţi. De câţiva ani se practică şi la noi pe o scară din ce în ce mai mare uscatul legumelor.... Acest procedeu are avantajul că reduce volumul prin uscare şi păpăstrarea legumelor uscate se face mai uşor. O cantitate de zece vagoane legume proaspete poate fi concentrate intr’un singur vagon. Deci economia de spaţiu şi de mijloace de transport e considerabilă. E lesne de înţeles că pentru alimentarea pe timpul iernei a armatei pe front şi în oraşe se continua mari cantităţi de asemenea legume. Populaţia oraşelor nu s’a obişnuit încă să consume legume uscate, deşi mari cantităţi au fost puse pe piaţă anul trecut. Legumele uscate îşi păstrează întreaga lor valoare nutritivă dar gustul e puţin alterat. Ziarele elveţiene se ocupă de problema conservelor în cutii sau în borcane hermetic închise şi arată cum s’a realizat o economie de spaţiul prin sistemul „opărirei” legumelor. * * După recente cercetări s’a ajuns la concluzia că legumele conservate sunt tot atât de nutritive ca şi cele proaspete. Procedeul opărirei (bloancement) a fost studiat la diferite institute de cercetări In străinătate. Până acum legumele proaspete erau puse în cutii şi apoi fierte. Noul procedeu recomandă ca legumele să fie întâi fierte în apă sau în vapori. Prin oparire legumele se contractă şi ocupând un volum mai mic se pot pune in a aceleaşi cutii cantităţi mult mai mari. In urma unor operaţii de sterilizare ce se fac după ce s-au închis cutiile, legumele recâştigă o parte din greutate fără să-şi piardă nimic din valoarea lor nutritivă. Economia de volum merge până la 15 la sută, cea ce e important pentru economisirea mijloacelor de transport şi a cantităţilor de tablă necesare la ambalaj. înainte de a fi puse în cutii, legumele sunt opărite timp de trei minute, cea ce nu reprezintă mult ca timp gustul şi culoarea legumelor nu sunt deloc alterate. In ce priveşte valoarea nutritivă ea se pierde într’o oarecare măsură, în timpul opărirei. Importanţa pierderei valorei nutritive e în raport cu forma, cu dimensiunea şi cu ţesutul legumei. S’a dovedit că dacă opăritul se face în bunecondiţiuni, pierderile ui zahăr, în proteine, în substanţe minerale şi cu vitamina C, nu sunt prea uscate. Timpul de opărire trebue proporţions cu starea fizică a legumei. Contracţiunea se produce uneori foarte repede şi atunci trebuesc ţinute în apa fierbinte mai puţin. La noi fabricanţii folosesc tot vechiul sistem. Dacă într’o cutie de un kgr. s’ar putea băga o cantitate de 1150 grame de legume încă ar fi un câştig. La noi, de obicei, în cutiile de conserve căsăm apă multă şi legume puţine. Noul şef de stat maior al aviaţiei germane BERLIN, 10 fRadtr) — Generalul de aviaţie Guenther Karten, comandant al unui detaiment aerian, a fost chemat sei înlocuiască pe defunctul general Jeschonnert în calitatea sa de șef al statului major al aviației. Manifestaţii de stradă la LONDRA S'a cerut indepenndenţa Indiilor AMSTERDAM 30 (Rador). — După cum anunţă serviciul britanei de informaţiuni, în cursul unor manifestaţii publice ce s‘a desfăşurat Duminică seara la Londra,s‘a cerit independenţa Indiilor şi s‘a condamnat numirea generalului Waweil in postul de vice-rege al Indiilor-Oratorii au fost Laurence Crousman, Vera Brittain şi deputaţii W. G Cove şi A. N. Bose-Deputatul Bose a declarat că numirea generalului Waweil inmă că Churchill este hotărât să guverneze India prin forta armelor. (S’ar părea că cel de al doilea front, atât de des promis, va fi constituit nu in Europa, ci In India şi împotriva ninduşilor. Housman a cerut să se acorde independenţa necondiţionată a Indiei pentru a se justifica astfel „programul nostru de libertate şi democraţie“. Deputatul Cove a declarat Intre altele: 13. Churchill a cărui atitudine de până acum este hatarit antihindusi, ar face bine să pună in practică declaraţia privitoare la războiul naţional şi la lupta pentru libertate şi democraţie, acordind libertatea Indiei". No. 9100 SOLEMNITATEA DELA OBŞTEA SINGURENLVLAŞCA Obştiea agricola „Furnica” din canţină Singureni-Vlaşca, în colaborare cu autoritaţiie agricole ale acetui judet, au organizat eri Uminica 2!) August o soleri citate, care mai ales acum la strânsul recount căpătă o deosebita semnificatie. Prilejul a fost foarte potrivit spre a aemeiera, prin exemplul de prosperitate al obştei Singureni, gurportantele rezultate la care se poate ajunge în cel mai scurt timp, atât pe plan tehnic agricol cât şi pe cel social, prin acţiunea de organizare a sătenilor în obştii. Această acţiune, pornita direct din vndaimul Domnului Mareşal Ion Antonescu Conducătorul Statului, constitue In marea problema a ridicării satelor noastre o soluţie, care In toate cazurile de până acuti, s’a dovedit ca fiind cea tai rndicata. Solennitatea de eri s’a desfăşurat la conacul Obştei întrun careu format din tractoare şi unelte agricole. Au participat d-nii: prof. C. Câlniceanu, secretar general al Ministerului de agriculturâ şi donenii; inspector general ad-tiv G. Glod, inspector g-ral agricol Al. Ştefinescu; directorii din ministerul agriculturii; C. Ionescu, S. Ticulescu, I. Manolescu si I. Botei; consilierii Chitoiu si Corbu; locot. col. I. Georgescu, F. Vladescu subprefectul jud. Vaşca inspector şcolar I. Popescu, inginerii agronomi Matei St. Codreanu, I. Dragan, Colea, Lapedatu, Marinescu, Salveter, N. Ionescu, V. Alexandru, Vârlan, pretorii Stoenescu şi Danescu, avvocat Verziu, Traian Costache, T. Catargiu, obştenii şi nunaroşi săteni. CUVÂNTĂRILE ŢINUTE Un sobor In frunte cu preotul G. Durtitreacu a oficiat o slujba religioasă, dupa care, a luat cuvântul d. G. Pufuiescu, preşedintele obştei. In cuvintele sale de ţaran bâtrin şi Înţelept, a aratat stradania sătenilor din conuna Singureni de a se ridica prin trunca tor, care face să rodească pământul stranşesc. Dar, trunca noastră nu ar fi fost răspurtă, spune d. C. Pufuiescu, daca ne-an fi încăpăţânat sâ rămânem tot la lucrul pe care-1 facert' înainte, zgăriind păn Autul cum o fi, numai zgâriat sa fie, aruncând In brazdă sâirinţa ce ne venea la Îndemână şi mai ales nealegând pantele ce treime să urrreze celor ce fusese tai înainte pe acelaş ogor, lucru de care noi nu prea ştiau, că să ţinem seama. An vazul însă câtă grije şi câtă alătunţă pune Cariera de Agricultură pentru ca să mărească din ce in ce mai mult promncia ţărăneasca, ajutând cu tot sufletul şi cu trultee fapte pe plugarii care o asculta, dându-le spre folosita unelte bune ca maşini de *«mânat, praşitoare, tractoare pentru ariturâ adâncâ, seminţe bune şi altele. Cu acest sprijin aî auutorităţilor agricole am pornit 1a lucru. Preşedintele obştei arată apoi sprijinul pe care l-au avt din partea Ministerului de Agricultme pentru ca obştea să intre In posesia Moşiei de 293 hectare pe care o lucrează astăzi. Faţă de progresul nostru, Inchee d. C. PufUlescu, suntem datori sa nu uitam nici o clipă ca nici. un reaujut bun n’ar fi fost cu putinţă dacă n’ar fi fi trait sub oblăduirea sub care trăind şi pentru aceea nu puteti termina cete ce am spus decât rugându-vă ca toţi intr’un glas să strigăm: Trăiască Ragele, Trăiască D. Mareşal Antonescu, Conducătorul Statului. In nurveie judeului, d. subprefect F. Vlădscu a multumit d-lui d rector al al Camerei Agricole de Masca d. ing. Virgil Gavrilescu si colaboratorilor săi pentru a siera realizata atât în comuna Singureni cât şi pe întreg Întinsul jujudeţului, unde se văd cu prisosinţă rezultatele unei munci temeinice şi folositoare." Obştenii din comuna singureni construesc un exenplu al felului Cum trebue să ne unim, sforţările pentru ca prin credinţa, muncă, deciplină şi cumpătare să ne arătăm demni de lupta celor din tranşee cari cu trupurile lor tinere ne apară libertatea şi viaţa şi fâuresc prin foc şi sânge destinul de mâine al patriei. D. ing. agr. V. Gavrilescu directorul Camerei Agricole Vlaşca a subliniat că acţiunea de ridicare a ţărănimii impune o muncă stăruitoare. Rezultatele se pot vedea Insă. Lucerniereie, grădinile de legume, producţia din ce în ce lunn mare la hectar, sunt izvorâte toate dintr’o muncă care bine Îndrumată duce la prosperitatea generală. D-sa arată un cifre rezultatele la care au ajuns obştenii din Sângureni, obţinând producţii la hectar cu mult mai mari decât pete obişnuite. Obştenii şi-au lucrat atât de raţional pământul încât în prezent au plătit întreaga datorie de milioane pe care o contractaseră pentru ă cumpără moşia. Din punct de vedere tehnic agricol, munca organizată în obştii şi-a învederat deasemeni excelente urmâri, pe care le obţine prin posibilităţile oferite de un inventar mai bogat, un asolament trienal, cultivarea de seninţe selecţionaţi» etc. . D. prof. C. Câniceanu secretarul general alMinisterului de agricultură anoral al Ministerului de agricultură a rostit ur.rătorea cuvântare: D. ministru al agriculturii Ion Marian m’a rugat să vă Împărtășesc deosebita sa părere de rău ci nu a putut să vina In mijlocul dv. pentru a lua parte la sărbătorirea de azi. Aţi ascutat îndemnul dat de Conducătorul stalului, D. Mareşal Ion Antonescu, Îndemn pornit din marea dragoste pe care D-sa o are pe nlmi micul plugar, şi aţi constituit obştea agricolă „Furnica". Pentru cumpărarea pământuîiu aţi strâns toate economiile dv. aţi primit ajuor şi de a Stat prin împrumutul ce vi s’a acordat. Aţi pornit la muncă, ascultând sfaturile ce vi s’au dat de către d. ing. Agrouon , aţi folosit tractoarele, maşinile de semănat, prăşitoarele pe care vi le-a pus la dispoziţie Camera Agricolă, aţi însămânţat o sămânţă mai bună, sanânţă pe careaţi procurat-o tot prin Camera Agricolă şi rezultatul l-aţi văzut atât anul trecut cât şi la acest an.. Munca dv. a fost răsplătită, căci aţi obţinut totdeauna o producţie mai bună de grâu, iar porumbul din acestan cu toată seceta, se prezintă mai bune decât pe alte ogoare. Dar, scopul ce se urmăreşte nu va fi atins dacă dv. vă veţi mărgini să lucraţi mai bine pământul numai aici, nu hotarele obştei. Obştea trebuie să fie o şcoală şi Învăţăturile căpătate aici să te dureţi mai departe pe toate tolurile dv. Să, desmiriştili, să faceţi o arătură mai adâncă, să semănaţi o sămânţă mai bună, să lucraţi cu mai multă griji porumbul şi pe locurile ce aveţi laafară de obştii pentru a obţine astfel o producţie nai mare, deci un venit mai bun şi o tai bună stare in gospodărie. Munciţi si mai departe cu aceiaşi sârgulina pentru a fi un bun exemplu pentru plugarii din comunele învecinate. Ministerul Agriculturii şi Camera Agricol vă vor da şi mai departe sprijinul şi ajutorul lor, atât dv. cât şi acelora care văzând bunele rezultate obţinute de a lucra mai bine pământul stride dv. se vor constitui în obşti, cu scopul moşesc. . ‘ Gospodărind mai bine veţi avea şi prin «cearta şi o mulţumire ţării, Regelui şi Conducătorului Statului pentru sprijinul pe care vi l-a dat. 1 20 DE PRĂŞITOARE DĂRUITE OBŞTEI Cu’ această ocazie Ministerul Agriculturii a dăruit obştei din Singureni un număr de 20 pnăşitoare pentru a fi întrebuinţate de sătenii obşteni. Totdeodată s'au achitat despăgubiri săteni^ Ion cărora li s'a întâmplat să te moar frite ce fuseseră asigurate prin Camera de Agricultură. Elevele sco doi prin are din comun* Singureni au executat apoi un program de cântece şi jocuri naţionale. După Încheierea solemnităţii, întreagă asistentă a vizitat culturile obştei. FOAMETE IN CAUCAZ BERI,II, 30 (Tp.). — După cum declară pprizonieri de războiu sovietici. ir Caucaz domneşte o mare foamete. Revoltele cauzate de foamete , şi care izbucnesc peste tot, sunt sângeros reprimate de NKVD. Domneşte deasemenea şi o mare lipsă de îmbrăcăminte şi incălţăminte. Scumpetea este in creştere la oraşe. La Tuapse spre exemplu Un litru de lapte costă 100 ruble, un kilogram de slănină 600 ruble şi ud cu 15 ruble. ».......................................................... De la Comisia pentru înrolarea emigranţilor ruşi in armata germană Conform Convenţiunei între Guvernul Regal Român şi Guvernul Râuhului German, relativ la Înrolarea in armata germană a emigranţilor ruşi şi ucrainieni posesori de paşapoarte „Dr. Nansen", a emigranţilor fără raţionalitate, a minoritarilor ruşi şi ucrainieni aflaţi pe teritoriul român, precum şi a foştilor ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi din vechea armată rusă şi armateialbe ale generalilor Denekin şi Vrangel care actualmente se găsesc in teritoriile administrate de Statul Român, se aduce la cunoştinţa celor ce intri in categoriile de mai sus, că recrutarea acestora se va face la reşedinţa cercurilor teritoriile aflate in capitalul de judeţ, începând dela 1 Septembrie 1943. .................................................... Premilitare Subinspectoratul Universitar şcolar premilitar Bucureşti comunică: Cursul de formare al subinspectoratului pregătirei premilitare universitar şcolar Bucureşti începe la 1 Septembrie 1943. Se reaminteşte tuturor ofiţerilor comandanţi de centre şi subcentre şi instructorilor termen redus a se prezenta Miercuri 1 Sept. ora 15 la Stadionul Tineretului (Arcul de Triumf). La acest curs se vor prezenta şi ofiţerii precum şi instructorii t. r. de la subinspectoratul premilitar municipal cari din diferite motive nu au participat la cursul de la 1-13 August. Premilitarii universitari şcolari care fac parte din plotoanele model inclusiv acei care au luat parte la Serbarea dela Călugăreni, vor participa în mod obligatoriu la cursul şefilor de grupe numai după amieze între 1—13 Sept., prezentarea având loc Milocuri orele 15 pe Stadionul Tineretului. Ţinuta ofiţerilor şi instructorilor t. r. cea militari, iar pentru premilitari cu bască şi insignă. VERIFICAȚI CAMUFLAJUL O BOALA A STRUGURILOR ; URME DE DEGET,, fl La multe soiuri de struguri cu bobul mare, cum sunt Alux-Ali, Coarnele, Ercanul, chiar şi la unele varietăţi cu bobul mai mic ca muscat de Hamburg fi altele, s’au observat boabe uscate de insolaţie, boabele se tătrăzdea ţi cum ar fi apăsata de deget. Boala este cunoscuţi la denumirea la „urme da deget“. Mare tratament ţi ulei nu este pariculoasă. Se poate cunoaşte uşor. Întoarcem ciorchinul şi ne uităm pe de desupt. Dacă n’are boabe uscate însemnează că nu este mană, aceasta atacând de o potrivă boabele şi dintre parte şi din alta a ciorchinelui. Dacă este cazul să fie atac de oodium, căutăm boabe crapate. In acest eon via trebuie prăfuită și mai a- Ic* strugurii, mu pucioasă.