Argus, septembrie 1943 (Anul 33, nr. 9100-9123)

1943-09-01 / nr. 9100

2 TRIB. ILFOV SECŢIA NOTARIAT PUBUCATIUNE DE VANZARE EXTRA! Dosar Nr. 28 452/940 In fina de 4 (patru) Octom­brie 10­13, ora 8 dimineaţa, se vinde prin i icitat­ie publică în pretoriul Trib. Ilfov Secţia Notariat imobilul­­ situat in Bucu­reşti, Şoseaua Pantelimon Nr. 120, a­­verea debitorului Maru Gh. Păun, pen­tru despăgubirea creditoarei Maria Colonel Demetreacu de sumele de bani ce are de primit de la sus numitul de­bitor în baza actelor aflate la Dosarul acestui Tribunal cu Nr. 28.452 .940. Imobilul scos In vânzare se compu­ne din teren în suprafață de circa 1200 m­. p cu următorii vecini: la Ră­sărit cu Gh. Gandu, la Apus cu A­­vram, la M. Noapte cu Şoseaua Pan­­telimon şi la M Zi cu moşt. Lăzărescu. Pe acest teren se află următoarele construcţioni: a) Un corp de case si­tuat în partea de apus, în faţă la stra­dă, construcţie de zid acoperită cu ta­blă, având una prăvălie, trei camere, bucătărie, in continuare closet şi ma­gazie, construcţii mici în parte dete­riorate. b) Un alt corp de case situat în partea de răsărit, construcţie din zid de cărămidă, acoperit cu tablă, a­­vând una prăvălie, una sală de consu­maţie, una cameră, antreu și bucătă­rie. c) Alt corp de case lipit de cel de la litera b) din zid acoperit cu tablă, având o singură cameră, in fundul curtei uns magazie de cărămidă dete­riorată Imobilul mai are o sarcină. Valoarea imobilului urmărit arătată de creditoare prin comandament și co­municată debitorului este de lei 1 240 000, iar licitaţia va începe dela suma de lei 930.000 adică tr­ai puţin cu 25o/î din valoare in conformitate cu leg­ea executărilor silite din 5 August 1938. Sunt somaţi toti acei cari ar pre­tinde vreun drept de chirie sau aren­dă m­ajoră sau privilegiu ca înaintea adjudecaţiunii «ă arat» Trib pretenţiu­nile lor sub pedeapsa de a nu 11 se mai ţine în seamă Preşedinte, Indeorifrabil Portărel Indescifrabil Nr. 20322 din 30 August 1943 Falimente și urmăriri Cerere de declarare in stare de faliment Dos. 1092 din 1943 — Creditor *­■ A „Creditul Românesc" — De­bitor Traian Bat­ran din București b-dul Brătianu 33, datorie lei 340 mii, termen 20 Septembrie 1943. ISMNEA SOCIETĂŢILOR ÎNTREPRINDERILE bourea­ Ntr. — Adunarea generală a reinoit mandatul de administrator unic al d-lui Mihail M. Boureanu şi a numit contabil al societăţii pe d­­ion­istrate. Cenzor a fost numită d-na Elena precup. Consiliul de administraţie al socie­tăţii se compune din d-nii: Mihail Boureanu, Elena V. Borcea şi Victor V. Borcea. BANATIN S. A. R. — Consiliul de administraţie s'a constituit astfel: prof. Andrei Lupan, preşedinte; E­­duardo Fossati, administrator delegat; Aurel Rocsin administrator. Consiliul a reinoit drepturile acor­date d-lui advocat Nerva Andrei E­­leeş de a reprezenta valabil societa­tea In faţa autorităţilor. SPIC S. A. R. — Adunarea gene­rală a reales pe d. dr. Banu In con­siliul de administraţie. Cenzori au fost aleşi d-nii: Petre Hanciu, N. De­­metrescu şi Russe Rapanovici, iar ca supleant d. Adrian Constantinescu, HELVEŢIA S. A. — Adunarea ge­nerală a reales In Consiliul de admi­nistraţie pe d-nii avocat Mircea Biju şi Al. Tănăsescu. Capitalul societăţii a fost majorat la 15.000.000 lei. CROMPTON S. A. — Au fost men­ţionate neschimbate mandatul de di­rector general al d-lui Al. P. Rober­­ger și procura d-lui Jacques Grünen­felder. UMBRELA S. A. R. — Adunarea generală a ales cenzor pe d. Ion Pre­da, iar ca supleant pe d. Emanuel Rupenian. ELECTRORECORD S. A. R. — Adunarea generală a numit cenzori pe d-nii I. Zaharia, N. Nicolescu Liciu și av. Marin Tonciu, iar ca supleanţi pe d-nii av. I. Anghel şi Tudor Constan­tin. TANTI S. A. R. — Adunarea ge­nerală a reales cenzor pe d. Lambru Fenetti, cenzor supleant pe d. Ion Se­­căreanu, iar ca lichidatori pe d-nii Ervante Melidon şi Alexandru Gianni. KONTINENTALE OL G. m. b. R. — Capitalul sucursalei din București a fost mărit de la 30.000.000 lei la 100.000.000 lei. liars curent de asigurarea vieţii in Suedia In anul trecut s’au făcut in Suedia asigurări pe viaţă in sumă de 561,8 milioane coroane faţă de 417,5 mi­lioane coroane in 1941. Valoarea to­tală a asigurărilor a fost la finele anului trecut de 6.42 miliarde co­roane. Creşterea efectivului asigură­rilor pe viață este de 355,3 milioane coroane față de 127,1 milioane co­coane în 1941. *I Acte de comerț şi notariat HANDELS-UND NOTARCE ET NOTARIAT ACTES DE COMME­RSATS-URKUNDEN Freier ver­kaut unnewegnener rui­ter— Ventes volontaires d­immeuble* Vânzător — Cumpărător imobil — Prețul 23608. Şerban Suzana vinde Elena Iosifache 19, lei 90.000. 23606. Stoia Ioana vinde Maria Comanescu imob. str. Fane Marines­ CU 13, lei 90.000. 23651. Stănescu C-tin vinde Elena și loan Popescu imob. str. Babiei 15, lei 150.000. 23653. Săftoiu Ioan vinde Armando Blanchi imob. str. col. Pleșoianu 16, lei 500.000. 23704. Popescu Manea vinde C-ța Motorgeanu imob. com. Șerban Vodă, lei 95.000. 23671. Dobrescu Tănase vinde Ila­­rion Racu teren Bâneasa, lei 150.000. 23733. Dimache Ion vinde D-tru și Elena Negrea garnitură de treerat lei 200.000. 23729. Ionescu Maria și Teodor vin­de Victoria Schottel imob. com. Șer­ban Vodă, lei 350.000. Lunoi 30 August 1943 . CESIUNE 23585. Preotu Marin junior cesio­nează Băncei Românească creanţa cu lei 15.600.000. CONCESIUNE 23730. Reg. Aut. C. F. R. concesio­nează Lucreţia Bucuciu exploatarea restaurantului staţia Alba Iulia, cu lei 60.000 anual. CONVENŢII 23734. Ionescu Octav se obligă Mi­nisterului Agr. şi Com. să execute două grajduri Hergheliei Rădăuţi cu lei 4. 485.985. 23735. Idem, idem construirea unei perii la Herghelia Ruşeţu Brăila, lei 36.975.000. 23673. Hozmn N. ing. se obligă Mi­hail Stavru Ilie să construiască uri vapor de comerţ cu lei 1.600.000. Licitaţii publice PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI, in ziua de 16 Septembrie 1943, ora 10, se va ţine licitaţie pu­blică cu oferte închise, la sedţiul C. N. R., Serviciul licitaţiilor, str. Mântulea­­sa Nr. 42, pentru arendarea pe ter­men de 2 ani a marii fostă „Zango­­pol“ din oraşul Buzău, Judeţul Buzău, de la 4.000.000 lei arendă anuală şi cu obligaţia pentru arendaş de a face reparaţiile necesare clădirilor, maşini­lor şi întregului utilaj. , MINISTRUL APARATII NAŢIO­NALE, în ziua de 10 Septembrie 1943, ora 10, se va ţine in localul Garni­zoanei Vaslui din str. Carol Nr. 5, O a doua licitaţie publică pentru apro­vizionarea cu carne şi produse de carne şi preparate de care pentru t toate unităţile din garnizoană.­­ DOMENII MILITARE BRAILA, în ziua de 10 Septembrie 1943, ora 10, s­e va ţine în localul Diviziei X, ca­mera Bir. Domenii Militare, Brăila, licitaţie publică, pentru darea in a­­renda a următoarelor terenuri, pro­prietatea M. A. N., situate in Garni­zoana Brăila: a) 128 ha., teren cultură, situat la Sud, C. F. R. Brăila-Făurei, la Nord loturile locuitorilor corn. Cazaşula si la Est Poligonul de tragere Brăila. b) 15 ha. 1348 m.p., teren cultură, situat la stânga C. F. R. Brăila-Ga­­laţi; c) 334 ha. 3650 m.p., teren de pă­şune, situat în jurul Poligonului de trecere Brăila, şi la Vest cu parcul Monument. MINISTERUL CULTURII NAŢIO­NALE ŞI AL CULTELOR, In can­celaria Sfintei Episcopii din Galaţi, strada Domnească, colţ cu Bolinti­­neanu, pen­tru ziua de 9 Septembrie 1943, ora 9, se va ţine ultima licita­tă pentru: vinderea a 1400 m. st. lem­ne de foc şi 370 butuci construcţie, din păldurea Bogdana, jud. Bacău, proprietatea episcopiei. MINISTERUL LUCRĂRILOR­ PU­BLICE ŞI AL COMUNICAŢIILOR, in ziua de 11 Septembrie 1943 ora 10 se va ţine la Direcţiunea generală P. T. 1 din Bucureşti, calea Victoriei, sala de licitaţii, licitaţie publică pentru repararea şi consolidarea etajului clă­dirii pricipal­e de la Oficiul P. T. T. Iaşi central, conform devizului, ca­ietului de sarcini şi condiţiunilor ge­nerale. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR, in ziua de 10 Septem­brie 1943, ora 11, se va ţine licitaţie publică, pentru darea în antrepriză a lucrărilor cu ■ r­eparaţiuni necesare clă­dirii Societăţii de bacteorologie vete­rinară Iaşi. Licitaţia se va ţine la Institutul de seruri şi vaccinuri „Pasteur“ din Bu­cureşti, splaiul Independenţei Nr. 105, pavilionul Nr. 23, şi in acelaşi timp şi in localul Secţiunii de bacteorologie veterinară Iaşi din str. Nicolae Gane Nr. 22, Iaşi, rezultatul lor centrali­­zându-se la București. CASA AUTONOMA A MONOPO­LURILOR REGATULUI ROMÂNIEI, în ziua de 1 Octombrie 1943, ora II, va avea loc la Casa Autonomă a Monopolurilor, Serviciul cumpărări­lor, din calea Victoriei Nr. 152, o li­citaţi­e publică pentru procurarea a 3 auto­pompe cisterne pentru incendiu. REGIA AUTONOMA C. F. R., Marţi, 14 Septembri­e 1943, ora 9, se va ţine în sala licitaţiilor C. F. R. din str. Edgard Quinet Nr. 8, o lici­taţie publică cu termen scurt, pentru darea în execuţie a lucrărilor de con­struire a remizei de locomotive cu 6 canale din staţia Româneşti. Valoarea lucrărilor este de cca lei 107.000.000. — Idem, Joi 30 Septembrie 1943, ora 9, se va ţine licitaţie publică in sal­a licitaţiilor C. F. R. din str. Ed­gar Quinet Nr. 8, etajul 4, camera 43, pentru: 15 motopompe de stins Incendiu, debit 800 1/m., cu motor, 5 aparate Komet de stins incendiu, debit 5 000 1/m 10 aparate Komet de stins incendiu, debit 2.000 1/m. 10 aparate Flader de stinsincendlu, adaptabile la locomotive. Ocrotirea pădurilor in Bulgaria Ministerul bulgar de agricultură a elaborat un plan pentru ocrotirea pă­durilor. Intre alteia s’a dispus redu­cerea numărului da capre in timp de cinci ani, iar pentru a avea un echi­valent se vor aduce capre de rasă car­e mănâncă iarbă astfel câ nu va produce stricăciuni pădurilor și cari pe deasupra mai dau și lapte. * ARGUS Funeraliile naţionale ale Marşalului Prezan Continuare din pag. l­a spre pământ: Când ulţâmul „Aleluia“ a fost rostit, »icriul ear’ ridicat de pe cata­falc de ofiţerii superiori ai mort«*iu] por­­neste spre micul cavou din poiana de pe Măgură... O simplă ornee de lemn, en numele sol­datului, precede targa de lemn, pe care sunt întinse pâinile şi poamele pomeni­­lor tradiţionale. Urmează crucea bisericii împodobită cu năframa albă alături de praporele bisericuţei din sat; precedat­e de faclele înalte care ard în bătaia vântului de dimineaţă, sicriul urcă printre dra­pelele cernite ale regimentelor... In urma sicriului, păşeşte alături de familia Ma­reşalului Frezau, M. S. Regele Mi­hai, apoi Mareşalul Antonescu, d. prof. Mi­hai An­­tonescu urmat de ceilalţi demnitari. Soarele sfâşie marama deasă a norilor, în clipa când cortegiul a ajuns în vârful dealului, la poiana celor trei ste­jari. Ra­­zele luminii, coborând printre crăngi, aş­tern zăbrele de soare şi de umbre pe crucea cealaltă de pe mormântul tovară­şei îngropate de un ou... O muzică înaltă spre zări câteva acorduri funebre preoţii adaugă rugi de veşnică pomenire: ,,A! Domnului este pământul“... Primul Ierarh al ţării păşeşte cel din urmă după sicriu, rostind ultimele cuvinte de rugă: ,,Se pe­­cetlueşte mormântul acesta, până la a doua venire a Domnului nostru laus Hris­­tos“.......Dumnezeu să-l ierte şi să-l odih­nească».. Amin“! Sicriul coboară domol in golul de bez­nă subpământeană. Este cea mai augustă slăvire a Marelui Mister, această sobră p­ratetică despărtire de viată. Suverani prezintă condoleanţe familiei îndurerate. In vreme ce Mareşanul Conducător Min­tă cu bastonul ţintuit in aur, dând supre­­mul onor fostului său comandant. Nu an însoţit sienul In cavou decât co­roanele da frunxs de stejar ale sătenilor, lângă sabia şi casca admirabilului soldat. Reia locul acesta de supremi Înseninară loc de odihnă, loc de verdeaţă, suveranul, Mareşalul Conducător *1 Vice-preşedinte­» Consiliului urmaţi de ceilalţi demnitari şi asistenţi coboară printre săteni, ţa­ranci şi copii înapoi la conac, spre încăperile cu minunate podoabe româneşti, spre cerea pui cu ghirlande de verdeaţă. In casa a­ceasta care a găzduit cândva clocotul in­tregirii româneşti printre portretele fana­te ,de alta dată, Suveranul şi Mareşalul Antonescu, evocă o ultimă oară imaginea ostaşului cu sufletul drept ca o lume de spadă, cu existenţa statornic închinata neamului. La ora 10 şi 40, cu acelaş cere­monial ca la sosire, M. S. Regele urcă în trenul regal, călăuzit de d Mareşal Antonescu, de d. prof Mihai Antonescu, şi de membrii gu­vernului. La ora 11 jum. a părăsit staţia Băceşti şi trenul Conducătorului, în care alături de d. Mareşal An­­tonescu şi d.­rice preşedinte al consiliului au luat loc d-nii: gene­ral Pantazi, I. P. S. Mitropolitul Nicolae al Ardealului, general C. Vasiliu, General I. Steflea general P­ova si suita d-lu­i Mamel Slujba de la $i, Patriarhie Eri­n ora 10, a avut loc in Sfânta Patriarhie, un serviciu divin pentru odihna sufletului, aceluia care a fost gloriosul ostaş, maresalul Constantin Prezan. Au asistat d-nii: General de Corp de Armată, Dumitru Popescu, minis­tru de interne, General de Corp de Armată Petre Dumitrescu, general de stat la pregătirea extra-şcolar­ă, general de divizie V. Dănidescu, se­cretar general la ministerul Apără­rii Naţionale; Amiral Alex. Gheorghiu, secretar general la ministerul înzestrării ar­matei şi producţiei de război, General Petre Cameniţă, secretar general pentru armata de uscat, la ministe­rul Apărării Naţionale, general Ar­hip, subşeful Marelui Stat Major, ge­neral Stănescu de la Comandamentul militar al Capitalei, general de esca­dră av. Marinescu, general de briga­dă Marinescu, colonel Gh. Thomescu, şeful protocolului militar. Din partea misiunei germane In România au fost de faţăt d-nii: colo­nel de stat major von Schaewen şi maiorul Prinţ de Hohenzollern. Au mai luat parte d-nii: prof. univ . Simionescu, preşedintele Academiei Române, ministru plenipotenţiar Fred Nann, Raicu German, secretarii ge­neral al Prefecture Poliţiei Capita­lei, Niculae Cristescu, secretar gene­ral la Primăria Municipiului Bucu­reşti, precum şi reprezentanţi ai au­torităţilor civile şi militare. Serviciul divin a fost «firtat de P. S. Episcopul Galaction Cordu asistat de soborul preoţilor. Cunoaştem cauze­le furtişagului la r­l­ine şi acum vom vorbi de mijloacele cu cine-l putem împiedeca. Stupii trebuesc bine construiţi , bi­ne in­cheiaţi şi acoperiţi să nu albe cri pături, iar urdinişul să fie deschis, a­­tftt cat trebueşte, după anotimp şi după activitatea albinelor. Coloniile stupilor să fie egale ca putere, să aibe regine tinere şi politice. , Să nu se ţie stupi slabi cu albine pu­ţine şi mai ales fără poet şi cu regina bătrână. Să se dea la timp regine stupilor or­fani şi să se desfiinţeze stupii besm­e­­tici şi bolnavi cari nu se pot apăra bine, să crească albine din rasele ce se apără mai cu folos (italienele). Şi in fine să nu facă hrăniri ziua și să nu neglijeze nimic din ce ar putea stârni furia sau pofta albinelor de a fura. Dacă, cu toate grijele depuse, din­­tr’o cauză nebănuită, furtişagul a inc­etput să-și arate » a*netii «iii nepoftit­ in stupină. In cazul acesta trebue să luăm imediat următoarele măsuri: se va identifica stupul prădat; se va in­troduce in el naftalină sau camfor; se vor micșora urdinișurile tuturor stu­pilor începând cu cel prădat atât cât să poată trece 1-2 albine; se va căuta să se oprească lupta stropindu-se al­binele de repetate ori cu o pompă, cum ar fi aceea pentru flit, in care s’a pus apă, întrucât aceasta le va potoli mânia şi le va face să se gră­bească să se întoarcă acasă de frun pleaei. Se va stropi capacul, pereţi şi scân­dura de sbor dela stupul atacat cu o pompă in care s’a pus gaz, cred­ilă sau soluţie de acid fonic. Se va pune o târpă muiată in acelaş lichid mirositor la urdiniş... Se va face fum in jurul stupului prădat, fie arzând bureţi de pădure sau pae umede. Unii autori recomandă să ciocănim stupul ca să iasă muite albine la urdi­niş pentru apărare şi să punem bum. lână Snfolat un oridins ajutând astfel gardienelor să se poată camufla şi să prindă hoaţele mai uşor (C. L. Hris­­e­tiu 24 ore la loc rece şi întunecos (O­­­tea ). Se recomandă de asemeni stră­mutarea stupului prădat in locul celui care prădează Şi mai ales înfăşurarea lui cu o pânză albă şi închiderea pen­­pivniţa) de unde a doua zi va fi ren­­său, pe tot timpul cât l-am ţinut In pivniţă, se va pune o cutie goală cu un urdiniş la acelaş nivel. Albinele hoaţe, plictisindu-se de a mai vizita o curie goală, nu vor mai reveni. Schimbarea stupilor este bună când furtişagul este limitat la câţiva stupi... când numărul este prea mare neihnd­aţia ce s’ar face in stupină, In acest caz, va fi f! mai mare. D. L C. Hristea recomandă descapî­­ţ­aa * 3-8 rame cu miere din stupul ce prădează, stropirea albinelor cu­ făină şi apoi cu nisip, stupul fiind Întors cu gura in sus şi operaţia făcându-se in loc închis. Se duce stupul la locul său in stupină, se afumă de câteva ori, se închide un sfert de oră şi apoi deschi­­zându-i urdinişul se lasă in pace — d­­­­upate acum cu dezordinea din casa lor, albinele nu mai au timpul să se gândească la altceva decât cum să-şi pue totul mai repede în ordine şi fur­tişagul încetează. Noi nu am încercat niciodată acest procedeu, insă, dat fi­ind reputaţia bine cunoscută a auto­rului, sfătuim pe cei cari vor avea ne­­voe de un remediu radical să-l în­cerce. Mai sunt recomandate multe ale re­­medii ca de exemplu înlocuirea stupu­lui prădat cu o prinzătoare de hoaţe (C. I.. Hristea) aşezarea unui ciob de oglindă in faţa urdinişului, aşezarea unei bucăţi de geam, beţe, etc. pe cari hoaţele să le ocolească şi să cadă lu ghiarele gardienelor. Ca încheere adăogăm că „paza bu­nă trece primejdia rea”... Stoparul să ve­gheze continuu să nu facă greşeli şi albinele işi vor vedea de treaba lor cea ordonată, iar el va avea mai puţină bătaie de cap. Dr. Ion Banu *►•**♦♦♦♦ ♦ AUSTRALIA VA CONSERVA CANTITĂŢI MAI MARI DE CARNE DE PORC In Australia s’a interzis vân­zarea cărnei de porc către popu­laţia civilă şi tăierea animalelor sub 100 kg. greutate. Scopul este de a îngrăşa mai mulţi porci şi a fabri­a mai mult bacon şi şuncă de care aliaţii au mare criză. Şi raţiile de carne s’au redus mult pentru a avea mai multe conserve de carne disponibile pentru An­­glia. Producţia inului a crescut aci foarte mult. Suprafaţa de 2000 acres dinainte de război a cres­cut la 60.000 acres. Actualmente sunt în funcţiune 32 topitorii de in şi ţesători cu 2000 lucrători. Se caută a înlo­cui pe cât posibil pierderea fur­niturilor din Filipine iar după li­vrarea produselor de pe 50.000 acres către Anglia să se mai poată satisface din rest și nevoile APICULTURA Masuri petru oprirea furtişagului la albine APROVIZIONAREA CU­ LEGUME PE TIMPUL IERNEI Un nou sistem de conservare Problema aprovizionării cu le­gume în timpul iernii e de o deo­sebită importanţă. Evident legu­mele se împart în mai multe ca­tegorii. Vin in primul rând cele cari se păstrează in pivniţi şi cari d­e multe ori sunt supuse stricăciu­­nei, in primul rând din cauza ge­rului. — In ultimii ani mari canti­tăţi de cartofi au degerat sau au încolţit din cauza frigului sau a căldurei. Pagubele au fost foarte mari. Totuşi nimeni, nu s’a gândit să tr­­nce cartofi sau să-i conserve în cutii de tablă pentru că se cer în consumaţie foarte mari cantităţi. De câţi­va ani se practică şi la noi pe o scară din ce în ce mai mare uscatul legumelor.... Acest procedeu are avantaj­ul că reduce volumul prin uscare şi pă­­păstrarea legumelor uscate se face mai uşor.­­ O cantitate de zece vagoane le­gume proaspete poate fi concen­trate intr’un singur vagon. Deci e­­conomia de spaţiu şi de mijloace de transport e considerabilă. E lesne de înţeles că pentru ali­mentarea pe timpul iernei a arma­tei pe front şi în oraşe se conti­nua mari cantităţi de asemenea le­gume. Populaţia oraşelor nu s’a obiş­nuit încă să consume legume us­cate, deşi mari cantităţi au fost puse pe piaţă anul trecut. Legumele uscate îşi păstrează întreaga lor valoare nutritivă dar gustul e puţin alterat. Ziarele elveţiene se ocupă de problema conservelor în cutii sau în borcane hermetic închise şi a­­rată cum s’a realizat o economie de spaţiul prin sistemul „opărirei” legumelor. *­­ * După recente cercetări s’a ajuns la concluzia că legumele conser­vate sunt tot atât de nutritive ca şi cele proaspete. Procedeul opărirei (bloancement) a fost studiat la diferite institute de cercetări In străinătate. Până acum legumele proaspete erau puse în cutii şi apoi fierte. Noul procedeu recomandă ca le­gumele să fie întâi fierte în apă sau în vapori. Prin oparire legu­mele se contractă şi ocupând un volum mai mic se pot pune in a aceleaşi cutii cantităţi mult mai mari. In urma unor operaţii de ste­rilizare ce se fac după ce s-au în­chis cutiile, legumele recâştigă o parte din greutate fără să-şi piar­dă nimic din valoarea lor nutritivă. Economia de volum merge până la 15 la sută, cea ce e important pentru economisirea mijloacelor de transport şi a cantităţilor de tablă necesare la ambalaj. înainte de a fi puse în cutii, le­gumele sunt opărite timp de trei minute, cea ce nu reprezintă mult ca timp gustul şi culoarea legu­melor nu sunt deloc alterate. In ce priveşte valoarea nutri­tivă ea se pierde într’o oare­care măsură, în timpul opărirei. Impor­tanţa pierderei valorei nutritive e în raport cu forma, cu dimensiu­nea şi cu ţesutul legumei. S’a dovedit că dacă opăritul se face în bune­­condiţiuni, pierderile ui zahăr, în proteine, în substan­ţe minerale şi cu vitamina C, nu sunt prea uscate. Timpul de opă­­rire trebue proporţions cu starea fizică a legumei. Contracţiunea se produce une­ori foarte repede şi atunci trebuesc ţinute în apa fierbinte mai puţin. La noi fabricanţii folosesc tot vechiul sistem. Dacă într’o cutie de un kgr. s’ar putea băga o can­titate de 1150 grame de legume încă ar fi un câştig. La noi, de obicei, în cutiile de conserve căsăm apă multă şi le­gume puţine. Noul şef de stat maior al aviaţiei germane BERLIN, 10 fRadtr) — Gene­ralul de aviaţie Guenther Karten, co­mandant al unui detaiment aerian, a fost chemat sei înlocuiască pe de­functul general Jeschonnert în cali­tatea sa de șef al statului major al aviației. Manifestaţii de stradă la LONDRA S'a cerut indepe­nndenţa Indiilor AMSTERDAM 30 (Rador). — După cum anunţă serviciul brit­anei de informaţiuni, în cursul unor manifestaţii publice ce s‘a desfăşurat Duminică seara la Londra,s‘a ce­­r­it independenţa Indiilor şi s‘a con­damnat numirea generalului Waweil in postul de vice-rege al Indiilor-Oratorii au fost Laurence Crousman, Vera Brittain şi deputaţii W. G Cove şi A. N. Bose-Deputatul Bose a declarat că numirea generalului Waweil in­mă că Churchill este hotărât să guverneze India prin forta arme­lor. (S’ar părea că cel de al doilea front, atât de des promis, va fi constituit nu in Europa, ci In India şi împotriva ninduşilor. Housman a cerut să se acorde independenţa necondiţionată a In­diei pentru a se justifica astfel „programul nostru de libertate şi demo­craţie“. Deputatul Cove a declarat Intre altele: 13. Churchill a cărui a­­titudine de până acum este hatarit antihindusi, ar face bine să pună in practică declaraţia privitoare la războiul naţional şi la lupta pentru libertate şi democraţie, acordind libertatea Indiei". No. 9100 SOLEMNITATEA DELA OBŞTEA SINGURE­NLVLAŞCA Obştiea agricola „Furnica” din ca­nţină Singureni-Vlaşca, în colaborare cu autoritaţiie agricole ale ace­tui judet, au organizat eri Um­­inica 2!) August o so­­leri­ citate, care mai ales acum la strân­sul recount căpătă o deosebita semnifi­catie. Prilejul a fost foarte potrivit spre a ae­­m­eiera, prin exemplul de prospe­ritate al obştei Singureni, g­­u­rpor­tantele rezultate la care se poate ajunge în cel m­ai scurt timp, atât pe plan tehnic agricol cât şi pe cel social, prin acţiunea de organizare a sătenilor în obştii. Această acţiune, pornita direct din vndaimul Domnului Mareşal Ion Anto­­nescu Conducătorul Statului, constitue In marea problem­a a ridicării satelor noa­stre o soluţie, care In toate cazurile de până acuti, s’a dovedit ca fiind cea t­ai rndicata. Solen­nitatea de eri s’a desfăşurat la conacul Obştei întrun careu format din tractoare şi unelte agricole. Au participat d-nii: prof. C. Câlni­­ceanu, secretar general al Ministerului de agriculturâ şi donenii; inspector ge­neral ad-tiv G. Glod, inspector g-ral agricol Al. Ştefinescu; directorii din mi­nisterul agriculturii; C. Ionescu, S. Ti­­culescu, I. Manolescu si I. Botei; con­silierii Chitoiu si Corbu; locot. col. I. Georgescu, F. Vladescu subprefectul jud. V­aşca inspector şcolar I. Popes­­cu, inginerii agronom­i Matei St. Co­­dreanu, I. Dragan, Colea, Lapedatu, Ma­rinescu, Salveter, N. Ionescu, V. Ale­­­xandru, Vârlan, pretorii Stoenescu şi Danescu, avvocat Verziu, Traian Costa­­che, T. Catargiu, obştenii şi nuna­­roşi săteni. CUVÂNTĂRILE ŢINUTE Un sobor In frunte cu preotul G. Durtitreacu a oficiat o slujba religi­oasă, dupa care, a luat cuvântul d. G. Pufuiescu, preşedintele obştei. In cuvintele sale de ţaran bâtrin şi Înţelept, a aratat stradania sătenilor din con­una Singureni de a se ridica prin trunca tor, care face să rodească pămân­tul stran­­şesc. Dar, trunca noastră nu ar fi fost răsp­ur­tă, spune d. C. Pufuiescu, daca ne-an fi încăpăţânat sâ rămânem tot la lucrul pe care-1 facert' înainte, zgă­­riind păn Autul cum o fi, numai zgâriat sa fie, aruncând In brazdă sâirinţa ce ne venea la Îndemână şi mai ales neale­­gând p­antele ce treime să urrr­eze celor ce fusese t­ai înainte pe acelaş ogor, lucru de care noi nu prea ştiau­, că să ţinem seama. An­ vazul însă câtă grije şi câtă alătu­nţă pune Cariera de Agricultură pentru ca să mărească din ce in ce mai mult prom­nc­ia ţărăneasca, ajutând cu tot sufletul şi cu trultee fapte pe plu­garii care o asculta, dându-le spre fo­los­ita unelte bune ca maşini de *«­mânat, pra­şitoare, tractoare pentru ari­­turâ adâncâ, seminţe bune şi altele. Cu acest sprijin aî auutorităţilor agri­cole am pornit 1a lucru. Preşedintele obştei arată apoi spri­jinul pe care l-au avt din partea Mi­nisterului de Agricultm­e pentru ca ob­ştea să intre In posesia Moşiei de 293 hectare pe care o lucrează astăzi. Faţă de progresul nostru, Inchee d­. C. Pu­fUlescu, suntem datori sa nu ui­tam nici o clipă ca nici. un reauju­t bun n’ar fi fost cu putinţă dacă n’ar fi fi trait sub oblăduirea sub care trăind şi pentru aceea nu puteti termina cete ce am spus decât rugându-vă ca toţi intr’un glas să strigăm­: Trăiască Ra­gele, Trăiască D. Mareşal Antonescu, Conducătorul Statului. In nurveie ju­deului, d. subprefect F. Vlăd­scu a multumit d-lui d rector al al Cam­erei Agricole de Masca d. ing. Virgil Gavrilescu si colaboratorilor săi pentru a siera realizata atât în comuna Singureni cât şi pe întreg Întinsul ju­­judeţului, unde se văd cu prisosinţă rezultatele unei munci temeinice şi folo­sitoare." Obştenii din com­una singureni const­ruesc un exen­plu al felului Cum trebue să ne unim, sforţările pentru ca prin credinţa, muncă, d­eciplină şi cum­pătare să ne arătăm demni de lupta celor din tranşee cari cu trupurile lor tiner­e ne apară libertatea şi viaţa şi fâuresc prin foc şi sânge destinul de mâine al patriei. D. ing. agr. V. Gavrilescu directorul Camerei Agricole Vlaşca a subliniat că acţiunea de ridicare a ţărănimii impune o muncă stăruitoare. Rezultatele se pot vedea Insă. Lucerniereie, grădinile de legume, producţia din ce în ce lunn mare la hectar, sunt izvorâte toate din­­tr’o muncă care bine Îndrumată duce la prosperitatea generală. D-sa arată un cifre rezultatele la care au ajuns obştenii din Sângureni, ob­ţinând producţii la hectar cu mult mai mari decât pete obişnuite. Obştenii şi-au lucrat atât de raţional pământul încât în prezent au plătit întreaga datorie de milioane pe care o contractaseră pentru ă cumpără moşia. Din punct de vedere tehnic agricol, munca organizată în obştii şi-a învede­rat deasemeni excelente urmâri, pe care le obţine prin posibilităţile oferite de un inventar mai bogat, un asolament trienal, cultivarea de sen­inţe selecţionaţi» etc. .­­ D. prof. C. Câ­niceanu secretarul ge­neral a­lMinisterului de agricultură a­noral al Ministerului de agricultură a rostit ur.răto­rea cuvântare: D. ministru al agriculturii Ion Ma­rian m’a rugat să vă Împărtășesc deo­sebita sa părere de rău ci nu a putut să vina In mijlocul dv. pentru a lua parte la sărbătorirea de azi. Aţi ascu­tat îndemnul dat de Con­ducătorul stalului, D. Mareşal Ion An­­tonescu, Îndemn pornit din marea dra­goste pe care D-sa o are pe nlmi micul plugar, şi aţi constituit obştea agricolă „Furnica".­­ Pentru cum­părarea pământuîiu aţi strâns toate economiile dv. aţi primit aju­or şi de a Stat prin împrumutul ce vi s’a acordat. Aţi pornit la muncă, ascultând sfa­turile ce vi s’au dat de către d. ing. Agrouon , aţi folosit tractoarele, maşi­nile de semănat, prăşitoarele pe care­­ vi le-a pus la dispoziţie Camera A­­gricolă,­ aţi însămânţat o sămânţă mai bună, san­ânţă pe care­­aţi procurat-o tot prin Camera Agricolă şi rezultatul l-aţi văzut atât anul trecut cât şi la acest an..­­ Munca dv. a fost răsplătită, căci aţi obţinut totdeauna o producţie mai bună de grâu, iar porumbul din acest­­an cu toată seceta, se prezintă mai bune decât pe alte ogoare. Dar, scopul ce se urmăreşte nu va fi atins dacă dv. vă veţi mărgini să lucraţi mai bine pământul numai aici, nu hotarele obştei. Obştea trebuie să fie o şcoală şi Învăţăturile căpătate aici să te dureţi mai departe pe toate tolurile dv. Să, desmiriştili, să faceţi o arătură mai adâncă, să semănaţi o sămânţă mai bună, să lucraţi cu mai multă griji porumbul şi pe locurile ce aveţi la­­afară de obştii pen­tru a obţine ast­fel o producţie nai mare, deci un venit mai bun şi o t­ai bună stare in gospodărie. Munciţi si mai departe cu aceiaşi sâr­gulina pentru a fi un bun exemplu pentru plugarii din comunele învecinate. Ministerul Agriculturii şi Camera Agri­­co­l vă vor da şi mai departe sprijinul şi ajutorul lor, atât dv. cât şi acelora care văzând bunele rezultate obţinute de a l­ucra mai bine pământul stri­de dv. se vor constitui în obşti, cu scopul moşesc. . ‘ Gospodărind mai bine veţi avea şi prin «cearta şi o mulţumire ţării, Regelui şi Conducătorului Statului pentru spri­jinul pe care vi l-a dat. 1 20 DE PRĂŞITOARE DĂRUITE OBŞTEI Cu’ această ocazie Ministerul Agri­culturii a dăruit obştei din Singureni un număr de 20 pnăşitoare pentru a fi întrebuinţate de sătenii obşteni. Tot­deodată s'au achitat despăgubiri săteni^ Ion cărora li s'a întâmplat să te moar f­rite ce fuseseră asigurate prin Camera de Agricultură. Elev­ele sco doi prin are din comun* Singureni au executat apoi un program­ de cântece şi jocuri naţionale. După Încheierea solemnităţii, întreagă asistentă a vizitat culturile obştei. FOAMETE IN CAUCAZ BERI,II, 30 (Tp.). — După cum declară pprizonieri de războiu so­vietici. ir Caucaz domneşte o mare foamete. Revoltele cauzate de foa­mete , şi care izbucnesc peste tot, sunt sângeros reprimate de NKVD. Domneşte deasemenea şi o mare lipsă de îmbrăcăminte şi incălţămin­te. Scumpetea este in creştere la o­­raşe. La Tuapse spre­ exemplu Un litru de lapte costă 100 ruble, un kilogram de slănină 600 ruble şi ud cu 15 ruble. ».......................................................... De la Comisia pentru înrolarea emigranţilor ruşi in armata germană Conform Convenţiunei între Guver­nul Regal Român şi Guvernul Râuh­ului German, relativ la Înrolarea in armata germană a emigranţilor ruşi şi ucrainieni posesori de paşapoarte „Dr. Nansen", a emigranţilor fără raţiona­­litate, a minoritarilor ruşi şi ucrainieni aflaţi pe teritoriul român, precum şi a foştilor ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi din vechea armată rusă şi armatei­­albe ale generalilor Denekin şi Vran­gel care actualmente se găsesc in te­ritoriile administrate de Statul Român, se aduce la cunoştinţa celor ce intri in categoriile de mai sus, că recruta­rea acestora se va face la reşedinţa cercurilor teritoriile aflate in capita­lu­l de judeţ, începând dela 1 Septem­brie 1943. .................................................... Premilitare Subinspectoratul Universitar şco­lar premilitar Bucureşti comunică: Cursul de formare al subinspec­­toratului pregătirei premilitare u­­niversitar şcolar Bucureşti începe la 1 Septembrie 1943. Se reaminteşte tuturor ofiţerilor comandanţi de centre şi subcentre şi instructorilor termen redus a se prezenta Miercuri 1 Sept. ora 15 la S­tadionul Tineretului (Arcul de Triumf). La acest curs se vor prezenta şi ofiţerii precum şi instructorii t. r. de la subinspectoratul premilitar municipal cari din diferite motive nu au participat la cursul de la 1-13 August. Premilitarii universitari şcolari care fac parte din plotoanele model inclusiv acei care au luat parte la Serbarea dela Călugăreni, vor participa în mod obligatoriu la cursul şefilor de grupe numai după amieze între 1—13 Sept., prezen­tarea având loc Milocuri orele 15 pe Stadionul Tineretului. Ţinuta ofiţerilor şi instructorilor t. r. cea militari, iar pentru premi­­litari cu bască şi insignă. VERIFICAȚI CAMUFLAJUL O BOALA A STRUGURILOR ; U­RME DE DEGET,, fl La multe soiuri de struguri cu bo­bul mare, cum sunt Alux-Ali, Coar­nele, Ercanul, chiar şi la unele varie­tăţi cu bobul mai mic ca muscat de Hamburg fi altele, s’au observat boabe uscate de insolaţie, boabele se tătrăzd­ea ţi cum ar­­ fi apăsata de deget. Boala este cunoscuţi l­a denumirea la „urme da deget“. Mare tratament ţi ulei nu este pariculoasă. Se poate cunoaşte uşor. Întoarcem ci­orchinul şi ne uităm pe de desupt.­­ Dacă n’are boabe uscate însemnează că nu este mană, aceasta atacând de o potrivă boabele şi dintre parte şi din alta a ciorchinelui. Dacă este cazul să fie atac de oo­dium, căutăm boabe crapate. In a­­cest eon via trebuie prăfuită și mai a- Ic* strugurii, mu pucioasă.

Next