Argus, noiembrie 1943 (Anul 33, nr. 9150-9173)

1943-11-01 / nr. 9150

ANUL XXXIII Nr. 9150 A apărut $ No. 196 din revista săptămânala Timpul Familiei Timpul pentru toți îs. a­gente In străinătate Tarifa] fa functions de convențiile nou­ala internationale ■ ■ i^iinTniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiimmniiimiiiiimiiiiiiiiiimiiimniiiiiiiiiimiiv i Organ zilnic al comerţului | i industriei şi finanţei S­­ : S i BIROURILE« Bucik I i reşti, str. Sărindar | I No. 15. Tel. 3.05.44. 1 liiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii A R O N In ţară Un an 1500 Lei 6 luni 800­­ 3 si 400 tf » I. Pentru bănci, instituţii şi ad-tţi pub­ 8000 lei anual 5 iei în tare —12 iei In străinătate 5 ­ Luni 1 Noembrie 1943 f îÎHîţi I răspândifi 2uJ[A R timp un 8, 10 şi 12 pagini mari SS LEI PUBLICITATEA se primeşte Is administratis dam­. Ini şi Ia toate agenţiile de publici*­tste. Proprietar: ,,ARGDS“ S. A. înscris sub Nx. 203 Trib. Iilor I­L . Redactor responsabil: j^ll AL. PETROVICI Z­I­u­A­ iiimiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiimiimiiiimiiiiiiimimiiiiiiiiiiimmimmimiiiiimimiiMiiii ECONOMIEI Toate popoarele serbează la 31 Oc­tombrie, ziua economiei. Prin ce mi­nune s‘a ajuns acolo ca pe deasupra rivalităţilor cari împart popoarele in tabere induşmănite până la moarte să existe o sărbătoare comună care să aducă aminte oamenilor că sunt fraţi? Minunea aceasta se explică Insă foarte uşor dacă ne amintim că economia este o virtute şi că oamenii civlizaţi, ori­cât ar fi ei de înduşmâ- Bîţâ, preţuesc virtutea mai mult­ ca ori­ce altceva. Fără îndoială că eco­nomia nu este singura şi nici cea mai de seamă dintre virtuţi. In vremuri ca acestea pe cari le trăim acum, prima virtute est© curajul in luptă şi spi­ritul de sacrificiu al generaţiei che­mate să apere cu sângele ei, viitorul statului şi al neamului nostru. Dar şi econmia de bani pe care o serbează astăzi toată lumea este importantă în vremurile grele pe care le trăim. Căci banul joacă in organismul social, rolul pe care-l joacă sângele in organismul individual. Făcând economie de bani şi dând prisosului de numerar între­buinţarea pe care o cer interesele na­ţionale, e ca şi când am face econo­mie de sângele nostru. Banul învio­rează şi întreţine activitatea colectivă în organizarea economică modernă, unde totul se produce pentru schimb şi unde nimic nu se poate schimba fără bani. Astăzi suntem departe de, timpul când omul trăia din ce producea ei şi familia lui şi fiecare familie căuta să producă tot ce-i treime şi să se depânzeze­scât mai­­im­prect de conv pârâturi. Atunci putea omul trăi şi fără bani. Astăzi îi este cu neputinţă. Dar dacă banul se câştigă vânzând ceva, un obiect sau un serviciu, apoi pentru a putea produce acel obiect sau acel serviciu, este nevoe de inve­­stiţiuni de capital şi nu toată lumea e capitalistă. Dacă producţia nu s-ar face decât de cei ce au capital pro­priu şi numai în­ măsura în care se găsesc capitalişti dispuşi să-şi inves­tească capitalul lor în producţie, a­­tunci consumaţia ar fi necontenit ne­­satiefăcută şi scumpetea lucrurilor ar fa­ ca numai puţini fericiţi să poată să consume, chiar şi cele mai elemen­tare obiecte pentru o viaţă civilizaţie Lesne ne putem închipui ce primejdie feod­ală ar constitui sistemul econo­mic modern, de producţie pentru schimb dacă producţia ar fi astfel li unitată şi ce dezechilibru economic ar sta la baza statului modern. Producţia modernă nu se bazează insă numai pe capitalişti ci mai d­e seamă ea se bazează pe credit. Fieca­re om care câştigă destul ca să poată trăi, poate şi economisi ceva. Banii e­­conom­isiţi el nu-i pune insă la ciorap ci-i încredinţează unor instituţii care strângând de la toată lumea devin iz­voare nesecate de credit. Toate băn­cile private cari primesc depuneri de bani, împlinesc această funcţiune de colectare a economiilor particulare pentru a le îndrepta către producţie şi comerţ prin credit sau prin sub­scriere la formarea capitalurilor so­cietăţilor anonime. Creditul şi socie­tatea anonimă sunt adevăratele iz­voare de viaţă economică sub regimul libertăţii economice, împrejurările politice şi economice de la noi, cari au dus la conversiunea datoriilor particulare, au sdruncinat din temelii sistemul colectării econo­miilor prin băncile private. Dar aceste împrejurări vitrege pentru ced­it au avut şi un efect bun. Au pus în evi­denţă şi au ridicat in simpatia mare­lui public deponent, instituţia casei de economii. Casa de economii a fost în­fiinţată încă de la modernizarea sta­tului nostru dar rolul ei nu a fost ni­ciodată covârşitor aşa cum a devenit în ultimii zece ani, prin reorganizarea ei şi prin introducerea cecului poştal. Astăzi, noua casă d° economii şi cecuri poştale, e cercetată şi serviciile ei sunt întrebuinţate nu numai de mi­cul deponent, ci şi de toate casele de comerţ, de marii deponenţi şi chiar de instituţiile de stat. Serviciile pe care le-a adus econo­miei private, comerţului şi ţârii, a­­ceastă instituţie a casei de economii şi cecuri poştale o pun in fruntea or­ganelor vieţii noastre economice în­sărcinate cu strângerea economiilor şi cu îndrumarea lor către producţie şi comerţ. Detalii asupra activităţii ei anuale se găsesc in cuprinsul acestui ziar. Noi ne mărginim aci să atragem atenţia marelui public asupra servi­ciilor pe care Casa de Economii şi Cecuri Poştale le-a făcut şi le face economiei noastre naţionale şi in a­­celaş timp să aducem mulţumirile noastre ca organ al vieţii economice, celor ce conduc Instituţia aceasta cu­ atâta pricepere și devotament. A. Corte.­uu O PROPUNERE in problema tezaurizării In legătură cu problema tezauri­zării, primim la redacţi­e următoa­­rea propunere: S’aţi scris şi propus multe pen­tru a remedia tezaurizarea care fă­ră îndoială aduce atât rău econo­miei naţionale în momentele de fa­ţă. Se ştie că această tezaurizare se produce mai ales la ţară, unde agricultorii deţin bancnotele pentru a putea cumpăra la timp fie unelte sau maşini agricole, fie pământ de cultură. La oraş tezaurizarea se partică mai ales spre a putea con­strui, după închierea păcii, o lo­cuinţă care să pună la adăpost pe posesorul­­capitalului de inconve­nientele chiriei. Pentru aceşti tezau­rizatori, s’ar putea găsi o soluţie care să readucă în circulaţie capi­talul lor, şi să le satisfacă în a­­celaş timp dorinţele, care acum sunt irealizabile. Printr’o propagandă e­­ficace, s’ar putea sfătui aceşti de­ţinători de valori să subscrie ca­pitalul (ce intenţionează să-l pla­seze după încheierea păcii în bu­nuri)­ de pe acum la un împrumut garantat de Stat, fără dobândă, pen­tru care vor obţine bonuri de livra­re deasemeni garantate de Stat, cu care vor putea dobândi după în­cheierea păcii, bunurile care le a­­veau în vedere. De e exemplu, un sătean a tezau­rizat pentru ca să-şi cumpere o se­­fcnăn^ftoare. Depunând costul ace­stei maşini sub forma împrumutu­lui de Stat menţionat, el capătă un feon de livrare, pentru o semănătoa­re de felul dorit de el, la preţul stabilit de pe acum, conform preţu­rier maximale în vigoare. Statul,­­ rândul său, garantând preţul de livrare, va plăti fabricii care, va livra maşina, 6 sau 12 luni după, încheierea păcii, pe lângă costul semănătoarei şi eventuala diferenţă de preţ între costul trecut pe bon şi preţul în vigoare în momentul livrării, preţ care desigur va ră­mâne controlat de economia dirija­tă, cu care am început să ne de­prindem. Avantajul Statului constă în faptul că obţine un împrumut fă­ră dobândă, cu care aduce o uşu­rare pieţii comerciale şi industria­le, iar pe de altă parte contribue la prosperitatea industriei române­şti in epoca de după război, când desigur ea va avea de luptat cu concurenţa crescândă a străinătă­ţii. Aceeaşi metodă se poate intre­buinţa pentru materiale de con­strucţie, necesare pentru locuinţa ravnita de tezanizatorul urbain, precum şi pentru orice fel de marfă fie din ţară, fie chiar din străină­tate, pentru care însă Statul a fă­cut contracte de livrare în raport cu cererile prezentate de solicita­tori. Succesul acestei propuneri de­pinde de felul propagandei cu care se va ataca problema aceasta de­stul de gingașă. G. P. MAJORAREA PRETURILOR ZIARELOR DELA ISTANBUL ISTANBUL 30 ' rl­ tip).— In legătură cu extinderea număru­lui paginilor, prețul ziarelor din ?, în­bt­l se major :?­* ? i începere dela 1 Noembrîe cu 10 piastrii. 4 PAGINI 5 LEI Săptămâna financiară EVOLUŢIA CULTURILOR IN­DIGENE DE OREZ. PREŢURI­LE MUNCILOR A PRIMIT MIŞCAREA CAPITALURILOR. TRATATIVE PENTRU EXPORT OEMzffSsA In ultima săptămână s’au publi­cat date exacte asupra rezultatelor date de culturile de orez din ţară pe anul în curs. Datele statistice arată că anul a­­cesta au fost însămânţate cu orez 3446 ha. şi s-a obţinut o producţie medie de 3500 kgr. la hectar, adi­că în total circa 1206 vagoane. Con­sum­ul anual imjlociu în ţara noa­stră a fost în trecut de aproxima­tiv 4500 de vagoane de orez, ceea ce însemnează că un sfert din consu­mul normal a fost produs in ţară­­Dacă ţinem seamă de modul cum au evoluat culturile de orez în ţara noastră, putem nădăjdui că în câţi­va ani­ vom putea produce în inte­rior întreaga cantitate necesară con­sum­ului, cu atât­ mai mult cu cât sunt încă întinse suprafeţe de teren pretabile culturilor de orez. Astfel, primele culturi mai însem­nate s’au făcut în anul 1935, ele însumând o suprafaţă de abea 143 hectare, cu o producţie medie de 1343 kgr. la hectar. Acesta evolu­ează în anii următori astfel: 1937 cu 218 ha, producţia medie fiind 2500 kgr. la ha; 1938 cu 376 ha, având aceeaşi producţie medie; 1939 cu 446 ha, producţia medie fiind 1890 kgr.; în 1940 am avut 559 ha. cu o producţie medie de 1400 kgr. la hectar, anul fiind nefa­vorabil; 876 ha. in 1941, cu pro­ducţie medie de 2400 kgr. şi 1293 ha. in 1942­ cu producţia medie de 3000 kgr. la hectar. Constatăm deci un progres atât in ce priveşte suprafeţele cultiva­te, cât şi producţia medie la hec­tar, ceea ce ne îndreptăţeşte spe­ranţele într-o apropiată acoperire a cerinţelor consumului intern din producţia indigenă de orez. Desvoltarea culturilor de orez a fost urmarea îngreunării importu­lui, din cauza războiului ne mai a­­vând vechile legături comerciale. Guvernul a înţeles să dea tot spri­jinul cultivatorilor de orez din ţa­ră, stabilind preţuri remuneratorii şi nepunând nici o restricţiune con­sumului. Desigur, problema va avea o altă înfăţişare atunci când ar pu­tea interveni concurenţa străină. De aceea credem că ar trebui luate din vreme masuri pentru amenajarea încă de pe acum a noui şi întinse terenuri pentru cultura orezului, pentru ca mai târziu, cheltuelile de investiţii şi exploatare necesare în fiecare an, să fie cât mai reduse cu putinţă. Numai aşa se va putea fa­ce faţă concurenţei streine. PREŢUL MUNCILOR AGRICOLE S-au dat publicităţii nouile preţu­ri ale muncilor agricole din toamna aceasta. Aceste preţuri sunt — re­cunoaştem — remuneratorii pentru cei cari fac lucrări agricole, dacă ţinem seamă de costul vieţii şi de­ preţurile furajelor. Bazele de calcul au fost juste şi nici proprietarii de pământ nu sunt nedreptăţiţi. Desigur, la stabilirea preţurilor viitoarei recolte, se va ţine seama de preţurile muncilor agricole — ca şi anul acesta — ele intrând cu cel mai mare procent în costul de producţie. MIŞCAREA CAPITALURILOR In săptămâna trecută activitatea , bancară a evoluat într'o atmosferă ‘» calmă. In genere plasamente de cre­dit mai reduse în sectorul băncilor comerciale şi destul de ample la institutele de ce­dit specializat. Sprijinirea activităţii productive in­dustriale se găseşte pe primul plan al preocupărilor acestor institute. Finanţarea recoltelor se face în spiritul politicei adepată de auto­ritatea superioară a ţării­­Investiţiunile de noui capitaluri în întreprinderi continuă într'un ritm moderat în timp ce măririle de capitaluri şi reevaluările de ac­tive sunt consecinţa logică a ri­dicării nivelului de preţuri- Feno­­menul este mai încetinit şi merge spre sfârşitul său. Plasamentele în imobile şi ipo­teci­ se menţin la nivel satisărcator în timp ce plasamentele în valori mobiliare sunt reţinute, repriza din săptămâna anterioară fiind de mini­mă importanţă şi fără continuitate. Societatea germ­ană -„Mannes­­k­lannrohrenwerke“ a oferit spre vânzare 16.098 acţiuni ale societă­ţii „Titan, Nadrag, Calan, care au fost achiziţionate de Statul Român prin Casa Autonomă de Finanţare şi Amortizare. In acest scop un decret-lege a deschis un­­credit extraordinar, Ministerului de Finan­te, în sumă d­e 40.245.000 lei. TRATATIVE PENTRU EXPORT DE MAZARE Din cercurile cerealiste se co­munică că se tratează cu firme ger­mane un export de 12.000 vagoane mazăre, din care 4.000 vagoane pentru Bellia. Tratat­ele au ajuns la un acord principial, însă mai sunt discuțiuni asupra modalităţii plătii acestui expert, pe care firmele stră­ine propun să fie lichidată în clearing. In acest caz se pune pro­blema finanţării acestui export.Dis­­ponibilităţile de mazăre sunt foar­te importante şi depăşesc posibili­tăţile consumului intern­. Este vor­ba de mazăre comestibilă ,­Victo­ria“, de bună calitate, al cărei preţ variază în jurul a 240.000 lei vago­nul duplicat C.F.R. Evident că încheierea acestei tranzacţiuni ar aduce o destindere oarecare pe piaţa acestei legumi­noase- TÂRGUL COMERCIAL Târgul comercial, exceptând sec­torul alimentar, are o mişcare foar­te moderată, vânzările fiind afec­tate şi de sezonul anormal de toam­nă.­­ • ■) Aprovizionarea cu mărfuri este satisfăcătoare, în raport cu exigen­ţele­­consumului. Activitatea de import este înfrân­ată din cauza lipsei de mărfuri în spaţiul european a dificultăţilor de transport şi a preţurilor ridica­te şi foarte mobile. PRECIZĂRI PENTRU INDUSTRI-­î ILE PETROLIFERE In materie de petrol s­e înregis­trează modificarea art. 269 din le­gea din 17 Iulie 1942. Această lege acordă întreprinde­rilor româneşti de petrol, cu un ca­pital de 400.000.000 lei, deţinut în proporţie de români de origină et­nică, însemnate avantagii în vede­,­rea încurajării industriei naţionale, între altele şi particulări, la exploa­tarea oricărei alte structuri izolate şi neexplorate, cu 25 la sută peste drepturile ce li s’ar fi cuvenit altfel pentru terenurile ce deţin pe acea structură, întreprinderile însă erau obligate să facă dovada împlinirii conditiunilor cerute de legea petrbo­lului într’un termen de 6 luni dela publicarea ei. Dar art. 269 din lege nu prevăzuse modul de îndeplinire a conditiunii etnicităţii, astfel că s'au ivit dificultăţi, pe care nici prelungirea până la 1 Iuluie 1944 a termenului de dovedire a împli­nirii legii n’a rezolvat problemele ridicate de această condiţie. Pentru a înlătura nesiguranţa, care apasă mai ales societăţile pe­trolifere ale căror acţiuni sunt di­fuzate în marele­­public, că le este greu şi chiar cu neputinţă să adune dovezile necesare tuturor acţiona­rilor, ministerul economiei naţio­nale a crezut că este absolut­ nece­sar să aducă o reglementare raţio­nala a condiţiilor şi a dovezilor ce întreprinderile româneşti sunt obli­gate a împlini şi prezenta pentru a le da astfel putinţa de a lucra în­dată în cadrul nouilor principii ale legii petroliului. ’ •1­. Modificarea esențială a art. 269 este că certificatele eliberate de subsecretariatul de stat al Româ­nizării, cu maximum 18 luni, îna­inte de publicarea legii modifica­toare şi reconfirmarea de acest subsecretariat cu maximum 6 luni înainte de aceiași dată, sunt consi­derate­ ca făcând dovada etnicităţii impusă de lege. Totodată s’a găsit oportun sa se acorde un termen de câteva luni Fluctuaţiile cotei la bursi până la 17 Iulie 1944, îinlăuntrul căruia să fie îndeplinită cerinţa le­gală ca societăţile româneşti să aibe un capital de 400.000.000 Iei. Bursa Redusă numai la trei şedinţe, ac­tivitatea bursieră din săptămâna a­­ceasta a înregistrat un volum foar­te mic de afaceri. Tendinţa a fost nehotărâtă pen­tru rente şi în pronunţată scădere pentru acţiuni. . Singurele hârtii care au urcat a­­preciabil au fost înzestrarea mare la 72% de la 701H, în vederea cupo­nului exigibil la 1 Noembrie a. c. renta amort■ 193S care se găseşte mai greu pe piaţă in urma cum­părărilor făcute de stat. Valorile cu venit variabil au sfâr­şit săptămâna cu scăderi însemna■ te în mijlociu de câte 100 puncte de fiecare, cu excepţia Reşiţei şi a hârtiilor bancare. Sorturile de valori negociate au fost puţine, datorită în­ bună parte reţinerii vânzătorilor de a le ceda la cursuri prea joase. Deschiderea campaniei pentru distila­rea tescovinei Administraţia Comercială a Mono­polului Alcoolului aduce la cunoştinţă proprietarilor de vii nobile, că Înce­pând de la 1 Noembrie 1943, se des­chide campania pentru distilarea tes­covinei în comunele cu vii nobile. In comunele în care nu există livezi sau vii nobile ci numai plantaţii de vii hibrizi producători direcţi, cazanele se vor menţine sigilate până la noi dis­­poziţiuni. In comunele în care sunt atât vii nob­ile cât şi vii de hibrizi, se admite să se prelucreze tescovina rezultată dela viile nobile dacă suprafaţa ocupată de viile de hibrizi producători direcţi nu este mai mare de 1/4 din suprafaţa viilor nobile. Comunele in care această proporţie este depăşită, intră în categoria celor cu vii hibrizi, iar cazanele rămân si­gilate. In acest scop, s’au dat instrucţiu­nile cuvenite Administrațiilor Finan­ciare cu ordinul circular Nr. 42963 din 29 Octombrie 1943. Preţurile maximale in vigoare la lemnele de foc : , . r* ■ - ' ■: , Subsecretariatul de­­Stat al Aprovi­zionării Armatei­­şi Populaţiei­ Civile reaminteşte publicului preţurile maximale in vigoare la lemnele de foc la depozitarii din Capitala şi co­munele urbane nereşedinţă din jurul Capitalei. I. Prețul maximal al lemnelor de foc uscate și tăiate loco depozit, este următorul: a) In depozite cu­ linii de garaj Lemnele de foc verii'­ sau ’ cării . s'au vândut cu 300. lei la mia ‘de kg. mal ieftin. D©asemenea se vând mal ief­tin cu 300 lei la mia de kg. lemnele de foc rotunde mai subţiri de 7 cm. In diametru („şleau“). II. Pentru transportul lemnelor de foc din depozite la domiciliul consu­matorului se va • plăti pentru o cursă: a) Cu droaga In caz că se transportă: 50 kg. lemne de foc . s , , 30 lei 160 „ „ „ „ i I i î 60 ,', 150 „ „ „„§•■{ 100 „ 200 „ „ .,, „ • it. ISO „ b) Cu căruţe şi autocamioane în cazul în care se transportă: 3000 »­ !». « ?»b a .1150 „ 3500n »? & n i a -.1300 „ 4000 »9 î» ni »» a a .1450 „ 5000 »« 99 »« 99 a a .1600 „ III. Pentru transportul lemnelor din gară în depozit sau la domiciliul consumatorului 3000 lei pentru vago­nul de 10.000 kg. sau 300 lei pentru 1000 kg. Cumpărătorii cărora­­­se vor pre­tinde preţuri mai mari decât cele de mai sus vor anunţa imediat organele de control ale Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile la următoarele te­lefoane: Cei din zona gării de Nord 3.62.76 Cei din­ zona gării Obor 2.98.30 Cei din zona gării Filaret 5.27.14. Lemn de sal­cie, plop me­steacăn­­etc.. MĂCELARII ANGROSIŞTI DIN CAPITALĂ SE POT APROVIZIONA CU VITE DIN BUCOVINA Primăria Municipiului Bucureşti a făcut cunoscut abatorului comunal, că pentru aprovizionarea cu carne a Ca­pitalei, măcelarii angrosişti pot cum­păra vite din judeţele Câmpulung, Su­ceava , Rădăuţi (Bucovina) în urma avizului favorabil al Guvernământului Bucovinei, care are un surplus de vite destinate vânzării.­­ Purceii de lapte trebuiesc aduşi tăiaţi în Capitală Direcţiunea Veterinară a Muni­cipiu­lui a hotărât ca, purceii de lapte, să nu poată fi aduşi decât tăiaţi în Capi­tală, deoarece în 2­ 5 zile cât durează transportul pe C. P. R., nefiind hirniţi cu lapte, cei vii simt expuşi a muri da foame.­­ Depozitarii sau culturi­şti ce vor de­­păşi, aceste preţuri vor fi daţi în ju­decată pe baza Legei Sabotajului E­­­conomic. Nou birou de vămuire al c. f. r.-ului Direcţiunea comercială C.F.R. face cunoscut că direcţia generală a apro­bat să se înfiinţeze In staţia Vobineţ un birou de vămuire al căilor ferate române. Acest birou de vămuire va Întocmi formalităţile de­­import şi export şi tranzit In transporturile ce trec prin Vobineţ, spre sau din Transnistria. OBLIGAŢII PENTRU PREDATORI Direcţia generală C.F.R. aduce la cunoştinţa celor Interesaţi că preda­­torii vagoanelor de marfă complete sunt obligaţi ca imediat să avizeze pe destinatarii acestor vagoane, atât In scris, cât şi telegrafic despre expedie­rea vagoanelor, aceasta — de altfel — în conformitate cu disppoziţiunile ordinelor în vigoare. EDITAREA UNUI NOU TARIF LOCAL DE CALATORI Direcţia comercială C.F.R. face cu­noscut că a dispus să se editeze tari­ful local de călători care este valabil de la 1 Septembrie 1943. BIROUL OFICIAL DE VOIAJ DIN TURDA Biroul ofical de voiaj din Turda s-a mutat în Piața Mihai Viteazul Nr. 34, Telefon Nr. 108. Viitorii co­nducători ai oficiilor de muncă In­­ vederea organizării­ şi punerii în funcţiune a oficiilor de muncă, plasare şi îndrumare, prevăzute de legea di­n 5 iulie 1943, oficii care au menirea să elibereze cărţile de muncă şi să ţină evidenţa individuală a braţelor de muncă, Ministerul Muncii angajează diurnişti, bărbaţi, în gradul de şef de birou, cu o diurnă lunară de 18.200 lei, în următoarele condiţiuni : 1. Să fie licenţiaţi ai unei Facultăţi de Ştiinţă, Drept, Litere sau ai Aca­demiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale. 2. Să aibă vârsta între 25—35 ani. Să consimtă să urmeze timp de un an, cursurile de specializare ale Insti­tutului de Statistică, actuariat şi cal­cul, de pe lângă facultatea de Ştiinţe din Bucureşti ; în tot acest timp vor funcţiona la Oficiul de muncă, plasare şi îndrumare Bucureşti ca detaşaţi. 4. Să­­l accepte ca după terminarea cursurilor de specializare să fie Înca­draţi, indiferent In ce localitate în ca­litate de conducători ai Oficiilor de muncă. După terminarea cursurilor de spe­cia­lizare ale Institutului de Statistică, actuariat şi calcul, candidaţii vor fi o­­­bligaţi să depună un examen, cei reu­şiţi putând fi numiţi în grade până la şef de serviciu inel, potrivit dispozi­­ţiunilor art. 75 din codul funcţionari­lor publici. Cei ce doresc să ocupe aceste posturi vor depune la Direcţa Evidenţei, Pla­sării şi îndrumării Muncii din strada Thomas Masaryk No. 9, cererile inso­lite de■ următoarele acte: Extrasul de naştere. Certificatul de naţionalitate şi origi­nă­­etnică. Copie legalizată după diploma da li­cenţă.­­ Fişa de la poliţie, înscrierile se primesc până la 10 No­­embrie 1943. Majorarea taxei de consumaţie asupra zahărului Monitorul Oficial din 30 crt., publică următorul decret-lege pentru majora­rea taxei de consumaţie asupra zahăru­lui şi abrogarea legii nr. 210 din 1 A­­prilie 1943 : ART. 1. — Taxa de consumație asu­pra zahărului se majorează la 54 lei kg. începând cu producţia de zahăr din re­colta­ anului 1943. ART. 2— Se abrogă legea nr. 210, pentru înființarea unei suprataxe asu­pra zahărului întrebuințat în unele In­dustrii, din 1 Aprilie 1943. IZVOARE PETROLIFERE IN SUDUL BULGARIEI SOFIA 30 (tp).­­ După cum a­­nunţă „Dnevnik“ forajele în căuta­re de petrol vor fi continuate în Bulgaria de Sud şi în timpul ier­­nei. Rezultatele ■ obţinute până­­acu­ma sunt mulţumitoare.

Next