Argus, ianuarie 1944 (Anul 34, nr. 9196-9217)
1944-01-01 / nr. 9196
IBP*" wepiin de Lazar H. Ogneanovii din ProsiorâB tie Vede. ■ . . ' ' ! ; '«y- ■ ,f- ■ • ureala distinsei clientele, .furnizorilor, prietenilor și cunoscuţilor un an nou feric** și plii de beţ'ur. * O. R. M. A ■ - t '• 1 Eugen Agialidu AUTOMOBILE PIESE • ACCESORII BUCURESTI Centrala : Ca I. Rahovei 3. T 0 3,62.00, 3:50.02 Sucursala : IMut Tachelopescu 6. Telefon 231 M. mmmm PIBlICATIF 2S138 din 23 Dac 1943 Se aduce la cunoştinţă că la Drecţiimea Dricurilor Galati se află vacant postul de şef de birou cl. !!, cat 10 retribuit cu 9.400 lei lunar, plus accesoriile. Concursul se va ţine la data de 23 Ianuarie 1944 la Direcţiunea Docudar Galaţi unde se pot lua toate informaţiunile Wim BE LEMNE Fondul bi ei ecort. rom. din Bucovina vinde în ziua de 17 Ianuarie 1944, orele 10, prin ariefate publică cu oferte închis şi sigilate în conformitate cu legea a opta contabilitalii publice în focaruladministraţiei sale din Cern Suţu, strada lancu Floricor nr. 30 următoarele cantităţi de lemne de construcţie şi de cherestea esenţă molidă 1 brad pe tulpină grupate pe loturi din ocoalele arătate mai jos precum urmează: 1) Cârlibaba: 200 mt., 4500 Inc., 2300 mc., 650 mc. 2) Vatra Dorneî: 250 mt., 500 mc., 450 mc., 800 mc. 3) Dijma Cândrenilort :1287 mt. 5336 mc.,. 200 mc., 900 mc* L506 Mc* 800 mc., 3) factsbenl: 600 mfc., 940 mc. , r Termenul de executare: Finele lui Akrtie 1944. -r 1 . Mărimea garanfilltfr 3« îfcfia'țîe va fi de 'S fa Mită din prefel de âSmwfîti-^ ■ . (Caietul de sarcini se pfefete veffea la administrația subsemnată; li ocoalele sihîce arătate mai sus ţi la reprezentanţa fondului biserîcesc ort. rom. din Bucureşti,, Bulevardul Daria nr. 7. Administraţia fondului bisericesc ort. ron. din Cernăuţi. VÂNZARE BE IBM Nr. 34.670 din 1943 Se publică spre ştiinţă generală că în ziua de ÎS Ianuarie 1944 orele 10 a. m se va One în localul Administraţiei Fondului Bisericesc ort. rom. din Cernăuţi licitaţia publică ai oferte scrise şi închise pentru vânzarea următoarelor cantităţi de lemne de foc fag gata fasonat şi resortat grupat în loturi din ocolul silvic. Gura Humorului după cum urmează: 1100 m. st. 2400 m. st. 2350 m. st 2100 m. st. •g. Caietul de sarcini se poate vedea la Administraţia Fondului bisericesc din Cernăuţi, la ocolul silvic Gura Humorului şi la Reprez. Fondului bis. din Bucureşti B-dul Dacia 7. r 1 Administraţia Fondului bisericesc prt. rom. din Bucovina ADMINISTRATIA PUBLICA AUTONOMA A FABRICE! MATERIAL PROTECTIE A ARMATEI Aduce la cunoştința generală ca în ziua de 11 Ianuarie 1944, orele 10 a. m. ţine licitatie publică cu oferte închise şi sigilate pentru achiziționarea a: — 3000 kg. vopsea kaki, — 1000 kg. vernis contra rugind, — 151000 buc. butoni de fier. •*— 18,1355 metri cordea de cânepă de 22 mm. Licitaţia va avea loc la sediul fabricat din Bucureşti Str. Câmpul Moşilor Nr. 19 şi se va ţine in conformitate cu art. 88-110 din L. C. P. Odată cu oferta concurenţi vor depune garanţia de : 5 ,la sută , din valoarea materialului numai tot vecipesa C. D. C. Caietele de sarcini se pot vedea la sediul fabricei In fiecare a de lucru dela orele 12-13,30. Adjudecatarii vor plăti costul înserării acestei publicaţii în M. Of. şi ziare. 16836 din 29 Decembrie 1943. PKLLICAT SI Se aduce la cunoştinţa amatorilor, că în ziua de 15 Ianuarie 1944, orele 9 a. m., se va ţine în localul Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale din Calea Plevnei Nr. 19 (birou d-lul Subdirector Granl Polihron), licitaţie publică cu oferte scrise şi sigilate cu ceară roşie pentru procurarea a: 50 buc. aparate ultra-scurte cu două lămpi; 50 buc. aparate galvanofaradizare. Licitaţiunea se va ţine cu îndeplinirea normelor cerute de articolul 98- 110 din L. C. P., regulamentul Oficiului Central de Licitaţie, normele generale publicate în Monitorul Oficial din 1931.. Doritorii de a concura vor depune odaia cu oferta, în plic închis şi separat garanţia provizorie de 500 numai in recipisa Casei de Depuneri şi Consemnaliuni. Caerere de sarcini pentru condiţiuni technice şi administrative, se pot vedea la direcţia înzestrării şi Construcţiilor Sanitare, str. Aviator Sănătescu Nr., 48, în fiecare zi de lucru între orele 12-14. Ofertanţii vor dovedi că nu sunt trecuţi pe lista răilor furnizori. Cheltuielile de publicitate se suportă de casele adjudecatare. p. Ministru, si Dr. K. Diaconescu p. Director, Ss Vasile Theodorescu. 019050.30 Dec. 1943. Pentru eoni, INDESCIFRABIL VAIOARE BILEU 33503 din 1943 Fondul bisericesc ort. rom. din Bucovina vinde prin licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate în conformitate cu legea asupra contabilităţii publice în localul Administrativ Centrale din Cernăuţi str. Iancu Flondor Nr. .30, următoarele calitaţi de lemne de construcţie şi de” cherestea esenţă molid şi brad pe tulpină grupate pe loturi din ocoalele silvice arătate ma’ins. a) In ziua de 19 Ianuarie 1944 orele 10 a m. loturile 1) Ciudeiu: 286 mc.. S.32 m. c şi 265 mc 2) Breaza: 3.100 mc., şi 1900 m. cubi. 3) Arcei: 640 mc.. 430 m. c- 260 m. c. 540 m. c. 380 m. c. 3.000 mc si 50 m c. 4) Solea: 200 m. c. 150 m. c. si 200 m c. 5) Marginea: 590 m c. 920 m. c. 910 m. c. 80 m. c. si 340 m. c. si 320 m. cb) In ziua de 20 Ianuarie 1944 orele 10 a. m. loturile 1) Falcău: 730 m. c. 510 m. c. 1180 ,m. c. 560 m. c. 440 m c. 1060 m c. 890 m. c. si 380 m. c. 2) Brodhia: 355 m ç. 950 m. a 818 m. c. 1871 m. c- 1892 m. c. 1174 m. c. si 1018 m. a 1060 m. c. 600 m. c. si 780 tn. c. Termenul de executare: finea lui Martie 1944 . Mărimea garanţiilor de fetarie va fi de 5 la suta din preţul de estimaţie. Caietul de sarecini se poate vedea la administraţia subsemnată la Ocoalele silvice arătate mai sus şi la Reprezentanţa Fondului b’s. ort. rom. din Bucureşti. Bulevardul Dacia Nr. 7. Administraţia Fondului b’s. ortrom. din Bucovina TRIBUNALUL BUZĂU S. II-a EXTRACT DE DIVORŢ No. 37.591 Ion Lupu din Cislău, intentă acţiune de divorţ soţiei Ileana. Din căsătorie —a rezultat copila Ioana, născută in 1928. Soţii nu au avere. Grefier, Indescifrabil. - i- ţiyPTX11.1111*1' “ - •* aMZMjJuuii-Jiai MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR Direcţiunea Pădurilor Persoanelor Juridice Jl. Nr. 17.223/943 — Dos. 35.993. IIINICAIIISI Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 20 Ianuarie 1944 ora 17,30 In localul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, camera 21, la Inspectoratul Silvic Craiova şi la Serviciul Silvic Judeţean Vâlcea se va vinde prin licitaţie publică cu oferte închise, materialul lemnos care va rezulta din exploatarea parchetului 3 scadant pe anul 1943/944, din pădurea numită Valea Ulii proprietatea Obştei Moşnenilor Brezoiu jud. Vâlcea. Vânzarea se va face cu respectarea art 88-110 Inclusiv din L. C. P. publicată în M. Of. Nr. 167 din 31 Iulie 1929, cu modificările adusa prin Decretul Lege publicat în M. Of. Nr. 173 din 24 Iulie 1931; Regulamentul O C. L. şi normelor generale de ţinerea licitaţiilor, publicate in M. Of. Nr. 127 din 4 Iunie 1931, condiţiunilor generale de exploatarea pădurilor "Statului publicate in M. Of Nr. 106 din 1912 completate cu condiţiunile speciale de care amatorii pot lua cunoştinţă ,la acest Minister, la Inspectoratul Silvic Craiova şi la Serviciul Silvic Judeţean Vâlcea. Garanţia provizorie este de 200 000 lei. Oferte telegrafice, telefonice, condiţionate, netimbrate, nesigilate sau supraoferte nu se primesc. p. Ministru, ss Indescifrabil. p. Director, Ing. Consil. silv. ss Indescifrabil. LICITAŢII PUBLICE MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, Direcţiunea contabilităţii, — In ziua de 8 Ianuarie 1944, ora 11, licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate, în localul Ministerului Afacerilor Interne din b-dul Banu Manta Nr. 9, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de instalaţie şi ventilaţie dela subparterul Prefecturii Poliţiei Capitalei. ŞCOALA SUPERIOARA DE ARTE FRUMOASE DIN BUCUREŞTI. — In ziua de 10 Ianuarie 1944 ora .10, în localul şcoalei, o licitaţia publică, cu oferte închise, pentru darea , in antrepriză a lucrărilor de dărâmare a dependinţelor, nivelarea şi amenajarea curţii şi gradinei şcoalei. PRIMĂRIA RUPEA, JUD. TÂRNAVA MARE — Vinde prin licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate, 75 fire stejar, cu un volum total de 562 mc din care 245 mc lemn de construcţie şi 470 steri de foc. Licitaţia se va ţine în localul Primăriei Rupea, în ziua de 17 Ianuarie 1944, ora 10. MINISTERUL AGRICUITUR!! ŞI DOMENIU OR — In ziua de 11 Ianuarie 1944 oa 17. Intaţie pubă la sediul Institutului de ceai şi exne f rentate fo etieră din b-dul Regele Mihai I nr. 5% pentru cereţ’ narea în a te Uză a 118 bucă i mobilier tip. Dl RFC TI NF.A PĂDURILOR PERSOANEI OR JURIDICE. — ,Tn d a de ?6 Im^arie 1914, ora 17,36 în Io a'ul mi î terului a?rirultu i si iomeiui'o , ce va vinete prin 7 î a:te publică cu ote te Trichine, ma'erîa'ul lemnos cae va rezulta din exploatata sunafetei de 1.379 ha din pădurea Olâneşti. PRIMĂRIV SIGHIŞORA. — In ziua de 9 Ianuarie 1944, ora 11, în localul primăriei oraşului Sighhişioara, serviciul silvic orăşenesc, se va vinde prin licitaţie publiă cu oferte scrise,, cantitatea de circa 30.090 kg. cartofi. ane Mo. 9196 In măsura li care ostilităţile se intensifica pe continentul european, dificultăţile de transport sporesc iar răz-boiul economic ia o amploare tot mai rrare, importurile şi exporturile elveţiene se lovesc de plediat tot mai numeroase. Cifrele statstice ale comerţului exterior elveţian relevă clar această stare de lucruri In cursul primelor 9 luni ale acestui an, Elveţia a importat In cifre rotunde 300 000 vagoane de 10 tone in valoare de 1 357 milioane de franci, pe când in 1939 In aceiaş perioadă ea a importat 600.000 vagoane. Exporturile au atins 1.151 milioane de franci şi au scăzut in cantitate la aproape a şa-'-a parte faţă de perioada corespunzătoare din 1942. Exporturile Importurie elveţene nu mai reprezintă în momentul da faţă decât o jumătate din ceea ce erau Înainte de război. Evenimentele ce s’au produs în Italia la începutul lunii Septembrie au agravat şi mai mult situapa economică a Elveţiei în ultimul tmp. Într’adevăr, în urma ocupării regiunilor din nordul şi centrul Italiei de către trupele germane, portul Genova, care reprezintă pentru Elveţia accesul cel mai apropiat şi cel mai uşor la Marea Mediterană, a fost închis. Or mai Înainte, aproape totalitate schimbul lor Elveţiei cu ţările transoceanice trecea prin portul Genova. Pe de altă parte, în timp normal, Italia ocupa un loc important în comerţul elveţan ca furnizoare a unui număr de produse de primă necesitate, în deosebi de produse alimentare. Această tendinţă este cu atât mai semnificativă, cu cât în anii precedenţi se constata in general, la această epocă, o creştere a activităţii comerţului exterior Această slăbire a schimburilor internaţionale ale Elveţiei sa repercutat imediat asupra încasărilor vamale şi căilor ferate federale. încasările vamale au scăzut, de la începutul anului si faţă de anul precedent cu circa 14 milioane de franci Numai în cursul lunii Septembrie pierdere a fost de 4,3 milioane franci în urma sensibilei reduceri a tranzitului, traficul mărfurilor pe căile ferate elveţiene a scăzut în cursul celui de al 3-lea trimestru cu circa 20 la sută faţă de trimestrul precedent. În schimb, traficul de călători, care nu suferă influenţa împrejurărilor externe, a continuat să crească Greutăţile tot mal mari ale aprovi z-'onării si exporturilor au fost resimtite în diverse feluri de către industriia elveţiene. Tn unele ramuri, în deosebi tn industria alimentară s’a constatat o sporire a numărului funcţionarilor, în altele, dimpotrivă, o scădere. In general, s'a înregistrat o diminuare de aproximativ 4,5 la sută faţă de trimestrul precedent Totuşi situaţia pieţii munci rămâne bună. Nevoia enormă de mână de lucru pentru lucrările care interesează apărarea naţională şi agricultura, precum şi remobilizarea anumitor trupe în urma evenimentelor din Italia au influenţat în mod favorabil matamum. Numărul celor înscrişi ca fiind complet, lipsiţi de ocupaţie se ridica la finele luni Septembrie la 3 500, cifră minimă, ce nu mai fusese atinsă de mulţi ani. Dacă agricultura elveţienă absoarbe o bună parte din mâna de lucru, se datoreşte faptului să de la începutul ostilităţilor i s-a încredinţat o sarcină de mare însemnătate D. Wählern, promotorul vastului plan de extndere a culturilor, care urmăreşte ca Elveţia să devină cât mai independentă faţă de străinătate în ceea ce priveşte alimentarea ei, a dat recent câteva din rezultatele atinse până azi în domeniul acestei desvoltări agricole. Suprafaţa câmpurilor arate a sporit de la începutul ostilităţilor de la 184 000 ha la OfO.OOO ha. Recolta de cartofi este de peste 150.000 vagoane faţă de 70.000 dinainte de război. Producţia de legume a atins 60.000 vagoane faţă de 23 000 iar aceea de , cereale 50 000 faţă de 25.000 vagoane. Numărul micilor agricultori a sporit de la 90 000 la 400.000 iar culturile industriale ating actualmente 12.000 ha. Costul vieţii, care sporise în mod sensibil la începutul războiului, rămâne pentru moment aproape staţionar, graţie măsurilor luate de autorităţi. El întrece cu 0,4 la sută nivelul înregistrat, în trimestrul precedent şi 4,5 la sută pe cei din anul trecut. Faţă de cel din August 1939, ultima luna dinaintea izbucnirii războiului, el a crescut in total cu 48,5 la sută. Proiectul de buget pe anul 1944 caracterizează situaţia financiară a Confederaţiei. Acesta prevede în bugetul ordinar un deficit de 125 milioane (97 milioane în 1948 si 87 milioane în 1942) iar in bugetul extraordinar un deficitv de 953 milioane la finele anului 1944. Datoria globala a acestui cont se va urca la finele anului 1944 la 6 tine milioane franci. Contrariu Confederaţiei, care tinde din ce vine să se îndatoreze situaţia financiară a cantoanelor e pe cale de îmbunătăţire. Datoria globală a cantoanelor elveţiene a scăzut de la 1935 la 1942 de la cifra de 385 milioane la 286 milioane franci. Rezervele monetare ale Bancii Naţionale a Elveţiei crescîn mod continuu. Totuşi, din cauza piedicilor pe care războiul le-a pus in calea importurilor din ţările transoceanice, rezervele de aur şi devize, de care Elveţia dispune in Statele Urnite, nu pot fi întrebuinţate la plata tranşeesiunilor sale externe. Pentru acest motiv Banca Naţională a Elveţiei a fost constrânsă de a se declara in imposibilitate de a transforma în franci elveţieni cifra totală a exporturilor sale exprimată în dolari, începând din luna August a acestui an, ea s'a văzut nevoita de a contingenta preluarea dolarilor proveniţi din Industria oplogeriei. Confirmând printr'o recentă autorizaţie decizia Băncii Naţionale, Consiliul Federal a aprobat această politică. Uitlmnele evenimente internaţionale au provocat o oarecare rezervă pe piaţa acţiunilor, ceea ce a dat loc în o anumită slăbire a transacţiunilor Nivelul cursurilor nu s’a modificat deloc. Piaţa monetară şi-a păstrat trerea sa lichiditate iar dobânzile s'au menţinut la un nivel foarte scăzut.. Pe piaţa capitalurilor Confederaţia Elveţiană a lansat recent spre subscriere publică un nou Împrumut in cifra de 3011 milioane de franci, repartizat in 3 transe egale de un tip diferit Totalul subscrierilor a depăşit cifra de 130 milioane de franci Şi cu acest prilej s'a putut face constatarea că Statul se poate' bizui Pp sprijinul efectiv aal popom rea ura depart« •lveţian p«rttru dueindftplinire a grelelor Karolni cei incumbă tn veri Prea de a asigura eepur'tfîtpa țârii $\ aprovizionarea populaţiei. Succesul obţinut prin această subscriere publică a întărit şi mai mult creditul "Siritului, Poporul 'elveţian şi-a manifesta! în felul acesta atât voinţa sa de a ..realfeta" cât ?i hotă rf rea sa ca u n fesd m nci nat de a salvgarda independenta ţării. Dupa cum reiese din raportul anual al Ofieiului Elveţian de compensaţie pentru anul 1942, negocierile duse cu străinătatul au fost din nou foarte intense, aporcurne de cleating şi de tom ort trebuind să ti® adaptate situaţiei care este în evoluţie continuat. La sfârşitul exrciţiului, Elveţia era legată prin acorduri de clearing cu 10 ţâri iar serviciul de plăţi cu alte 5 ţări era blocat şi pus sub controlul Oficiului de compensaţie. La un import total de 2,05 miliarde de franci pentru anul 1192, importul provenit din ţările cu acorduri de clearing a atins 1,321 miliarde de franci, admâ fiV T76/0 ' La ■ e sport (care s© ridica la 1.572 miliarde de franci), ţările cu acorduri de charing au participat cu 1,151 miliarde de franci (73,241/s) v«rS#Hiint*le efectuate de Oficiul de compensaţie creditorilor elveţieni se ridică în 1^4? 'a . 4e* miliarde franci. Pe de altă parte debitorii elveţieni au vărsat clearingulnî 1.200 miliarde de franci Pe la înfiinţarea traficului fis compensaţie şi până la sfârşitul lui 1942, Oficiul elveţian de compensaţi© a vărsat fi.455 miliarde de franci, în timp ce pe a aeeîaşi perioadă, el încasa dela debitorii elveţieni fi.312 miliarde de franci. * * In Elveţia s'au aplicat restricţiuni la consumul energiei electrice. Paulele a rentei masuri sunt Umiperi, de 40 de ani Elveţia n‘a mai cunopent o secetă atans gravă ca cea din Septembrie şi Octombrie Râurile au secat, în timp ce rwmmul creștea din motive diferite: UpeS de cărbuni si uleiuri crearea a numeroase cuptoare pentru industria metalurgică, spoirea considerabil« a nnmftrnlm r;e maşini ri, aadl* «I A' distn»tn»rc •lfjV'o«. Trebue economisită apa adunată în nele de acumulare tn timpul verii PÎo- Scrisa rî din Elveţia Situaţia economică a Elveţiei la sfârşitul celui de al treilea trimestru 1943 POLIŢE PROTESTATE (Trb. Ifov) 13 Decembrie 1943 1. Maria Niculescu, com. Crâciuneşti (Vaslui), 2. Ştefan Predescu, Craiova 3. A. Moiceanu, București, Cal. Vâcărești 34, 4. I. Baboia (Bâneasa) str. Ciuşlea 1 14 Decembrie 1943 5. Silvia Dobrescu str. J. No. 17, Parcul Rahovei 6. A. Moiceanu, Buc. Cal. Văcărești 3 4, 7. S. Rattner Buc. Cal. Griviţei 15 3 . 8 Al. Alexiu, Buc. Sos Fantelimon 11 4 9 T. Popovici Leonia, Buc. Str. Ion Roata 11 17 Decembrie 1943 10. Traian Dumitrescu, Buc. str. Hagigi Dima 42 11. I. Ghiaţa, Buc. Cal. Victoriei 63 12. H. Olteanu, Buc. str. Bozianu 9 13. I. și V. Antoniu Buc. str. Teiu Doamnei 35 14. Atanasie Belgin Buc. str. F. 2 Vatra Luminoasă 15. V. Popov Buc. str. Mâtasari 36 16. I. Either Buc. şos. Mihai Bravu 2 21 17 C. Botez și A. Cursaru, Buc. cal. Moșilor 231 18. G. Constantin, iuc. şos. Chitilei 1 36 19. I. Jijjescu Buc Bd. Reg. Mihai 1 No. 8 .20. E. Georgescu și Ing. R. Fuipescu Buc. str. Th. Aman 35 21 L. Săndoiu, Buc. cal. Dudești 34. 22. M. Munteanu,Buc. str. Vulturilor 57 23 A. Paulovici, Loco 20 Decembrie 1943 24. Ilie Popescu, Buc. Cal. Griviţei 43. 25. Romica Popa, Buc. str. Foişor 81. 26. I. Grigorescu, Buc. str. Ing. Saligny 6 21 Decembrie 1943 27. Conati Ghiorghe, Buc. str. Aurel Vlaicu 2 22 Decembrie 1943 29 Al. Lânăsescu Buc. str. Gl. Dona 17, Trată 30 C. lonescu Dobrești (Muscel) 23 Decembrie 1943 31. Anast. Sina, Buc. str. Halelor 3 32. Gh. Anghel, Buc. str. 13 Sept. 50 28 Decembrie 1943 sec.oop 3.200.000 20.000 165.000 7500 20.000 70.000 200.000 250.000 150.000 25.000 10.000 120.000 10.000 36.220 10.000 40.000 11.510 10.000 300.000 80.000 1.000.000 2000 120.000 40.000 3000 20 000 77.859 25.000 63. C. Hariescu și C. Șerban, Buc. Cal. Victoriei 29 34. Dr. Iuliu Tătaru, Buc. str. Olimpuiul 48 35. Petre Ruse, Buc. Bd. Ferdinand 31 36. ..Sanitex”, Buc. şos. Pantelimon 308 37. Jh. Grama, Buc. Bd. Elisabeta 48, 38 M. Filderman, Buc. str. 11 Iunie 12 39. Bruno Zahareanu, Buc. str. Th. Speradinia 158 130.000 20.000 93.000 100.000 75.000 200.000 7810 30.000 390.000 imiimiiiMiiimmiiimimiiiimiiiimmimmmiiiiiiiîn mdiiiiiimiiiiiiiimmmmiiii A APĂRUT Şl S'A PUS IN VÂNZARE ALMANAHUL Timpul Familiei MERCURIALUL PREŢURILOR CU RIDICATA Şl AMĂNUNTUL Pidta Capii afici de pt'alt.azarx ataturi ele« In ziua de 30 De lembrie 1043 Varietăţii® neţiistrăiMts in acssi Mercuriel nu se pot vinde cu preţ superiori preţului prevătMf cea waî wwmoa v*»**«*»t*ite a nefului CEREŢI PRETUTINDENI Almanahul „Timpul Familiei“ Ridichi negre mici leg. Sfeclă roşie 15 buc. la leg. Sfeclă roşie lungă Salată Spanac Ţelină rădăcini Usturoi Zarzavat de supă bua 20 11 10 70 10 50 6 *) Preţul fa»de albe uscate, tow, producător, es’« fixat prin decizie ministerial No 53 dip MonlVrojl .-Tlfi. *.■ M* *»40 44* W* kgr. buc. kgr. leg. 15 9 3 60 3 40 5 m f