Argus, martie 1944 (Anul 34, nr. 9242-9268)
1944-03-01 / nr. 9242
ANUL XXXIV Nr. 9242 iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii» I Citiţi şi răspândiţi | ZIARUL I I TIMPUL II I 8, 10 şi 12 pagini mari | ! 7 \ îiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiim ABONAMENTEI In ţară Un an 1500 Lei 6 luni 800 Lei 3 luni 400 Lei In Capitală 1800 Leu. Pentru bănet, societăţi şi Instituţii publice 3000 lei anual 5 lei în ţară— 12 lei în străinătate CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERILOR Enorma dezvoltare pe care a luat la activitatea economică, de un secol d’abea, desvoltare care se accentuează cu o rapiditate fără încetare crescândă, impune întreprinderilor, pentru buna utilizare a mijloacelor de activare, de care dispun o organizare tot mai complectă şi din ce in ce mai întinsă. Această organizaţiune este îndispensabilă atât pentru a se asigura echilibrul individual a întreprinderilor, cât spre a se asigura echilibrul producţiunei bogăţiilor, echilibrul economic şi chiar social, atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional. Organizarea întreprinderilor constitue deci un subiect foarte vast, care trebue privit în ansamblul său, fără consideraţiuni de ordin prea general, astfel ca să se aibe în vedere ceea ce este esenţial : scopul practic. Sunt aproape patruzeci de ani, când o lumină nouă a fost aruncată asupra problemelor de organizare a întreprinderilor, prin lucrările lui Frederick Winslaw Taylor. Acesta prezenta o analiză critică a operaţiunilor elementare în producţie • Ceia ce se poate aplica în orice ramură de activitate economică — ca aplicaţiune a metodelor ştiinţifice; analiză care se pretează şi la studiul problemelor economice şi sociale —■Metoda riguroasă pe care Taylor o întrebuinţa pentru analiza faptelor punea la dispoziţia economiştilor date mult mai precise, cari trebuiau să dea lucrărilor lor avânt şi eficacitate. In timp ce Taylor formula principiile de organizare ştiinţifică, sprijinindu-se pe analiza operaţiunilor elementare, un francez, Henri Fayol, formula principiile esenţiale ale unei bune administraţii. Aceşti doi şefi de doctrină se completează armonios unul cu altul prin concepţiile de organizare practică a întreprinderilor de orice natură. Nu vom intra în amănuntele acestei organizări, dar pentru că conceptul exprimat prin noţiunea de „raţionalizare” a dobândit un vast teren de receptivitate, cată să examinăm succint ceiace trebuie fie această organizare în domeniul contabilităţii. Importanţa contabilităţii în întreprinderi este îndeajuns cunoscută şi apreciată. Un secol s’a scurs de când celebrul J. B. Say scria: „Fără îndoială, grija ce o depunem să ţinem conturi nu măreşte veniturile noastre, dar ea ne arată necesitatea ca să depunem toate eforturile ca să le ameliorăm, sau să micşorăm cheltuelile pentru a le propor- raţiona- Omul care cheltueşte mai mult decât primeşte, cu siguranţă că cheltueşte bunul altuia... Prima regulă a economiei este ţinerea socotelilor şi neglijarea lor duce la dezordine”. Contabilitatea este simplă prin principiile ei primare, dar constitue un îndreptar pentru orice întreprindere, un dublu scop este asigurat contabilităţii. 1. Să înregistreze toate operaţiunile întreprinderii, adică diversele transformări ce suferă capitalurile, pentru ca să furnizeze toate informaţiunile utile asupra mersului afacerilor. 2- Să controleze rezultatele, spre a scoate în edivenţă originea pierderilor şi ameliorările posibile. Recunoscându-se necesitatea contabilităţii, totuşi se obiectează că ea ar fi izvor de complicaţiuni şi pierdere de timp, atât din cauza formei pe care le impune înergistrării operaţiilor cât şi prin dificultăţile în informaţiunile ce i se cer. Dar absenţa contabilităţii ar absorbi mult mai mult timp spre a găsi originea pierderilor sau a erorilor, decât acela consumat în înregistrarea operaţiunilor. Pe de altă parte într’o organizaţiune, bine închegată, contabilitatea întrebuinţează minimum de timp spre a executa înregistrările, fără ca verificarea rezultatelor să impună cercetări speciale. Simplitatea metodelor c°ntabile se află astăzi într’un stadiu care nu pretinde prea mari aptitudini agenţilor, însărcinaţi cu ţinerea conturilor. In ultima analiză ignorarea contabilităţii constituie unele din obstacolele, mici în aparenţă, dar în realitate unul din cele mai importante care înfrânează şi chiar împiedică difuziunea spiritului de întreprindere. In epoca noastră, când economicul primează orice alte preocupări, contabilitatea — ştiinţă eminamente statistică — pune la dispoziţia întreprinderilor o documentare desăvârşită, dar ea trebuie să urmeze calea de organizare raţională, eliminând tot ceea ce o împovărează, cum şi spiritul de rutină, care anihilează principiile moderne, fără de care raţionalizarea lucrărilor nu se poate realiza. La sistemele empirice de altădată se opun metodele şi mijloacele raţionale modeme şi contabilitatea nu se poate sustrage dela o reformă, care s’a impus pretutindeni în toate cotele activităţii economice a omuluî Simplificarea operaţiunilor scriptice constitue principiul director al acestei reforme. Cel mai mare organizator al timpurilor moderne, Napoleon, zicea: „cel mai simplu crochiu, spune mai mult decât cel mai lung raport”. Ştiinţa organizării raţionale s’a impregnat de acest principiu primar. Procurarea cânepei şi inului pentru nevoile gospodăriei Subsecretariatul de Stat al Industriei, Comerţului și Minelor aduce la cunoştinţa generala că, în conformitate cu prevederile deciziei Nr. 217 mit 857 din 4 Februarie 1944, agricultorii sunt liberi să cumpere, anual pentru nevoile lor casnice, de la agricultorii care au cultivat în sau cânepă, până la 6 kgr. fuici sau cărţi de in sau cânepă, de fiecare persoană din gospodărie. Se înţelege prin persoane ce fac parte din gospodărie, membrii familiei şi servitorii sau lucrătorii permanenţi. Preţurile cu care agricultorii vor cumpăra fuiorul sau cărţii de in sau cânepă In condiiile indicate mai sus, nu vor putea depăşi preţurile maximale fixate pe Comisariatul General al Preţurilor prin decizia Nr. 341 publicată în Monitorul Oficial Nr. 2828 din 2 Decembrie 1943 şi anume: CÂNEPA ȘI INUL ȚĂRĂNESC b) Cânepă de Banat cu o lungime de peste 120 cm. lei 280 kgr.; Cânepă de Banat cu o lungime de 80—120 mBl. lei 260 kgr. c) Cânepă de Banat cu o lungime de sub 80 cm. lei 240 kgr. d) Cânepă de Moldova, Basarabia și Bucovina cu o lungime de peste 120 cm. lei 250 kgr. e) Cânepă de Moldova, Basarabia și Bucovina cu o lungime dela 50 cm. până la 120 cm. lei 240. f) Cânepă de Moldova, Basarabia și Bucovina cu o lungime sub 80 cm. lel 220. g) Cânepă lipovenească lei 200 kg. h) In cu o lungime de peste 10 cm. lei 380 kgr. i) In cu o lungime dela 60 până la 70 cm. lei 350 kgr. j) In cu o lungime dela 50 cm. le 60 cm. lei 320 kgr. k) In cu o lungime dela 40 cm până la 50 cm. lei 300 kgr. l) In cu o lungime sub 40 cm. lei 280 kgr. Aceste preţuri se înţeleg franco vagon staţia de încărcare exclusiv Impozitul pe cifra de afaceri. Cantităţile de fuior sau câlţi de m sau cânepă cumpărate de agricultori In modul arătat mai sus, vor circula fără certificat de transport. 4 PAGINI 5 LEI ACHITAREA DATORIILOR DIN CONVERSIUNE Cât s-a plătit pana acum* Cooperativele sanitare După cum se știe, am fost primul ziar care am arătat forurilor superioare, posibilitatea achitării anticipate a ratelor debitorilor agricoli din conversiune, sugestie care a găsit la timp înțelegerea celor în drept care au dat şi întocmit o lege în acest scop. Cum însă o parte din producători — în special viticultorii — nu au putut plăti aceste datorii din cauză că nu şi-au putut valorifica recolta de vin, etc., termenul a fost prelungit până la data de 31 Martie col., în care se va putea da posibilitatea’ ca toţi cei cari vor, să lichideze vechile datorii. Aceasta cu atât mai mult cu cât s’a putut constata, în urma examinării portofoliului de datorii din conversiune al Băncii Naţionale, următoarea evoluţie in ultimii ani. La 31 Decembrie 1938 — 1776 milioane lei; la 31 Decembrie 1939 — lei 1222 milioane; la 31 Decembrie 1940, lei 746 milioane; la 31 Dec. 1941 — 526 milioane; la 31 Decembrie 1942 — 346 milioane și la 25 Decembrie 1943 — lei 168 milioane lei. După cum se poate vedea mai sus, în cursul anului trecut, portofoliul de datorii agricole şi urbane din conversiune s’a micşorat cu 178 milioane, faţă de 180 milioane in anul 1942, 220 milioane în 1941, 483 milioane în anul 1940 şi 547 milioane în anul 1939. Se poate constata, prin urmare, că debitorii din conversiine nu s’au grăbit să lichideze datoriile ce le au, cu toate că legea apărută la 24 Septembrie 1913, le venea în ajutor într’o bună măsură, acordându-li-se avantagii destul de importante. Fireşte, că se mai nădăjdueşte că in urma valorificării recoltei, atât agricultorii, cât şi viticultorii, vor isbuti să şi realizeze sumele trebuitoare pentru a lichida restul datoriilor din conversiune, şi creind în acest fel noui resurse pentru desvoltarea creditului în comunele rurale. COOPERATIVELE SANITARE Problema asigurărilor sociale a agricultorilor se menţine încă pe planul actualităţii cu toate că discuţiunile în jurul ei au durat destul de mult. Dar deosebit de diferitele păreri şi sugestii pe care le-au formulat o serie întreagă de personalităţi, trebue recunoscut câte greutăţi întâmpină aplicarea unei asemenea legi menită să asigure pătura rurală a ţării noastre. In căutarea unei soluţi de mijloc, s-a emis în ultimul timp ideea examinării înfiinţării unor aşa numite cooperative sanitare, care în ţările din Apus, au dat rezultate destul de roditoare, ele funcţionând pe baza mutualităţii şi punând în acest mod la îndemâna asociaţiilor aparatul medical trebuincios. După unele date pe care le-am putut avea, se poate vedea că a existat chiar la noi în ţară, şi anume la Sibiu — o asemenea realizare care îşi propusese să înfiinţeze cabinete dentare şi cămine de maternitate în mai multe comune din cuprinsul judeţului. Această cooperativă şi-a adunat un număr însemnat de membri, precum şi un capital destul de important, menit să creeze nenumărate maternităţi, sub-maternită, cabinete dentare, etc., în diferitele comune din acea regiune. Iată, deci, cum prin înfiinţarea de astfel de cooperative sanitare, în regiunile cu populaţie rurală mai avansată, s’ar putea desvolta în mod treptat problema asistenţii sanitare la sate. Fără îndoială că aceste cooperative sanitare, ar avea nevoie de un important ajutor al Statului, punând la dispoziţie localurile necesare și materialul sanitar. Lichidarea bonurilor de rechiziţie prin subscrierea la împrumutul Reîntregirii 1941 Ministerul finanţelor a făcut cunoscut tratirior financiare că, în Monitorul Oficial nr. 44 din 22 Februarie 1944, s'a publicat Decretul-lege nr. 394 (Legea nr. 98), pentru fixarea condiționilor şi deschiderea creditului necesar lichidării prin subscriere la împrumutul Reîntregirii din 1941, a tuturor categoriilor de bonuri de rechiziţie, emise după data de 15 Martie 1939 şi pentru plata fracţiunilor cu numerar In baza acestui Decret-lege, bonurile de rechiziţie din toate categoriile, emise de unitate armatei române dela 15 Martie 1939 şi până la data publicării acestei legi, se pot lichida, după recontrolarea ei recalcularea lor prin subscriere la Imprumutul Reîntregirii din 1941 In această categorie intră şi bonurile de rechiziţie, care se puteau lichida in numerar, însă care nu au fost achitate până la data de 1 Martie 1944, precum şi bonurile de rechiziţie, care se puteau lichida in titluri ale împrumutului Reîntregirii în baza Decretelor-legi nr. 1702 şi 2233 din 1942 şi cari nu au fost subscrise de titulari, în termenul legal, adică până la 25 Septembrie 1942, fiind concentraţi sau din alte motive Se exceptează dela lichidare, bonurile de rechiziţie aparţinând evreilor (vezi ordinul nostru circular nr. 243.013 din 30 Ian. 1943), precum şi bonurile de rechiziţie emise pentru bunuri rechiziţionate după data de 22 iunie 1041 şi trecute în posesia armatei, deoarece aceste bunuri, conform dispoziţiunilor Marelui Stat Major, urmează să se restituie proprietarilor respectivi. Pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiunilor acestei legi, Ministerul finanţelor a invitat aduliile financiare să dea de urgenţă depoziţiuni perceptorilor din judeţul Ave., să Înceapă de Îndată primirea bonurilor de rechiziţie, dela locuitorii care consimt să le fie lichidate in titluri ale împrumutului Reîntregirii 1941 UNDE SE VOR DEPUNE BONURILE DE RECHIZIŢIE Bonurile de rechiziiţie, se vor depune de către locuitorii din comunele rurale, complectând o declaraţie, pe un formular tip, ce se găseşte la acea Adiţie financiară (sunt acelea care au servit şi pentru subscrierea la împrumutul Reîntregirii) fără a fi timbrate. Locuitorii din comunele urbane, urmează să depună bonurile de rechiziţie, cu cererea timbrată. In cazul când acea Ad-tie, nu mai are declaraţii rămase de la subscrierea în numerar la împrumutul Reîntregirii 1941, atunci se vor tipări de urgenţă declaraţii, sau la rigoare, se vor seri chiar de mână (vezi ordinul nostru circular nr 167,285 din 1 Iulie 1942). Cu ocazia depunerii bonurilor de rechizitie, se va cere titularilor să complecteze adeverinţele de primire din partea de jos a fiecărui bon, care va fi semnată de primirea sumei, această formalitate fiind indispensabilă pentru ordonanţarea valorei bonului de rechiziţie. Termenul de primire a bonurilor de rechiziţie este fixat până la data de 39 Aprilie 1944. Pentru ca toţi cei vizaţi să poată lua cunoştinţă de aceste dispoziţiuni adiţuive sunt invitate a lua cele mai întinse şi potrivite măsuri de publicitate ca: Afişări ln localurile publice, înserări în ziarele locale, iar la sate afişări la primării şi înştiinţări prin bateri de tobă Pentru ca organele fiscale să fie cât mai po fi o stingherite de la activitatea lor obişnuită,, vă recomandăm a forma itinerarii în comunele rurale, cu perceptorii şi agenţii fiscali, de preferat în zilele de sărbătoare şi Duminici, pentru ca la rândul lor nici sătenii să nu fie sustraşi dala munca lor, astfel încât, să se poată strânge dintr'o dată toate bonurile de rechiziţie, din comunele respective Pentru bonurile de rechiziţie depuse, percepţiile vor elibera titularilor, adeverinţe cu numărul de înregistrare dintrun registru special, în care se va arăta : numele şi pronumele, domiciliul, mânerile de serii ale bonurilor şi valoarea Înscrisă in bon, aceste adeverinţe vor fi retrase cu ocazia distribuirii titlurilor. In caz de pierdere, la primirea, titlurilor, beneficiarii vor da o declaraţie în acest sens. La sfârşitul fiecărei săptămâni, atât percepţiile de circumscripţie, cât şi cele de agenţie, vor Înainta direct Adiţiei financiare toate bonurile de rechiziţie, primite in cursul săptămânii expirate, Însotite de un borderou in triplu exemplar după modelul întrebuinţat la subscrierile anterioare si de cererile, originale, cu care au fost depuse. Cererile împreună cu un exemplar din borderouri, se vor păstra la pdiţie, într'un dosar special, iar bonurile de rechistţie insotite de un a! doilea exemplar de borderou, vor fi trimise Ceriului Teritorial, in primele 2 zile ale săptămânii următoare (cerându-se confirmarea) pentru a fi recontrolate si recalculate de Comisia specială instituită în acest scop conform instrucţiunilor Marelui Etat Major. Cel de al treilea borderou, se va Înapoia Percepţiei respective, purtând viza de control adve. Pentru a evita eventualele fraude, ce ar fi posibile, bonurile de rechiziţie recalculate, se vor repartiza de Cercul Teritorial pe unităţile care le-au emis și se vor trimite imediat acestora, spre a le recontrola cu cotoarele respective, pe care vor face modificarea după suma stabilită de Cercul Teritorial. Cercurile Teritoriale primind de la unităţi, bonurile de rechiziție recontrolate, le vor restitui Ad-tiilor financiare, până cel mai târziu la data de 1 Iulie 1944. Aceste bonuri de rechiziție laapdate recalculate și recontrolate de Cercurile Teritoriale, vor fi trimise In termen de 2 zile dela primire de către Ad-tiile financiare la Ministerul de războiu (Marele Stat Major, Secţia administrativă), care va proceda până la 1 Octombrie 1944 la lichidarea şi emiterea ordonanţelor de plată cu titluri şi a fracţiunilor cu numerar, pentru toate bonurile primite. Bonurile de rechiziţie se vor trimite complectate conform depoziţiilor ordinului nostru circular nr. 114951 din 1.VII.1912, Ministerului de războiu (fiatele Stat Major, Secţia ad-tivă), însoţite de un borderou recapitulativ în 3 exemplare, cerându-se dela acel departament confirmarea primirei şi înapoierea unui exemplar din borderouri, vizat de cei în drept. Faţă de importanţa ce prezintă problema consolidării acestei datorii pentru Stat, s'a dat dispoziţii să se depună toate străduinţele supraveghindu-se difuzarea instrucţiunilor necesare in rândurile populaţiei, pentru ca toţi cei interesaţi, să ia cunoştinţă cât mai devreme şi să fie lămuriţi pe deplin, arătându-se că cei care nu subscriu acum aceste bonuri la împrumutul Reîntregirii 1911, nu le vor mai putea valorifica decât numai după terminarea războiului, conform art. 54 din legea rchiziţiilor şi în condiţiuni care se vor stabil atumrii „ Menţionăm de asemenea că, subscrierile făcute cu bonuri la împrumutul Reîntregirii, nu dau dreptul la scăderi de la impozitul excepţional al Reîntregirii. Toate lucrările cu bonuri de rechiziţie, vor fi în cea mai perfectă ordine, pentru a fi cercetate si a se putea da relaţiunile cerute de cei Interesaţi. In acest scop, va fi necesar să înfiinţaţi un registru, In care să se treacă: Numărul de Înregistrare al cererii; numele şi pronumele; domiciliul; numărul bonului de rechiziţie; data când a fost smis: valoarea Înscrisă în bon, ce bun a fost rechiziţionat; numărul şi data raportului cu care a fost trimis Cercului Teritorial, pentru recontrolare şi recalculare; numărul şi data adresei cu care a fost Înapoiat de Cercul Teritorial; valoarea după recontrolare şi recalculare; numărul şi data raportului cu care a fost trimis Ministerului de războiul Mraele Stat Major Scţia activă, pentru lichidare. ****** ♦ ♦♦♦•«»♦»«-♦♦...» | PENTRU CRESCĂTORII DE VIERMI DE MĂTASE Staţiunea Sericicolă Bucureşti — Băneasa, aduce la cunoştinţa crescătorilor de viermi de mătase că pentru procurarea seminţei de care au nevoie în primăvara 1944 urmează să se înscrie la primăriile respective, la Ocolul agricol cel mai apropiat sau le agenţii agricoli comunali cari vor întocmi tablouri ce se vor depune la Camerele agricole judeţene, împreună cu sumele cuvenite. Camerele agricole, vor procura sămânţa necesară întregului judeţ, dela Staţiunea Sericolă, socotit a 25 lei gramul, loco Staţiune. Sămnţa se poate procura şi direct dela Staţiune insă numai pentru crescătorii cari se angajează să o ridice personal, întrucât nu efectuăm expedieri prin poştă-Mandatele poştale trimise contrar acestei înştiinţări vor fi refuzate. SITUAŢIA FONDULUI DE PAZĂ PE 1943-1944 Decretul lege nr. 151 din 25 Februarie 1942, privitor la funcţionarea paznicilor agricoli prevede prin art. II că paznicii agricoli vor fî plătiţi de Camerele Agricole din „fondul de pază’ alimentat printr’o taxă de hectar ce se stabileşte anual pentru fiecare comună de către comitetul agricol comunal. Prin art. III . al aceleiaşi legi se mai precizează că această taxă se plăteşte mural în bani şi se va încasa prin organele fiscului, odată cu impozitul agricol, virsindu-se la administraţia financiar pe seama Camerei Agricole judeţene pentru fondul de pază. 1 I I In vederea lucrărilor bugetare Ministerul finanţele având urgentă nevoie a cunoaşte care este totalul debitului provenind din „fondul de pază” pe ex. 1943/1944 cere fiecărei administraţii financiare să-i prezinte o stuaţie cuprinzând: 1. Debitul pe întreg județul pe ex. 1943/1944 din fondul de pază; 2. Sumele încasate din acest fond până la la Februarie 1944. " Miercuri 1 Martie 1944 MUlIIIUillllllUlttllSlMliUliSiiliUilIllllllir î 4 apárut : 1 1 No. 213 I 1 din revista săptămânal? | I Tmpul Familiei! Timpul pentru toţi |iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii PUBLICITATEA se primeşte Ic administraţia rlamn- Ini $1 la toate agențiile de publicitate Proprietar. ..A RO I S“ S. A. Înscris sub Ni 203 Trib P1«» Red» rtps .»bil-AL. PTROVICI BURSA Volumul afacerilor s’a menţinut la nivelul obişnuit şi in şedinţa de Luni. Valorile cu venit fix au fost mai căutate, unele dintre ele încheind susţinute. Cităm Consolidarea la 58VI delà 57 vt, Exproprierea şi Reîntregirea. Numai renta unificată 9b*U a coborit la 58 delà 591/*. Valorile cu venit variabil n’au apărat in număr mare de sorturi, lipsind In special cele mai însemnate hârtii industriale. Deasemeni şi volumul operaţiunilor s’a menţinut restrâns, insă comparativ cu şedinţele precedente, a fost mai mulţumitor. Tendinţa acţiunilor a fost slabă, diferenţe mai însemnate in minus înregistrând doar următoarele petrolifere: Creditul Minier la 910 dela 980, Astra Română la S775 dela S875 şi Petrolul Românesc la 1500 dela 1700. Târgul liber a fost slab. Târgul alimentar După o lipsă simţită de păsări vii şi tăiete, sosirimai mari au restabilit situaţia. De asemenea târgul a fost mai îndestulat cu carne de viţeiEste drept că începerea postului a încetinit cererile. Pe târgul legumelor — hala Ghica — s’a înregistrat sporire la preţul cartofilor, 15 lei, (Duminica) deşi mercurialul fixa acest preţ la 13 lei kgr. Autorităţile de control nu au apărut în piaţă până la închidere. Ouă în abundenţă la preţul de 14 lei bucata. Cereale leguminoase Târgul leguminoaselor destul de activ. Mazărea comestibilă şi fasolea dispun de o piaţă prielnică, prima pentru acoperiri de export, a doua pentru consumul intern. S’au tratat partide de mazăre „Victoria“, cu 10—15*10 gărgăriţe moarte şi corpuri streine la preţul de 280 000—290.000 lei vagonul, bordo şlep. Mazăre furajeră neglijată curs nominal lei 130.000 vagonul, bordo şlep. Fasolea din noua recoltă s’a tratat pe bază de 165.000—170.000 lei vagonul, stafia de încărcare-Meiul evoluează într’o ambiantă calmă, la prețul de 145.000—150 000 lei vagonul, duplicat cfr. Turtele de floarea soarelui cotează 245.000 lei, bordo șlep. Coloniale In compartimentul articolelor coloniale propriu zise s-au adus pe piaţă, pe calea importului, piper boabe, care se oferă la preţul de engros de 2050 lei kgr. (la detaliu 3000 lei igr.). Tendinţa e orientată spre scădere din cauza ofertei active. Se oferă dintre aromate, scorţişoară la 2400 lei kgr.; la detaliu preţul afişat: 4000 lei kgr. Mici cantităţi de embahar: preţ cu amănuntul lei 4200 kgr Ceaiul se vinde la 10600 şi 11140 lei kgr. Orezul indigen lei 350 kgr. Cumpărarea încălţămintei noui se va putea face fără obligaţia predării aceleia vechi Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile, a dat următoarea decizie: ART. 1. — Pe data publicării prezentei deciziuni în „Monitorul Oficial”, se abrogă Deciziunea Nr. 1442/ 1943 şi art. 1 al Deciziei Nr. 1452/ 943, relative la obligaţia de a preda — la cumpărarea unei perechi de Încălţăminte noui confecţionate cu talpă de bovine, bivol sau cavaline — una pereche de Încălţăminte uzată. ART. 2. — încălţăminte uzată adunată pe temeiul deciziunii nr. 1442/ 1943 şi nr. 1452/1942 de către fabricele, magazinele şi atelierele de încălţăminte, economatul general al funcţionarilor publici şi de către economatele judeţene se va preda cu borderou Comitetelor judeţene ale Consiliului de patronaj, iar Încălţămintea uzată adunată de către magazinele militare, mandatare ale direcţiei subsistenţei din subsecretariatul de stat al aprovizionării, Întreprinderilor industriale şi instituţiile publice care au cotă directă de pielărie de la DRAP va rămâne la dispoziţia acestora. ART. 3. — Comitetele judeţene ale Consiliului de patronaj care sunt obligate a Îngriji de primirea şi trierea încălţămintei precum şi instituţiunile şi întreprinderile prevăzute In art. 2 vor comunica in termen de 15 zile dela publicarea prezentei deciziuni In „Monitorul Oficial“ situaţia Încălţămintei uzate şi anume: a) numărul total al perechilor de încălţăminte veche uzată, adunată; b) numărul de perechi de încălţăminte veche care nu mai poate fi reparată; c) numărul perechilor de încălţăminte ce pot fi reparate; d) cantitatea de materiale de talpă şi piele pentru repararea Încălţămintei vechi dela punctul c. ART. 4. — încălţămintea veche ce mai poate fi întrebuinţată după reparare, se va repara de către instituţiunile şi întreprinderile prevăzute în art. 2, iar Încălţămintea veche care nu se mai poate utiliza va fi predată ORAP-ului. ART. 5. — încălţămintea veche reparată se va distribui: a) de către Consiliul de patronat, populaţiei civile nevoiaşe; b) de către magazinele militare mandatare ale direcţiei subsistenţei din Subsecretariatul de Stat al aprovizionării şi de către întreprinderile industriale şi instituţiile publice care au o cotă directă de pielărie de la DRAP, funcţionarilor lucrătorilor şi membrilor familiilor acestora. Preţurile de vânzare ale paielor de in şi cânepă Comisariatul general al Preţurilor a dat următoarea decizie: ART. I. — Preţurile de vânzare maximale ale paielor de în şi cânepă provenite din recolta anului 1943, se fixează după cum urmează: 1. Paie de in pe kgr. a) Calitatea a l-a cu o lungime de peste 75 cm. 32 lei. b) Calitatea a Il-a cu o lungime dela 60—75 cm. 27 lei. c) Calitatea a III-a cu o lungime dela 35—60 cm. 23 lei. Prin lungimea paielor de în se înţelege distanţa măsurată de deasupra rădăcinii şi până la jumătatea ramificaţiei. 2. Paie de cânepă pe kgr. a) Caltatea a l-a cu o lungime de peste 150 cm. 25 lei. b) Calitatea a ll-a cu o lungime dela 100—150 cm. 22 lei. c) Calitatea a Ill-a cu o lungime dela 70—100 cm. 20 lei. ^Prin lungimele paielor de cânepă se înţelege distanţa măsurată dela canatul de jos, după tăierea rădăcinii, până la jumătatea ramificaţiei, paiele trebuind să aibă un diametru mai mic de 1 cm. ART. II. — Preţurile maximale de vânzare stabilite în articolul I din prezenta deriziune se înţeleg franco garaproducătorului, schelă sau topitoria cea mai apropiată, pentru paie de in şi de cânepă bine condiţionate, uscate, curate şi a căror coloare este cea normală Producătorii sunt obligaţi să trasporte şi să predea paiele de în Si cânepă franco gara de încărcare, la schela sau topitoria cea mai apropiată. ART. III. — Producătorii cari au contracte cu diferite topitorii din ţară şi de la care au primit seminţe, avansuri, etc. sunt obligaţi să predea topitoriilor cu care au contracte paiele de in şi cânepă imedit după recoltare, în conformitate cu prevederile prezentei deriziuni. ART. IV. — Infracţiunile la prevederile prezentei deriziuni se pedepsesc în conformitate cu dispozitiunile legii Nr. 282 publicată în Monitorul Oficial Nr. 100 din 1 Mai 1943 cu modificările sale ulterioare ■ --—■**- 1