Argus, iulie 1944 (Anul 34, nr. 9340-9364)

1944-07-02 / nr. 9340

. ’ y ANUL XXXIV Nr. 9540 Citiţi şi răspândiţi ZIARUL „TIMPUL ULTIMILE SURI DIN I Sl STRĂINĂTATE In ţară In străinăî^ic Tariful în functiuns» de convenţiile noslal* internationals .­­( ABONAMENTE: lin an 2500 Lei 6 luni 1500 Lei 3 luni 800 Lei Pentru bănci. soetptS! s! Instituai publice 3000 lei on'-' 7 lei in — 12 Iei în străînătate 2 PAGINI 71 LEI Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei DUMINICĂ 2 IULIE 1944 PUBLICITAT­E­A AL. PETROVIGI BIROURILE: Bucu­reşti, str. Sărindar No. 15. Tel. 3.05.44. se primeşte la administraţia ziaru­lui şi la toate agentele de publici­tate. Proprietar: „ARGUS" S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil . POLITICA PREŢURILOR In timpurile anormale, cum sunt a­­cele de războiu, există, o categorie de oameni, cari încearcă a realiza câşti­guri extraordinare, speculând artico­lele de prima necesitate. Este catego­ria Speculanţilor, cari apar totdeauna un asemenea vremuri şi a căror exis­tenţă şi acţiune este în funcţie de vi­gilenţa şi contra acţiunea organelor speciale de fixare şi control a preţu­rilor. Suntem în plăcuta situaţii,ne de a constata că în ţara noastră s’a putut ajunge la o politica precisă a preţuri­lor produselor din toate sectoarele dublată de un control dintre cele mai energice şi eficace. Problema preţurilor a fost pusă pe planul întâiu încă de la începutul răz­boiului, dar, a luat o formă precisă şi eficace mai ales în ultimii ani odată cu înfiinţarea Comisariatului general al preţurilor. Politica preţurilor nu este atât de simplă pe cât se credea pentru că nu este suficient a fixa preţurile la câteva articole de primă necesitate sau mare consum ci este nevoie de o coordona­re a tuturor preţurilor în toate sectoa­rele, pentru ca să nu se creteze hifa­­tenduri între diferitele categorii de producători deoparte şi de consuma­tori de altă parte,, precum şi intre fac­tori de producţie din d­ferite sectoare între ele Când se fixează — spre exemplu — preţul unui articol fabricat indirect trebuie studiat preţul materiei prime, preţul combustibilului, preţul tarifelor de transport pentru­­m­ateria primă şi cea fabricată, capacitatea de plată a consumatorilor (salarii) etc. etc. Alt exemplu: Dacă astăzi se fixează preţul untului, aceasta atrage după sine fixarea preţului laptelui, apoi al uleiului şi deci a seminţelor d­eagănoa­­se, al grăsimilor şi deci a porcilor şi aşa mai departe. Intre toate trebuie să existe o core­laţie şi o coordonare care să stabileas­că un echilibru,­­fără de care întreaga politică a preţurilor nu poate avea re­zultatele dorite. Tocmai acest procedeu a constitu­t baza acţiunei desfăşurate de Comisa­riatul general al preţurilor, care a reuşit a stăpâni astăzi piaţa şi avea în orice moment in mână preţurile majorităţii produselor din toate sec­toarele. Organul de control al preţurilor are zilnic în faţă situaţia tuturor preţuri­­lor şi la orice modificare a preţului unui singur articol, este în posibilita­­tea de a acţiona în toate sectoarele în care această modificare ar influenţa sau ar avea vreo legătură. Fără a exagera, putem spune că România ocupă primul loc după Ger­­mania între toate ţările, din punct de vedere­ al politicei preţurilor. Nu este mai puţin adevărat că a­ceasta acţiune nu poate da rezultatele urmărite, fără exercitarea unui con­­control cât de­ntens şi de draste. Deşi organele de control îşi fac datora fiind prezente pe teren în orice timp şi oriunde,­­şi în această privinţă Ca­pitala ne oferă exmplul cel mai apro­piat şi mai eloquent),totuşi el ar tre­bui şi mai mult intensificat întrebuin­­ţându-se cât mai multe elemente din adm­instraţie refugiaţi şi chiar parti­culari specialişti în materie, deoarece tentaţia îmbogăţirei „peste noapte“ încă mai dăinueşte la mulţi negustori sau Întreprinzători şi mai ales la acei născuţi“ în vremurile anormale de astăzi. Se mai cere de asem­enea ca şi pu­blicul consumator să fie prezent la da­torie, dând tot concursul organelor de control şi susţinând greaua activitate de răspundere a organului central al preţurilor. Oricare cetăţean ce se va înţelege cu speculantul pentru intere­sul propriu, va face o crimă în contra tuturor celorlalţi oameni muncitori şi cinstiţi cari nu-şi pot permite a plăti supra preţuri­. Şi aceştia vor trebui identificaţi şi sancţionaţi la fel cu speculanţii. O acţiune atât de bine organizată şi condusă nu trebuie să fie torpilată nici de speculanţi nici de plătitorii d­e suprapreţuri. ION SCUTARU P­I­A­Ţ­A TÂRGUL ALIMENTAR Aprovizionarea pieţ­ii de produse alimentare este mulţumitoare cu o­­cebire in compartimentul legumelor şi zarzavaturilor unde preţurile au scă­zut ,se preceduă şi cedări de pre­ţuri la aşa zisele „produse de seră” sau trufandale. Livrări mai restrânse de elme şi mezelul­ in com­plectarea bonurilor d® cartele. Ameliorare notabilă pe târ­gul pasărilor vii: găini, pui şi boboci de gâscă in cantităţi suficiente; pui tăiaţi iei 565 bucata. S’a distribuit o mica cantitate de ouă în hala Ghica la preţul de 13 lei bucata; calitatea lasă de dorit. CEREALE iei 85; fasole fidea lei S0; fasole gr. —, sau pestriţă tei 85 ; castra­veţi 20-40 buc.; varză lei 40; do­vlecei lei 15-20 bucata. Preţurile fructelor se menţin la un nivel ridi­cat. Activitatea târgului de cereale le­guminoase şi oleaginoase evoluează într’o atmosferă cal­mă. Se efectuiază unele încheieri pentru export, de ma­zăre și turte oleaginoase. Pe piaţa, produselor reglementate se procedea­ză la cumpărări pentru aprovizionă­rile consumului intern. Preţurile neschimbate ale produse­lor negociabile din târgul liber, le reproducem după cum urmează (pe vagonul de 10.000 kg.): Mazăre comestibilă „Victoria” iei. 280.000, stație de încărcare producă­tor; lei 300.000 bordo siep. Mazăre furajeră „Victoria” 190.000 lei, franco vagon stație de încărcare. Fasolea din recolta 1943 iei 180.000-­­190.000 duplicat c.f.r. Turtele de floarea soarelui, lei •280.000—290.000 bordo şlep. ARTICOLE DE MENAJ . Magazinele cu articole de menaj sunt cercetate de o clientelă mai li­berală, în caia ce priveşte articole de curentă trebuinţă şi populare. Asor­timentul, satisfăcător­ia, sticlărie, faianţerie, oaie smălţuite. Cereri mai susţinute la pahare, ceşti farfurii, tacâmuri, toate dă fabricaţie indi­genă. Vasele de fier smălţuit prezintă de­ficienţe de fabricaţie din genere sunt uşoare. Activitate mai calmă în ragopul de maşini şi lămpi de gătit; se cer însă piese de schimb pentru aceste din urmă articole (coşuri în special), însă ■ lipsesc. Preţurile se menţin la un nivel pu­ţin ridicat, faţă de creşterea preţu­rilor materilor prime. TÂRGUL ALIMENTAR Transporturi de peşte au ameli­orat in oarecare măsură aprovizio­narea târgului cu acest aliment. Târgul de pasări vii activ. Preţuri: ’garni, lei 500 bucata; pui lei 250; pui mari lei 330; raţe lei 400 buca­­­.ta; boobci de gârcă lei 050 bucata. In hale s’au vândut ouă conser­vate la preţul de 13 lei bucata. Preţul legumelor şi zarzavaturi­lor în scădere (pe kg.) : cartofi noui lei 26; mazăre verde lei 15-21; fasole ţucără lei 50; fasole verde Nici o modificare în structura şi atitudinea târgului de cereale, le­guminoase şi oleaginoase. Preţurile neschimbate ale produ­selor negociabile în târgul liber, le reproducem după cum urmează (pe vagonul de 10.000 kg.) ; Mazăre comestibilă Victoria lei 280.000 staţie de încărcare Produ­cător, lei 300.000, bordo slep. Mazăre furajeră Victoria, lei 190 mii, franco vagon staţie de încăr­care. Fasolea, recolta 1943, lei 180.000- 190.000, duplicat c. f. r. Turtele de floarea soarelui lei 290.000-300.000, bordo slep. ARTICOLE FERARIE Slabă activitate de fier Pentru­­instrucţiuni (fier beton, comercial, cuie rcc.). In general magazinele şi depozitele urbane dispun de oare­cari cantităţi de aceste produse, în r­aport cu neînsemnatele lucrări in sectorul construcţiunilor de imo­bile. Căru­ile de aparate, piese de schimb , accesorii Pentru maşini şi motoare sunt satisfăcute, de ase­menea asortimentul este satisfăcă­tor ni în saionul de piese de schimb pentru maşini agricole. Perspectivele comerţului de maşini şi unelte agricole se arată oarecum normale, dar nu indică o desvoltare deosebită a afacerilor. Se resimte lipsa, de metale nefe­roase. Compoziţie pentru lagăre se găseşte în cantităţi moderate. Câteva preţuri: Cazmale cu re­zistenţă kg. lei 165; lopeţi străine kg. lei 166; sape fum. şlefuite buc. lei 253; furci de sfeclă lei 220 buc.; furci de cartofi lei 300 buc.; greble „Adler” cu 10 dinţi lei 176,30 buc.; cu 18 dinţi de 176,85 bucata. Lant nr. 38 kg. lei 336,65; Nr. 25. kg lei 276.80. AŢA DE CUSUT Aţa de cusut este intens cerută; magazinele sunt satisfăcător apro­vizionate cu acest articol de mare consum de către industria indigenă. Producţia de aţă de cusut din bumbac şi celofibră este special re­glemen­tată. Lipsa de bumbac a de­terminat o augumentare a Procen­tului de celofibră astfel că târgul este supraîncărcat cu aţă de cusut sută în sută din celofibră. Această aţă este slabă şi cu rezistenţă re­dusă la umezeală- CEREALE i­otó : ­­i I/ Necesitatea unei legi speciale PENTRU CARNETELE LA PURTĂTOR PIERDUTE, FURATE SAU DISTRUSE In urma bombardamentelor aeriene numeroase carnete de depuneri la bancă, de tipul ,,la purtător“, au fost distruse, furate sau pierdute. Proprietarii unor asemenea carnete nu mai pot încasa nimic din depune­rile lor, deoarece băncile emitente nu pot face nici o plată în contul su­me­lor înscrise în carnetul la purtător fără prezentarea acestui carnet. Se pune deci întrebarea: care este mijlocul pentru cei aflaţi în această situaţie de a reintra în posesiunea drepturilor lor? Carnetele la purtător — cu­ sau fără parolă , deşi au cunoscut o conside­rabilă extindere in rândurile comer­cianţilor,­ industriaşilor ca şi ale sim­plilor particulari, totuş ele fiind de creaţiune relativ recentă, nu au fost până în prezent reglementate pentr'o lege specială, apropiată acestui ger­ de titluri. Legea, titlurilor la purtător pierdu­te, furate sau distinse din 15/28 No­em­vrie 1918 și legea cambiei din 1 Mai 1934 nu ar putea fi aplicate cu privire la aceste carnete la , purtător deoarece prima lege se referă numai la titlurile la purtător emise in blo, şi purtând valori uniforme, cum est cazul cu acţiunile şi obligaţiunile iar nu şi la titluri emise individual şi conţinând valori variabile dela un tit­lu la altul, cum sunt carnetele la pur­tător, iar cea de a doua lege se referă numai la titluri la ordin nu şi la tit.­luri la purtător. In lipsa unei legi speciale, urmează deci să se aplice carnetelor la purtă­tor, principiile de drept, comun. Este adevărat că în împrejurări nor­male, aceste principii de drept co­mun , după cum­ convenţia dintre părţile contractante are putere de lege, în măsura în care nu contravi­ne ordinar publice sau bunelor mora­vuri , sunt suficiente pentru asigura­rea drepturilor de­ponenţilor. In caz de pierdere sau distrugere a unor asemenea carnete — eventualita­te devenită atât de freventa în urma evenimentelor creiate de starea de rasboiu , normele dreptului comun nu mai sunt însă de nici un ajutor pentru apărarea intereselor proprie­tarului care este deposedat de în­scrisul ce constată creanţa sa, acest proprietar fiind ameninţat să-şi vadă sacrificat, odată cu pierderea carnetu­lui, însuşi dreptul asupra economiilor an­e. Cam­ sunt pe scurt aceste norme c'­e drept comun? T­inci­piul general este că posesorul de bună credinţă al­ unui titlu la pur­tător .7. ca şi posesorul oricărui bun mobiliar , cu care titlul la purtător este asimilat , dobândeşte proprietatea lui di intim prescripție instantanee (V. art. 1609 al. 1 cod civil). In mod excepțional, atunci când un bun mobiliar este pierdut sau furat, est­e îngăduită revendicarea lui de­ci cei « posedă » chiar când acesta este de bună credință — timp de trei ani ce la data pierderii sau furtului (V. art 1609 al. 2 cod civil). Această excepţie care de altfel dă prilej la rare aplicaţiuni în prac­tică , nu se referă şi la titlurile la purtător pentru cari, codul comercial, în scopul de a­­asigura circulaţia ne­stânjenită a unor asemenea titluri, prevede în mod expres că «ie nu pot fi reclamate niciodată dela posesorul de buna credință ci numai dela po­sesorul ce a găsit sau sustras titlul sau care l’a dobând­it cunoscând a­­ceste împrejurări (v. art. 58 al. 2 cod comercial). In fine, o ultimă dispoziție legală prevede că atunci când titlul la pur­tător este uzat, deteriorat sau dis­trus, proprietarul lui este în drept ca, în contradictor cu emitentul titlului, să obțină, un duplicat al lui sau un lit­lu echivalent (v. art. 5­3 al. 1 cod. co­mercial) . Față de această situație legală, a­­pare de la prima vedere­ că, în cele mai multe cazuri, proprietarul unui carnet la purtător pierdut, furat sau distrus îşi poate vedea pierdut însuşi dreptul său asupra sumelor de bani înscrise în carnet. Aşa se prezintă,, de pildă, cazul: 1. Când carnetul nu este găsit fa­­deseori pentru bunul motiv că, titlul pierdut nu a fost descoperit şi însuşit de nimeni), ştiut fiind că fără carnet banca nu poate elibera banii; 2) Când carnettul este găsit dar posesorul iui e de bună credinţă, adi­că fără să aibe cunoştinţă că titlul dobândit de el este găsit sau sus­tras; 3. Când carnetul la purtător, de ca­re proprietarul a fost deposedat, era cu o parolă secretă, cunoscută numai de acesta și de bancă și fără decla­rarea căreia nu poate fi eliberată nici o sumă de bani chiar dacă ar fi pre­zentat carnetul, căci, în acest caz, care este fără îndoială cel mai frec­vent în practică — proprietarul nu mai poate face nici o încasare, de­oarece nu mai posedă carnetul, iar posesorul carnetului nu poate ridica nici o sumă de bani, deoarece nu cu­noaște parola. 4. În fine, chiar când carnetul a fost distrus în urma unui incendiu, bombardament sau a altui fapt, drep- tul proprietarului e ca și pierdut, căci distrugerea carnetului, neputând fi mai niciodată, în mod special şi cu precizie, dovedită şi existând, deci, o cât de redusă probabilitate ca totuş carnetul să existe şi să se poată fi prezentat de cineva, banca emitentă e nevoită a se opune la plata creanţei către proprietarul real spre a nu risca să plătească a doua oară ace­iaşi sumă posesorului eventual al car­netului. Aşa­dar, aproape în­totdeauna, proprietarul carnetului la purtător, prin simplul fapt al pierderii înscrisu­lui ce constată creanţa sa, se vede pus în situaţia de a-şi pierde însăşi dreptul său de creanţă, uneori în fa­de­­s. Vasale N. Buia Avocat voarea posesorului de bună credinţă şi alteori în beneficiul băncii emitente. Acestui proprietar nu-i rămâne po­sibilitatea de a-şi revendica titlul său, decât în unicul şi rarul caz în care carnetul furat sau pierdut este desco­perit la o persoană dovedită a fi de rea credinţă. E inutil să se adauge că, chiar în­­tr’un asemenea caz excepţional, in­trarea în posesia carnetului este le­gată de incerte şi penibile întârzieri . Continuare în pagina 2-a Târgul­ internaţional de materii prime Perspectivele comerţului de materii prime după război. Co­m­petiţiunrea anglo-americană. Evoluţia cursurilor principalelor mâini prime. De pe acum, cercurile economice britanice examinează cu o deose­bită atenţie problema reluării ac­tivităţii pe pieţele de materii pri­me, de către comerţul privat. In cursul răsboiului s'au impus mo­nopoluri de stat în numeroase sec­toare de materii prime, cari urmea­ză a fi supuse iarăşi în circuitul pie­ţelor libere. In acest scop s’a con­stituit „British Federation of Com­modity­ and aided­­brade Associa­tion”, formata din 40 organizaţiuni cu 4000 firme, cari prin faptul mo­nopolurilor de stat, au fost aproa­pe complet eliminate, în cumul războiului, de pe târgurile mate­riilor prime. Această federaţiune urmăreşte şi aşezarea pe alte baze a târgului termen de materii prime» spre a se feri evoluţia cursurilor de specula­­ţiunile neserioase şi iresponsabile. Pentru o normală funcţionare a târgurilor de materii prime, în e­­poca postbelică este necesară şi o armonizare temeinica între produc­­ţiune şi pieţele de desfacere, unde se va resimţi insuficienţa mărfuri­lor, nu atât din cauza evoluţiilor acestei producţii cât din dificultă­ţile de transport­­maritim, ce se pre­văd­ a se ivi imediat după înche­­erea păcii. Nu este mai puţin adevărat ca firmele britanice de materii prime se tem­ de concurenţa americană. In cursul războiului trugurile de materii prime s'au deplasat şi în St. Unite, astfel că numeroase măr­furi nu mai constituesc un mono­pol pur britanic. Paralel cu acea­stă deplasare s’au înfiinţat, cu o­­sebire în sectorul metalelor nefe­roase, unele industrii, cari eman­cipează complect St. Unite de sub tutela britanică. Astfel se preci­zează că nouile instalaţiuni din Te­xas, sunt în măsură să rafineze tot cositorul necesar consumului a­­merican. Se ştie că minereurie de cositor erau prelucrate pe foc în uriaşele instalaţiuni engleze din Ma­lezia, în timp ce minereurile boli­­viene sau africane erau prelucrate în Anglia şi apoi exportate în St. Jiuite. Suscitată federaţiune engleză cu­prinde importante firme cu mari interese în industria de metale ne­feroase: zinc, cositor, aluminium şi plim­b. In cursul ultimei decade nu se semnalează nici o schimbare în mi­șcarea cursurilor metalelor nefe­roase. PREȚUL’ METALELOR NEFEROASE Cuprul HAMBURG. Cupru electrolitic, d­f. Hamburg Bremen sau Rotter­­dam; termen Rm. 73 pe suta de kg. de kgr. NEW YORK (în cents pe lb). Cupru electrolitic, 17* Promptt 11,75.­­ ■ . I I U | Termen 30—90 zile 11,75. Cupru electrolitic. Scond hand 12. I Cupru importat 11,25. LONDRA. Cuprul se negociază la prețul invariabil de 62 lst. tona lungă (1016 kgr.).. 0®5ăteB*M| Târg calm, fără modificări de cursuri. HAMBURG. Afaceri calme. Ter­men Rm 310 pe suta de kgr. LONDRA. Cositor „Standard în 1st. tona lungă, prompt 300 1st. NEW YORK. Cositor „Straits“ 52 cents pe lb. Zssac&şl * HAMBURG. Tendință calmă, (preț pe 100 kgr.) : Zinc brut de uzină Km. 21,10. NEW YORK, (în cents pe lb.), S.25. Londra (pe tonă lunară), 1st. 25. Plumfesti NEW YORK, (în cents pe lb.): Plumb Soft Foreign, 6.50. LONDRA. Lst. 25 tona lungă. Alaiminium BERLIN. Aluminium pur 99 la sută, blocuri brute Rm. 127 suta de kgr., în bare Rm. 132. HAMBURG. Blocuri originale de aluminium brut 99 la sută Rm. 127 suta de kgr. Sârmă, tablă, 99 la sută, Rm. 152 suta de kgr. Nikolia NEW YORK, (în cents pe lb.). Nikel electrolitic: 35. LONDRA. Preț intern pe tonă lungă 1st. 190—195. Ae­aîpmossiu LONDRA, (tona lungă). Anti­moniu 99 la sută; 1st. 120. Anti­moniu 70 la sută; 1st. 100. Crommil LONDRA. Minereu de Crom 'de India, cif. baza 48 la stoa (pe tona lungă) 1st. 165—175. Wolfram LONDRA, (tona lungă Cif.). Minereu de wolfram 1 °/o shill. 55. KETALE PREŢIOASE ARGINTUL. BERLIN, Argint 1.000 Ia mie Rm. 35.50—38.50 pe kgr. HAMBURG. Argint fin. Rm. 35.50—38.50 pe kgr. NEW YORK, (în cents pe unice — 31 grame 1035). Argint fin. cents 44 75 LONDRA. Argint în baie sau fin, prompt 23 jum. shill, uncia. Centimiare in pagina 2-a ♦ 444 444444 Disolvarea comisariatului bulgar pentru economia de război SOFIA, 30 (Bp.). — Ministrul de comerţ al Bulgariei d­. Wasiloff a comunicat că comisariatul su­prem pentru economia­ de război, înfiinţat anul trecut, a fost disol­­vat acum de consiliul de miniştri. Comisariatul care era subordonat consiliului de miniştri deţinea Pu­teri depline pentru reveni­rea pro­ducţiei şi aprovizionării precum şi în stabilirea preţurilor. ’Au exis­tat fără greutăţi în ce priveşte consensul între măsurile comisa­riatului şi ministerul de finanţe, comerţ şi agricultură cât şi cu di­recţiunea pentru mobilizarea ei­ PRELUNGIREA TERMENULUI pentru PIATA IMPOZITULUI STATISTIC DE LEI 1000 PÂNĂ LA DATA DE 10 IULIE INCLUSIV Ministerul Finanţelor aduce la cu­noştinţa contribuabililor că termenul de 30 Iunie 1944, prevăzut de art. 21 din legea Nr. 237 din 7­ Aprilie 1944, până când se putea plăti impozitul statistic de lei 1.000 de orice locuitor al ţării, de orice ses, în vârsta de 21­­00 ani împliniţi se prelungeşte până la data de 10 Iulie 1944 inclusiv. Oi ce nu vor achita impozitul sta-­stic de lei 1.000 până la acea dată, vor fi urmăriţi după data respectivi pentru dublul sumei datorite, deci pentru 1­.000 lei. Se atrage atenţiunea că autorităţile şi Instituţiile publice de orice fel diu vor elibera nici un act, nu vor face la cerere­­.ici o Înscriere în evidenţele o­­ficiale ,­ nu vor plăti nici o sumă cu­venită celor care nu vor face dovada achitării impozitului statistic. Prelungirea termenului pentru plata contribuţiei minimale la împrumutul Apărări Naţionale până la 31 Iulie Ministerul de Finanţe aduce la cu­­noştinţa contribuabililor că termenul de 1 Iulie, prevăzut de art. 27 din Le­gea 236 din 23 Aprilie 1944, până când se putea achita contribuţia minimală la împrumutul Apărărei Naţionale din 1944, se prelungeşte până la data de 31 iulie, dată după care contribuţia minimală neach­itată se transformă de drept şi pe aceeaş dată în impozit. Toţi cei care nu vor achita până la data menţionată mai sus contribuţia minimală la împrumut, nu vor mai primi titluri ale Împrumutului respec­­tiv) ci vor fi urmăriți, după acea dată,­­ pentru sumele corespunzătoare cu ti­tlu de impozite. . REGLEMENTAREA APELURILOR IA COMUNA BENEVOLĂ A PUBLICULUI Monitorul Oficial din 30 Iunie 1944 publică următorul decret-lege privi­­­­tor la reglementarea apelurilor la contribuţia benevolă a publicului: AHT T. — Apelurile la contribuţia benevolă a publicului sa vor face în co­ndiţiunile legii de, faţă şi numai în scop naţional, religios, cultural şi de asistenţă socială. ART. 2. — Prin apelul de contri­buţie benevolă a publicului se înţe­lege: Colectele de bani sau bunuri de orice fel efectuate din casă în casă, pe străzi, în pieţe, în localuri,, prin adrese, liste de subscripţie, prin ba­zaruri, festivităţi publice, serbări, ba­luri, serate şi reprezentaţii de orice fel sau prin orice alt mod, al căror produs este destinat In totul sau In parte, scopurilor arătate mai sus. ART. 3. — Apelurile la contribu­ţia benevolă a publicului se vor face prin persoanele juridice de drept pu­blic şi de drept privat fără scop lu­crativ şi prin orice instituţie publică. Apelurile la contribuţia benevolă a publicului nu vor putea fi făcute de­­cât cu o prealabilă, autorizaţie a Gu­vernului, dacă cuiri. tctCUlti­­u naţional, religios sau cultural. Apelurile în scop de asistență so­cială cu caracter general, local sau regional, vor fi autorizate de Comite­tul de direcție al Consiliului de Pa­tronaj al Operelor Sociale. ART. 4. — Autorizația Guvernului se va da prin jurnal al Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministerului Culturii Naţionale şi al Cultelor. Autorizaţiunea Guvernului şi cea a Comitetului de direcţie al Consiliului de Patronat va cuprinde: ART. 5. — Cererile de autoriza­­ţiune pentru apeluri la contribuţia benevolă a publicului vor trebui să serate suma necesară realizării scopu­lui urmărit precum și bunurile exis­tente, afectate acelui scop. Cum va funcţiona comisia specială arbitrală pentru revizuirea contractelor de lucrări Monitorul Oficial din 30 Iunie 1944, publică: Art. I. Comisiunea specială arbi­­trală pentru revizuirea contracte­lor de lucrări ale ministerului jus­tiţiei, înfiinţată prin legea nr. 106 din 7 Februarie 1942, pentru regi­mul excepţional al contractelor de antrepriză pentru lucrări publice şi furnituri încheiate de către autori­tăţi, va funcţiona pe tot timpul stă­rii de război, în Lugoj, unde este evacluat ministerul justiţiei. Art. II. Această comisiune va a­­vea următoarea compunere: D. Liviu Brândea, preşedintele tribunalului Lugoj, în calitate de preşedinte al comisiunii. D- ing. inspector g-ral silvic Uie Ioachimescu, din direcţiunea cărţi­lor funciare în materie de cadastru, având ca supleant pe d. inspector general cadastral Emanoil Manoi­­lescu. D. Gr. Ionescu, directorul conta­bilităţii ministerului justiţiei, ca membru pentru celelalte materii, a­­fară de cadastru, având ca supleant d. I. Ionescu-Dunăre, subdirector general in direcţiunea contabilităţii. Membrii reprezentanţi ai antre­prizelor se vor delega de către a­­cestea cu ocaziunea proceselor ce urmează a fi rezolvate. Funcţiunea de secretar al comi­­sunii va fi îndeplinită de d. Ion Măgureanu şef de serviciu în di­rec­­ţi­unea judiciară. PENTRU PROPRIETARI DE O1 DIN CAPITALĂ S COMELE SUMME Primăria Municipiului Bucureşti co­­ munică: In baza legii pentru colectarea şi distribuirea lănci nr. 353 publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 128 din 4 iunie 1943 azi în vigoare şi a modificărilor sale ulterioare, toţi deţinătorii de oi cari se află în raza Municipiului Bucureşti şi a comune­lor foste suburbane simt obligaţi să riducă lâna, provenită din tunsul oilor, la Centrul de Colectare Bucureşti, ma­gazia de primire: Colen­tina, strada Regele Ferdinand nr. 2, la Zahana imediat după pod. Toţi proprietarii de oi din Bucu­reşti şi comunele suburbane care au făcut declaraţii la primărie arătând numărul oilor ce le posedă conform legei nr. 304 publicată în Mon­ito­rul­­ Oficial din 18 Aprilie 1942 azi în vigoare, trebue să aducă la Centrul­ de colectare din Bucureşti următoarele cantităţi de lână: Posesorii de oi ţurcane vor preda câte 700 gr. de fiecare oaie. Posesorii dela 10 oi în sus vor preda câte 1 kgr. de fiecare oaie. Posesorii dela 1—5 oi ţigăi vor preda câte 1m kilogram de fiecare oaie.-'' - — ~ Posesorii de peste 5 oi ţigăi vo­r preda câte 1 1/2 kilogram d­e fiecar­e oaie. Posesorii de oi spănd vor pre­da câte 2 kilograme de fiecare oa. Posesorii de oi merinos vor pred­a câte 2 1/2 kilograme de fiecare ori. Aceste cantităţi sunt minimale,­­ tot surplusul de asemenea se predi S-a prelungit termenul pentru viza fără amend­ă a contractelor de închiriere Ministerul Finanţelor aduce la cu­noştinţa publicului, că se mai acordă un ultim termen de 15 zile _ adică până la 16 iulie inclusiv , pentru viza fără amend­ă a contractelor de Închiriere. Publicul este rugat să ţină seama de acest termen şi să se pună în re­gulă, pentru a evita sancţiunile pre­­văzute în Legea Timbrului.

Next