Argus, iulie 1944 (Anul 34, nr. 9340-9364)
1944-07-02 / nr. 9340
. ’ y ANUL XXXIV Nr. 9540 Citiţi şi răspândiţi ZIARUL „TIMPUL ULTIMILE SURI DIN I Sl STRĂINĂTATE In ţară In străinăî^ic Tariful în functiuns» de convenţiile noslal* internationals .( ABONAMENTE: lin an 2500 Lei 6 luni 1500 Lei 3 luni 800 Lei Pentru bănci. soetptS! s! Instituai publice 3000 lei on'-' 7 lei in — 12 Iei în străînătate 2 PAGINI 71 LEI Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei DUMINICĂ 2 IULIE 1944 PUBLICITATEA AL. PETROVIGI BIROURILE: Bucureşti, str. Sărindar No. 15. Tel. 3.05.44. se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agentele de publicitate. Proprietar: „ARGUS" S. A. înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov Redactor responsabil . POLITICA PREŢURILOR In timpurile anormale, cum sunt acele de războiu, există, o categorie de oameni, cari încearcă a realiza câştiguri extraordinare, speculând articolele de prima necesitate. Este categoria Speculanţilor, cari apar totdeauna un asemenea vremuri şi a căror existenţă şi acţiune este în funcţie de vigilenţa şi contra acţiunea organelor speciale de fixare şi control a preţurilor. Suntem în plăcuta situaţii,ne de a constata că în ţara noastră s’a putut ajunge la o politica precisă a preţurilor produselor din toate sectoarele dublată de un control dintre cele mai energice şi eficace. Problema preţurilor a fost pusă pe planul întâiu încă de la începutul războiului, dar, a luat o formă precisă şi eficace mai ales în ultimii ani odată cu înfiinţarea Comisariatului general al preţurilor. Politica preţurilor nu este atât de simplă pe cât se credea pentru că nu este suficient a fixa preţurile la câteva articole de primă necesitate sau mare consum ci este nevoie de o coordonare a tuturor preţurilor în toate sectoarele, pentru ca să nu se creteze hifatenduri între diferitele categorii de producători deoparte şi de consumatori de altă parte,, precum şi intre factori de producţie din dferite sectoare între ele Când se fixează — spre exemplu — preţul unui articol fabricat indirect trebuie studiat preţul materiei prime, preţul combustibilului, preţul tarifelor de transport pentrumateria primă şi cea fabricată, capacitatea de plată a consumatorilor (salarii) etc. etc. Alt exemplu: Dacă astăzi se fixează preţul untului, aceasta atrage după sine fixarea preţului laptelui, apoi al uleiului şi deci a seminţelor deagănoase, al grăsimilor şi deci a porcilor şi aşa mai departe. Intre toate trebuie să existe o corelaţie şi o coordonare care să stabilească un echilibru,fără de care întreaga politică a preţurilor nu poate avea rezultatele dorite. Tocmai acest procedeu a constitut baza acţiunei desfăşurate de Comisariatul general al preţurilor, care a reuşit a stăpâni astăzi piaţa şi avea în orice moment in mână preţurile majorităţii produselor din toate sectoarele. Organul de control al preţurilor are zilnic în faţă situaţia tuturor preţurilor şi la orice modificare a preţului unui singur articol, este în posibilitatea de a acţiona în toate sectoarele în care această modificare ar influenţa sau ar avea vreo legătură. Fără a exagera, putem spune că România ocupă primul loc după Germania între toate ţările, din punct de vedere al politicei preţurilor. Nu este mai puţin adevărat că aceasta acţiune nu poate da rezultatele urmărite, fără exercitarea unui concontrol cât dentens şi de draste. Deşi organele de control îşi fac datora fiind prezente pe teren în orice timp şi oriunde,şi în această privinţă Capitala ne oferă exmplul cel mai apropiat şi mai eloquent),totuşi el ar trebui şi mai mult intensificat întrebuinţându-se cât mai multe elemente din adminstraţie refugiaţi şi chiar particulari specialişti în materie, deoarece tentaţia îmbogăţirei „peste noapte“ încă mai dăinueşte la mulţi negustori sau Întreprinzători şi mai ales la acei născuţi“ în vremurile anormale de astăzi. Se mai cere de asemenea ca şi publicul consumator să fie prezent la datorie, dând tot concursul organelor de control şi susţinând greaua activitate de răspundere a organului central al preţurilor. Oricare cetăţean ce se va înţelege cu speculantul pentru interesul propriu, va face o crimă în contra tuturor celorlalţi oameni muncitori şi cinstiţi cari nu-şi pot permite a plăti supra preţuri. Şi aceştia vor trebui identificaţi şi sancţionaţi la fel cu speculanţii. O acţiune atât de bine organizată şi condusă nu trebuie să fie torpilată nici de speculanţi nici de plătitorii de suprapreţuri. ION SCUTARU PIAŢA TÂRGUL ALIMENTAR Aprovizionarea pieţii de produse alimentare este mulţumitoare cu ocebire in compartimentul legumelor şi zarzavaturilor unde preţurile au scăzut ,se preceduă şi cedări de preţuri la aşa zisele „produse de seră” sau trufandale. Livrări mai restrânse de elme şi mezelul in complectarea bonurilor d® cartele. Ameliorare notabilă pe târgul pasărilor vii: găini, pui şi boboci de gâscă in cantităţi suficiente; pui tăiaţi iei 565 bucata. S’a distribuit o mica cantitate de ouă în hala Ghica la preţul de 13 lei bucata; calitatea lasă de dorit. CEREALE iei 85; fasole fidea lei S0; fasole gr. —, sau pestriţă tei 85 ; castraveţi 20-40 buc.; varză lei 40; dovlecei lei 15-20 bucata. Preţurile fructelor se menţin la un nivel ridicat. Activitatea târgului de cereale leguminoase şi oleaginoase evoluează într’o atmosferă calmă. Se efectuiază unele încheieri pentru export, de mazăre și turte oleaginoase. Pe piaţa, produselor reglementate se procedează la cumpărări pentru aprovizionările consumului intern. Preţurile neschimbate ale produselor negociabile din târgul liber, le reproducem după cum urmează (pe vagonul de 10.000 kg.): Mazăre comestibilă „Victoria” iei. 280.000, stație de încărcare producător; lei 300.000 bordo siep. Mazăre furajeră „Victoria” 190.000 lei, franco vagon stație de încărcare. Fasolea din recolta 1943 iei 180.000-190.000 duplicat c.f.r. Turtele de floarea soarelui, lei •280.000—290.000 bordo şlep. ARTICOLE DE MENAJ . Magazinele cu articole de menaj sunt cercetate de o clientelă mai liberală, în caia ce priveşte articole de curentă trebuinţă şi populare. Asortimentul, satisfăcătoria, sticlărie, faianţerie, oaie smălţuite. Cereri mai susţinute la pahare, ceşti farfurii, tacâmuri, toate dă fabricaţie indigenă. Vasele de fier smălţuit prezintă deficienţe de fabricaţie din genere sunt uşoare. Activitate mai calmă în ragopul de maşini şi lămpi de gătit; se cer însă piese de schimb pentru aceste din urmă articole (coşuri în special), însă ■ lipsesc. Preţurile se menţin la un nivel puţin ridicat, faţă de creşterea preţurilor materilor prime. TÂRGUL ALIMENTAR Transporturi de peşte au ameliorat in oarecare măsură aprovizionarea târgului cu acest aliment. Târgul de pasări vii activ. Preţuri: ’garni, lei 500 bucata; pui lei 250; pui mari lei 330; raţe lei 400 buca.ta; boobci de gârcă lei 050 bucata. In hale s’au vândut ouă conservate la preţul de 13 lei bucata. Preţul legumelor şi zarzavaturilor în scădere (pe kg.) : cartofi noui lei 26; mazăre verde lei 15-21; fasole ţucără lei 50; fasole verde Nici o modificare în structura şi atitudinea târgului de cereale, leguminoase şi oleaginoase. Preţurile neschimbate ale produselor negociabile în târgul liber, le reproducem după cum urmează (pe vagonul de 10.000 kg.) ; Mazăre comestibilă Victoria lei 280.000 staţie de încărcare Producător, lei 300.000, bordo slep. Mazăre furajeră Victoria, lei 190 mii, franco vagon staţie de încărcare. Fasolea, recolta 1943, lei 180.000- 190.000, duplicat c. f. r. Turtele de floarea soarelui lei 290.000-300.000, bordo slep. ARTICOLE FERARIE Slabă activitate de fier Pentruinstrucţiuni (fier beton, comercial, cuie rcc.). In general magazinele şi depozitele urbane dispun de oarecari cantităţi de aceste produse, în raport cu neînsemnatele lucrări in sectorul construcţiunilor de imobile. Căruile de aparate, piese de schimb , accesorii Pentru maşini şi motoare sunt satisfăcute, de asemenea asortimentul este satisfăcător ni în saionul de piese de schimb pentru maşini agricole. Perspectivele comerţului de maşini şi unelte agricole se arată oarecum normale, dar nu indică o desvoltare deosebită a afacerilor. Se resimte lipsa, de metale neferoase. Compoziţie pentru lagăre se găseşte în cantităţi moderate. Câteva preţuri: Cazmale cu rezistenţă kg. lei 165; lopeţi străine kg. lei 166; sape fum. şlefuite buc. lei 253; furci de sfeclă lei 220 buc.; furci de cartofi lei 300 buc.; greble „Adler” cu 10 dinţi lei 176,30 buc.; cu 18 dinţi de 176,85 bucata. Lant nr. 38 kg. lei 336,65; Nr. 25. kg lei 276.80. AŢA DE CUSUT Aţa de cusut este intens cerută; magazinele sunt satisfăcător aprovizionate cu acest articol de mare consum de către industria indigenă. Producţia de aţă de cusut din bumbac şi celofibră este special reglementată. Lipsa de bumbac a determinat o augumentare a Procentului de celofibră astfel că târgul este supraîncărcat cu aţă de cusut sută în sută din celofibră. Această aţă este slabă şi cu rezistenţă redusă la umezeală- CEREALE iotó : i I/ Necesitatea unei legi speciale PENTRU CARNETELE LA PURTĂTOR PIERDUTE, FURATE SAU DISTRUSE In urma bombardamentelor aeriene numeroase carnete de depuneri la bancă, de tipul ,,la purtător“, au fost distruse, furate sau pierdute. Proprietarii unor asemenea carnete nu mai pot încasa nimic din depunerile lor, deoarece băncile emitente nu pot face nici o plată în contul sumelor înscrise în carnetul la purtător fără prezentarea acestui carnet. Se pune deci întrebarea: care este mijlocul pentru cei aflaţi în această situaţie de a reintra în posesiunea drepturilor lor? Carnetele la purtător — cu sau fără parolă , deşi au cunoscut o considerabilă extindere in rândurile comercianţilor, industriaşilor ca şi ale simplilor particulari, totuş ele fiind de creaţiune relativ recentă, nu au fost până în prezent reglementate pentr'o lege specială, apropiată acestui ger de titluri. Legea, titlurilor la purtător pierdute, furate sau distinse din 15/28 Noemvrie 1918 și legea cambiei din 1 Mai 1934 nu ar putea fi aplicate cu privire la aceste carnete la , purtător deoarece prima lege se referă numai la titlurile la purtător emise in blo, şi purtând valori uniforme, cum est cazul cu acţiunile şi obligaţiunile iar nu şi la titluri emise individual şi conţinând valori variabile dela un titlu la altul, cum sunt carnetele la purtător, iar cea de a doua lege se referă numai la titluri la ordin nu şi la tit.luri la purtător. In lipsa unei legi speciale, urmează deci să se aplice carnetelor la purtător, principiile de drept, comun. Este adevărat că în împrejurări normale, aceste principii de drept comun , după cum convenţia dintre părţile contractante are putere de lege, în măsura în care nu contravine ordinar publice sau bunelor moravuri , sunt suficiente pentru asigurarea drepturilor deponenţilor. In caz de pierdere sau distrugere a unor asemenea carnete — eventualitate devenită atât de freventa în urma evenimentelor creiate de starea de rasboiu , normele dreptului comun nu mai sunt însă de nici un ajutor pentru apărarea intereselor proprietarului care este deposedat de înscrisul ce constată creanţa sa, acest proprietar fiind ameninţat să-şi vadă sacrificat, odată cu pierderea carnetului, însuşi dreptul asupra economiilor ane. Cam sunt pe scurt aceste norme c'e drept comun? Tincipiul general este că posesorul de bună credinţă al unui titlu la purtător .7. ca şi posesorul oricărui bun mobiliar , cu care titlul la purtător este asimilat , dobândeşte proprietatea lui di intim prescripție instantanee (V. art. 1609 al. 1 cod civil). In mod excepțional, atunci când un bun mobiliar este pierdut sau furat, este îngăduită revendicarea lui deci cei « posedă » chiar când acesta este de bună credință — timp de trei ani ce la data pierderii sau furtului (V. art 1609 al. 2 cod civil). Această excepţie care de altfel dă prilej la rare aplicaţiuni în practică , nu se referă şi la titlurile la purtător pentru cari, codul comercial, în scopul de aasigura circulaţia nestânjenită a unor asemenea titluri, prevede în mod expres că «ie nu pot fi reclamate niciodată dela posesorul de buna credință ci numai dela posesorul ce a găsit sau sustras titlul sau care l’a dobândit cunoscând aceste împrejurări (v. art. 58 al. 2 cod comercial). In fine, o ultimă dispoziție legală prevede că atunci când titlul la purtător este uzat, deteriorat sau distrus, proprietarul lui este în drept ca, în contradictor cu emitentul titlului, să obțină, un duplicat al lui sau un litlu echivalent (v. art. 53 al. 1 cod. comercial) . Față de această situație legală, apare de la prima vedere că, în cele mai multe cazuri, proprietarul unui carnet la purtător pierdut, furat sau distrus îşi poate vedea pierdut însuşi dreptul său asupra sumelor de bani înscrise în carnet. Aşa se prezintă,, de pildă, cazul: 1. Când carnetul nu este găsit fadeseori pentru bunul motiv că, titlul pierdut nu a fost descoperit şi însuşit de nimeni), ştiut fiind că fără carnet banca nu poate elibera banii; 2) Când carnettul este găsit dar posesorul iui e de bună credinţă, adică fără să aibe cunoştinţă că titlul dobândit de el este găsit sau sustras; 3. Când carnetul la purtător, de care proprietarul a fost deposedat, era cu o parolă secretă, cunoscută numai de acesta și de bancă și fără declararea căreia nu poate fi eliberată nici o sumă de bani chiar dacă ar fi prezentat carnetul, căci, în acest caz, care este fără îndoială cel mai frecvent în practică — proprietarul nu mai poate face nici o încasare, deoarece nu mai posedă carnetul, iar posesorul carnetului nu poate ridica nici o sumă de bani, deoarece nu cunoaște parola. 4. În fine, chiar când carnetul a fost distrus în urma unui incendiu, bombardament sau a altui fapt, drep- tul proprietarului e ca și pierdut, căci distrugerea carnetului, neputând fi mai niciodată, în mod special şi cu precizie, dovedită şi existând, deci, o cât de redusă probabilitate ca totuş carnetul să existe şi să se poată fi prezentat de cineva, banca emitentă e nevoită a se opune la plata creanţei către proprietarul real spre a nu risca să plătească a doua oară aceiaşi sumă posesorului eventual al carnetului. Aşadar, aproape întotdeauna, proprietarul carnetului la purtător, prin simplul fapt al pierderii înscrisului ce constată creanţa sa, se vede pus în situaţia de a-şi pierde însăşi dreptul său de creanţă, uneori în fades. Vasale N. Buia Avocat voarea posesorului de bună credinţă şi alteori în beneficiul băncii emitente. Acestui proprietar nu-i rămâne posibilitatea de a-şi revendica titlul său, decât în unicul şi rarul caz în care carnetul furat sau pierdut este descoperit la o persoană dovedită a fi de rea credinţă. E inutil să se adauge că, chiar într’un asemenea caz excepţional, intrarea în posesia carnetului este legată de incerte şi penibile întârzieri . Continuare în pagina 2-a Târgul internaţional de materii prime Perspectivele comerţului de materii prime după război. Competiţiunrea anglo-americană. Evoluţia cursurilor principalelor mâini prime. De pe acum, cercurile economice britanice examinează cu o deosebită atenţie problema reluării activităţii pe pieţele de materii prime, de către comerţul privat. In cursul răsboiului s'au impus monopoluri de stat în numeroase sectoare de materii prime, cari urmează a fi supuse iarăşi în circuitul pieţelor libere. In acest scop s’a constituit „British Federation of Commodity and aidedbrade Association”, formata din 40 organizaţiuni cu 4000 firme, cari prin faptul monopolurilor de stat, au fost aproape complet eliminate, în cumul războiului, de pe târgurile materiilor prime. Această federaţiune urmăreşte şi aşezarea pe alte baze a târgului termen de materii prime» spre a se feri evoluţia cursurilor de speculaţiunile neserioase şi iresponsabile. Pentru o normală funcţionare a târgurilor de materii prime, în epoca postbelică este necesară şi o armonizare temeinica între producţiune şi pieţele de desfacere, unde se va resimţi insuficienţa mărfurilor, nu atât din cauza evoluţiilor acestei producţii cât din dificultăţile de transportmaritim, ce se prevăd a se ivi imediat după încheerea păcii. Nu este mai puţin adevărat ca firmele britanice de materii prime se tem de concurenţa americană. In cursul războiului trugurile de materii prime s'au deplasat şi în St. Unite, astfel că numeroase mărfuri nu mai constituesc un monopol pur britanic. Paralel cu această deplasare s’au înfiinţat, cu osebire în sectorul metalelor neferoase, unele industrii, cari emancipează complect St. Unite de sub tutela britanică. Astfel se precizează că nouile instalaţiuni din Texas, sunt în măsură să rafineze tot cositorul necesar consumului american. Se ştie că minereurie de cositor erau prelucrate pe foc în uriaşele instalaţiuni engleze din Malezia, în timp ce minereurile boliviene sau africane erau prelucrate în Anglia şi apoi exportate în St. Jiuite. Suscitată federaţiune engleză cuprinde importante firme cu mari interese în industria de metale neferoase: zinc, cositor, aluminium şi plimb. In cursul ultimei decade nu se semnalează nici o schimbare în mișcarea cursurilor metalelor neferoase. PREȚUL’ METALELOR NEFEROASE Cuprul HAMBURG. Cupru electrolitic, df. Hamburg Bremen sau Rotterdam; termen Rm. 73 pe suta de kg. de kgr. NEW YORK (în cents pe lb). Cupru electrolitic, 17* Promptt 11,75. ■ . I I U | Termen 30—90 zile 11,75. Cupru electrolitic. Scond hand 12. I Cupru importat 11,25. LONDRA. Cuprul se negociază la prețul invariabil de 62 lst. tona lungă (1016 kgr.).. 0®5ăteB*M| Târg calm, fără modificări de cursuri. HAMBURG. Afaceri calme. Termen Rm 310 pe suta de kgr. LONDRA. Cositor „Standard în 1st. tona lungă, prompt 300 1st. NEW YORK. Cositor „Straits“ 52 cents pe lb. Zssac&şl * HAMBURG. Tendință calmă, (preț pe 100 kgr.) : Zinc brut de uzină Km. 21,10. NEW YORK, (în cents pe lb.), S.25. Londra (pe tonă lunară), 1st. 25. Plumfesti NEW YORK, (în cents pe lb.): Plumb Soft Foreign, 6.50. LONDRA. Lst. 25 tona lungă. Alaiminium BERLIN. Aluminium pur 99 la sută, blocuri brute Rm. 127 suta de kgr., în bare Rm. 132. HAMBURG. Blocuri originale de aluminium brut 99 la sută Rm. 127 suta de kgr. Sârmă, tablă, 99 la sută, Rm. 152 suta de kgr. Nikolia NEW YORK, (în cents pe lb.). Nikel electrolitic: 35. LONDRA. Preț intern pe tonă lungă 1st. 190—195. Aeaîpmossiu LONDRA, (tona lungă). Antimoniu 99 la sută; 1st. 120. Antimoniu 70 la sută; 1st. 100. Crommil LONDRA. Minereu de Crom 'de India, cif. baza 48 la stoa (pe tona lungă) 1st. 165—175. Wolfram LONDRA, (tona lungă Cif.). Minereu de wolfram 1 °/o shill. 55. KETALE PREŢIOASE ARGINTUL. BERLIN, Argint 1.000 Ia mie Rm. 35.50—38.50 pe kgr. HAMBURG. Argint fin. Rm. 35.50—38.50 pe kgr. NEW YORK, (în cents pe unice — 31 grame 1035). Argint fin. cents 44 75 LONDRA. Argint în baie sau fin, prompt 23 jum. shill, uncia. Centimiare in pagina 2-a ♦ 444 444444 Disolvarea comisariatului bulgar pentru economia de război SOFIA, 30 (Bp.). — Ministrul de comerţ al Bulgariei d. Wasiloff a comunicat că comisariatul suprem pentru economia de război, înfiinţat anul trecut, a fost disolvat acum de consiliul de miniştri. Comisariatul care era subordonat consiliului de miniştri deţinea Puteri depline pentru revenirea producţiei şi aprovizionării precum şi în stabilirea preţurilor. ’Au existat fără greutăţi în ce priveşte consensul între măsurile comisariatului şi ministerul de finanţe, comerţ şi agricultură cât şi cu direcţiunea pentru mobilizarea ei PRELUNGIREA TERMENULUI pentru PIATA IMPOZITULUI STATISTIC DE LEI 1000 PÂNĂ LA DATA DE 10 IULIE INCLUSIV Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa contribuabililor că termenul de 30 Iunie 1944, prevăzut de art. 21 din legea Nr. 237 din 7 Aprilie 1944, până când se putea plăti impozitul statistic de lei 1.000 de orice locuitor al ţării, de orice ses, în vârsta de 2100 ani împliniţi se prelungeşte până la data de 10 Iulie 1944 inclusiv. Oi ce nu vor achita impozitul sta-stic de lei 1.000 până la acea dată, vor fi urmăriţi după data respectivi pentru dublul sumei datorite, deci pentru 1.000 lei. Se atrage atenţiunea că autorităţile şi Instituţiile publice de orice fel diu vor elibera nici un act, nu vor face la cerere.ici o Înscriere în evidenţele oficiale , nu vor plăti nici o sumă cuvenită celor care nu vor face dovada achitării impozitului statistic. Prelungirea termenului pentru plata contribuţiei minimale la împrumutul Apărări Naţionale până la 31 Iulie Ministerul de Finanţe aduce la cunoştinţa contribuabililor că termenul de 1 Iulie, prevăzut de art. 27 din Legea 236 din 23 Aprilie 1944, până când se putea achita contribuţia minimală la împrumutul Apărărei Naţionale din 1944, se prelungeşte până la data de 31 iulie, dată după care contribuţia minimală neachitată se transformă de drept şi pe aceeaş dată în impozit. Toţi cei care nu vor achita până la data menţionată mai sus contribuţia minimală la împrumut, nu vor mai primi titluri ale Împrumutului respectiv) ci vor fi urmăriți, după acea dată, pentru sumele corespunzătoare cu titlu de impozite. . REGLEMENTAREA APELURILOR IA COMUNA BENEVOLĂ A PUBLICULUI Monitorul Oficial din 30 Iunie 1944 publică următorul decret-lege privitor la reglementarea apelurilor la contribuţia benevolă a publicului: AHT T. — Apelurile la contribuţia benevolă a publicului sa vor face în condiţiunile legii de, faţă şi numai în scop naţional, religios, cultural şi de asistenţă socială. ART. 2. — Prin apelul de contribuţie benevolă a publicului se înţelege: Colectele de bani sau bunuri de orice fel efectuate din casă în casă, pe străzi, în pieţe, în localuri,, prin adrese, liste de subscripţie, prin bazaruri, festivităţi publice, serbări, baluri, serate şi reprezentaţii de orice fel sau prin orice alt mod, al căror produs este destinat In totul sau In parte, scopurilor arătate mai sus. ART. 3. — Apelurile la contribuţia benevolă a publicului se vor face prin persoanele juridice de drept public şi de drept privat fără scop lucrativ şi prin orice instituţie publică. Apelurile la contribuţia benevolă a publicului nu vor putea fi făcute decât cu o prealabilă, autorizaţie a Guvernului, dacă cuiri. tctCUltiu naţional, religios sau cultural. Apelurile în scop de asistență socială cu caracter general, local sau regional, vor fi autorizate de Comitetul de direcție al Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale. ART. 4. — Autorizația Guvernului se va da prin jurnal al Consiliului de Miniştri, la propunerea Ministerului Culturii Naţionale şi al Cultelor. Autorizaţiunea Guvernului şi cea a Comitetului de direcţie al Consiliului de Patronat va cuprinde: ART. 5. — Cererile de autorizaţiune pentru apeluri la contribuţia benevolă a publicului vor trebui să serate suma necesară realizării scopului urmărit precum și bunurile existente, afectate acelui scop. Cum va funcţiona comisia specială arbitrală pentru revizuirea contractelor de lucrări Monitorul Oficial din 30 Iunie 1944, publică: Art. I. Comisiunea specială arbitrală pentru revizuirea contractelor de lucrări ale ministerului justiţiei, înfiinţată prin legea nr. 106 din 7 Februarie 1942, pentru regimul excepţional al contractelor de antrepriză pentru lucrări publice şi furnituri încheiate de către autorităţi, va funcţiona pe tot timpul stării de război, în Lugoj, unde este evacluat ministerul justiţiei. Art. II. Această comisiune va avea următoarea compunere: D. Liviu Brândea, preşedintele tribunalului Lugoj, în calitate de preşedinte al comisiunii. D- ing. inspector g-ral silvic Uie Ioachimescu, din direcţiunea cărţilor funciare în materie de cadastru, având ca supleant pe d. inspector general cadastral Emanoil Manoilescu. D. Gr. Ionescu, directorul contabilităţii ministerului justiţiei, ca membru pentru celelalte materii, afară de cadastru, având ca supleant d. I. Ionescu-Dunăre, subdirector general in direcţiunea contabilităţii. Membrii reprezentanţi ai antreprizelor se vor delega de către acestea cu ocaziunea proceselor ce urmează a fi rezolvate. Funcţiunea de secretar al comisunii va fi îndeplinită de d. Ion Măgureanu şef de serviciu în direcţiunea judiciară. PENTRU PROPRIETARI DE O1 DIN CAPITALĂ S COMELE SUMME Primăria Municipiului Bucureşti co munică: In baza legii pentru colectarea şi distribuirea lănci nr. 353 publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 128 din 4 iunie 1943 azi în vigoare şi a modificărilor sale ulterioare, toţi deţinătorii de oi cari se află în raza Municipiului Bucureşti şi a comunelor foste suburbane simt obligaţi să riducă lâna, provenită din tunsul oilor, la Centrul de Colectare Bucureşti, magazia de primire: Colentina, strada Regele Ferdinand nr. 2, la Zahana imediat după pod. Toţi proprietarii de oi din Bucureşti şi comunele suburbane care au făcut declaraţii la primărie arătând numărul oilor ce le posedă conform legei nr. 304 publicată în Monitorul Oficial din 18 Aprilie 1942 azi în vigoare, trebue să aducă la Centrul de colectare din Bucureşti următoarele cantităţi de lână: Posesorii de oi ţurcane vor preda câte 700 gr. de fiecare oaie. Posesorii dela 10 oi în sus vor preda câte 1 kgr. de fiecare oaie. Posesorii dela 1—5 oi ţigăi vor preda câte 1m kilogram de fiecare oaie.-'' - — ~ Posesorii de peste 5 oi ţigăi vor preda câte 1 1/2 kilogram de fiecare oaie. Posesorii de oi spănd vor preda câte 2 kilograme de fiecare oa. Posesorii de oi merinos vor preda câte 2 1/2 kilograme de fiecare ori. Aceste cantităţi sunt minimale, tot surplusul de asemenea se predi S-a prelungit termenul pentru viza fără amendă a contractelor de închiriere Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţa publicului, că se mai acordă un ultim termen de 15 zile _ adică până la 16 iulie inclusiv , pentru viza fără amendă a contractelor de Închiriere. Publicul este rugat să ţină seama de acest termen şi să se pună în regulă, pentru a evita sancţiunile prevăzute în Legea Timbrului.