Argus, septembrie 1944 (Anul 34, nr. 9385-9408)

1944-09-01 / nr. 9385

Z B 3 ■c TÂRGUL LIBER DE VALORI Miercuri 30 August 5­944 împrumuturile statului PETROLIFERE­­ PETROLIERES MINIERE ET METALURGICE MINIERE Şl METALURGIQUES V)oP — ft c 1—9 a—8 4—12 4—11 a—7 »—10 1—7 1—7 1—7 1—7 1—7 1—7 valorilor Cursul precedent EMPRUNTS DE L’ETAT Judeţene ţi corn. 15»/» Judeţene şi corn. 41/IV., Comunale Buc. 1909 Com. Buc. Loc. Eftine Comunale Buc. 1921 Comunale Buc. 1940 Cursul zilei OBLIGAŢIUNI — OBLIGATION Rurale lOţffi Rurale preschimbate Rurale nepreschimbate Urbane Bucureşti 10?/6 Urbane Bucureşti vechi Urbane Bucureşti noi 74 Va—75 88 -85 67 —66 36 —85 48 —477; 58 —587, SCRISURI — LETTRES DE GAGE 70 —71 70 1/2—71 88 —37 48 3/4-46 41 1/2-42 54 1/2-54 i n S/4 • S eo Valóan nomina ' ca rH 5 Denumirea valorilor Cursul precedent Cursul zilei 500 la Vatra Română , , , 6 CO—5800 7 50— Steaua Română , , 2700—^22­0 500-Petrol Block , • , 32 — ,­00 350-Concordia , , ■ ■ , 2400 - 1­350 500-Creditul Minier , , , 15£0 -1360 500 - R. D. P. , , , , 650—470 500 Perolul Rmânesc , , 1600—16­0 500-Petrolul Românesc pul 800-775 500-Redevența , , , ■ 420—320 200 Prahova , . • « » 560 - S80 5200-8600 4000*-4LC0 400 £00 3350 3500 2050- 2100 470-700 325 - 580 260-630 500 Creditul Carbonifer 2050 - 3C003000-4500 500» Mica 1 1400-1051 22CO-2300 500 Aur 320-3CC— 500 Gaz Metan » . . . . 3600-3751— 500 Reșița ....... 1625-1620 1209-1800 1000 Titan, Nădrag, Calau . 1900—1950 *5 £ «sa 31­0­â 500 I 500 1­509 200 500 500 500 1000 200­0 la Denumirea valorilor Cursul precedent Cursul zilei COMUNICAȚII - COMUNICAT­IONS 500 G4 S. R. L. ... • t S3­5—2700 500 • 16 S. T. B. optate % * 22( 0 - 2240 •100 S. T. B. pul , 1 • 2050 2250 .000 88 Telefoane . • .1 2460 - 20(0 500 ţ‘2 «83 Radio optate . . 950—700 .'00 Radio pul t .1 g * 925-670 « 50 10 8.77 tetős . ■ . t « t Cartea Romanească Clădirea Românească Locuințe eftine , , Carpatina ...» România Forestieră Nitrogen optate Nitramonia . . . Nitrogen pul Govora C&limănești 141, —135­­ 615—520 1700—155 480—580 3*00 —4CCO 750—790 800—1000 1800—1550 800 - an 320 450 2­40 - 2600 1675 - 25­0 19.-5 3CCC 6­0 - 1150 REFERITE SOCIETĂȚI - SOCIETE DIVERSES 1700 -1750 .580 - 800 1000-1325 %_ 450 - 650 PENTRU A EXPLOATA BREVE­TUL DE INVENŢIE R. R. Nr. 95.818 relativ la: jjÿrooedeu pentru fabricaţiunea de celuloză pentru mătase artifidală­­viscoasă şi pentru hârtie", proprietaral acestui brevet de inven­ţie doreşte a-i ceda, sau a acorda licenţă, de exploatare şi în genere a intra in orice combinaţiune posibilă în vederea exploatării lui în România Intformaţiuni Teehnice la: I M. KARCU, Consultant în materie de­­ brevet de invenţie. Căsuţa Poştală Nr. 554. PENTRU A EXPLOATA BREVE­TUL DE INVENŢIE R. R. Nr. 80.875 relativ la: ,„Procedeu­­l turbio-dispozitiv pen­tru a prepara In mod forţat spumă îndeosebi pentru aparate de stins in­cendii, cade de bale­oi similare", proprietarul acestui brevet de inven­ţie doreşte a-i ceda, sau a acorda Ucenţă de exploatare şi în genere a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea exploatării lui în România Informaţiuni Teehnice la: I M. MARCH, Consultant în materie de brevet de invenţie. Căsuţa Poştală Nr. 254. PENTRU A EXPLOATA BREVE­TUL DE INVENŢIE R. R. Nr. 28.123 relativ la: „Metodă pentru neutralizarea pre­siunii aero­dinamice ce acţionează asupra suprafeţii armelor de foc, etc" proprietara acestui brevet de inven­ţie doreşte a-1 ceda, sau a acorda licenţă de exploatare şi în genere a intra în orice combinaţiune posibilă in vederea exploatării lui în România Informaţi­uni Technice • la: I M. MARCU­, Consultant în materie de brevet de invenţie. Căsuţa Poştală Nr- 254. T PAN­SEA SC VA VINDE DIN NOD FĂRA CARTELĂ Deoarece aproviziona­rea d­e faina a fost asi­­gurată, datorită măsuri­lor lăsate de organele e­­conomice superioara gu­vernul a hotărât desfiin­țarea cartelelor de pâine, care intrase in vigoare zilele trecute, întrucât e­­xistă stocuri suficiente de făină arc Capitală. Linde­rS eliberează autorizaţiile de călătorie pe C. F. R. Ministerul Afacerilor Interne aduce la cunoştinţa celor interesaţi că au­torizaţiile de călătorie pe­­CFR se eliberează în Bucureşti numai de că­­tre Prefectura Poliţiei Capitalei şi de Circumscripţiile de Poliţie, iar în pro­vincie de către chesturile de poliţie ,şi secţiile de jandarmi. Se trage atenţiunea că ăi Bucureşti Comandamentul Militar al Capitalei nu eliberează autorizaţii de călătorie pe CFR. I —A— ACTE DE NOTARIAT 29 August 1944 CONVENȚIE 19215. — Eremia T. s’a obligat față de Regia Autonomă C. F. R. să execute lucrări la podul peste râul Vedea, p. lei 10.600 000. CONTRACT DE SOCIETATE 19206. — Soc. „S. I. N. C.” a făcut contract de societate, capital lei 6.000.000. VANZARI — CUMPĂRĂRI 19248. _ Asslan Teodor a vân­dut Ecaterina R Budișteanu, apar­tament str.­ Mareșal Badoglio 23, cu lei 6.150.000. 19217. — Baciu C-tin — Magda­lena Minculescu, parte indiviză din îmob. strada Dragoș Vodă 58, cu lei 800.000. 19237. — Anghel Oh. — Ana C-tin Grigore, teren strada Măgu­rele cu lei 600.000. 19205. — Hre­r-tin — V. T. Po­­pescu, teren com Dudești Cioplea (Ilfov) cu lei 530.000. 19206. — Idem — Dumitru M. Tache, idem, cu lei 450.000. 19293. — Ion Alexandru — Stoi­ca și Petrie Răduță, imob. strada D-tru Ruse 19, cu lei 300.000. 19229. — Rotaru Gh. — Dr. Fe­licia Petrescu, teren Colentina (Il­­fov) cu lei 300.000. 19261. — Gavrilă Gh. — Nicu­­lina Ion N. Petre, teren comuna Belciugatele, cu lei 270.000. 19223. — Mihai Damian — Popa Emil, automobil cu lei 250.000. 19236. — Stoian N-lae — Ana Maria Miciu, teren Pipera (Ilfov) cu lei 200.000. 19216. — Anghel Ştefan — Drag­nea Ştefan, teren com China (Il­fov) cu lei 180.000. 19257. — Dobre Ştefan Stan — Vasile loan, teren com. Bobeşti, cu lei 150.000. 19247. — Gheorghe C-tin Luxan­­dra — Dumitrescu Maria, teren A­leea Păsculescu 19 cu lei 150.000. 19239. — Staicu St. — Ion Bar­bu, teren cor­. T. Vladimirescu (II.­fov) cu lei 128.000. APROVIZIONAREA CU ULEI Sesizat de lipsa untedelemnului în Capitală, d. g-ral . Dombrow­­scky, primarul Capitalei, a avut o consfătuire cu d­. ministru al eco­nomiei naţionale, subsecretariatul de Stat al aprovizionării, cerând o urgentă aprovizionare a popu­laţiei cu untdelemn. Se preconi­zează deblocarea marilor cantități de untdelemn aflătoare în fabrici. S AU RELUAT LINIILE TELEGRAFICE CU NAME UNITE începând de oin ghişeele Poştei primesc telegrame pentru Londra şi Imperiul Britanic, Franţa, Tur­cia, Statele-Unite, Elveţia şi toate celelalte ţări care fac parte din Naţiunile Unite.­­, Statele-Unite, Elveţia şi tos­lelalte ţârî care fac parte d­ițiunile Linite. Sindicatul funcţionarilor particulari şi-a reluat activitatea * « Comitetul Federaţiei Sindicatelor de Funcţionari Particulari din România a cărei activitate legală fusese inter­zisă de fostul regim aduce la cuno­ştinţă tuturor funcţionarilor particu­lari că şi-a reluat activitatea legală prin delegari pe întreprinderi,­ urmând ca în curând s­ă se anunţe adresa se­diului. Comitetul Federaţiei împreună cu comitetele sindicatelor din Bucureşti şi anume: A. F. R., A. F. I. P. I. , R. F. M., A. F. A., R­. I. G. atrage atenţiunea funcţionarilor că reînscrie­rile vor începe peste câteva zile când prin presa Comitetul va da noui in­strucțiuni și lămuriri. COMITETUL: ARGUS-PARCUL COMERCIAL ȘI FINANCIAR * ! NAVIGAŢIUNE—N­AVLURI Pr©!feiesBB©le traf seu Hasa moralisai după război» Târgul internafiorial al na­vlurilor Preocupările puterilor maritime în ceia ce priveşte problema navigaţiei şi traficului postbelic, se menţin vigue rog într'un cerc de discuţii, propuneri şi planuri, fără însă nici o concreti­zare precisă. Lordul Winster, mint personali­tăţile marcante din cercurile compa­­niilor de navigaţie, a propus ţinerea unei conferinţe între toate naţiunile aliate şi interesate în traficul şi construcţiile navale maritime. El de­clară faptul dacă la sfârşitul războiu­lui anglo-americanii nu ar fi stabilit idei şi planuri concrete în această materie. Şi americanii au grijile lor in pri­vinţa perspectivelor navigaţiei comer­ciale pe plan mondial şi naţional. Ast­­fel într'un articol asupra rezervelor britanice referitoare la evoluţia aces­tei navigaţii „New York Herald Tri­bune“ afirmă că problema presantă acuitate deosebită. Oare St. Unite vor utiliza uriaşa sa flotă comercială, construită în timpul războiului şi gi­­gantica capacitate a şantierelor sale navale, ca să concurez­e traficul şi şantierele britanice? Acestea, consti­­tuiesc Însăşi elementul de existenţă imperiului britanic, un factor pri­mordial al economiei sale. Părerile sunt împărţite. Astfel con­structorul american Henry Reiser este patrizanul reluărei concurenţei internaţionale libere, în cadrul căreia flota comercială a St. Unite îşi va putea stabili poziţia, fără sprijinul o­­ficialităţii. Şantierele americane să poată livra vase oricărei naţiuni, în aceleaşi condiţiuni ca şi şantierele eu­ropene. Principiul director al polit­­cei maritime, după război este: „a trăi şi a lăsa să trăiască“, cu condi­ţia reciprocităţii. Preşedintele lui „American Mer­chant Marine Institute" — Frank J. Taylor — preconizează colaborarea între aliaţi. St­. Unite nu trebuie să urmărească­ supremaţia maritimă faţă de celelalte naţiuni. Totuşi mam­a comercială americană trebuie să ră­­mână puternică şi să-şi păstreze ca­racterul său comercial. O rezervă de siguranţă de cinci milioane tone de vase este necesară pentru atingerea acestui scop. „Marina comercială a St. Unite­d a declarat amiralul Land, preşedintele organizaţiei „United States Maritime Commission“ — este chemată la o ex­pansiune economică fără precedent“. Rezultă că tendinţele imperialiste stau la fundamentul planurilor viitoa­re americane, privitoare la navigaţiu­­nea comercială după război Aprehen­siunile britanicilor sunt deci legitime, COSTUL VASELOR COMERCIALE Problemele şi sarcinile navigaţiei comerciale sunt deosebit, de grele. Dintr-un studiu mai vechi al publica­­ţiunei „Deutsche Verkehrs-Nachrich­ten“, în care se tratează problemele ce sunt şi vor fi puse, comunicaţiilor europene, extragem următoarele: „Războiul a demonstrat importanţa navigaţiunei maritime în Baltica Şi Marea Nordului. Armatorii germani, după cum au dovedit in anii de război, prin strânsa lor colaborare cu armato­rii noratatoi şi după întoarcerea la e­­conomia de pace, vor avea de rezolvat probleme grele. Aşa de exemplu, eco­nomia edilitară va pretinde imense transporturi de lemne. Navigaţia ma­ritimă germană şi cu ea Europa con­tinentală, vor avea nevoie de vapoare, cari să cir­cu­le in Mediterana şi Marea Nordului. De pe acum s-a înregistrat o desvol­­tare in construcţia vapoarelor mariti­me fi erei­area vaselor standardizate în domeniul traficului pe mare n‘a putut fi evitat". Aceste consid­eraţiuni valabile per­fect în conjunctura actuală a naviga­ţiei maritime, s‘au realizat în aplica­rea principiului construcţiunei de nave standard. Standardizarea urmăreşte în afară de viteză in construcţiune, şi o ieftenire a costului pe tonă brută, încă în anul 1942 preţul vapoarelor a­ înregistrat un spor considerabil. Ast­fel un vas de 4300 tone brute, care fusese cedat cu 57.500 dolari, a fost preluat de armatori portughezi la preţul de 1.100.000 dolari, ceia ce co­respunde la 65 1st. de tonă. Fenomenul este identic ca acela din treului război mondial. Imediat după IEI8, preţul tonajului a crescut în proporţii enorme, de la 20 1st. 12 shil. la 29 1st. 11 shil. Nave mai îngrijit construite au fost vândute cu 45-50 1st. tona deadweight. Aceste vase erau cargoboataţl şi preţurile de a­­tunci n'au persistat decât până în 1222, când au scăzut la 11 1st. 12 shil. tona. Este sigur că acelaş fenomen­­se va desăvârşi şi în epoca după încheierea pacei, dat fiind uriaşul tonaj de vase comerciale construite până în prezent. TABUUL INTERNAŢIONAL AL NAVLURILOR Evoluţia târgurilor internaţionale de afretări de transporturi maritime, este încadrată sub semnele acţiune­ de război, care şi-a asumat aproape totalitatea tonajului mondial, lăsând slabe disponibilităţi pentru necesităţi­ Ie civile. Este vorba, de­sigur, de pu­terile beligerante, cari dispun de ma­joritatea vaselor - funcţiune. Ţările neutre îşi păstrează, sub controlul au­­torităţei­ de stat, tonajul pentru tran­sporturile proprii, asfel că oferta lor este foarte parcimonioasă în St. Unite autorităţile au pus la dispoziţia transporturilor de cărbuni cu destinaţia sudul Americii şi Marea Caraibilor, câteva vase, cari la reni­­toarecere aduc carne de metale, mine­reuri, zahăr etc. Argentina utilizează parcul de va­poare al Statului pentru transporturi­le de cereale şi alte mărfuri de mas­sa, spre St. Unite, Africa de sud, ţă­rile Americal latine, etc. In Marea Britanic este cerut im­portant tonaj pentru transporturi de cărbuni in Italia, ocupată da aliaţi Portugalia şi Spania Îşi transportă bunuri de consumaţie de peste ocean cu vasele sub pavilion naţional şi du­pă putinţă cu cargouri afectate la cursuri ridicate. In bazinul Oceanului Indian, adia­cent Mărei Roşii se execută importan­te transporturi de sare cu destinaţia India, pe vase cu viteză redusă şi bu­nă parte cu corăbii cu pânze. Adenul joacă un rol însemnat în în­­cercările de sare, iar ca porturi de destinaţie Calcuta şi Chittagong din golful Bengal. Rangoonul, fiind ocupat de Japonezi a încetat să importe sa­rea din ţările producătoare ale bazi­nului Mărei Roşii. Câteva cursuri pe tonă: La Plata — Tampineo (Mexic), porumb, 50 dolari. La Plata — Golf Mexic, ora 17 dol. + 35 la sută supliment. La Plata — Portugalia, grâu, 67­* dolari. Cuba — Texas (St Unite), zahăr, 30 cents 500 kgr.+27 la sută ’supl. Anglia — Italia, diverse, 64-68 shill Anglia — Azore, diverse, 70 shil. Anglia —I Alexandria diverse, 90 shil. Finlanda — Dantzig, cherestea,’ Rm 48 pe standard. Suedia — Copenhaga, hârtie, Cor. laneze 55. DISPERSAREA PRODUCTSES AGRICOLE T impurile devin tot mai grele şi nesiguranţa zilei de mâine creşte. Faţă de aceste împre­jurări, fiecare cetăţean este dator atât faţă de el şi familia lui, cât şi faţă de ţară, să-şi ia toate măsurile, pentru o cât mai bună gospodărie, bazată pe principiul e­­conomiei, chibzuinţei şi prevederei. Am avut o recoltă agricolă bună, atât în sectorul cerealelor, cât şi al legumelor, fructelor etc. Prin noul regim­ al produselor agricole, s-a dat libertatea de circulaţie şi vân­zare pentru principalul produs a­­gricol, care constitue baza alimen­tarei : grâul, precum şi pentru alte produse alimentare de prin ordin. Deşi s’a pus în vedere tuturor primăriilor, instituţiilor de stat, mo­­rilor, brutăriilor şi întreprinderilor particulare, de a şi face stocuri de rezervă, care să reprezinte, necesa­rul de consum pentru o anumită pe­rioadă de timp, este — după păre­rea noastră — necesar, ca şi fie­care cetăţenen să-şi chibzuiască o rezervă alimentară. Cu cât produc­ţia agricolă va fi mai mult disper­­sată pe tot cuprinsul ţărei, cu atât va fi mai b­ine. Să nu se aştepte totul, numai de la stat. Simt timpuri prea grele, pentru ca statul să poată îteplîl­îi toaîtd .lipsurile, toate ne­voile, dacă fiecare cetăţean nu va aduce aportul lui — oricât de mo­dest ar fi — pentru complectarea lor. Acum o lună, în preajma recol­telor, făcusem o propunere, pe care o mai repetăm şi astăzi şi o supu­nem unei atenţiuni din partea s­fo­­rurilor conducătoare respective. Am propus să se dea o cât mai intensă dezvoltare,­­fabricaţie de paste fă­inoase, macaroane, fidea steluţe et­c., etc. Această materie prelu­crată va fi liberă în comerţ şi a­­­­­unci fiecare cetăţean îşi va putea trace o mică rezervă alimentară, de primul ordin şi care prezintă nu­mai avantagii. Este uşor transpor­tabilă, se păstrează uşor (nefiind explusă alterărei ) şi se prepară în modul cel mai sumar, pentru ali­mentare. Avem încă suficiente fabrici de paste alimentare in ţară, cu o ca­pacitate de prolactic, care poate sa­tisface necesarul pentru armată şi pe acel al consumului Populaţiei ci­vile. După cum primăriile, morile, bru­tăriile şi întreprinderile au fost o­­bligate a-şi face stocuri pentru un anumit timp, tot astfel se pot obli­ga şi fabricile de paste făinoase de a produce anumite stocuri (printr’o intensificare a producţiei pe zi şi noapte), cari să fie puse imediat în vânzare Nu poate fi vorba, nici de investiri mari de capital în ma­teria primă şi regia de fabricaţie, deoarece produsele fabricate vor fi imediat desfăcute şi deci capitalul investit, va circula într’un ritm des­tul de viciu. Este un exemplu luat la întâm­plare, în legătură cu problema ce o tratăm. Mai sunt şi alte posibilităţi pentru soluţionarea sa şi credem că autoritatea respectivă, le­­studiază şi le va pune în aplicare în timp util. Noi le vom semnala cu titlu informativ sau cu simple sugerări. ION SCUTARU PîibSâcisB este rugat să ais'amărească ss ©mîsî&îrcîle mmilor posturi de Radio* Difuziune, pe lungimile ■£'.■3 MjîcSă* 4SS m. și 415,5 sil., ©are au f©iî .zilnic ctepaă urmă. £'€wm§ programs I—g? IBP-- S4s 20—22. „TIMPUL”- Institut de Artei Grafice și Editură, Strada Sarida­r Ne. 15, București. NO. BURSA de VALORI ACȚIUNI 30 Augu­st 1944 53»/« Renta amort. 1933 — 341/4 Renta consolidării * — 55 36 FALIMENTE $1 URMĂRIRI Cereri de declarare in stare de faliment Dos. 649 din 1944. — Cred. A­­pollo S. Fenster — deb. Gheorghe Rizea din str . Schitu Maicilor 15 și Elena Elefterescu din str. G-ral Anghelescu 71, datoria lei 223.760 termen 11 Septembrie. Poprara Dosar. 7015 din 1644 — înfiin­țată prin corpul portăreilor in mâi­­nele „CL A. F. A“, pe orice suma de bani sub orice formă sau titlu are sau va avea să primească de­bit. Ing. Ion Davidescu din str. Ilionisie Lupu 78 personal si în calitate de prorietar al firmei de cherestea „Intreprindeile Vasilatul­’, de lei 10.000 000, pentru despăgu­birea cred. Banca ..Vultur“ S. A­­R. Dos 9088 din 1944. — Idem înî­nie societ. „Granosa“ S. A. R., și în ale firmei „Gerom‘‘ propr. G*L Roman, idem deb. Tudorache Radul Tom­a din str. Intr. Vasile Păun 5* idem cred. Ion Vlad comerciant în Brăila cu domiciliul în Bucureşti cal. Victoriei 181, de lei 2.039. 003 plus proc. legale și cheltueli de ii*« decat­ă ! Sechestru asigurător Dosar 9177 din 1944. — Infilrw ţaţă prin corpul portăreilor pe a-* voie a mobilă a ' debit. Aelxandru Dima din şos Ştefan cel Mare 174 compusă dintr’un automobil marcaj , Renault“, 5 camere, cum şi pel sculele necesare la întreţineri ’­am tor dobiluri pentru despăgubirea cred Gheoghe A Dima de lei 670 de mii capital cu proc legale, plus 6500 lei cheltueli de învestire. 3 S 3 KS­ Cleştare către toţi patrioţii între 16- 45 ani Comandamentul formaţiunilor de luptă Patriotice are nevoe de vo­­luntari pentru lucrările de deblo­care ale străzilor înfundate de bombardamentele h­tleriste Chemăm pe toţi patrioţii cari s’au înscris în formaţiunile noas­tre de ajutoare a sinistraţilor să se prezinte imediat la sediul nostru din str. Spătarilor No. 15, cu unel­tele pe cari le su. Chemăm pe toţi patrioţii peîn­­scrişi până acum, să se înscrie de îndată pentru această muncă de voluntari. E una din formele bă­tăliei împotriva nemţilor. COMITETUL CENTRAL AL APA­RARII PATRIOTICE ! Un apel către public pentru deblocarea Capitalei COMANDAMENTUL MILITAR AL CAPITALEI FACE URMATORUL APEL CĂTRE CETĂȚENII CAPI­TALEI: Capitala a avut de suportat < te pe urma bombardamentelor de teroare! ! germane distrugerea unui mare mi­ni­er de clădiri, blocarea a numeroase­ străzi, spargerea d® canale şi canda-1 te de ape distrugerea de linii tei®-­ grafice şi telefonice, precum şi a tr­­atilor fl® tramvai.­­ Autorităţile acţionează cn ntljlo" ,f' «ele pe care le au la în3sniftn& per-' tm scoaterea răniţilor şi morţilor şi pentru degajarea stră«ilor de diri - mături. Mijloacele sunt Insă foarte reduse faţă de proporţiile mari ale de­znstru­lui, şl distrugerile cauzate Ac bonM fcundamente nu pot fi îndepărtate -da cât eu ajutorai colectivităţii, y? Facem an călduros apel lat­rioţi ce«*­tâţenii Capital« ca să «pâture şl săi ««tune geamurile sparte, molozul , toate resturile de pe străzi ăia dreptul imobilei«­ lor şi să ie depoziteze la grămezi in faţa «»«ei, în vederea scoaterei bunurilor de sub dărâmături cetăţenii străzii ! »om­bar­­­date săt dea ajutor celor loviţi, contri­­buind astfel la opera de asistenţă re­­ciprocă, care în momentul de faţă este mai necesară datat oricând. Prin gestul de solidaritate cetăţen­iţească la care se face apel, y. eon.-a tribuî la uşurarea nenorocirei­lor lor viţi. SB8B8MwasMwaiiBa5gEc^^^M»e»’».i ajaRjjjaHjjsagBBBjggj De la Camera de Muncă Piteşti Se aduce la cunoştinţa tuturor lucră­torilor şi meseriaşilor, cari au solici­tat cărţi de capacitate, că începând de la 1 Septembrie, orele 7 dimineaţa, sunt obligaţi să se prezinte la exa­men, la sediul Camerei, după cum ur­mează: 1 . f­iţi?. La 4 septembrie, măcelarii şi me­zelarii; 5 Sept. brutarii; 6 Sept. tâm­­plarii; 7 Sept caretaşii; 9 Sept. băr­bieri­ şi coaforii; 6 Sept. lăcătuşii; 12 Sept. mecanicii de auto şi de mo-­­ toare cu explozie; 13 Sept fierarii; 15 Sept. zidarii; 16 Sept. cismarii; 16 Sept. tricotarii; 21 Sept. spălătorii ai călcători şi dă 22 Sept. instalatorii.­­ Cei ce nu au cărţi de capacitate tri meseriile sus arătate sunt obligaţi a se prezenta la sediul Camerii de mun­că cu acte în regi­ă până la data da 1 Sept. pentru a cere înscrierea la­ examene. Pentru restul de meserii examenele se vor ţine la o dată ce se va anunţa la timp.* . Cu această ocazie, meseriaşii sunt sfătuiţi să nu facă confuzie între­ Cartea de muncă şi Cartea de capaci­tate. " I D­I­V­E­R­S­E D-nii avocaţi care au fost în parti­dul naţional ţărănesc sunt rugaţi a­bia, de urgenţă contact ca d Cezar Simion eseu vl«^-preşed­întele organi­zaţiei Capitalei, in str. Măntuleasa Nr. 23, între orele 8—10 şi 15—17, p.­­tm a fi repartizaţi in organizaţiile de sectoare. * — In curând va apare „Viaţa Ro­manească“, sub direcţia d-lor Mihail D. Halea şi D. I. Sueh­ianu. Revista va apărea la 15, ale fiecă­rei luni. * D. Ing. Ştefan Mihăescu, Preşedin­tele organizaţiei judeţene din Ro­­manaţi a Partidului Naţional Pâră. r.et.c, convoacă pentmi Luni 4 Sep­­tembrie cor. ora 10 in Caracal, Com­i­tetul judeţean al organizaţiei. * înscrierile de membri noi in orga­nizaţia Capitalei a partidului naţio­­nal-ţărănesc se fac zilnic la şefii de culori (sector), in următoarele sedii: Pentru culoarea de Galben la d-l Dr. X. Scurtopol B-dul Carol 50 etaj Pentru culoarea de Negru la d-l avocat Cezar Simlohescu str. Mântun­­­easa No 23.­­Pentru culoarea ele Albastru ia d-l V. Găvănescu str. Mitropolitul Grigo­re No. 59. Pentru sectorul de Verde ia d-l Dr. Traian Comorofschi Calea Gri­viţei Nr. 119. Trupele poloneze a Varşovia au iniţiativa in lupte LONDRA, 30 (Sador). — Ia cursul nopţii spre Miercuri s’a anunţat printr’un comunicat dat de generalul Bor, comandantul su­prem al armatei metropolitane po­loneze, că această armată a dat lupte în Varşovia în cursul zilei de Luni cu trupele germane. O bătălie extrem de înverşunată, adaogă comunicatul polonez, con­tinuă în regiunea vechiului oraş. Unităţile noastre au păstrat ini­ţiativa în alte lupte locale.­­

Next