Argus, septembrie 1944 (Anul 34, nr. 9385-9408)
1944-09-01 / nr. 9385
Z B 3 ■c TÂRGUL LIBER DE VALORI Miercuri 30 August 5944 împrumuturile statului PETROLIFERE PETROLIERES MINIERE ET METALURGICE MINIERE Şl METALURGIQUES V)oP — ft c 1—9 a—8 4—12 4—11 a—7 »—10 1—7 1—7 1—7 1—7 1—7 1—7 valorilor Cursul precedent EMPRUNTS DE L’ETAT Judeţene ţi corn. 15»/» Judeţene şi corn. 41/IV., Comunale Buc. 1909 Com. Buc. Loc. Eftine Comunale Buc. 1921 Comunale Buc. 1940 Cursul zilei OBLIGAŢIUNI — OBLIGATION Rurale lOţffi Rurale preschimbate Rurale nepreschimbate Urbane Bucureşti 10?/6 Urbane Bucureşti vechi Urbane Bucureşti noi 74 Va—75 88 -85 67 —66 36 —85 48 —477; 58 —587, SCRISURI — LETTRES DE GAGE 70 —71 70 1/2—71 88 —37 48 3/4-46 41 1/2-42 54 1/2-54 i n S/4 • S eo Valóan nomina ' ca rH 5 Denumirea valorilor Cursul precedent Cursul zilei 500 la Vatra Română , , , 6 CO—5800 7 50— Steaua Română , , 2700—^220 500-Petrol Block , • , 32 — ,00 350-Concordia , , ■ ■ , 2400 - 1350 500-Creditul Minier , , , 15£0 -1360 500 - R. D. P. , , , , 650—470 500 Perolul Rmânesc , , 1600—160 500-Petrolul Românesc pul 800-775 500-Redevența , , , ■ 420—320 200 Prahova , . • « » 560 - S80 5200-8600 4000*-4LC0 400 £00 3350 3500 2050- 2100 470-700 325 - 580 260-630 500 Creditul Carbonifer 2050 - 3C003000-4500 500» Mica 1 1400-1051 22CO-2300 500 Aur 320-3CC— 500 Gaz Metan » . . . . 3600-3751— 500 Reșița ....... 1625-1620 1209-1800 1000 Titan, Nădrag, Calau . 1900—1950 *5 £ «sa 310â 500 I 500 1509 200 500 500 500 1000 2000 la Denumirea valorilor Cursul precedent Cursul zilei COMUNICAȚII - COMUNICATIONS 500 G4 S. R. L. ... • t S35—2700 500 • 16 S. T. B. optate % * 22( 0 - 2240 •100 S. T. B. pul , 1 • 2050 2250 .000 88 Telefoane . • .1 2460 - 20(0 500 ţ‘2 «83 Radio optate . . 950—700 .'00 Radio pul t .1 g * 925-670 « 50 10 8.77 tetős . ■ . t « t Cartea Romanească Clădirea Românească Locuințe eftine , , Carpatina ...» România Forestieră Nitrogen optate Nitramonia . . . Nitrogen pul Govora C&limănești 141, —135 615—520 1700—155 480—580 3*00 —4CCO 750—790 800—1000 1800—1550 800 - an 320 450 240 - 2600 1675 - 250 19.-5 3CCC 60 - 1150 REFERITE SOCIETĂȚI - SOCIETE DIVERSES 1700 -1750 .580 - 800 1000-1325 %_ 450 - 650 PENTRU A EXPLOATA BREVETUL DE INVENŢIE R. R. Nr. 95.818 relativ la: jjÿrooedeu pentru fabricaţiunea de celuloză pentru mătase artifidalăviscoasă şi pentru hârtie", proprietaral acestui brevet de invenţie doreşte a-i ceda, sau a acorda licenţă, de exploatare şi în genere a intra in orice combinaţiune posibilă în vederea exploatării lui în România Intformaţiuni Teehnice la: I M. KARCU, Consultant în materie de brevet de invenţie. Căsuţa Poştală Nr. 554. PENTRU A EXPLOATA BREVETUL DE INVENŢIE R. R. Nr. 80.875 relativ la: ,„Procedeul turbio-dispozitiv pentru a prepara In mod forţat spumă îndeosebi pentru aparate de stins incendii, cade de baleoi similare", proprietarul acestui brevet de invenţie doreşte a-i ceda, sau a acorda Ucenţă de exploatare şi în genere a intra în orice combinaţiune posibilă în vederea exploatării lui în România Informaţiuni Teehnice la: I M. MARCH, Consultant în materie de brevet de invenţie. Căsuţa Poştală Nr. 254. PENTRU A EXPLOATA BREVETUL DE INVENŢIE R. R. Nr. 28.123 relativ la: „Metodă pentru neutralizarea presiunii aerodinamice ce acţionează asupra suprafeţii armelor de foc, etc" proprietara acestui brevet de invenţie doreşte a-1 ceda, sau a acorda licenţă de exploatare şi în genere a intra în orice combinaţiune posibilă in vederea exploatării lui în România Informaţiuni Technice • la: I M. MARCU, Consultant în materie de brevet de invenţie. Căsuţa Poştală Nr- 254. T PANSEA SC VA VINDE DIN NOD FĂRA CARTELĂ Deoarece aprovizionarea de faina a fost asigurată, datorită măsurilor lăsate de organele economice superioara guvernul a hotărât desființarea cartelelor de pâine, care intrase in vigoare zilele trecute, întrucât există stocuri suficiente de făină arc Capitală. LinderS eliberează autorizaţiile de călătorie pe C. F. R. Ministerul Afacerilor Interne aduce la cunoştinţa celor interesaţi că autorizaţiile de călătorie peCFR se eliberează în Bucureşti numai de către Prefectura Poliţiei Capitalei şi de Circumscripţiile de Poliţie, iar în provincie de către chesturile de poliţie ,şi secţiile de jandarmi. Se trage atenţiunea că ăi Bucureşti Comandamentul Militar al Capitalei nu eliberează autorizaţii de călătorie pe CFR. I —A— ACTE DE NOTARIAT 29 August 1944 CONVENȚIE 19215. — Eremia T. s’a obligat față de Regia Autonomă C. F. R. să execute lucrări la podul peste râul Vedea, p. lei 10.600 000. CONTRACT DE SOCIETATE 19206. — Soc. „S. I. N. C.” a făcut contract de societate, capital lei 6.000.000. VANZARI — CUMPĂRĂRI 19248. _ Asslan Teodor a vândut Ecaterina R Budișteanu, apartament str. Mareșal Badoglio 23, cu lei 6.150.000. 19217. — Baciu C-tin — Magdalena Minculescu, parte indiviză din îmob. strada Dragoș Vodă 58, cu lei 800.000. 19237. — Anghel Oh. — Ana C-tin Grigore, teren strada Măgurele cu lei 600.000. 19205. — Hrer-tin — V. T. Popescu, teren com Dudești Cioplea (Ilfov) cu lei 530.000. 19206. — Idem — Dumitru M. Tache, idem, cu lei 450.000. 19293. — Ion Alexandru — Stoica și Petrie Răduță, imob. strada D-tru Ruse 19, cu lei 300.000. 19229. — Rotaru Gh. — Dr. Felicia Petrescu, teren Colentina (Ilfov) cu lei 300.000. 19261. — Gavrilă Gh. — Niculina Ion N. Petre, teren comuna Belciugatele, cu lei 270.000. 19223. — Mihai Damian — Popa Emil, automobil cu lei 250.000. 19236. — Stoian N-lae — Ana Maria Miciu, teren Pipera (Ilfov) cu lei 200.000. 19216. — Anghel Ştefan — Dragnea Ştefan, teren com China (Ilfov) cu lei 180.000. 19257. — Dobre Ştefan Stan — Vasile loan, teren com. Bobeşti, cu lei 150.000. 19247. — Gheorghe C-tin Luxandra — Dumitrescu Maria, teren Aleea Păsculescu 19 cu lei 150.000. 19239. — Staicu St. — Ion Barbu, teren cor. T. Vladimirescu (II.fov) cu lei 128.000. APROVIZIONAREA CU ULEI Sesizat de lipsa untedelemnului în Capitală, d. g-ral . Dombrowscky, primarul Capitalei, a avut o consfătuire cu d. ministru al economiei naţionale, subsecretariatul de Stat al aprovizionării, cerând o urgentă aprovizionare a populaţiei cu untdelemn. Se preconizează deblocarea marilor cantități de untdelemn aflătoare în fabrici. S AU RELUAT LINIILE TELEGRAFICE CU NAME UNITE începând de oin ghişeele Poştei primesc telegrame pentru Londra şi Imperiul Britanic, Franţa, Turcia, Statele-Unite, Elveţia şi toate celelalte ţări care fac parte din Naţiunile Unite., Statele-Unite, Elveţia şi toslelalte ţârî care fac parte dițiunile Linite. Sindicatul funcţionarilor particulari şi-a reluat activitatea * « Comitetul Federaţiei Sindicatelor de Funcţionari Particulari din România a cărei activitate legală fusese interzisă de fostul regim aduce la cunoştinţă tuturor funcţionarilor particulari că şi-a reluat activitatea legală prin delegari pe întreprinderi, urmând ca în curând să se anunţe adresa sediului. Comitetul Federaţiei împreună cu comitetele sindicatelor din Bucureşti şi anume: A. F. R., A. F. I. P. I. , R. F. M., A. F. A., R. I. G. atrage atenţiunea funcţionarilor că reînscrierile vor începe peste câteva zile când prin presa Comitetul va da noui instrucțiuni și lămuriri. COMITETUL: ARGUS-PARCUL COMERCIAL ȘI FINANCIAR * ! NAVIGAŢIUNE—NAVLURI Pr©!feiesBB©le traf seu Hasa moralisai după război» Târgul internafiorial al navlurilor Preocupările puterilor maritime în ceia ce priveşte problema navigaţiei şi traficului postbelic, se menţin vigue rog într'un cerc de discuţii, propuneri şi planuri, fără însă nici o concretizare precisă. Lordul Winster, mint personalităţile marcante din cercurile companiilor de navigaţie, a propus ţinerea unei conferinţe între toate naţiunile aliate şi interesate în traficul şi construcţiile navale maritime. El declară faptul dacă la sfârşitul războiului anglo-americanii nu ar fi stabilit idei şi planuri concrete în această materie. Şi americanii au grijile lor in privinţa perspectivelor navigaţiei comerciale pe plan mondial şi naţional. Astfel într'un articol asupra rezervelor britanice referitoare la evoluţia acestei navigaţii „New York Herald Tribune“ afirmă că problema presantă acuitate deosebită. Oare St. Unite vor utiliza uriaşa sa flotă comercială, construită în timpul războiului şi gigantica capacitate a şantierelor sale navale, ca să concureze traficul şi şantierele britanice? Acestea, constituiesc Însăşi elementul de existenţă imperiului britanic, un factor primordial al economiei sale. Părerile sunt împărţite. Astfel constructorul american Henry Reiser este patrizanul reluărei concurenţei internaţionale libere, în cadrul căreia flota comercială a St. Unite îşi va putea stabili poziţia, fără sprijinul oficialităţii. Şantierele americane să poată livra vase oricărei naţiuni, în aceleaşi condiţiuni ca şi şantierele europene. Principiul director al politcei maritime, după război este: „a trăi şi a lăsa să trăiască“, cu condiţia reciprocităţii. Preşedintele lui „American Merchant Marine Institute" — Frank J. Taylor — preconizează colaborarea între aliaţi. St. Unite nu trebuie să urmărească supremaţia maritimă faţă de celelalte naţiuni. Totuşi mama comercială americană trebuie să rămână puternică şi să-şi păstreze caracterul său comercial. O rezervă de siguranţă de cinci milioane tone de vase este necesară pentru atingerea acestui scop. „Marina comercială a St. United a declarat amiralul Land, preşedintele organizaţiei „United States Maritime Commission“ — este chemată la o expansiune economică fără precedent“. Rezultă că tendinţele imperialiste stau la fundamentul planurilor viitoare americane, privitoare la navigaţiunea comercială după război Aprehensiunile britanicilor sunt deci legitime, COSTUL VASELOR COMERCIALE Problemele şi sarcinile navigaţiei comerciale sunt deosebit, de grele. Dintr-un studiu mai vechi al publicaţiunei „Deutsche Verkehrs-Nachrichten“, în care se tratează problemele ce sunt şi vor fi puse, comunicaţiilor europene, extragem următoarele: „Războiul a demonstrat importanţa navigaţiunei maritime în Baltica Şi Marea Nordului. Armatorii germani, după cum au dovedit in anii de război, prin strânsa lor colaborare cu armatorii noratatoi şi după întoarcerea la economia de pace, vor avea de rezolvat probleme grele. Aşa de exemplu, economia edilitară va pretinde imense transporturi de lemne. Navigaţia maritimă germană şi cu ea Europa continentală, vor avea nevoie de vapoare, cari să circule in Mediterana şi Marea Nordului. De pe acum s-a înregistrat o desvoltare in construcţia vapoarelor maritime fi ereiarea vaselor standardizate în domeniul traficului pe mare n‘a putut fi evitat". Aceste consideraţiuni valabile perfect în conjunctura actuală a navigaţiei maritime, s‘au realizat în aplicarea principiului construcţiunei de nave standard. Standardizarea urmăreşte în afară de viteză in construcţiune, şi o ieftenire a costului pe tonă brută, încă în anul 1942 preţul vapoarelor a înregistrat un spor considerabil. Astfel un vas de 4300 tone brute, care fusese cedat cu 57.500 dolari, a fost preluat de armatori portughezi la preţul de 1.100.000 dolari, ceia ce corespunde la 65 1st. de tonă. Fenomenul este identic ca acela din treului război mondial. Imediat după IEI8, preţul tonajului a crescut în proporţii enorme, de la 20 1st. 12 shil. la 29 1st. 11 shil. Nave mai îngrijit construite au fost vândute cu 45-50 1st. tona deadweight. Aceste vase erau cargoboataţl şi preţurile de atunci n'au persistat decât până în 1222, când au scăzut la 11 1st. 12 shil. tona. Este sigur că acelaş fenomense va desăvârşi şi în epoca după încheierea pacei, dat fiind uriaşul tonaj de vase comerciale construite până în prezent. TABUUL INTERNAŢIONAL AL NAVLURILOR Evoluţia târgurilor internaţionale de afretări de transporturi maritime, este încadrată sub semnele acţiune de război, care şi-a asumat aproape totalitatea tonajului mondial, lăsând slabe disponibilităţi pentru necesităţi Ie civile. Este vorba, desigur, de puterile beligerante, cari dispun de majoritatea vaselor - funcţiune. Ţările neutre îşi păstrează, sub controlul autorităţei de stat, tonajul pentru transporturile proprii, asfel că oferta lor este foarte parcimonioasă în St. Unite autorităţile au pus la dispoziţia transporturilor de cărbuni cu destinaţia sudul Americii şi Marea Caraibilor, câteva vase, cari la renitoarecere aduc carne de metale, minereuri, zahăr etc. Argentina utilizează parcul de vapoare al Statului pentru transporturile de cereale şi alte mărfuri de massa, spre St. Unite, Africa de sud, ţările Americal latine, etc. In Marea Britanic este cerut important tonaj pentru transporturi de cărbuni in Italia, ocupată da aliaţi Portugalia şi Spania Îşi transportă bunuri de consumaţie de peste ocean cu vasele sub pavilion naţional şi după putinţă cu cargouri afectate la cursuri ridicate. In bazinul Oceanului Indian, adiacent Mărei Roşii se execută importante transporturi de sare cu destinaţia India, pe vase cu viteză redusă şi bună parte cu corăbii cu pânze. Adenul joacă un rol însemnat în încercările de sare, iar ca porturi de destinaţie Calcuta şi Chittagong din golful Bengal. Rangoonul, fiind ocupat de Japonezi a încetat să importe sarea din ţările producătoare ale bazinului Mărei Roşii. Câteva cursuri pe tonă: La Plata — Tampineo (Mexic), porumb, 50 dolari. La Plata — Golf Mexic, ora 17 dol. + 35 la sută supliment. La Plata — Portugalia, grâu, 67* dolari. Cuba — Texas (St Unite), zahăr, 30 cents 500 kgr.+27 la sută ’supl. Anglia — Italia, diverse, 64-68 shill Anglia — Azore, diverse, 70 shil. Anglia —I Alexandria diverse, 90 shil. Finlanda — Dantzig, cherestea,’ Rm 48 pe standard. Suedia — Copenhaga, hârtie, Cor. laneze 55. DISPERSAREA PRODUCTSES AGRICOLE T impurile devin tot mai grele şi nesiguranţa zilei de mâine creşte. Faţă de aceste împrejurări, fiecare cetăţean este dator atât faţă de el şi familia lui, cât şi faţă de ţară, să-şi ia toate măsurile, pentru o cât mai bună gospodărie, bazată pe principiul economiei, chibzuinţei şi prevederei. Am avut o recoltă agricolă bună, atât în sectorul cerealelor, cât şi al legumelor, fructelor etc. Prin noul regim al produselor agricole, s-a dat libertatea de circulaţie şi vânzare pentru principalul produs agricol, care constitue baza alimentarei : grâul, precum şi pentru alte produse alimentare de prin ordin. Deşi s’a pus în vedere tuturor primăriilor, instituţiilor de stat, morilor, brutăriilor şi întreprinderilor particulare, de a şi face stocuri de rezervă, care să reprezinte, necesarul de consum pentru o anumită perioadă de timp, este — după părerea noastră — necesar, ca şi fiecare cetăţenen să-şi chibzuiască o rezervă alimentară. Cu cât producţia agricolă va fi mai mult dispersată pe tot cuprinsul ţărei, cu atât va fi mai bine. Să nu se aştepte totul, numai de la stat. Simt timpuri prea grele, pentru ca statul să poată îteplîlîi toaîtd .lipsurile, toate nevoile, dacă fiecare cetăţean nu va aduce aportul lui — oricât de modest ar fi — pentru complectarea lor. Acum o lună, în preajma recoltelor, făcusem o propunere, pe care o mai repetăm şi astăzi şi o supunem unei atenţiuni din partea sforurilor conducătoare respective. Am propus să se dea o cât mai intensă dezvoltare,fabricaţie de paste făinoase, macaroane, fidea steluţe etc., etc. Această materie prelucrată va fi liberă în comerţ şi aunci fiecare cetăţean îşi va putea trace o mică rezervă alimentară, de primul ordin şi care prezintă numai avantagii. Este uşor transportabilă, se păstrează uşor (nefiind explusă alterărei ) şi se prepară în modul cel mai sumar, pentru alimentare. Avem încă suficiente fabrici de paste alimentare in ţară, cu o capacitate de prolactic, care poate satisface necesarul pentru armată şi pe acel al consumului Populaţiei civile. După cum primăriile, morile, brutăriile şi întreprinderile au fost obligate a-şi face stocuri pentru un anumit timp, tot astfel se pot obliga şi fabricile de paste făinoase de a produce anumite stocuri (printr’o intensificare a producţiei pe zi şi noapte), cari să fie puse imediat în vânzare Nu poate fi vorba, nici de investiri mari de capital în materia primă şi regia de fabricaţie, deoarece produsele fabricate vor fi imediat desfăcute şi deci capitalul investit, va circula într’un ritm destul de viciu. Este un exemplu luat la întâmplare, în legătură cu problema ce o tratăm. Mai sunt şi alte posibilităţi pentru soluţionarea sa şi credem că autoritatea respectivă, lestudiază şi le va pune în aplicare în timp util. Noi le vom semnala cu titlu informativ sau cu simple sugerări. ION SCUTARU PîibSâcisB este rugat să ais'amărească ss ©mîsî&îrcîle mmilor posturi de Radio* Difuziune, pe lungimile ■£'.■3 MjîcSă* 4SS m. și 415,5 sil., ©are au f©iî .zilnic ctepaă urmă. £'€wm§ programs I—g? IBP-- S4s 20—22. „TIMPUL”- Institut de Artei Grafice și Editură, Strada Saridar Ne. 15, București. NO. BURSA de VALORI ACȚIUNI 30 August 1944 53»/« Renta amort. 1933 — 341/4 Renta consolidării * — 55 36 FALIMENTE $1 URMĂRIRI Cereri de declarare in stare de faliment Dos. 649 din 1944. — Cred. Apollo S. Fenster — deb. Gheorghe Rizea din str . Schitu Maicilor 15 și Elena Elefterescu din str. G-ral Anghelescu 71, datoria lei 223.760 termen 11 Septembrie. Poprara Dosar. 7015 din 1644 — înființată prin corpul portăreilor in mâinele „CL A. F. A“, pe orice suma de bani sub orice formă sau titlu are sau va avea să primească debit. Ing. Ion Davidescu din str. Ilionisie Lupu 78 personal si în calitate de prorietar al firmei de cherestea „Intreprindeile Vasilatul’, de lei 10.000 000, pentru despăgubirea cred. Banca ..Vultur“ S. AR. Dos 9088 din 1944. — Idem înînie societ. „Granosa“ S. A. R., și în ale firmei „Gerom‘‘ propr. G*L Roman, idem deb. Tudorache Radul Toma din str. Intr. Vasile Păun 5* idem cred. Ion Vlad comerciant în Brăila cu domiciliul în Bucureşti cal. Victoriei 181, de lei 2.039. 003 plus proc. legale și cheltueli de ii*« decată ! Sechestru asigurător Dosar 9177 din 1944. — Infilrw ţaţă prin corpul portăreilor pe a-* voie a mobilă a ' debit. Aelxandru Dima din şos Ştefan cel Mare 174 compusă dintr’un automobil marcaj , Renault“, 5 camere, cum şi pel sculele necesare la întreţineri ’am tor dobiluri pentru despăgubirea cred Gheoghe A Dima de lei 670 de mii capital cu proc legale, plus 6500 lei cheltueli de învestire. 3 S 3 KS Cleştare către toţi patrioţii între 16- 45 ani Comandamentul formaţiunilor de luptă Patriotice are nevoe de voluntari pentru lucrările de deblocare ale străzilor înfundate de bombardamentele htleriste Chemăm pe toţi patrioţii cari s’au înscris în formaţiunile noastre de ajutoare a sinistraţilor să se prezinte imediat la sediul nostru din str. Spătarilor No. 15, cu uneltele pe cari le su. Chemăm pe toţi patrioţii peînscrişi până acum, să se înscrie de îndată pentru această muncă de voluntari. E una din formele bătăliei împotriva nemţilor. COMITETUL CENTRAL AL APARARII PATRIOTICE ! Un apel către public pentru deblocarea Capitalei COMANDAMENTUL MILITAR AL CAPITALEI FACE URMATORUL APEL CĂTRE CETĂȚENII CAPITALEI: Capitala a avut de suportat < te pe urma bombardamentelor de teroare! ! germane distrugerea unui mare minier de clădiri, blocarea a numeroase străzi, spargerea d® canale şi canda-1 te de ape distrugerea de linii tei®- grafice şi telefonice, precum şi a tratilor fl® tramvai. Autorităţile acţionează cn ntljlo" ,f' «ele pe care le au la în3sniftn& per-' tm scoaterea răniţilor şi morţilor şi pentru degajarea stră«ilor de diri - mături. Mijloacele sunt Insă foarte reduse faţă de proporţiile mari ale deznstrului, şl distrugerile cauzate Ac bonM fcundamente nu pot fi îndepărtate -da cât eu ajutorai colectivităţii, y? Facem an călduros apel latrioţi ce«*tâţenii Capital« ca să «pâture şl săi ««tune geamurile sparte, molozul , toate resturile de pe străzi ăia dreptul imobilei« lor şi să ie depoziteze la grămezi in faţa «»«ei, în vederea scoaterei bunurilor de sub dărâmături cetăţenii străzii ! »ombardate săt dea ajutor celor loviţi, contribuind astfel la opera de asistenţă reciprocă, care în momentul de faţă este mai necesară datat oricând. Prin gestul de solidaritate cetăţeniţească la care se face apel, y. eon.-a tribuî la uşurarea nenorocireilor lor viţi. SB8B8MwasMwaiiBa5gEc^^^M»e»’».i ajaRjjjaHjjsagBBBjggj De la Camera de Muncă Piteşti Se aduce la cunoştinţa tuturor lucrătorilor şi meseriaşilor, cari au solicitat cărţi de capacitate, că începând de la 1 Septembrie, orele 7 dimineaţa, sunt obligaţi să se prezinte la examen, la sediul Camerei, după cum urmează: 1 . fiţi?. La 4 septembrie, măcelarii şi mezelarii; 5 Sept. brutarii; 6 Sept. tâmplarii; 7 Sept caretaşii; 9 Sept. bărbieri şi coaforii; 6 Sept. lăcătuşii; 12 Sept. mecanicii de auto şi de mo- toare cu explozie; 13 Sept fierarii; 15 Sept. zidarii; 16 Sept. cismarii; 16 Sept. tricotarii; 21 Sept. spălătorii ai călcători şi dă 22 Sept. instalatorii. Cei ce nu au cărţi de capacitate tri meseriile sus arătate sunt obligaţi a se prezenta la sediul Camerii de muncă cu acte în regiă până la data da 1 Sept. pentru a cere înscrierea la examene. Pentru restul de meserii examenele se vor ţine la o dată ce se va anunţa la timp.* . Cu această ocazie, meseriaşii sunt sfătuiţi să nu facă confuzie între Cartea de muncă şi Cartea de capacitate. " I DIVERSE D-nii avocaţi care au fost în partidul naţional ţărănesc sunt rugaţi abia, de urgenţă contact ca d Cezar Simion eseu vl«^-preşedîntele organizaţiei Capitalei, in str. Măntuleasa Nr. 23, între orele 8—10 şi 15—17, p.tm a fi repartizaţi in organizaţiile de sectoare. * — In curând va apare „Viaţa Romanească“, sub direcţia d-lor Mihail D. Halea şi D. I. Suehianu. Revista va apărea la 15, ale fiecărei luni. * D. Ing. Ştefan Mihăescu, Preşedintele organizaţiei judeţene din Romanaţi a Partidului Naţional Pâră. r.et.c, convoacă pentmi Luni 4 Septembrie cor. ora 10 in Caracal, Comitetul judeţean al organizaţiei. * înscrierile de membri noi in organizaţia Capitalei a partidului naţional-ţărănesc se fac zilnic la şefii de culori (sector), in următoarele sedii: Pentru culoarea de Galben la d-l Dr. X. Scurtopol B-dul Carol 50 etaj Pentru culoarea de Negru la d-l avocat Cezar Simlohescu str. Mântuneasa No 23.Pentru culoarea ele Albastru ia d-l V. Găvănescu str. Mitropolitul Grigore No. 59. Pentru sectorul de Verde ia d-l Dr. Traian Comorofschi Calea Griviţei Nr. 119. Trupele poloneze a Varşovia au iniţiativa in lupte LONDRA, 30 (Sador). — Ia cursul nopţii spre Miercuri s’a anunţat printr’un comunicat dat de generalul Bor, comandantul suprem al armatei metropolitane poloneze, că această armată a dat lupte în Varşovia în cursul zilei de Luni cu trupele germane. O bătălie extrem de înverşunată, adaogă comunicatul polonez, continuă în regiunea vechiului oraş. Unităţile noastre au păstrat iniţiativa în alte lupte locale.