Argus, decembrie 1944 (Anul 34, nr. 9458-9478)

1944-12-01 / nr. 9458

ANUL XXXIV Nr. 9458 CITIT« şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE: In ţară In străinătate Sn° rLe- Tariful «“ncti­rae 1 1800 Lei de convenţiile poştale B luni 1000 Lei internaţionale Pentru bănci, societăţi şi instituţii publice 4000 lei anual 1O lei în ţară 20 lei în străinăta Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei 2 PAGINI 10 LEI BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar Ne. 15 Tel: 3.05.44 VINERI 1 DECEMBRIE 1944 CCfiEîl­ft FiECAR L­ATOATECHIQî.CU , Î! ..ieşafeλ,..­. VA MIERCURI PUBLICITATEA se primeşte la administraţia barului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „ARGUS" S. A. înscria sub Nr. 203 Trib. Ilfov Refractor responsabil­­ AL. PETROVICI Producţia agricolă şi îngheţarea preţurilor in nenumărate rânduri am ara­­tat disproporţia care există de mai mulţi ani între preţurile pro­duselor agricole şi ale celor indu­striale, ca şi necesitatea de a se ajunge la o înlăturare a ei, pentru a nu situa munca agricolă la un nivel cu mult inferior celei din in­dustrii, ceea ce însemna pauperiza­rea totală a păturei rurale. Forurile oficiale treb­ie să înţe­leagă un lucru esenţial: dacă ma­rea massă rurală, care participă cu un apreciabil procent la consu­mul produselor industriale este pu­să în situaţia de a nu mai putea cumpăra, pierderea se restrânge a­­supra întregii economii naţionale. Se vorbeşte acum d­e îngheţarea preţurilor. Operaţiunea e necesară, pentru a se putea menţine un ra­port stabil şi echitabil între salarii şi costul vieţii. Această operaţiune însă trebue făcută cu toată atenţiunea. Să nu se acorde avantaji unor sectoare de producţie în dauna altora. Produsele agricole au fost până acum depreciate mult faţă de­ cele industriale. Decalajul existent îna­inte de războiu a fost majorat. Nu s-a ţinut seama în politica noastră economică de principiul absolut ne­cesar al corelaţiei preţurilor. O normalizare a raportului dintre sa­larii şi costul vieţii nu se poate fa­ce fără a se restabili corelaţia pre­ţurilor. Altfel, se va face iarăşi o operaţiune artificială care nu va a­­vea durată. Sau, dacă ceea ce se va stabili artificial va fi supraveghiat şi menţinut prin măsuri de con­strângere, vom ajunge la unul din următoarele rezultate: * micşorarea producţiei în sectoarele nedreptăţi­te sau îndrumarea acestei producţii către comerţul clandestin, ceea ce va însemna crearea unor noui po­sibilităţi de spolierea consumatori­lor de către comercianţii clande­stini. In acest caz, scopul îngheţării preţurilor, menţinerea unui raport stabil şi echitabil între salarii şi costul vieţii, nu va fi atins. De altă parte, producătorul limi­tând producţia la posibilităţile de desfacere prin clandestinism, nu a­­vea mult mai puţin de câştigat decât de pe urma unei producţii nor­male şi, pentru a putea acoperi ne­voile traiului şi ale întreprinderii, se va transforma el însuşi într'un speculant atroce. Iată deci câte nefaste urmări poate avea artificialismul în mate­rie de preţuri. Ce va face acum agricultorul pro­priu zis? El cultivă cereale. Decalajul exi­stent îl sugrumă. Ii taie toate po­sibilităţile de a-şi complecta in­ventarul, de a se îmbrăca, de a trăi omeneşte. Va cumpăra pentru pro­dusele lui devalorizate­­faţă de sporurile preţurilor produselor in­dustriale) din ce în ce mai puţine mărfuri din cele strict necesare, până când se va vedea într-o zi gol şi fără unelte agricole. Uniunea centrală a sindicatelor agricole a făcut zilele acestea un demers pe lângă ministerul econo­miei naţionale în sensul de a exa­mina preţurile produselor agricole şi cele ale produselor industriale din anii 1916-18 şi 1937, pentru ca înainte de a păşi la îngheţarea pre­ţurilor să se stabilească între ele raportul din Una din perioadele de mai sus, mult mai echitabil decât cel de azi. Acest punct de vedere l-am sus­ţinut totdeauna Şi credem că acum, când se lucrează pentru o defini­tivă stabilizare a preţurilor — cel puţin aşa se intenţionează — să nu se piardă prilejul de a acorda mun­cii rurale, echivalentul just fără de care nu se poate face nimic temel­ie şi nu se poate restabili echili­bul vieţii noastre economice. I. S. M. Ministerul cumpără titluri de renta Ministerul Finanţelor, direcţiunea ge­nerală a datoriei publice, aduce la cunoştinţă că în conformitate cu preve­derile art. 25-29 din Regulamentul nr. 20 din 11 August 1943, asupra meca­nismului operaţiunilor de amortizare a rentelor emise de Stat, publicat în A Monitorul Oficial nr. 189 din 14 flu­­just 1943, cumpără titluri de rentă 1 la sută și 4 lum. la sută din 1911 Unificate. Cei ce doresc a vinde astfel de titluri, vor depune la sediul Direcţiei Generale a Datoriei Publice, din str. dr. Râureau ș­i nr. 3 — Bucureşti — ofertele de vân­zare, care să cuprindă numele şi a­­dresa ofertantului ,cantitatea de valori şi valoarea nominală a titlurilor de vânzare, precum şi preţul de vânzare, — oferta fiind însoţită de o garanţie in titluri care să cuprindă cel puţin 10 la sută din valoarea nominală ce se vinde. Răspunsurile la ofertele de vânzare sub cursul Bursei se vor da în ziua de 30 Noembrie a. c. iar pentru cele la cursuri superioare, cursului din Bur­să, se vor da cel mai târziu la sfârşitul lunii Martie 1945, ofertanţii având to­tuşi posibilitatea să-şi retragă oferta, dacă nu li s’a dat un răspuns în cel mult 40 zile libere dela prezentarea ofertei. In conformitate cu prevederile Legii nr. 251 din 16 Mai 1943, publicată in Monitorul Oficial nr. 92 din 19 Aprilie 1943 si Regulamentul nr. 20 din 11 Aprilie 1943, asupra mecanismului ope­rațiunilor de amortizare a rentelor e­­mise de Stat, publicat în Mon. Oficial nr. 189 din 14 August 1943, cumpără titluri de rentă 5 la sută iamortibilă din 1933 Reangajaţi. Cei ce doresc a vinde astfel de ti­tluri, vor depune la sediul Direcţiunii Generale a Datoriei Publice, în str- Dr. Răureanu nr. 3 Bucureşti, ofertele de vânzare care să cuprindă numele şi adresa oferantului cantitatea de va­lori şi valoarea nominală a titlurilor de vânzare, precum şi preţul de vânzare. Răspunsurile la ofertele de vânzare se vor da cel mai târziu până la la data de 30 Noembrie curent. NAVIGATIUNEA AERIANĂ CIVILA limitele transportului aerian. Raportul între diversele tarife de transport Realizări tehnice Soluţionarea satisfăcătoare a tra­ficului de navigaţie aeriană, nu es­te posibilă fără coordonarea tutu­ror sistemelor în problema genera­lă a transporturilor.­­ Presa britanică de specialitate a tratat pe larg, sub toate aspectele, complexitatea acestei probleme și pentru prima oară definește cu cla­ritate, limitele în care trebuie să evolueze transportările pe calea ae­rului. Astfel, transportul unei tone de marfă, cu avionul, pe o distantă de 200 mile, ar fi costat acum două de­cenii, aproximativ 100 1. st. In epo­ca după încetarea războiului, s’a calculat că, numai un singur avion ar putea transporta cu­ acelas preț, cinci tone de mărfuri, Pe distante mult mai lungi. Dar este de presu­pus ca nouile progrese ale industri­ei aviatice, vor îngădui să se augu­­menteze capacitatea de încărcare utilă a aparatelor de transport ae­rian. O greutate de 100 tone de Ar fi interesant să se cunoască și să se evalueze veniturile, ce ar adu­ce traficul de transport aerian, de­numit „tipic" Taxele de transport prezente şi viitoare, din punctul de vedere al rentabilităţii exploatării, trebuesc considerate în legătură cu nivelul cheltuielilor de transport al altor sisteme, chiar dacă este vorba de acest trafic aerian „fiind’ Taxele da transport feroviar si navlurile ce s’au aplicat înainte de război şi chiar cele ce se percep as­tăzi sunt rezultatul unei experienţe mărfuri grele şi de marfă vor fi du­se cu uşurinţă şi viteză remarcabi­lă la destinaţie. Acest progres teh­nic va produce, afirmă specialiştii în materie, şi o apropiere a cheltu­­elilor de trafic aerian, de aceia a­­le transportului pe uscat si mare­­lotuși costu­l transportului pe tona millă în traficul aerian nu va atinge nivel­ul redus al taxellor celorlalte traficuri. Evident că rapiditatea constitue un factor de avantaj al traficului ae­rian fata de celelalte sisteme de transport, de care vor folosi: poşta ziarele, mărfurile preţioase, alimen­tele perisabile şi plantele. Un grup de mărfuri ca: piesele de schimb, rezerve şi accesorii, din ca­re unele impuse de urgenţă indus­triilor vor prefera indubitabil trans­­portul aerian. Pe de altă se vor realiza economii în cheltuielile de ambalaj şi se vor evita posibilităţile de pierdere şi furt­­i îndelungate, care a îngăduit o pla­nificare precisă. Cu toate investiţi­i­le şi cheltuie­lile enorme ale convenţiilor ferovia­re, se poate afirma că tarifele aces­tora vor fi totdeauna sub nivelul ce­lor stablite de companiile de navi­gaţia aeriană, chiar dacă administra­tote căilor ferate, ar trebui să acti­veze fără beneficii. Traficul aerian intercontinental se plasează în alte condiţiuni faţă de traficul de suprafaţă de pe continent In acest caz tarifele ar fi calculate după un barem special, în raport cu distanţele enorme, deoarece durata transportului se reduce considerabil fată de celălalte mijloace de trans­port. Dar chiar si traficul aerian es­te imediat în anumite limite din cau­za regiei foarte ridicate. Pentru soluţionarea complectă a problemei transporturilor, care va lua forme uriaşe în perioada imedia­tă încetării războiului trebuesc coor­donate toate posibilităţile de trans­port existente azi. Astfel tratarea separată a transportului aerian nu va avea o soluţie potrivită cu vas­tul domeniu, în care trebuie să func­ţioneze.­­ POLITICA AERIANA REALIZĂRI TEHNICE Se anunţă că la conferinţa Inter­naţională a aviaţiei civile de la Chi­cago, St. Unite, Anglia şi Canada au căzut de acord asupra tuturor punc­telor principale pentru constitui­rea unui Corp aeronautic internaţio­nal permanent. D- Proctor Gregg, de la compa­nia britanică de aviaţie Bristol, a declarat că, compania va cons­trui un avion de pasageri — Bra­­bazon care va fi cel mai luxos transatlantic aerian, cel mai gigan­tic, cel mai greu şi cel mai rapid din lume. Se afirmă că „Brabazon” va a­­sigura, principal traficul între Londra, Montreal şi New York. Un agent britanic a declarat la Stockholm, că o societate engleză de avioane va livră Suediei un a­­parat comercial cu 64 locuri, cu o rază de acţiune de 4000 km şi cu o viteză de 460 km. Pe oră, Tarifele tra­n a sporilirelor SITUATIA AGRICOLA DIN TARA INSAM­NT­ARILE Ministerul agricultura a obţinut informaţii referitoare la situaţia a­­gricolă din 41 judeţe. Nu s-au pri­mit informaţii din judeţele: Bihor, Baia, Iaşi, Dorohoi, Suceava, Câm­pulung, Rădăuţi şi judeţele din Ar­deal. In cursul săptămânei trecute tim­pul a fost variabil. Au fost ploi în aproape toate judeţele. Tempera­tura e în scădere cu brumă şi în­gheţ uşor în timpul nopţei. ■ Umezeala excesivă a îngreunat mult continuarea msămânţărilor în judeţele: Gorj, Muscel, Timiş To­­rontal, Arad, Caraş- Severin-Mehe­­dinţi, Argeş. Cantităţile de carburanţi şi ule­iuri pentru tractoare au fost insu­ficiente în cele mai multe judeţe. Programul de însămânţare a fost realizat în proporţie de aproape 60 la sută. S-a depăşit cifra de 1.500.000 hec­tare. Au peste 100.000 ha însămânţate următoarele judeţe: Ialomiţa, Vlaş­­ca, Ilfov, Dolj, Romanaţi, Teleor­man. S’a­ mai constatat să în toate r r•­giunile fie din Ardeal, fie din Mol­dova unde a fost frontul producţia de însămânţare e mai mică. E de reamintit că situaţia actu­ală e aproape identică cu cea din 1941, când s’au făcut sămănături puține din cauza timpului nefavo­rabil. Diverse Sporirea producţiei petrolifere în Uniunea Sovietică Un articol ar comisa­­rii poporului adjunct dela industria petroliferă MOSCOVA 29 (Rador). — Comisarul poporului adjunct dela industria petro­liferă a URSS , Kariaghin, scrie urmă­toarele: Cu toată blocada Caucazului şi ocu­parea temporară de către germani a exploatărilor petrolifere de la Maikop şi a unei părţi din exploatările de la Groz­ny, industria petroliferă sovietică a a­­provizionat fără încetare frontul şi e­­conomaia naţională cu petrol şi cu pro­duse petrolifere. Guvernul, partidul şi Stalin personal, cu mult înainte de agresiunea Germa­niei hitleriste împotriva Uniunii Sovie­tice, au făcut sforţări pentru a organiza o a doua bază petroliferă în regiunile din est ale ţării care se aflau în afara razei de acţiune a inamicului. In executarea acestor indicaţiuni, in­dustria petroliferă a îndreptat în spre est mari resurse materiale şi numeros personal. Exploatări petrolifere au a­­pârut în câmpiile de la Volga, în ste­pele Başkiriei şi al Kazahstanului. Un al doilea Baku a răsărit şi se desvolta pe zi ce trecea. La începutul războiului naţional ex­tragerea petrolului din nouile regiuni ocupa un loc important în poziţiunea generală. Geologii au descoperit şi au pregătit pentru exploatare, un mare număr de noui terenuri petrolifere. A­­cum de curând se părea că Başkiria, — cea mai importantă regiune petroli­feră din răsărit, — n’ar oferi nicio perspectivă pentru desvoltarea ulte­rioară a extragerii petrolului. Dar iată că la 15 km. de Isimbai, geologii au descoperit noui bogate zăcăminte de petrol. In această regiune nu se aflau nici şosele, nici baze de izvoare de energie, nici mari localităţi vecine şi cu toate acestea în mai puţin de un an, s’au creiat acolo mari exploatări care ajung acum să furnizeze mai mult de o trei­me din petrolul extras din Baskiria. într’un viitor apropiat, producţia ace­stui zăcământ se va dubla sau se va înmulţi de mai multe ori. In vara anului 1944, în aceeași Bas­­kirie, s-au descoperit, pentru prima oară în Rusia Sovietică, petrol în alu­viunile epocii Devoniene. Aceste alu­viuni, prin vârsta lor geologică, sunt cele mai străvechi din cele cari se ex­prin decret regal, d. Iosif Juman­­ca se numește, în calitate de comi­sar al Comisariatului pentru admi­nistrarea şi lichidarea bunurilor grupului etnic german, pendinte de ministerul economiei naţionale. Printr’un decret regal publicat în M. O. de ieri d. inginer dr. Adrian Stambuteianu se numeşte secretar general al ministerului economiei naţionale. Sindicatul deportărilor de pe­trol din Capitală este convocat la Sfatul Negustoresc din calea Vic­toriei nr. 20, etaj II, în ziua de : Duminică 3 Decembrie 1944, orele 10 dimineaţa. La ordinea de: Problema apro­vizionării cu petrol, rezultatul in­tervenţiilor la forurile superioare economice, rezultatul lucrărilor la soc. Distribuţia­ diverse. Toţi micii brutari din Capitală sunt convocaţi in adunare generală, în ziua de Vineri 1 Decembrie a. c. ora 4 d. a. în localul Camerei de muncă din str. Calomfireanu nr. 8, ploatează la noi până acum. Prima sondă forată a dat un debit fără precedent în răsărit, de 180 de tone pe zi. Astfel, judecând după datele primite, noui bogate zăcăminte, cari vor da mult de lucru echipelor de sondori pen­tru mulţi ani de acum înainte, vor pu­tea fi descoperite. In 1942 s’a descoperit pentru prima oară petrol în zona Suturevo în Ţara tătarilor. Descoperirea de nouă zăcă­minte a dat posibilitate lucrătorilor din industria petrolului din regiunea „ce­lui de al doilea Baku” să compenseze într-o măsură considerabilă pierderile de carburanţi din zonele temporar o­­cupate de inamic şi să aprovizioneze fără încetare frontul şi industriile au produse petrolifere. Astfel, trustul petrolifer „Turmaz­­neft”, graţie descoperirii petrolului in aluviunile Devoniene şi-a ridicat can­titatea de extragere în timpul războiu­lui cu mai mult de odată şi jumătate. In regiunea Stavropol, numai în cursul ultimului an, extragerea petrolului s’a dublat aproape. In Republica Başkiria, volumul ex­tragerii zilnice mijlocii de petrol s’a ridicat cu 25 la sută în 1944, faţă de anul trecut, iar în regiunea Kuibişev, extragerea s’a încincit aproape. In afară de sporirea debitului actual, geologii „celui de al doilea Baku” au descoperit noui „perspective” de spo­rire a producţiei în zona Urali-Volga, pentru anii viitori, fapt care are o ex­cepţională importanţă. In timpul războiului, producţia s’a mai ridicat în mod foarte considerabil şi în alte noui regiuni petrolifere ale Uniunii Sovietice. De curând au fost descoperite noui zăcăminte în Asia cen­trală, în districtul Andijane, etc., ceea­ce a permis sporirea producţiei de pe­trol cu mai mult de odată şi jumătate. De curând, petroliştii din Dagestan au mai descoperit lângă oraşul Mak­­had­ Kala, un nou zăcământ de petrol, care promite foarte mult. La Baku, — cea mai veche regiune petroliferă a Uniunii Sovietice, — s’a pregătit în timpul războiului exploata­rea zăcămintelor dela Buzovny şi Mas­­tagy care deschid perspective favo­­rabile pentru o nouă sporire a produc­ției. Noua formaţie a Conciliului superior agricol Prin decret regal se numesc membri în consiliul superior agronomic, pe­­ termen de 3 ani, cu începere dela data de 15 Noemb. 1944 d-nii. Membrii titulari d-nii : Prof. dr. Va­­siliu Amilcar, dela Facultatea de a­­gronomie Cluj-Timişoara. Botez G. Ioan, ing. agr. consilier; Mihăilescu Drum ing. agr. consilier; Ticulescu Stan, ing. agr. consilier; Morcovescu Petre, ing. agr. consilier; Teodoru Deodat, ing. agr. consilier. Membrii supleanţi d-nii: Prof. dr. Popescu Ştefan, de la Facultatea de agronomie din Iaşi­ ;Bergheanu Va­sile, ing. agr. insp. general; Stere Ro­man­, ing. agr. insp. general; Năsturaș Alexandru, ing. agr. insp. general; Popovici Max Ion, ing. agr. consilier; Iacob D. Iacob, ing. agr. insp. gene­ral APROVIZIONAREA CU PEŞTE a comercianţilor şi instituţiilor publice In vederea stabilirii unui nou sis­tem de distribuire a peştelui pe pla­toul Obor din Capitală, potrivit De­­ciziunei Nr. 1852 din 14 Noembrie a. c., Subscretariatul de Stat al A­­provizion­ării roagă pe cei mai jos arătaţi domiciliaţi In Bucureşti să trimită acestui Subsecretariat de Stat în termen de trei zile declara­­ţiuni în care să arata Negustorii detailişti de peşte: numele şi pronumele, sediul fir­­mei precum şi numărul şi data; de ibmatricularea firmei la &c§£EEn­;EI Comerţ şi Industrie, pentru comer­ţul de peşte, dacă până în prezent a primit co­tă de peşte de pe platoul Obor. Spitalele, cantinele, căminurile, internatele, popotele, numele instituţiei căruia aparţin şi sediul lor (adresa completă), numărul persoanelor pe care le hrănesc. Restaurantele: Numele și pronumele patronului, firma și sediul său (cu adresa e­­xactă), num­ănul persoanelor pa care le­­­giaarroifl fat moilîe.iBlafa, 1 - Imposibilitatea ajutoarelor sinistraţilor Bombardamentele aeriene, care au făcut atâtea victime şi au distrus nu­meroase imobile, în anumite puncte ale ţării, au silit guvernul să vie cu o serie de legi cu scopul de a ajuta pe cei sinistraţi, prin reduceri de im­pozite într-adevăr, ministerul de finanţe a venit cu o lege pe baza căreia impo­zitul unui imobil poate fi redus când acel imobil a suferit o avarie de cel puţin 10 la sută, şi acest mpozit pu­tând fi redus in întregime când imo­bilul a fost complet dărâmat , (tere­nul rămas nemaifiind impozabil). Inutil să spunem că legea este bine venită, vrem totuşi să semnalăm că nu este completă şi iată ce mulţi, foarte mulţi din sinistraţi, mai cu seamă cei din Capitală, sunt funcţio­nari publici sau particulari In ultimul timp, conducătorii insti­­tuţiunilor publice sau particulare, din motive lesne de înţeles, s’au grăbit în unele cazuri chiar prin decizie mi­nisterială — să înlesnească în măsura posibilităţilor o refacere cât de suma­ră a căminelor acestor sinistrate, prin acordarea de ajutoare v­iriind, între 1—4 salarii după gravitatea avariei şi a stării civile, sau cum­ a fost la unele întreprinderi particulare.­ prin acordarea unei sume plafonate d după gravitatea avariei și a stării civil­e, indiferent de salariu. La plata acestor sume, s’­a pus ches­tiunea fiscalității, în sensul de a se stabili dacă aceste ajutoare sunt sau nu impozabile. Intr’adevăr, din art. 44 al legii con­tribuțiunilor directe, rezultă în mod neîndoios că orice sume primite de un salariat dela patron, sub orice de­numire, sunt socotite ca un supli­ment de salariu şi impuse ca atare cu următoarele excepțiuni • Potrivit al. 2 din articolul de mai sus, sunt scutite de impozitul pe salarii aju­toarele acordate pentru caz de boală dovdit­ă, pentru naştere sau pentru înmormântare, iar al. 6 din acelaş ar­ticol, impune cu o cotă proporţională, dle 10 la sută, ajutoarele colective a.a­cordate salariaţilor de către patron cu condiția ca aceste ajutoare să fie în natură, adică nu alimente sau­­îm­brăcăminte. Dat fiind că legea contribu­este de nictă interpretare, ajutoarele de care ne ocupăm, nu intră în excepțiunile arătate, astfel că, sacrificiul pe care-l fac patronii nu-și atinge scopul din cauza fiscalităţii care — după cum i se ştie este progresivă Un exemplu : dacă un salariat sinistrat cu un salarM­riu de 50 000 lei primeşte un ajutor de 200 000 lei, acesta nu va primi în in­mână decât 128 720 lei restul de 73.200 lei fiind reţinut drept impozit, ceea ce socotim că este — in orice cazuri — excesiv. De aceia având în vedere starea de fapt creiată de război, unei anu­mite categorii de cetăţeni şi r citind textele de mai sus, noi credem că mi­nisterul de finanţe, este­­ dator să vină de urgenţă cu o de­cizie, în care să­ se prevăd­ă, că ajutoarele acordate sinistraţilor, cu fişe, etc. în numerar, vor fi im­puse­­tot cu impozitul da 10 La sută, aceasta cu atât mai mult cu cât aju­toarele acordate sunt departe de a coperi daunele celui sinistrat. încă o observaţiune : cei mai mulţi sinistraţi, şi-au reparat şi îşi repară, şi acum imobilele cum pot şi eu , dna pot, cei mai mulţi făcând această o­­peraţie în regie. Propunem ca tot pe bază de deci­zie, în asemenea cazuri 33 nu se mai pretindă plata taxelor de contract, la, valoarea lucrării, taxe cerute de le­gea timbrului mai cu seamă acuta când valoarea materialelor este ex­trem de mare, întru­cât sinistratul, nu construește ceva nou ci încearcă să refacă un bim asupra căruia a plătit la timpul său, toate taxele. I. Gabroveanu ŞTIRI- ECOURI Guvernul turc bonifică exporta­torilor o primă de 40%, la valoarea în dolari a mărfurilor trimise în Statele Unite. Această nouă dispoziţiune va stimula schimburile cu America, care erau afectate din cauza prelu iilor scăzute, cari nu prezentau rentabilitate In urma acestei măsuri s’a des­voltat o deosebită activitate pe târ­gurile Izmir şi Samsun. Firmele exportatoare americane s’au angajat să livreze Turciei 26000 tone de fier si obiecte de fier. Pe de altă parte americanii vor im­porta 10.000 tone alune, pe care le vor încărca P© vase proprii la Mer­­şina ★ In materie de produse sintetice, se precizează, că în cursul războiu­lui actual, Statele­ Unite şi nu Ger­mania, care dispune de limitate şi preţuri variabile, a făcut cel mai remarcabil progres şi realizări uimi­ MIERCURI 29 NOEMBRIE BURSA Fizionomia târgului de valori mo­biliare im­prezintă modificări esen­ţiale in raport cu şedinţa preceden­tă. Ambianţa greoaie şi tendinţa fără susţinere la majoritatea valo­rilor s’a menţinut. Reculul cursuri­lor a fost însă mai temperat. Unele excepţiuni, de altfel fără întindere, aim izbutit să aducă un aport de îmbunătăţire a atmosferei. Nu se poate constata realizări sau degajări de valori, cât o retensiune a cererii, faţă de o ofertă fără prea multă stăruinţă, în compartimentul acţiunilor. Petroliferele. Acţiunea soc. „A­­stra Română" înregistrează o re­priză substanţială a cursurilor.• 17.200 (faţă de 16.000 precedent­). Operatorii contează pe o revenire deoarece spun că această hârtie pre­zintă o marfă suficient de progre­sivă a cursurilor. Interesantă mişcare ascensională a preluarei „petrolului Românesc”: 5.200 (4.200), rămâne de văzut dacă nu este incidentală. „Creditul Mi­nier” a evoluat într’o succesiune de cursurile ari subliniază efortul de a se plasa pe o scară cât mai puţin joasă. Cursul final 4975, comportă o Pierdere a cotei anterioare de 325 puncte. Această valoare suferă o­­tertă oarecum activă. Restul acţiunilor negociate ale grupului, a avut o orientare ne­prielnică, ce se poate aprecia in cota oficială. Industrialele si minierele, in prin­cipal Lelea, Mica, Nitrogen, Soc. de gaz metan, s’au înscris ca cursuri mai scăzute, decât cele din şedinţa precedentă. Grupul se resimte de ambianţa generală a bursei. Notăm un regres accentuat la acţiunea soc. „Clădirea Româneas­­că" 3.700 (4.700). „ Transporturi si comunicaţii- Cu exceptiunea S. T. R. pui, care a oro­ţinut un plus de 550 puncte, cele­­lalte acţiuni (Radio, Telefoane, S. R. D., S. T. R. optate) au evoluat în o tendinţă slabă, cursuri în scă* dere.­­ Efectele Publice Rezultatele ne­­gocierilor cu aparenţă însufleţită au fost reduse ca volum, fel de va­­lori (rente şi obligaţiuni). TÂRGUL ALIMENTAR Pe piaţa centrală ,, Obor’’ s’au prag­­ticat următoarele preţuri de detaliu (pe kgr): Zarzavaturi şi legume. Cartofi obiş­nuiţi 30, cartofi săpuiţari 40, ceapa dă apă 36, ceapă de arpagic 40, fasole albă comună 35, fasole obscretă şi rotundă 40, morcovi 26, păstârnac 30, spanac 100 ust­uroi 100, varză bucata 20 si 40 lei. Păsări vii (bucata). Curdani şi curci 2.400, gâşte 1.500, găini 1100, raţe 1100, pui de găină 750. FRUCTE Produsele sezonului: mere, pere şi nuci sunt aduse în cantităţi îndestulă­­toare pe piaţa de en-gros, preturii® ferme şi sporite. Costul transportului cu autovehiculele din regiunea Argeş (165 km. distanţă) costă 50 iei de kgr,* ceia ce grevează preţul dela producă­tor, cu cheltueli masive. S'au­ înrse­gistrat următoarele preţuri de en-groă (piaţa Obor, pe kgr): Mere: Bismark 150, creţeşti aurii 170, creţeşti cal. I 150, creţeşti cal. îl 120, domneşti (6 bucăţi la kgr) 140, domneşti 170, parmen auriu 200- Pere: Cordon şi cure I 220, idem­ cal. II 150, obişnuite 70, pergamoide (până la 7 bucăţi) 130, nuci cu coate 500. CEREALELE 4 Nicio modificare în evoluţia pieţei de cereale, leguminoase şi oleaginoase. Reproducem, prețuri „pro memoria**, po­ vagonul de 10.000 kgr. Prețurile oficiale obligatorii: '­­ Grâu 78 kgr. gr. hl. lei 260.000.' Secară 68 kgr. gr. hi. lei 187.000* Mei 70 kgr. gr, hi. lei 180.000, f Orz 60 kgr. gr. hL lei 182.600 * Orzoaica 66 kgr. gr. hi. lei 200.000« Ovăz 41 kgr. gr. hi. lei 200.000, Rapiţă colza şi naveta lei 410.000« Ou 2 la strtul c .5. (răpiţi 10 te «ufcft «.­­»4 JMaW.Vfk­

Next