Argus, decembrie 1944 (Anul 34, nr. 9458-9478)
1944-12-01 / nr. 9458
ANUL XXXIV Nr. 9458 CITIT« şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE: In ţară In străinătate Sn° rLe- Tariful «“nctirae 1 1800 Lei de convenţiile poştale B luni 1000 Lei internaţionale Pentru bănci, societăţi şi instituţii publice 4000 lei anual 1O lei în ţară 20 lei în străinăta Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei 2 PAGINI 10 LEI BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar Ne. 15 Tel: 3.05.44 VINERI 1 DECEMBRIE 1944 CCfiEîlft FiECAR LATOATECHIQî.CU , Î! ..ieşafeλ,... VA MIERCURI PUBLICITATEA se primeşte la administraţia barului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „ARGUS" S. A. înscria sub Nr. 203 Trib. Ilfov Refractor responsabil AL. PETROVICI Producţia agricolă şi îngheţarea preţurilor in nenumărate rânduri am aratat disproporţia care există de mai mulţi ani între preţurile produselor agricole şi ale celor industriale, ca şi necesitatea de a se ajunge la o înlăturare a ei, pentru a nu situa munca agricolă la un nivel cu mult inferior celei din industrii, ceea ce însemna pauperizarea totală a păturei rurale. Forurile oficiale trebie să înţeleagă un lucru esenţial: dacă marea massă rurală, care participă cu un apreciabil procent la consumul produselor industriale este pusă în situaţia de a nu mai putea cumpăra, pierderea se restrânge asupra întregii economii naţionale. Se vorbeşte acum de îngheţarea preţurilor. Operaţiunea e necesară, pentru a se putea menţine un raport stabil şi echitabil între salarii şi costul vieţii. Această operaţiune însă trebue făcută cu toată atenţiunea. Să nu se acorde avantaji unor sectoare de producţie în dauna altora. Produsele agricole au fost până acum depreciate mult faţă de cele industriale. Decalajul existent înainte de războiu a fost majorat. Nu s-a ţinut seama în politica noastră economică de principiul absolut necesar al corelaţiei preţurilor. O normalizare a raportului dintre salarii şi costul vieţii nu se poate face fără a se restabili corelaţia preţurilor. Altfel, se va face iarăşi o operaţiune artificială care nu va avea durată. Sau, dacă ceea ce se va stabili artificial va fi supraveghiat şi menţinut prin măsuri de constrângere, vom ajunge la unul din următoarele rezultate: * micşorarea producţiei în sectoarele nedreptăţite sau îndrumarea acestei producţii către comerţul clandestin, ceea ce va însemna crearea unor noui posibilităţi de spolierea consumatorilor de către comercianţii clandestini. In acest caz, scopul îngheţării preţurilor, menţinerea unui raport stabil şi echitabil între salarii şi costul vieţii, nu va fi atins. De altă parte, producătorul limitând producţia la posibilităţile de desfacere prin clandestinism, nu avea mult mai puţin de câştigat decât de pe urma unei producţii normale şi, pentru a putea acoperi nevoile traiului şi ale întreprinderii, se va transforma el însuşi într'un speculant atroce. Iată deci câte nefaste urmări poate avea artificialismul în materie de preţuri. Ce va face acum agricultorul propriu zis? El cultivă cereale. Decalajul existent îl sugrumă. Ii taie toate posibilităţile de a-şi complecta inventarul, de a se îmbrăca, de a trăi omeneşte. Va cumpăra pentru produsele lui devalorizatefaţă de sporurile preţurilor produselor industriale) din ce în ce mai puţine mărfuri din cele strict necesare, până când se va vedea într-o zi gol şi fără unelte agricole. Uniunea centrală a sindicatelor agricole a făcut zilele acestea un demers pe lângă ministerul economiei naţionale în sensul de a examina preţurile produselor agricole şi cele ale produselor industriale din anii 1916-18 şi 1937, pentru ca înainte de a păşi la îngheţarea preţurilor să se stabilească între ele raportul din Una din perioadele de mai sus, mult mai echitabil decât cel de azi. Acest punct de vedere l-am susţinut totdeauna Şi credem că acum, când se lucrează pentru o definitivă stabilizare a preţurilor — cel puţin aşa se intenţionează — să nu se piardă prilejul de a acorda muncii rurale, echivalentul just fără de care nu se poate face nimic temelie şi nu se poate restabili echilibul vieţii noastre economice. I. S. M. Ministerul cumpără titluri de renta Ministerul Finanţelor, direcţiunea generală a datoriei publice, aduce la cunoştinţă că în conformitate cu prevederile art. 25-29 din Regulamentul nr. 20 din 11 August 1943, asupra mecanismului operaţiunilor de amortizare a rentelor emise de Stat, publicat în A Monitorul Oficial nr. 189 din 14 flujust 1943, cumpără titluri de rentă 1 la sută și 4 lum. la sută din 1911 Unificate. Cei ce doresc a vinde astfel de titluri, vor depune la sediul Direcţiei Generale a Datoriei Publice, din str. dr. Râureau și nr. 3 — Bucureşti — ofertele de vânzare, care să cuprindă numele şi adresa ofertantului ,cantitatea de valori şi valoarea nominală a titlurilor de vânzare, precum şi preţul de vânzare, — oferta fiind însoţită de o garanţie in titluri care să cuprindă cel puţin 10 la sută din valoarea nominală ce se vinde. Răspunsurile la ofertele de vânzare sub cursul Bursei se vor da în ziua de 30 Noembrie a. c. iar pentru cele la cursuri superioare, cursului din Bursă, se vor da cel mai târziu la sfârşitul lunii Martie 1945, ofertanţii având totuşi posibilitatea să-şi retragă oferta, dacă nu li s’a dat un răspuns în cel mult 40 zile libere dela prezentarea ofertei. In conformitate cu prevederile Legii nr. 251 din 16 Mai 1943, publicată in Monitorul Oficial nr. 92 din 19 Aprilie 1943 si Regulamentul nr. 20 din 11 Aprilie 1943, asupra mecanismului operațiunilor de amortizare a rentelor emise de Stat, publicat în Mon. Oficial nr. 189 din 14 August 1943, cumpără titluri de rentă 5 la sută iamortibilă din 1933 Reangajaţi. Cei ce doresc a vinde astfel de titluri, vor depune la sediul Direcţiunii Generale a Datoriei Publice, în str- Dr. Răureanu nr. 3 Bucureşti, ofertele de vânzare care să cuprindă numele şi adresa oferantului cantitatea de valori şi valoarea nominală a titlurilor de vânzare, precum şi preţul de vânzare. Răspunsurile la ofertele de vânzare se vor da cel mai târziu până la la data de 30 Noembrie curent. NAVIGATIUNEA AERIANĂ CIVILA limitele transportului aerian. Raportul între diversele tarife de transport Realizări tehnice Soluţionarea satisfăcătoare a traficului de navigaţie aeriană, nu este posibilă fără coordonarea tuturor sistemelor în problema generală a transporturilor. Presa britanică de specialitate a tratat pe larg, sub toate aspectele, complexitatea acestei probleme și pentru prima oară definește cu claritate, limitele în care trebuie să evolueze transportările pe calea aerului. Astfel, transportul unei tone de marfă, cu avionul, pe o distantă de 200 mile, ar fi costat acum două decenii, aproximativ 100 1. st. In epoca după încetarea războiului, s’a calculat că, numai un singur avion ar putea transporta cu acelas preț, cinci tone de mărfuri, Pe distante mult mai lungi. Dar este de presupus ca nouile progrese ale industriei aviatice, vor îngădui să se augumenteze capacitatea de încărcare utilă a aparatelor de transport aerian. O greutate de 100 tone de Ar fi interesant să se cunoască și să se evalueze veniturile, ce ar aduce traficul de transport aerian, denumit „tipic" Taxele de transport prezente şi viitoare, din punctul de vedere al rentabilităţii exploatării, trebuesc considerate în legătură cu nivelul cheltuielilor de transport al altor sisteme, chiar dacă este vorba de acest trafic aerian „fiind’ Taxele da transport feroviar si navlurile ce s’au aplicat înainte de război şi chiar cele ce se percep astăzi sunt rezultatul unei experienţe mărfuri grele şi de marfă vor fi duse cu uşurinţă şi viteză remarcabilă la destinaţie. Acest progres tehnic va produce, afirmă specialiştii în materie, şi o apropiere a cheltuelilor de trafic aerian, de aceia ale transportului pe uscat si marelotuși costul transportului pe tona millă în traficul aerian nu va atinge nivelul redus al taxellor celorlalte traficuri. Evident că rapiditatea constitue un factor de avantaj al traficului aerian fata de celelalte sisteme de transport, de care vor folosi: poşta ziarele, mărfurile preţioase, alimentele perisabile şi plantele. Un grup de mărfuri ca: piesele de schimb, rezerve şi accesorii, din care unele impuse de urgenţă industriilor vor prefera indubitabil transportul aerian. Pe de altă se vor realiza economii în cheltuielile de ambalaj şi se vor evita posibilităţile de pierdere şi furti îndelungate, care a îngăduit o planificare precisă. Cu toate investiţiile şi cheltuielile enorme ale convenţiilor feroviare, se poate afirma că tarifele acestora vor fi totdeauna sub nivelul celor stablite de companiile de navigaţia aeriană, chiar dacă administratote căilor ferate, ar trebui să activeze fără beneficii. Traficul aerian intercontinental se plasează în alte condiţiuni faţă de traficul de suprafaţă de pe continent In acest caz tarifele ar fi calculate după un barem special, în raport cu distanţele enorme, deoarece durata transportului se reduce considerabil fată de celălalte mijloace de transport. Dar chiar si traficul aerian este imediat în anumite limite din cauza regiei foarte ridicate. Pentru soluţionarea complectă a problemei transporturilor, care va lua forme uriaşe în perioada imediată încetării războiului trebuesc coordonate toate posibilităţile de transport existente azi. Astfel tratarea separată a transportului aerian nu va avea o soluţie potrivită cu vastul domeniu, în care trebuie să funcţioneze. POLITICA AERIANA REALIZĂRI TEHNICE Se anunţă că la conferinţa Internaţională a aviaţiei civile de la Chicago, St. Unite, Anglia şi Canada au căzut de acord asupra tuturor punctelor principale pentru constituirea unui Corp aeronautic internaţional permanent. D- Proctor Gregg, de la compania britanică de aviaţie Bristol, a declarat că, compania va construi un avion de pasageri — Brabazon care va fi cel mai luxos transatlantic aerian, cel mai gigantic, cel mai greu şi cel mai rapid din lume. Se afirmă că „Brabazon” va asigura, principal traficul între Londra, Montreal şi New York. Un agent britanic a declarat la Stockholm, că o societate engleză de avioane va livră Suediei un aparat comercial cu 64 locuri, cu o rază de acţiune de 4000 km şi cu o viteză de 460 km. Pe oră, Tarifele tran a sporilirelor SITUATIA AGRICOLA DIN TARA INSAMÂNTARILE Ministerul agricultura a obţinut informaţii referitoare la situaţia agricolă din 41 judeţe. Nu s-au primit informaţii din judeţele: Bihor, Baia, Iaşi, Dorohoi, Suceava, Câmpulung, Rădăuţi şi judeţele din Ardeal. In cursul săptămânei trecute timpul a fost variabil. Au fost ploi în aproape toate judeţele. Temperatura e în scădere cu brumă şi îngheţ uşor în timpul nopţei. ■ Umezeala excesivă a îngreunat mult continuarea msămânţărilor în judeţele: Gorj, Muscel, Timiş Torontal, Arad, Caraş- Severin-Mehedinţi, Argeş. Cantităţile de carburanţi şi uleiuri pentru tractoare au fost insuficiente în cele mai multe judeţe. Programul de însămânţare a fost realizat în proporţie de aproape 60 la sută. S-a depăşit cifra de 1.500.000 hectare. Au peste 100.000 ha însămânţate următoarele judeţe: Ialomiţa, Vlaşca, Ilfov, Dolj, Romanaţi, Teleorman. S’a mai constatat să în toate r r•giunile fie din Ardeal, fie din Moldova unde a fost frontul producţia de însămânţare e mai mică. E de reamintit că situaţia actuală e aproape identică cu cea din 1941, când s’au făcut sămănături puține din cauza timpului nefavorabil. Diverse Sporirea producţiei petrolifere în Uniunea Sovietică Un articol ar comisarii poporului adjunct dela industria petroliferă MOSCOVA 29 (Rador). — Comisarul poporului adjunct dela industria petroliferă a URSS , Kariaghin, scrie următoarele: Cu toată blocada Caucazului şi ocuparea temporară de către germani a exploatărilor petrolifere de la Maikop şi a unei părţi din exploatările de la Grozny, industria petroliferă sovietică a aprovizionat fără încetare frontul şi economaia naţională cu petrol şi cu produse petrolifere. Guvernul, partidul şi Stalin personal, cu mult înainte de agresiunea Germaniei hitleriste împotriva Uniunii Sovietice, au făcut sforţări pentru a organiza o a doua bază petroliferă în regiunile din est ale ţării care se aflau în afara razei de acţiune a inamicului. In executarea acestor indicaţiuni, industria petroliferă a îndreptat în spre est mari resurse materiale şi numeros personal. Exploatări petrolifere au apârut în câmpiile de la Volga, în stepele Başkiriei şi al Kazahstanului. Un al doilea Baku a răsărit şi se desvolta pe zi ce trecea. La începutul războiului naţional extragerea petrolului din nouile regiuni ocupa un loc important în poziţiunea generală. Geologii au descoperit şi au pregătit pentru exploatare, un mare număr de noui terenuri petrolifere. Acum de curând se părea că Başkiria, — cea mai importantă regiune petroliferă din răsărit, — n’ar oferi nicio perspectivă pentru desvoltarea ulterioară a extragerii petrolului. Dar iată că la 15 km. de Isimbai, geologii au descoperit noui bogate zăcăminte de petrol. In această regiune nu se aflau nici şosele, nici baze de izvoare de energie, nici mari localităţi vecine şi cu toate acestea în mai puţin de un an, s’au creiat acolo mari exploatări care ajung acum să furnizeze mai mult de o treime din petrolul extras din Baskiria. într’un viitor apropiat, producţia acestui zăcământ se va dubla sau se va înmulţi de mai multe ori. In vara anului 1944, în aceeași Baskirie, s-au descoperit, pentru prima oară în Rusia Sovietică, petrol în aluviunile epocii Devoniene. Aceste aluviuni, prin vârsta lor geologică, sunt cele mai străvechi din cele cari se exprin decret regal, d. Iosif Jumanca se numește, în calitate de comisar al Comisariatului pentru administrarea şi lichidarea bunurilor grupului etnic german, pendinte de ministerul economiei naţionale. Printr’un decret regal publicat în M. O. de ieri d. inginer dr. Adrian Stambuteianu se numeşte secretar general al ministerului economiei naţionale. Sindicatul deportărilor de petrol din Capitală este convocat la Sfatul Negustoresc din calea Victoriei nr. 20, etaj II, în ziua de : Duminică 3 Decembrie 1944, orele 10 dimineaţa. La ordinea de: Problema aprovizionării cu petrol, rezultatul intervenţiilor la forurile superioare economice, rezultatul lucrărilor la soc. Distribuţia diverse. Toţi micii brutari din Capitală sunt convocaţi in adunare generală, în ziua de Vineri 1 Decembrie a. c. ora 4 d. a. în localul Camerei de muncă din str. Calomfireanu nr. 8, ploatează la noi până acum. Prima sondă forată a dat un debit fără precedent în răsărit, de 180 de tone pe zi. Astfel, judecând după datele primite, noui bogate zăcăminte, cari vor da mult de lucru echipelor de sondori pentru mulţi ani de acum înainte, vor putea fi descoperite. In 1942 s’a descoperit pentru prima oară petrol în zona Suturevo în Ţara tătarilor. Descoperirea de nouă zăcăminte a dat posibilitate lucrătorilor din industria petrolului din regiunea „celui de al doilea Baku” să compenseze într-o măsură considerabilă pierderile de carburanţi din zonele temporar ocupate de inamic şi să aprovizioneze fără încetare frontul şi industriile au produse petrolifere. Astfel, trustul petrolifer „Turmazneft”, graţie descoperirii petrolului in aluviunile Devoniene şi-a ridicat cantitatea de extragere în timpul războiului cu mai mult de odată şi jumătate. In regiunea Stavropol, numai în cursul ultimului an, extragerea petrolului s’a dublat aproape. In Republica Başkiria, volumul extragerii zilnice mijlocii de petrol s’a ridicat cu 25 la sută în 1944, faţă de anul trecut, iar în regiunea Kuibişev, extragerea s’a încincit aproape. In afară de sporirea debitului actual, geologii „celui de al doilea Baku” au descoperit noui „perspective” de sporire a producţiei în zona Urali-Volga, pentru anii viitori, fapt care are o excepţională importanţă. In timpul războiului, producţia s’a mai ridicat în mod foarte considerabil şi în alte noui regiuni petrolifere ale Uniunii Sovietice. De curând au fost descoperite noui zăcăminte în Asia centrală, în districtul Andijane, etc., ceeace a permis sporirea producţiei de petrol cu mai mult de odată şi jumătate. De curând, petroliştii din Dagestan au mai descoperit lângă oraşul Makhad Kala, un nou zăcământ de petrol, care promite foarte mult. La Baku, — cea mai veche regiune petroliferă a Uniunii Sovietice, — s’a pregătit în timpul războiului exploatarea zăcămintelor dela Buzovny şi Mastagy care deschid perspective favorabile pentru o nouă sporire a producției. Noua formaţie a Conciliului superior agricol Prin decret regal se numesc membri în consiliul superior agronomic, pe termen de 3 ani, cu începere dela data de 15 Noemb. 1944 d-nii. Membrii titulari d-nii : Prof. dr. Vasiliu Amilcar, dela Facultatea de agronomie Cluj-Timişoara. Botez G. Ioan, ing. agr. consilier; Mihăilescu Drum ing. agr. consilier; Ticulescu Stan, ing. agr. consilier; Morcovescu Petre, ing. agr. consilier; Teodoru Deodat, ing. agr. consilier. Membrii supleanţi d-nii: Prof. dr. Popescu Ştefan, de la Facultatea de agronomie din Iaşi ;Bergheanu Vasile, ing. agr. insp. general; Stere Roman, ing. agr. insp. general; Năsturaș Alexandru, ing. agr. insp. general; Popovici Max Ion, ing. agr. consilier; Iacob D. Iacob, ing. agr. insp. general APROVIZIONAREA CU PEŞTE a comercianţilor şi instituţiilor publice In vederea stabilirii unui nou sistem de distribuire a peştelui pe platoul Obor din Capitală, potrivit Deciziunei Nr. 1852 din 14 Noembrie a. c., Subscretariatul de Stat al Aprovizionării roagă pe cei mai jos arătaţi domiciliaţi In Bucureşti să trimită acestui Subsecretariat de Stat în termen de trei zile declaraţiuni în care să arata Negustorii detailişti de peşte: numele şi pronumele, sediul firmei precum şi numărul şi data; de ibmatricularea firmei la &c§£EEn;EI Comerţ şi Industrie, pentru comerţul de peşte, dacă până în prezent a primit cotă de peşte de pe platoul Obor. Spitalele, cantinele, căminurile, internatele, popotele, numele instituţiei căruia aparţin şi sediul lor (adresa completă), numărul persoanelor pe care le hrănesc. Restaurantele: Numele și pronumele patronului, firma și sediul său (cu adresa exactă), numănul persoanelor pa care legiaarroifl fat moilîe.iBlafa, 1 - Imposibilitatea ajutoarelor sinistraţilor Bombardamentele aeriene, care au făcut atâtea victime şi au distrus numeroase imobile, în anumite puncte ale ţării, au silit guvernul să vie cu o serie de legi cu scopul de a ajuta pe cei sinistraţi, prin reduceri de impozite într-adevăr, ministerul de finanţe a venit cu o lege pe baza căreia impozitul unui imobil poate fi redus când acel imobil a suferit o avarie de cel puţin 10 la sută, şi acest mpozit putând fi redus in întregime când imobilul a fost complet dărâmat , (terenul rămas nemaifiind impozabil). Inutil să spunem că legea este bine venită, vrem totuşi să semnalăm că nu este completă şi iată ce mulţi, foarte mulţi din sinistraţi, mai cu seamă cei din Capitală, sunt funcţionari publici sau particulari In ultimul timp, conducătorii instituţiunilor publice sau particulare, din motive lesne de înţeles, s’au grăbit în unele cazuri chiar prin decizie ministerială — să înlesnească în măsura posibilităţilor o refacere cât de sumară a căminelor acestor sinistrate, prin acordarea de ajutoare viriind, între 1—4 salarii după gravitatea avariei şi a stării civile, sau cum a fost la unele întreprinderi particulare. prin acordarea unei sume plafonate d după gravitatea avariei și a stării civile, indiferent de salariu. La plata acestor sume, s’a pus chestiunea fiscalității, în sensul de a se stabili dacă aceste ajutoare sunt sau nu impozabile. Intr’adevăr, din art. 44 al legii contribuțiunilor directe, rezultă în mod neîndoios că orice sume primite de un salariat dela patron, sub orice denumire, sunt socotite ca un supliment de salariu şi impuse ca atare cu următoarele excepțiuni • Potrivit al. 2 din articolul de mai sus, sunt scutite de impozitul pe salarii ajutoarele acordate pentru caz de boală dovdită, pentru naştere sau pentru înmormântare, iar al. 6 din acelaş articol, impune cu o cotă proporţională, dle 10 la sută, ajutoarele colective a.acordate salariaţilor de către patron cu condiția ca aceste ajutoare să fie în natură, adică nu alimente sauîmbrăcăminte. Dat fiind că legea contribueste de nictă interpretare, ajutoarele de care ne ocupăm, nu intră în excepțiunile arătate, astfel că, sacrificiul pe care-l fac patronii nu-și atinge scopul din cauza fiscalităţii care — după cum i se ştie este progresivă Un exemplu : dacă un salariat sinistrat cu un salarMriu de 50 000 lei primeşte un ajutor de 200 000 lei, acesta nu va primi în inmână decât 128 720 lei restul de 73.200 lei fiind reţinut drept impozit, ceea ce socotim că este — in orice cazuri — excesiv. De aceia având în vedere starea de fapt creiată de război, unei anumite categorii de cetăţeni şi r citind textele de mai sus, noi credem că ministerul de finanţe, este dator să vină de urgenţă cu o decizie, în care să se prevădă, că ajutoarele acordate sinistraţilor, cu fişe, etc. în numerar, vor fi impusetot cu impozitul da 10 La sută, aceasta cu atât mai mult cu cât ajutoarele acordate sunt departe de a coperi daunele celui sinistrat. încă o observaţiune : cei mai mulţi sinistraţi, şi-au reparat şi îşi repară, şi acum imobilele cum pot şi eu , dna pot, cei mai mulţi făcând această operaţie în regie. Propunem ca tot pe bază de decizie, în asemenea cazuri 33 nu se mai pretindă plata taxelor de contract, la, valoarea lucrării, taxe cerute de legea timbrului mai cu seamă acuta când valoarea materialelor este extrem de mare, întrucât sinistratul, nu construește ceva nou ci încearcă să refacă un bim asupra căruia a plătit la timpul său, toate taxele. I. Gabroveanu ŞTIRI- ECOURI Guvernul turc bonifică exportatorilor o primă de 40%, la valoarea în dolari a mărfurilor trimise în Statele Unite. Această nouă dispoziţiune va stimula schimburile cu America, care erau afectate din cauza prelu iilor scăzute, cari nu prezentau rentabilitate In urma acestei măsuri s’a desvoltat o deosebită activitate pe târgurile Izmir şi Samsun. Firmele exportatoare americane s’au angajat să livreze Turciei 26000 tone de fier si obiecte de fier. Pe de altă parte americanii vor importa 10.000 tone alune, pe care le vor încărca P© vase proprii la Merşina ★ In materie de produse sintetice, se precizează, că în cursul războiului actual, Statele Unite şi nu Germania, care dispune de limitate şi preţuri variabile, a făcut cel mai remarcabil progres şi realizări uimi MIERCURI 29 NOEMBRIE BURSA Fizionomia târgului de valori mobiliare imprezintă modificări esenţiale in raport cu şedinţa precedentă. Ambianţa greoaie şi tendinţa fără susţinere la majoritatea valorilor s’a menţinut. Reculul cursurilor a fost însă mai temperat. Unele excepţiuni, de altfel fără întindere, aim izbutit să aducă un aport de îmbunătăţire a atmosferei. Nu se poate constata realizări sau degajări de valori, cât o retensiune a cererii, faţă de o ofertă fără prea multă stăruinţă, în compartimentul acţiunilor. Petroliferele. Acţiunea soc. „Astra Română" înregistrează o repriză substanţială a cursurilor.• 17.200 (faţă de 16.000 precedent). Operatorii contează pe o revenire deoarece spun că această hârtie prezintă o marfă suficient de progresivă a cursurilor. Interesantă mişcare ascensională a preluarei „petrolului Românesc”: 5.200 (4.200), rămâne de văzut dacă nu este incidentală. „Creditul Minier” a evoluat într’o succesiune de cursurile ari subliniază efortul de a se plasa pe o scară cât mai puţin joasă. Cursul final 4975, comportă o Pierdere a cotei anterioare de 325 puncte. Această valoare suferă otertă oarecum activă. Restul acţiunilor negociate ale grupului, a avut o orientare neprielnică, ce se poate aprecia in cota oficială. Industrialele si minierele, in principal Lelea, Mica, Nitrogen, Soc. de gaz metan, s’au înscris ca cursuri mai scăzute, decât cele din şedinţa precedentă. Grupul se resimte de ambianţa generală a bursei. Notăm un regres accentuat la acţiunea soc. „Clădirea Românească" 3.700 (4.700). „ Transporturi si comunicaţii- Cu exceptiunea S. T. R. pui, care a oroţinut un plus de 550 puncte, celelalte acţiuni (Radio, Telefoane, S. R. D., S. T. R. optate) au evoluat în o tendinţă slabă, cursuri în scă* dere. Efectele Publice Rezultatele negocierilor cu aparenţă însufleţită au fost reduse ca volum, fel de valori (rente şi obligaţiuni). TÂRGUL ALIMENTAR Pe piaţa centrală ,, Obor’’ s’au pragticat următoarele preţuri de detaliu (pe kgr): Zarzavaturi şi legume. Cartofi obişnuiţi 30, cartofi săpuiţari 40, ceapa dă apă 36, ceapă de arpagic 40, fasole albă comună 35, fasole obscretă şi rotundă 40, morcovi 26, păstârnac 30, spanac 100 usturoi 100, varză bucata 20 si 40 lei. Păsări vii (bucata). Curdani şi curci 2.400, gâşte 1.500, găini 1100, raţe 1100, pui de găină 750. FRUCTE Produsele sezonului: mere, pere şi nuci sunt aduse în cantităţi îndestulătoare pe piaţa de en-gros, preturii® ferme şi sporite. Costul transportului cu autovehiculele din regiunea Argeş (165 km. distanţă) costă 50 iei de kgr,* ceia ce grevează preţul dela producător, cu cheltueli masive. S'au înrsegistrat următoarele preţuri de en-groă (piaţa Obor, pe kgr): Mere: Bismark 150, creţeşti aurii 170, creţeşti cal. I 150, creţeşti cal. îl 120, domneşti (6 bucăţi la kgr) 140, domneşti 170, parmen auriu 200- Pere: Cordon şi cure I 220, idem cal. II 150, obişnuite 70, pergamoide (până la 7 bucăţi) 130, nuci cu coate 500. CEREALELE 4 Nicio modificare în evoluţia pieţei de cereale, leguminoase şi oleaginoase. Reproducem, prețuri „pro memoria**, po vagonul de 10.000 kgr. Prețurile oficiale obligatorii: ' Grâu 78 kgr. gr. hl. lei 260.000.' Secară 68 kgr. gr. hi. lei 187.000* Mei 70 kgr. gr, hi. lei 180.000, f Orz 60 kgr. gr. hL lei 182.600 * Orzoaica 66 kgr. gr. hi. lei 200.000« Ovăz 41 kgr. gr. hi. lei 200.000, Rapiţă colza şi naveta lei 410.000« Ou 2 la strtul c .5. (răpiţi 10 te «ufcft «.»4 JMaW.Vfk