Argus, martie 1945 (Anul 34, nr. 9526-9552)
1945-03-01 / nr. 9526
ANUL XXXIV Nr. 9526 CN T I TI şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne Şi abonamente* In tară in străinătate 300 Lei 1500 Lei Tarifar in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale aivoAuaţiivitate pentru bănci, societăţi ţi Instituţii publice 7000 lei anual 80 lei în tară — 40 lei în străinătate ! Innit Inni Organ zilnic al comerţului industriei şi finanţei BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar Ne. 15 Tel: 3.05.44 REGISTRELE COMERCIALE INTRE DEMOCRATIE SI COMERT SE MODIFICA REGIUL SCHIMBURILOR CU STRAINATATEA? In mintea omului de pe stradă, democraţia înseamnă nu numai oameni noi, ci mai ales un spirit nou. Este un concept simplificat,şi cuprinde în el toate năzuinţele legitime. Înăbuşite de tirania arbitrară a regimului anterior. Un spirit nou, spunem. Și când se va manifesta oare acesta, dacă nu in prima periodă, în epoca de entuziasm a regimului democratic, când toate energiile latente sunt violent eliberate? Cu regret constatăm, insă, că acest nou duh democratic se manifestă încă şovăitor, cu deosebire în domeniul politicii noastre economice. Intr’adevăr, cu toate că mai mult de şease luni s'au scurs deja dela răsturnarea dictature! şi Înscăunarea libertăţii — şi totuşi suntem nevoiţi a lua act de faptul că trăim în continuare în haos şi anarhie. Nici un program coherent n’a fost încă elaborat. Nici un plan de activitate, cuprinzând sectoarele esenţiale ale vieţii eonomice, n’a fost pus încă pe picior. Nici doctrină, nici plan, nici spirit de sistem. Se improvizează, in fiece zi căte o bucată, fără viziune de ansamblu — și acest fel superficial de a trata lucruri eminamente vitale, nu ne va duce prea departe... Un exemplu ni-l oferă maniera în care a fost concepută reluarea schimburilor noastre cu străinătatea, domeniu de care depinde, intr’o mare măsură, redresarea acestei Țări. Ei bine, după patru ani de orientare comercială aproape exclusivă către ţările Axei, procesul de restabilire a contactului cu debuşeele noastre fireşti şi tradiţionale, trebue reluat, sistematic, cu metodă, de la zero, angajându-se toate elementele susceptibile a-şi da concursul la promovarea acestui înalt scop. Normal era, deci de pildă, după o exactă precizare a tuturor disponibilităţilor noastre exportabile, rezultate după satisfacerea obligaţiunilor decurgând din convenţia de Armistiţiu, să încurajăm, pe căt posibil, reluarea legăturilor cu pieţele mondiale a caselor noastre exportatoare şi importatoare, specializate printr’o îndelungată experienţă, in vederea încheierii de transacţii, care, pe baza unei libere concurenţe între căt mai multe oferte, să permită odată cu o optimă valorificare a produselor noastre la export şi achiziţionarea unor importante stocuri de materii prime, la preţuri cât mai convenabile ! Astfel, spunem, ar fi trebuit să se procedeze. Dealminteri, înainte de instaurarea smintelilor fasciste pe meleagurile noastre naţionale, autorităţile economice de atunci au procedat intotdeauna în acest fel, unii miniştri ai Comerţului împingând spiritul de colaborare cu respectivele case, până a se consulta cu Uniunea Exportatorilor de Cereale, spre exemplu, astfel că piaţa cunoscând în amănunţime intenţiile şi proectele guvernului, reacţiona ca atare — ceea ce adusese, fie reamintit în treacăt nu fără oarecare nostalgie, comerţul nostru extern la o mare propăşire, balanţa comercială înregistrând activuri însemnate... Astăzi, însă în timp ce quasi unanimitatea exportatorilor şi importatorilor noştri, eşind deabia din letargia ultimilor ani, aşteaptă ca iniţiativele lor să primească un stimulent din patea depatamentelor economice iată că, deodată, se desvăluie in presă, că o mare afacere în compensaţie, a cărei contravaloare insumează peste trei miliarde una sută milione lei, a fost deja perfectată cu Turcia, de către un anumit grup de iniţiaţi în tainele zeilor !... Intrucât, însă, comunicatele multiple ce s’au dat, ulterior, pentru a se explica amănuntele afacerii în chestiune, nu îndrituiesc concluziuni de o perfectă claritate, ne place, cu toate acestea a crede, până la proba contrarie definitivă, că ea a fost efectuată totuşi cu respectul intereselor Statului şi a colectivităţii. Evident, avem naivitatea de a considera că poate ar fi fost mai indicat să se fi determinat o competiţiune între mai mulţi ofertanţi, pentru a nu se acredita în opinia publică, părerea că aidoma trecutului regim, ar mai putea exista şi astăzi privilegiaţi, favoruri şi monopoluri ? (Continuare în pag.na) Legea contribuţiimilor directe obligă întreprinderile comerciale să ţină registre comerciale vizate de tribunale, dacă au un venit impozabil mai mare decât 300 mii lei anual. Acest plafon a fost mult mai mic în 1942, însă din cauza urcării preţurilor, care au dus la o majorare proporţională a volu- muilui de afaceri al întreprinde- iilor, a fost majorat la cifra de mai sus, în scopul de a se scuti micii comercianţi de ţinerea registrelor. Care e situaţia azi şi dacă mai corespunde acest plafon intenţiunilor ministerului de finanţe? Examinând evoluţia preţurilor între Ianuarie—Decembrie 1944, constatăm că media preţuirilor s-a întreit. Dacă luăm în considerare sporurile generale pe luna Ianuarie 1945, ajungem la constatarea că faţă de Ianuarie 1944, indicele general mediu al costului vieţii este de aproape patru ori mai mare. Omul consumă cu aproximaţie aceeaş cantitate de alimente şi foloseşte aceeaş cantitate de îmbrăcăminte şi încălţăminte. Deci el va plăti comercianţilor pentru ceea ce-i este necesar o sumă de patru ori mai mare. E drept însă că nu aceiaşi comercianţi încasează suma, mai bine zis, că nu toţi comercianţii vechi au volum de afaceri de atâtea ori mai mare, pentru că mulţi producători, comercianţi ambulanţi şi comercianţi clandestini oferă mărfuri direct consumatorilor. In trecut, comerciantul cuun venit impozabil de 300.000 lei anual era socotit un comerciant bine consolidat, dacă nu mare, cel puţin mijlociu.. Cei cu un venit inferior acestuia erau socotiţi mici comercianţi şi legea le acorda facilitatea operaţiunilor lor sicutindu-i de obligaţiunea de a ţine regulat registre comerciale. Să vedem cum se prezintă târgul comercial azi. Luăm un fructar care umblă cu coşurile. Cele mai eftine mere se vând cu 350 lei kgr. Pentru a trăi omeneşte (masa pe zi 1500 de lei, chiria cu lemnele 500 lei şi cota de uzare a îmbrăcămintei şi încălţămintei alţi 500 lei pe zi) are nevoie să câştige minimum 2500 lei pe zi. La această sumă este absolut echitabil să se adauge cel puţin 500 de lei pe zi, pentru a-i pune deoparte : „bani albi pentru zile negre“. Ajungem la 3000 de lei pe zi. Câştigul obişnuit la un kgr. de mere vândute consumatorului cu 350 de lei, nu poate fi mai mare de 75 lei. Pentru a câştiga 3000 de lei pe zi deci, el va trebui să vândă circa 40 kgr. de mere. Această vânzare trebue să fie minimă și omul o realizează chiar dacă ar fi să umble cu coșurile pe spinare dela răsăritul până la apusul soarelui. Valoarea a 40 kgr. de mere, la 35° lei kgr. este 14.000 Iei. Intr'un an vânzarea totală trebue să fie de circa 50 milioane lei. (In cazul când câștigul la un kgr. de mere ar fi mai mic, de exemplu numai de 50 lei, ar trebui să vândă 60 kgr. mere pe zi, sau într’un an să aibă un dever de minimum 7.500.000 lei). In primul caz, dacă coeficientul de rentabilitate ar fi 10, însemnează că după fisc omul are un venit impozabil de 500.000 lei, iar în all doilea caz, de 750.000 lei. Luăm un alt exemplu: Un chioșcar vinde zilnic 200 litri lapte, cu un câștig de 1o-15 lei la litru. Un litru de lapt se vinde cu 140 lei. Volumul vânzării este de 28.000 lei pe zi. Aplicând coeficientul de 5, el este socotit a avea zilnic un venit impozabil de 1400 lei. Deşi suma nu-i ajunge nici pentru cea mai modestă existenţă, o luăm de bună. Intr-un an, venitull impozabil se urcă la circa 500.000 lei. Şi unul şi altul deci, vor fi obligaţi să ţină registre comerciale, întrucât venitul impozabil depăşeşte plafonul de 300.000 lei anual. Am luat ca exemplu pe cei mai mici negustori, cam de multe ori, abea pot face o petiţie. Ia să ne închipuim acum pe un mic cârciumar de periferie, care dacă vinde între 0 zi 3 litri de ţuică şi 10 litri de vin — cea mai mică vânzare din câte se pot închipui, trece, cu venitul impozabil, cu mult peste plafonul actual. Intr-o mână ţine sticla să toarne, şi în cealaltă creionul. Nu suntem împotriva intereselor fiscului, pentru că astfel ne-am ridica împotriva interesului general al statului. Impozitele actuale, faţă de venituri, sunt mici. Dacă nu se vor face impuneri noui, fiscul are dreptul să stabilească impozite pe venit, în raport cu cele actuale, majorate cu cote variind între 50-120 la sută. Cei nemulţumiţi au calea apelului, la care vor trebui să-şi aducă dovezi de nedreptăţire. Dar a mai menţine plafonul de 300.000 de lei pentru cei care nu sunt obligaţi la ţinerea registrelor comerciale, însemnează a voi cu tot dinadinsul ca cea mai mare parte a micilor comercianţi să ajungă contravenienţi la legile fiscale şi să plătească nepriceperea în scripte sau neputinţa de a-şi angaja personal de specialitate pentru lucrările de contabilitate, de zece ori mai mult decât quantumul impozitelor. Aceasta ar fi periculos din mai multe puncte de vedere şi de aceea ţinem să atragem serios atenţiunea forurilor fiscale superioareasupra sa. Socotim că ar fi nu numai necesar, dar şi echitabil, ca plafonul de 300.000 lei să fie majorat cel puţin în raport cu indicele de scumpete, adică de aproximativ 3-4 ori. Credem că legea corrtribuţiunilor directe trebue modificată în sensul ca plafonul venitului impozabil, de la care să fie obligatorie ţinerea registrelor comerciale, nu poate fi sub un milion de lei. O atentă examinare a situaţiei din târgul comercial, va duce la aceleaşi concluzii. SITUAŢIA SUMARA A BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI In săptămâna terminată la 3 Februarie a. c- biletele de bancă în circulaţie au însumat 375.691,5 milioane lei, faţă de 370.512 milioane lei la 27 Ianuarie a. c. Totalul angajamentelor la vedere s-au cifrat la81.691 milioane lei, contra73.311 milioane la 27 Ianuarie a. c. Storm aur la S Februarie a. c. a fost de 23761 kgr., in valoare de 89.573 milioane lei și 90.697 milioane în săptămâna precedentă. Raportul între stocul-aur și angajamente au fost de 18,600/o (19,16°Io anterior). Conturile de devize, în clearing, nu prezintă nicio modificare esenţială. Volumul portofoliului commercial este în creştere de la 68.760 milioane la 69.059 milioane lei. Avansurile pe titluri înregistrează un regres de la 9.716 milioane la 6 9.700 milioane lei. Operaţiunile rezultate din mişcarea bonurilor de cassă lei )3 530 milioane lei (112.265 milioane lei precedent). Conturile diverse au sporit, de la 107.120 milioane la 108.317 milioane lei. »«atfUBSHSI ■M—Mg Hârtia se va distribui ca cartela „Comisia pentru repartiţia hâr- tiei” pune in vedere tuturor întreprinderilor care prelucrează sau distribue hârtie, ca: tipografi, arte grafice, librari, comercianţi, etc., să se adreseze de urgenţă asociaţiilor profesionale, de la care rmeazi să-şi ridice, carnetele, pentru distribuirea hârtiei (cartela). începând de la 10 Martie a. c. nici o întreprindere nu mai poate ridica hârtie, decât în baza carnetului pentru distribuirea hârtiei. (cartela) 2 PAGINI 20 LEI Instituţiile de cercetări hidrobiologice şi învăţământul pescăresc Faptul că România e o ţară străbătută de foarte multe ape curgătoare între cari Dunărea, şi faptul că stăpânim o importantă parte din litoralul mârei Negre ar trebui să ne determine să dăm o cât mai mare importanţă problemelor cari se pun în legătură cu exploatarea acestor ape. In ce priveşte învăţământul pescăresc el a fost şi este încă inexistent cu toate încercările făcute. Intr-o serie de articole voi arăta care e situaţia actuală a acestor probleme şi ce ar trebui să se facă. Primul serviciu de hidrobiolocjie Abia în anul 1930 Direcţia Pescărilor Statului a înfiinţat un serviciu de Hidrobiologie şi Piscicultura. Acest serviciu era organizat în modul următor: un laborator central la Bucureşti care s-a înfiinţat în scopul cercetării diferitelor probleme ştiinţifice din domeniul hidrobiologiei şi pisciculturii, în special pentru examinarea materialului adunat cu ocazia diferitelor expertize făcute de personalul tehnic al acestui laborator; cercetarea apelor viciate din diferite cauze naturale (scăderea apelor, putrefacţia plantelor aquatice, etc.) , a mortalităţii peştelui, etc. El cuprinde şi o secţie de chimie şi technologie pentru analiza chimică a apelor, a peştelui şi a conservelor. Afară de laboratorul central s-a înfiinţat un laborator la Tulcea pentru cercetarea diferitelor probleme hidrobiologice ale Deltei şi Dunării de Jos. Pentru studiul şi promovarea pescuitului marin s-au pus bazele unui Institut la Constanţa, care, în scurt timp de la înfiinţare, şi-a arătat roadele. Necesitatea unui serviciu de hidrobiologie şi piscicultura pe lângă Direcţia Pescăriilor Statului nici nu se discută. Nu se poate concepe astăzi o exploatare atât de importantă care să fie lipsită de un serviciu de control şi de îndrumări ştiinţifice. Cam în acelaşi timp cu organizarea serviciului de hidrobitargie şi piscicultura pe lângă Direcţia Pescăriilor Statului (1929- 1930) a luat fiinţă o secţie de piscicultură, pe lângă Institutul Naţional Zootehnic. Ea se ocupă, în special, cu creşterea păstrăvului, organizând staţiuni pentru creşterea acestei specii de peşte — fie particulare, fie ale Statului — cum e de exemplu staţiunea de la Făgăraş. Partale cu aceasta pe lângă Institutul de Cercetări Agronomice, a luat fiinţă o secţie de piscicultură, iar pe lângă Direcţia Vânătoarei s-a înfiinţat un Serviciu biologic pentru îndrumarea pescuitului în râurile de munte. In anul 1940 prin contopirea acestor laboratoare şi servicii a luat naştere Institutul de cercetări piscicole al României. Acest Institut înfiinţat pe baza unei legi — în cadrul Ministerului de Agricultură — a luat un nou avânt de desvoltare, cu un numeros personal — şi cu toate că este o instituţie a Ministerului de Agricultură, deci ataşat problemelor practice de interes imediat al Ministerului de Agricultură, alunecat pe aceeaşi pantă a preocupărilor pur ştiinţifice. In fine, mai există pe lângă cele trei Facultăţi Agricole din Ţară, mici laboratoare pe lângă conferinţe de piscicultură, care au însă un caracter exclusiv didactic. învăţământul pescăresc Ideea învăţământului pescăresc la noi este vânturată de mult, însă această problemă nu a fost atacată cu seriozitate cuvenită. In cazul 1523 s-a format un Comitet de iniţiativă, pentru organizarea unei şcoli de pescari. S‘au strâns fonduri prin subscripţii (400.000 lei) şi donaţiuni (Ministerul de Agricultură 3.000.000 Iei, Administraţia Pescăriilor 1.500.000 lei) şi în anul 1928 s‘a deschis şcoala de pescărie dela Giurgiu. Această şcoală izvorâtă dintr‘o nevoie, a pornit însă greşit de la început şi a mers şchiopătând, neavând un ţel precis şi potrivit nevoilor noastre. La început a fost o şcoală de agenţi de pescărie cu cursuri de trei luni (1928—1930); mai târziu a vrut să devie institut de cercetări biologice la Dunăre (1930—1934), pentru ca în anul 1934 să ajungă o şcoală de curs complimentar (supra-primar), iar mai târziu Gimnaziul Industrial de pescărie, piscicultură şi marină. România, prin aşezarea sa geografică, are o coastă marină care o obligă să fie un popor de marinari şi pescari şi totodată să fie un popor de comercianţi , dar afară de aceasta, România este străbătută de cel mai mare fluviu din Europa occidentală, Dunărea, şi este brăzdată de numeroase râuri şi împresurată de multe lacuri şi bălţi. Dintr-o greşită înţelegere a lucrurilor, toate aceste îndeletniciri sunt exercitate în mare parte de streini. De aceea, trebue să dăm toată atenţiunea formării pescarilor români. Orice pescar bun este şi un bun marinar; pentru aceasta trebue să formăm în primul rând, buni pescari. Un pescar însă nu se poate forma artificial, numai prin şcoală; pescarul se selecţionează din masa poporului şi din oameni cu înclinări spre viaţa de vânător şi din oameni de curaj. De aceea, înainte de a vorbi despre modul cum trebue să fie organizat învăţământul practic pescăresc, este nevoie să se stabilească normele de recrutare a pescarilor. Pescarii trebuesc recrutaţi din copii de pe malul apei şi numai aceia trebuesc îndrumaţi spre această meserie, cari au aptitudini spre această îndeletnicire. Ei trebue să fie curagioşi, sănătoşi şi dispuşi de a înfrunta toate primejdiile vieţii pe apă. Am stabilit de la început că avem nevoe de pescari şi deci trebue să formăm pescari. Pescarul nu este un lucrător cu ziua sau cu luna, ce ştie să tragă la lopeţi şi să controleze instrumentele pescăreşti aşezate în baltă; el este un om înfrăţit cu apa, un om ce cunoaşte viaţa peştilor, toate capriciile naturii şi ale apei şi un om cunoscător al meseriei de pescuit. Citre trebue să tindem noi, când vorbim de formarea pescarilor. Pocnind de la aceste principii, învăţământul practic pescăresc devine un învăţământ legat de apă şi nu de bancă şi de lecţii academice. De aceea, cred că pentru formarea pescarilor nu trebue să creem gimnazii industriale sau şcoli de meserii, cu diplome ce duc la funcţiuni publice, ci trebue ca acest învăţământ să fie predat în cămine de ucenici, care să lucreze continuu la întreprinderi pescăreşti actuale sau creiate în acest scop. Am spus că avem nevoe de pescari la mare şi pescari la bălţi, lacuri şi râuri. Cu toate că există în unele regiuni ale ţării pescari ce pescuesc în bălţi sau lacuri şi cari în unele luni ale anului pescuesc şi la mare, totuşi este o mare deosebire între un pescar la mare şi un pescar la baltă. Trebue să formăm pescari buni la mare şi aceştia nu-i putem forma decât lucrând numai la mare. De aceea avem nevoe de două tipuri de cămine de ucenici: unul pentru formarea pescarilor de mare şi unul pentru formarea pescarilor de baltă şi râuri. Al. P. Sulfatul de cupru este blocat Se reaminteşte Sindicatelor Viticole, Camerelor Agricole, Cooperativelor Viticole şi fabricilor de sulfat de cupru că în conformitate cu deciziunea ministerului Economiei Naţionale Nr. 125-541, publicată în Monitorul Oficial din 2 octombrie 1943, toate cantităţile de sulfat de cupru pe care le deţin precum şi cantităţile care se vor fabrica în viitor la aceste farbici, sunt blocate. I caioBirfele noastre sat organizarea în solţiide infii la ou pescăresc JOI 1 MARTIE 1945 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia clanului şi la toate agenţiile de publicitate. Proprietar! „AKGUS“ 8. A. Insert* sub Nr. 80S Trib. ilfov Redactor responsabil j AL. PETRCVICI P IAŢA BURSA înviorarea, care s-a produs pe târgul bursei, nu poate fi considerată ca redresare, ci numai drept o pulsaţie mai vie, cu efecte parţiale, care nu este determinată de o temeinică reacţiune a operaţiunilor. Activitatea târgului rămâne afectată de servituţi legale cu influenţă nocivă asupra expansiunei ■ transacţiunilor. Publicul bursier este frământat de svonuri divergente despre modificarea legii asupra beneficiilor de bursă în ceia ce priveşte obligativitatea legalizării procurilor pentru transferul acţiunilor nominative. In grupul acţiunilor petrolifere s-a menţinut starea de insuficienţă a transacţiunilor. Astfel o hârtie ca Astra Română“ nu a apărut în cotă, nici acţiunile marilor societăţi. „Creditul Minier“ a fost favorizat de o tendinţă mai fermă, cursul trecând de la 3.150 la 3.450. Acţiunea societăţii „Petrol Block" şi-a asumat cota de 1.100 (1.075 precedent), In schimb „ . D. P.“ şi „Prahova“ au suferit scăderi destul de importante a cursurilor : 1.700 (de la 1.850 fiecare). Industrialele şi minierele. Evoluţia cursurilor acţiunei „Letca“, în cadrul unor însufleţite fluctuaţiuni, subliniază interesul detentorilor de acţiuni pentru această valoare de bursă. Totuşi susţinerea cererilor nu a fost de natură să stabilizeze cursurile sporite iniţial, astfel că ultima cotă s-a fixat la 2.300, adică aceiaşi preţuire ca în şedinţa precedentă. „Mica“ a câştigat 100 puncte , 2.400 (2.300 precedent). „Nitrogen“ obţine cursul de 1.200 faţă de 1.100. Transporturi şi comunicaţii. Au cotat numai S. T. B. şi „Radio pui“ la respectiv 3.325 (3.300 precedent) şi 1.400 (50 puncte scădere). Bancarele. Acţiunea Băncii Naţionale a avut atitudine fermă, însuşindu-şi un spor de 3.000 puncte în raport cu cotaţiunea ultimă, adică 24.000. Banca Românească neoptate trece dela 1.250 la cursul de 1.200. Efectele publice. In general buni dispoziţiune, profitând împrumuturile înzestrarea titlu mici, înzestrarea titluri mari şi Reîntregirea. Unificata iphn în regres. Consolidarea Şi-a menţinut poziţia. Scrisurile funciare urbane Bucureşti 5°a noul au înregistrat un curs mai mic decât acela din şedinţa din urmă. TÂRGUL ALIMENTAR Pe târgul alimentar s-a resimţit lipsa păsărilor tăiate. In schimb s'au găsit suficiente cantităţi de căpăţâni de vită şi carne de miel. S‘au practicat următoarele preţuri (pe kgr.) :■ căpăţână de vită lei 400 ; limbă lei 900 ; carne de miel 2.160 şi 2.200 ; căpăţână de porc lei 500. S’au adus mici cantităţi de cartofi, marfă rău condiţionată, care s‘a livrat la preţul de 120 lei kgr. Ceapa a lipsit. Prin ordonanţă municipală s‘au fixat noui preţuri la brânzeturile din lapte de vacă (pe kgr.) : brânza telemea lei 960 ; brânză dulce lei 600 ; brânză moale de burduf lei 1.200 ; smântână lei 700 ; urdă (din lapte de vacă şi oaie) lei 600 ; caşcaval de vacă lei 1.550. CEREALELE Activitate mai vie în sectorul livrărilor pentru contul statului. Pe târgul liber cereri active de fasole pentru consumul intern. S-au efectuat încheieri la preţul de 700 000— 800.000 lei franco Bucureşti. Mărirea comestibilă „Victoria“ la 350—400.000 lei vagonul duplicat cfr. Turtele de floarea soarelui neglijate ; preț de orientare lei 270.000— 280.000 vagonul de 10.000 kgr., bordo slep. Subscrierile la împrumutul refacerii continuă in Capitală Luni 26 Februarie s’au pus la dispoziţia subscriitorilor din Capitală un număr de2.000 medalii de aur, cari s’au distribuit prin intermediul instituţiunilor de credit desemnate încă dela lansarea împrumutului, de către ministerul de finanţe. Numai în ziua de Luni s-au subscris peste 30 000 medalii, restul fiind subscrise Marţi. Faţă de această tendinţă a deţinătorilor de capitaluri din Bucureşti, atât de favorabilă subscrierilor la Împrumut, ministerul finanţelor a hotărit să distribue o cotă mai mare de medalii în Capitală, cari se vor distribui subscriitorilor începând de astăzi. NOUI PREŢURI la ÎNCĂLŢĂMINTE Conferinţa de la Comisariatul general al preţurilor. — au cerut comercianţii şi meseriaşii de Marţi după amiază a avut loc la Comisariatul general al preţurilor o conferinţă la care au participat comercianţii şi meseriaşii din ramura încălţăminte, pentru se discuta mauile preţuri şi noul sistem de circulaţie al materiilor prime, semifabricatelor şi fabricatelor de încălţăminte. Această conferinţă a fost convocată în urma protestului adresat Comisariatului de către comercianţi şi meseriaşi, în privinţa preţurilor fixate la încălţăminte, după propunerile făcute de industriaşi, prin decizia din 14 Februarie a. c. Ce au cerut comercianţii şi meseriaşii Comercianţii şi meseriaşii din ramura încălţăminte au înaintat mai multe memorii Comisariatului preţurilor prin organizaţiile profesionale respective. Ei au cerut ca legile pentru circulaţia mărfurilor şi fixarea preţurilor să nu se aplice la încălţăminte. Reprezentanţii acestei organizaţii, au arătat în conferinţă că majoritatea consumatorilor (85 la sută), se aprovizionează cu încălţăminte prin meseriaşii cismari, numai 11 la sută aprovizionându-se de la fabrici. S’a mai cerut: un control riguros la fabrici, standardizarea întregei producţii de încălţăminte, admiterea actualizării preţurilor de vânzare ţinându-se în seamă suprapreţurile plătite la fabricant, să se ridice monopolul O. R. A. P.-ului de a distribui materialele de încălţăminte limitându-i atribuţiile numai la colectarea pieilor brute, etc. Alţi meseriaşi din partidul naţional ţărănesc au cerut ca încălţămintea confecţionată din material cumpărat cu suprapreţ să se comercializeze la preţuri variind între 18—24.000 lei. Deaisemeni s’a cerut să se legalizeze situaţiunea celor cari au cumpărat materiile prime şi semifabricate cu suprapreţ, lăaâându-se libere preţurile la încălţăminte timp de 3 luni, În care timp funcţionarii şi muncitorii (Continuare în pag. 2-a) ŞTIRI—ECOURI Postul de radio New-York a difuzat o ştire din Mexic CH, afirmând că Statele Unite au prezentat doua proecte de propuneri la conferinţa interamericană cerând adoptarea unei politici de libere relaţii comerciale în America, eliminându- se naţionalismul economic cartelariile şi permiţându-se un acces egal la materiile prime. Deasemeni se preconizează un program de vastă industrializare a naţiunilor latino-americane. (Rador). ★ Cursurile monezilor aur şi ale dolarului se menţin ferme pe bursa neagră a devizelor. S'au practicat următoarele cursuri : napoleonul 60.200; dolarul 4040; lira sterlină 10.800; fes 1rs. 23; fes elveţian 1000; dinarul 1; leva 3. '• Medaliile împrumutului Refacerii Naţionale s’au oferit la vânzare de medalii pe piaţă faţă de