Argus, aprilie 1945 (Anul 34, nr. 9553-9577)

1945-04-01 / nr. 9553

AtNUL XXXIV Nr. 9553 CITIŢI şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe A B In ţară­­ luni 2500 Lei QNAMEMTEI In străinătate Tarifar în fonctions de convenţiile poştale internaţionale Pentru bănci, societăţi şi instituţii publice 50«/o in plus 30 lei I­n ţară — 60 lei in străinătate Organ zilnic al comerţului industriei şi fi­nanţei PUBLICITATEA primeşte la administraţia daturii la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS“ S. A. înscris sub Nr. 80S Trib. 10o* Redactor responsabil : AL. PE­ROVICI Suntem in vremea muncilor de primăvară. Ştim că In unele regiuni nu s'a întocmit nici un plan agricol şi nici nu s'au luat măsuri pentru efectuarea unei adevărate mobilizări agricole, a tuturor forţelor şi mij­loacelor de lucru. In alte regiuni, urmele războiului au fost mai aspre şi se simte lipsa vitelor de muncă in oarecare măsură. Orice ar fi insă, oricare ar fi si­tuaţia, cea dintâi datorie a proprie­tarilor de pământ de toate catego­riile, este aceea de a nu lăsa nicio brazdă neînsămânţată. Să ne gândim în primul rând că cerealele noastre sunt cea mai bună şi căutată marfă pe pieţele străine apropiate şi că prin exportul lor vom putea primi materiile prime şi mărfurile fabricate de care avem absolută nevoie. Numai procurân­­du-ne aceste mărfuri străine prin vânzarea cerealelor noastre, vom dobândi o mişcare a preţurilor la textile şi încălţămintei, alle­­căror preţuri azi au ajuns, după mărturi­­sirea chiar a titularului departa­mentului industriei şi comerţului „imposibile şi pentru cei cu salarii mijlocii“. De asem­enea, micşorarea preţuri­­lor acestor mărfuri atrage după sine oprirea actualei curse de urcări de pe piaţă, care dacă nu are nicio justificare logică, poate fi explicată prin micşorarea stocurilor de măr­furi. De altă parte, o producţie agri­colă abundentă va ajuta nu numai la asigurarea hranei populaţiei ţării, dar şi la refacerea inventarului a­ Vinoi zootehnie al ţării, care ai fost diminuat prin împrejurările de războ­ii. Privind deci problema din punct de vedere pur egoist, ne putem da seama de însemnătatea ei. Dar nu numai atât. Un sentiment de solidaritate omenească ne impu­­ne să facem­ tot ce putem ca prin­ munca noastră să asigurăm hrana pentru anul viitor tuturor celor cari, zdruncinaţi mult mai mult decât noi în economiile lor naţionale, sunt a­­m­en­inţaţi de spectrul foametei. Sunt popoare europene care, in urma o­­cupării teritoriale temporare de trupele hitleriste şi din cauza bătă­liilor pe care le-au suportat, sunt epuizate de orice resurse alimentare. Inventarele lor agricole au fost dis­­truse şi câmpiile le-au fost pustiite. Ne revine datoria omenească de a îndestula cererile de hrană ale a­­cestora, din plusul nostru, plus car® trebue produs cu orice eforturi. Dar producţia agricolă are pentru poporul român o însemnătate cu totul specială şi din alt punct de vedere; standardul de viaţă al sa­telor e în funcţie de această pro­ducţie. Toată dezvoltarea satelor noastre depinde de producţia agri­colă, de calitatea ei de mărirea şi de buna îndrumare a ei. Iată pentru ce, mai ales acum, când fiecare lucrează propriul său pământ, nu se poate admite nic­io încetinire a lucrărilor, nicio lipsă de pe ogor. Semănând cât mai mult, sămânţă cât mai bună intr’un pământ bine pregătit, ne vom face nu numai da­toria faţă de interesul propriu, ci şi faţă de victimele europene ale hitlerismului. Dar împlinirea obligaţiunilor luate prin convenţia de amaslitiu? Credem că nu există un singur plugar în toată ţara care să­ nu fie conştient de covârşitorul rol al a­­griculturii pentru libertatea şi pro­­păşirea României. Insământările Modificarea legii timbrului ^ ^ Taxele percepute la actele civile și comerciale s’au majorat cu 50 la sută. Majorarea CEA DINTÂI DATORIE taxelor proporţionale. Succesiunile celor căzuţi pe front şi ale ţăranilor mici proprietari sunt scutite. it . . Consiliul de miniştri ţinut Miercuri 28 Martie, a aprobat noile legi financiare pe exerciţiul bugetar 1945—1946. Legea timbrului şi a impozitului pe acte şi fapte juridice aşa cum a fost ad­misă de Consiliul de miniştri, prezintă următoarele modificări faţă de cea pre­cedentă: TAXE MAJORATE CU 50 LA SUTA Următoarele taxe de timbru prevăzute de legea timbrului în articolele 4—13 in­clusiv, cu excepția celor prevăzute de art. 4 par. 17 și 20 s’au majorat cu 50°/* faţă de cele existente la următoarele acte și înscrisuri: Petiţiunile către autorităţi, declaraţiu­­nile, cererile pentru transcripţiuni şi in­­scripţiuni, actele de amanet, gaj, coman­dament, convenţiile matrimoniale, actele de identitate, paşapoartele, actele auten­tice şi legalizate, copiile şi extractele de orice fel, recipisele, certificatele, testa­mentele şi pactele succesorale, procurile, toate înscrisurile constatatoare de con­­venţiuni, acreditivele, ordinele de plată şi de încasare, filele din registrele acte­lor civile, cele din registrele comerciale, actele privitoare la vasele de navigaţie, brevetele de invenţie, înscrierea, mărcilor de fabrică şi de comerţ, actele de protest, înmatriculările în registrul comerţului, scrisorile de cărat, chitanţele de expe­diere a bagajelor, brevetele pentru pur­tarea decoraţiunilor străine, cererile de naturalizare de schimbare a numelui pa­tronimic, permisele supuşilor străi­ni pentru şederea în ţară, breve­tele pentru desfacerea băuturilor spir­toase, permisele date de primării, actele de împărţeli voluntare, etc. Tot cu 50*­* faţă de taxele de timbru actuale s-au făcut majorări la: cererile şi actele de procedură judiciară, cererile privind căile de atac ale hotărîrilor, la măsurile asigurătoare şi la executarea silită, afişe şi reclame de orice fel. Atragem atenţiunea cititorilor noştri că taxele prevăzute de art. 4 par. 17 şi 20 din legea timbrului au rămas neschim­bate, adică borderou­rile şi conturile, ori­ginala sau in copii, liberate de soc, co­merciale, bănci, bancheri, şi mijlocitori oficiali precum şi chitanţele şi adeverin­ţele de plată sau primire de valori, scri­sorile de creditare, extrasele de conturi curente şi statele de salarii, vor fi tim­brate ca şi până acum. MAJORAREA IMPOZITULUI PE FACTURI SI A CELORLALTE TAXE PROPORŢIONALE Taxele de timbru proporţionale s’au modificat precum urmează: Art. 14 par. 13 privind facturile de orice fel ale comercianţilor şi industria­şilor intre ei şi către particulari la 20 la mie dela 15 la mie. Impozitul proporţional de 1,76 la sută s’a majorat la 2 la sută. Notele de plată la hoteluri vor fi tim­­barte astfel: Intre 101—1000 lei cu 8 lei. Intre 1001—5000 lei cu 20 lei. Intre 5001—10.000 lei cu 40 lei. Peste 10.001 lei cu câte 40 lei de fiecare 10.000 lei. TAXE PERCEPUTE PRIN VIZA S’au majorat astfel taxele de timbru percepute prin viză. Contractele de închiriere, subînchiriere şi arendare vor suporta 4 la sută. Reevaluarea mobiliară la soc. pe ac­ţiuni este impusă la 4°/o. Reevaluarea imobiliară la aceleaşi soc. este impusă la 8°/e, din sporul de capital din reevaluare. DEGREVĂRI LA TAXAREA SUCCESIUNILOR. REGIMUL BUNURILOR DE MANA MOARTA A RAMAS ACELAŞ Taxele de succesiune rămân aceleaşi. S’a menţinut scutirea pentru taxele de timbru datorate la deschiderea succe­siunii celor căzuţi pe front. S’a introdus scutirea de taxe succeso­rale la succesiunile ţărăneşti al căror patrimoniu nu depăşeşte­ o casă cu ma­ximum 4 camere, vitele şi uneltele de muncă, precum şi terenul arabil până la 8 hectare, cu condiţiunea ca toate aces­tea să nu depăşească o valoare de 1 mi­lion şi juni. La orice pasiv succesoral se admite scutirea de timbru pentru suma de 100.000 lei drept cheltueli de înmormân­tare, daeÿ succesorul dovedeşte că a su­portat aceste cheltueli. Impozitul de echivalent al bunurilor de mână moartă, adică cele achitate de asociaţiile civile şi societăţile comerciale asupra valorii bunurilor mobiliare ce le posedă, a rămas neschimbat. G. MALEANU p­iaţa BURSA In­ cronica noastră precedentă am afirmat că perspectivele de redresare a bursei sunt evidente şi au început să se manifeste concret. Şedinţa din urmă o săptămână repriza s-a afir­mat cu o deosebită potenţialitate. Cu alt prilej am arătat că târgul finan­ciar dispune de toate elementele unei reprize, elemente, cari, au încetat des­­voltarea operaţiunilor şi sporirea sub­stanţială a cursurilor. Petroliferele. Tonul negocierelor l-a dat acest grup şi ferma orientare a acţiunilor sale, confirmă reajustarea târgului valorilor mobiliare pe o li­nie normală. Acţiunea societăţii „Astra Română" a fost viu discutată într-o serie de fluctuaţiuni, cam­ la un momnet dat a înregistrat cursul 15­00, la final : 14.700. Interesantă desfăşurare a co­telor „Concordia“, care termina la cursul 5.650. „Creditul Minier" şi-a ameliorat sensibil cotaţiunea 3200 (2550 precedent). I. R. D. P. şi-a recuperat din pierderi : 1.700 faţă de 1.500, cursul din ajun. „Prahova": 1.700 (1.600). Acţiunea soc. „Steaua Româ­nă“ insuficient susţinută pierde 300 puncte , cursul 6.300. Industrialele şi minierele. Acţiunile societăţii „Letea“ s-au plasat în cen­trul preocupărilor târgului pentru acest grup. „Letea optate“ a evoluat pe o linie ascendentă de cursuri, în progres faţă de cota, înregistrată în ultima şedinţă (1.200) , ultimul curs: 1.675. „Letea pui cu­­ vârstă şi-a asumat un spor substanţial, cursul 1.250 (925 precedent), „Letea complet vărst." câştigă 600 puncte în raport cu cursul său din 28 crt. „Micg" cu ţinută fermă şi-a asumat cursul de 2.300 (1.850). S-a mai înre­gistrat o bună comportare a acţuni­­lor: Gaz Metan, Nitrogen, Zărneşti. Reşiţele şi-au menţinut poziţiile an­terioare. Transporturi şi comunicaţii. S. T. B. a evoluat pe o linie excepţional de fermă, în cadrul unor etape de cursuri în creştere, obţinând la final cotaţiu­nea de 3.000 (2.200 precedent), cu tendinţa­ orientată hotărit în această direcţie­, S. R. D. 2.400 (1.950). Telefoanele 4.100 (3.800). Radio pui 1.350 (650). Bancarele. Acţiunea B. N. R. a re­venit la­ cursul de 20.000 lei,, adică cu un plus de 3.000 puncte în raport cu cota din­­ ajun. Efectele publice. Se subliniază fer­ma mişcare a cursurilor scrisurilor funciare urbane. Bucureşti 5 la sută -1 pui şi a celor de tip 10 la sută. Ţinuta fermă la împrumuturile sta­tului: Consolidarea şi Reîntregirea. Târgul, liber. Activitate deosebit de vie şi cu rezultate pozitive asupra chitanţelor (albe) şi catariteUm­­itiri­i provizorii ale împrumutului Refacerii Naţionale. Negocierile s-au făcut pe baza cursului de 30. CEREALE Pe oborul Capitalei se practică ur­mătoarele preţuri (maximale, pe kg.): Grâu 75 kgr. gr. hl. cu 3 la sută c. s. lei 36,40; Orz, idem 23,20; Secară idem, 26,20; Orzoşică 86, idem 27,60; Ovăz 42, idem 26,60; Porumb auriu lei 25,50; porumb pignoletta 27,50; po­rumb cincantin 28,50; meiu lei 29,40. Furaje: lucernă 14 lei; fân de deal, 12 lei; trifoi 16; paie de mei treerat 7 lei; dughie netreerată 1 lei; 2 paie de grâu 4 lei; paie de orz sau ovăz lei 5; coceni de porumb lei 4; bor­­ceag 12 lei; porumb furajer uscat 8 lei; mei netreerat 11; fân de baltă 9; sfeclă furajeră 5; fân de munte 14 lei. Preţuri libere. S-au făcut încheieri de fasole la preţul de 650.000—700.000 lei. Mazăre „Victoria“ (comestibilă) 450.000 lei. Turtele de floarea soare­lui lei 350.000. Preţurile se înţeleg pe vagonul de 10.000 kg. stație de încărcare. V­iitorul monedei româneşti pe piaţa mondială — Platforma circulaţiei biletelor de bancă __­ Eri dimineaţă la orele în jum, a avut loc la Ban­ca Naţională a României o conferinţă de presă. Cu acest prilej de guvernator C. Tătăranu, a comunicat că în ce priveşte instalarea sediilor Insti­tutului de emisiune în Ardealul de Nord, ea a fost efectuată în condiţiuni mulţumitoare, urmând ca operaţiunile să fie desăvârşite în cel mai scurt timp. In acelaş­­i nap cu plecarea func­ţionarilor de la B. N. R„ Ministe­rul finanţelor a trimis în această regiune a ţării organele sale fis­cale pentru a forma împreună ca­drul de ordin financiar public. Fiind întrebat dacă ac­tuala conducere a Băncii Naţionale examinează în momentul de faţă plafo­narea circulaţiei biletelor de bancă, d. guvernator a arătat că această proble­mă este permanent nn in­tenţia consiliului, cter nu este de actualitate pentru a se lua măsuri în acest sens. In legătură cu aceasta d. guver­nator Tătăranu a accentuat că după războiu moneda românească va fi una din cele mai bine cotate de pe piaţa mondială, dacă ţinem seama de acoperirea aur de care dispune. In continuare ,­ea a mai afir­mat că pa lângă cele trei comi­tete existente, s-a luat de curând iniţiativa înfiinţării unui al pa­trulea comitet. Urmează astfel, în afară de co­mitetul de scont, devize şi perso­nal, să se înfiinţeze un comitet de asistenţă socială. Din aceiaşi sursă autorizată, ţi­nem să precizăm că în preocupă­rile acestui comitet vor intra pro­blemele imediate şi stringente ur­mând să se rezolve în cel mai cu­rând timp posibil asigurarea unei mai bune aprovizionări, precum şi soluţionarea problemei locuin­ţelor necesare funcţionarilor şi muncitorilor Băncii Naţionale, si­nistraţi. In afară de aceste probleme tre­cătoare, noul comitet şi-a mai pro­pus să rezolve un plan de mai mare durată, de 5-10 ani, după po­sibilităţile financiare ale institu­­tului de emisiune, prin care ur­mează să se soluţioneze asistenţa medicală a salariaţilor săi, înfiin­­ţându-se în acelaş timp un spital înzestrat cu toate secţiile necesa■ re: chirurgie, boli interne, mater­nitate, etc. In sfârşit, noul plan mai preve­de şi asistenţa culturală şi educa­tivă a salariaţilor B. N. R.-ului, prin înfiinţarea de biblioteci şi desvoltarea sporturilor în această instituţie. Comitetul se va mai ocupa şi cu chestiunea locuinţelor prin crea­rea unui cartier al funcţionarilor, şi lucrătorilor de la B. N. R. — p. d. — Majorarea taxelor de timbru Prin noua lege a timbrului se ma­jorează cu 50°/­ timbrarea petiţii­lor către autorităţi (60 în loc de 40 Iei), actele de identitate, paşapoar­tele, ordinele de plată, filele regis­trelor comerciale, brevetele pentru băuturi spirtoase, perfirrb­atele de orice fel (120 lei in Ioc de 80), tes­­tamentele şi toate actele juridice. Timbrele de faetmă se majorează, dela 15 la 30 la mie, iar impozitul proportional dela 1,70 la 7 la sută. Taxe­le de timbru la contractele de Închiriere se majorează la 4­ ca şi reevaluarea mobiliară la soc, pe acţiuni. Reevaluarea imobiliară la aceste societăți se va taxa cu 8 la sută. riRI­ECOVEI Prezidentul consiliului de m­iniştri, Al. Benoni şi membrii ca­binetului italian, au vizitat Mont­e Cassino. Cu această ocazie a pu­s prima piatră fundamentală a Case­i benedictine, inaugurând astfel programul de reconstrucţie a oralului devastat de război. Guvernul francez a încheia­t aranjamente perimit 1 3ie impor­ta în Franţa 500.000 tone grâu în­ainte de A­ugust.­­ Grâul va fi expediat de St. Unite, Canada şi Argentina. 2 . Redactorul industrial al ziar­ului ,jDaily Exofrens*, ÿçffaj 10% este probabil ca importul produs­elor britanice în India sa attingă 60 milioane 1st. pe an. Pe de altă parte guvernul va încuraja să a­­juta activitatea industrială din In­dia, ceiace va avea de rezultat tmn import masiv de mașini din Mare­a Britanie. Ut Pe târgul devizelor negre s- au practicat următoarele cursuri: napoleonul 72.000, dolarul 4750, lit. 13.000; frs. frs. 32; frs. elve­ţian t 250; dinarul 120; leva ,320 drahma 0,80; lira otomană 1300. ir Medaliile împrumutului au fost obiectul unor operaţiuni ac­tive. S-au făcut vânzări la preţur­ile 58.000, 59.500 lei bucata. __ _ Cte&Btel* imprumutului «'#­­tLueeotim Ut eursuristt mMMk NOUI LEGI FINANCIARE — Aşezarea nouilor m­puneri. — Impozitul global. — Noua aşezare a contribuţiei excepţionale. — Re­ducerea impozitului pe salarii. Ministerul de finanţe a întocmit în formă definitivă toate legile finan­ciare ce urmează a fi aplicate dela 1 Aprilie a. c. Ele sunt aprobate de Consiliul de miniştri şi urmează a fi promulgate astăzi de Suveran. Dăm mai jos un rezumat al princi­palelor legi financiare. Cum se vor aşeza nou­le impuneri Veniturile industriale, comerciale şi profesionale, ceri n'au depăşit pe exerciţiul 1944—1945, o sumă impo­zabilă de un milion lei, vor fi repor­tate pe noul exerciţiu bugetar cu o majorare de 30 la sută. Veniturile agricole se vor reporta cu o majorare de numai 30 la sută, cu excepţia micilor agricultori. Pentru veniturile impozable anul trecut, mai mari de un milion lei, se vor aşeaa noui impuneri. Atacarea rep­ortării impunerilor se poate face numai pe cale judecăto­rească, până cel mai târziu la 30 A­­prilie a. c., dovedindu-se că venitu­­rile pe exerciţiul trecut au fost cu di­aptim 39 la sută mai mici decât SwatfW"9ar­t s'a cifrat impunerea. global global este aşezat asupra acelor veoituri ale persoanelor fizice, care totalizate depăşesc un­ total de 2 mii. jum., pentru aceiaşi persoană. El sa aplică osebit de impozitul ele­mentar pe venit şi chiar dacă toate sau parte din veniturile ce compun acest total sunt sau nu supuse im­pozitului elementar. Impozitul global se aplică pe tran­­venituri, scăzându-se din el im­puse unele din veniturile componen­te ale venitului general. Menţionăm că impozitul supracotă nu se aplică decât veniturilor ele­mentare care nu depăşesc un total de 2 mii. jum. lei. Cotele impozitului global variază între 10-74 la sută. Noua aşezare a contribu­ţiei excepţionale Impozitul excepţional nu va mai fi achitat de la 1 Aprilie decât de către industriaşi şi comercianţi. Consuma­torii vor achita contribuţia excep­ţională numai în localurile de consu­maţie (lăptarii, cofetării, restaurante, baruri) cu următoarele cote: 6 la sută pentru consumaţiile din localurile o­­bişnuite, 10 la sută pentru cele din localurile de clasa I şi de lux şi 20 la sută pentru cele din baruri. Cota generală a contribuţiei ex­cepţionale s-a mărit de la 6 la sută la 12 la sută. Vânzările de acţiuni şi obligaţiuni ale soc. civile vor suporta numai 8 la sută. Degrevarea impozitului pe salarii Impozitele pe salarii au fost de­grevate pentru salariile până la 150.000 lei lunar în mijlociu cu 10 la sută. Astfel pentru un salariu de 25.000 lei lunar cota va fi de 8 la sută, la 60.000 lei va fi de 12 la sută, la 100 mii lei va fi de 16 la sută, iar la lei 150.000 , de 19 la sută. Maximum de cotă a acestui impo­zit este de 33 la sută, pentru salariile­­ lunar" POLITICAE­RNA A ROMÂNIEI Declaraţiile d-lui Gh. Tătărescu, vicepreşedintele Consiliului a Miniştri D. Gheorghe Tătărescu, vice­preşe­­­dintele consiliului de miniştri şi mini­­strul afacerilor străine a făcut ori de­­claraţii reprezentanţilor presei române şi străine. D-sa a arătat toate greşelele făcute de politica nefastă a dictaturii care a declarat război Rusiei Sovietice. Prin toată politica pe care trebuie s’o ducem de astăzi înainte, va trebui să ivi mereu alături de Naţiunile Unite şi in primul rând în strânsă colaborare cu Rusia Sovietică a cărei politică ge­neroasă a contribuit alături de marile democraţii din Occident la readucerea Ardealului la patria mumă. Soldatul român care luptă azi în pu­sta Ungariei şi Slovacia ia parte la ma­rea operă de dărâmare a Germaniei hitleriste. NU S’A PRELUN­GIT TERMENUL C­U DEPUNEREA ----- Termenul Camera de comerţ din Bucureşti a dat zilele trecute un comunicat prin care se aduce la cunoştinţa co­­memanţilor că termenul prevăzut de art. 58 din artp. 598 a ministe­rului economiei naţionale, privind obligaţiunea comercianţilor de a depune listele de preţuri la Came­rele de Comerţ, s’a prelungit. Interesându-ne la ministerul in­dustriei şi al comerţului, am aflel că nu s’a prelungit acest termen şi că dimpotrivă, la cererea d-lui ministru Bejan de a i se referi asu­pra acestei chestiuni, Comisariatul general al preţurilor a opiniat pen­tru respingerea cererei de prelun­gire. D. ministru al industriei şi co­merţului în momentul de faţă se află bolnav in casă de câteva zile, astfel că a fost in imposibilitate de a lua vreo hotărâre. LISTELOR DE PREŢURI expiră azi ----­ Atragem atenţiunea cetitorilor noştri că termenul pentru depune­­rea listelor de preţuri expiră astăzi. APLICAREA reformei agrare Ministerul agriculturei comunică: ..Nu se pot da informaţii asupra aplicărei legei reformei agrare. Până la apariţia regulamentului”. Acest regulament va aduce o sua de precizări SITUAŢIA AGRICOLĂ După informaţii neoficiale, panta de înaimântări decurge chip mulţumitor. Lucrările sunt îngreunate din cau­za secetei. Se simte mare lipsă de ploaie. în Astăzi se promulgă legile financiare 1- „­.liiir.fmii fi­­nsera­rea unu­i imn07.it excentiona Vineri s’a lucrat la ministerul fi­nanțelor la definitivarea ultimelor proecte ale legilor financiare ce ur­­mează a intra în vigoare începând dela 1 Aprilie. S’au adus ultimele modificări le­gilor pentru aşezarea impozitului global, pentru modificarea unor taxe pe cifra de afaceri şi pentru aşezarea unui impozit excepţional pe beneficiile de război. Astăzi toate legile financiare, fi­­ind aprobate de Consiliul de miniş­tri urmează a fi prezentate M. Si Regelui spre promulgare. Tot astăzi d. ministru de finanţa va face declaraţii presei cu privire la structura noului buget. TAXELE SANITARE LA FABRICI, INDUSTRII ŞI ÎNTREPRINDERI Ministerul sănătăţii ne trimite spre publicare următoarele: Se aduce la cunoştinţă că termenul pentru depunerea declaraţiunilor de im­puneri la fabrici, industrii şi întreprin­deri se prelungeşte irevocabil până la 15 Aprilie 1946. Declaraţiunile vor cuprinde: I. La fabrici şi industrii: denumirea întreprinderii, adresa, data înfiinţărei şi Nr. Autorizaţiei sanitare, menţiunea de înscriere la Camera de comerţ, suprafaţa terenului, suprafaţa construită, felul construcţiilor, întrebuinţarea construc­ţiilor, numărul maşinilor pe categorii cu forţe motrice, numărul lucrătorilor, ca­pacitatea de producţie, bilanţul anual, valoarea de circulaţie (venală) după bi­lanţ şi echivalent, planul de situaţie, ca­pitalul social şi capitalul învestit. II. La teatre, cinematografe, săli de spectacole, categoria la care este clasat, numărul locurilor, preţul biletelor de in­trare, pe categorii de locuri, chiria sau valoarea locativă, pentru proprietari şi valoarea venală, dacă are şi grădină sau este sezonier. III. La hoteluri şi camere mobilate, categoria la care este clasat, Nr. cameri­­lor cu Nr. şi distribuția paturilor, tariful pe camere, chiria sau valoarea locativă, pentru proprietari şi valoarea venală. Declaraţiunile se depun la Administra­ţia fondului sanitar București, Calea Griviţei Nr. 64 etaj II. Se vor anexa în copie şi actele, din care rezultă datele cerute. Nedepunerea declaraţiunilor în termen atrage aplicarea sancţiunilor legale. Nicolae Ostrovschi este unul din cei mai mari scriitori ai Uniunii Sovietice. „Aşa s-a călit oţelul“ şi „Născuţi în fur­tună“ sunt­ cunoscute în toată lumea. Ele constitue un îndreptar de atitudine in lupta vieții pentru tot tineretul progre­sist. Depunerea listelor de personal Toate Întreprinderile Industriale, comerciale şi civile din Capitală şi jud. Ilfov, sunt obligate să întocmea­scă şi să depună, în cursul lunii A­­prilie” a. c„ I» Camera de cerneri şi de Industrie di» Bucureşti, str Bur­sei 4, tabele de personal cu situaţia dela 31 Martie 1945. Se atrage atenţiunea că formula­rele de tabele se deosebesc de sete din anu­l trecut şi se pot procura dela Monitorul Oficial — care le-a şi tipă­rit — sau dela edituri sau dbsorii cari sunt libere să se tipărească, cu condiţia ca imprimatele să fie la fel cu cele aprobate de Direcţia Mobili­zării din Ministerul Industriei si Co­merţului.­­, întreprinderile care au sub 10 sala­riaţi toţi cetăţeni români, sunt dis­pensate de obligaţiunea de a întocmi şi înainta tabele de personal. Totuşi, întreprinderile care sunt cuprinse in planul de avansare al xtestui parlament, vor întocmi şi Inaint*­ ta­bele de personal chiar dacă numărul de salariaţi este mai mic de 10. Dea­­semen«,,, vor înainta tabele de perso­nal şi societăţile anonime indiferent de numărul de salariaţi, fie că act­i­vează sau nu. Tabelele de personal vor fi înain­tate în patru exemplare. Ele vor­­ de culoare bleu atunci când între­­prinderea are sub 20 de salariaţi şi de culoare albă când are negoe 20 de­ salariat. Pentru întreprinderile cu­prinse în planul de mobilizare, for­mularele vor avea dungă galbenă în colţul din dreapta al formularului. Instrucțiunile cu privire la modul­ cum se vor întocmi tabelele se gă­sesc scrise în ultima pagină a formu­larelor de tabele tipărite de editura Monitorului Oficial și în regulamen­tul nr 6, publicat în Monitorul Ofi­­ciC­lcial nr. 43 e­in 1 Februarie 1944.

Next