Argus, iulie 1945 (Anul 34, nr. 9619-9641)
1945-07-02 / nr. 9619
. ANUL XXXIV Nr. 9619 CITITI şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe MENTE: in străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale Pentru bănci, societăţi şi instituţii publice 50*/o in plui 30 lei în ţară — 60 lei în străinătate ARONA In fără 3 luni 2500 Lei ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Sir. Sărindar 15 Tel. 3.Ö5.44 LÏÏNÎ 2 IULIE MS PUBLICITATEA primeşte la administraţia ziarului si la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS“ S. , inscris sub Nr. 203 Trib. De Redactor responsabil * AL. PETROVICI CHARTA ECONOMICII P I E semnificativă sobrietatea cadrului în care s-a desfăşurat actul semnării Chartei de către delegaţii Naţiunilor Unite. Pactul de la San Francisco a fost lipsit de strălucirea decorativă de la Versailles. Singurele mobile din încăperea care întrunea pe trimişii celor 50 de state, erau 50 de mese rotunde împodobite cu drapelele în miniatură ale naţiunilor semnatare. De fiecare masă, un scaun. In locul fastului, a domnit seriositatea, în locul desbaterilor contradictorii, dorinţa absolută a puterilor din coaliţia antihitleristă de a înfăptui o înţelegere şi o colaborare, menite să înlăture repetarea atâtor greşeli, care în trecut au dus la dezastre atât de neprevăzute. Crearea unui sistem care ia nevoie să apere dreptul prin forţă a întâmpinat desigur dificultăţi, totuşi nepotrivirile fireşti derivând din însăşi varietatea structurală a diferitelor naţiuni au putut fi în cele din urmă conciliate Viabilitatea noului organism internaţional se întemeiază nu numai pe o cuprinzătoare şi tragică experienţă istorică, pe conştienţa imenselorjertfe materiale şi morale pricinuite de ambiţii deşarte şi de tendinţe tiranice, dar are faţă de vechea instituţie de la Geneva superioritatea incontestabilă a unui instrument puternic susţinut de prezenţa celor două mari democraţii care au lipsit Ligei Naţiunilor: Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Atenai. Aşezată pe temelii politice şi sociale corespunzătoare spiritului vremei, bazată pe principiul suveranităţii şi egalităţii membrilor săi, noua organizaţie va trebui să promoveze şi acea coesiune economică internaţională fără de care o cooperare ar fi lipsită de substratul care să cimenteze evoluţia firească a luptei pentru existenţă şi năzuinţele de bună stare ale întregei omeniri. Pe lângă un Consiliu de Securitate şi unul de tutelaj, va funcţiona în cadrul Chartei şi un Consiliu Economic şi Social, format din 18 membri aleşi de Adunarea Generală pentru a studia şi a face recomandări asupra problemelor internaţionale cu caracter economic, social, cultural, educativ şi sanitar. Prin Charta Atlanticului ca şi prin Conferinţa de la Hot Springs din 1943, s’au fixat marile prin- cipii ale unei cooperaţii internaţionale pe tărâm economic , schimbul avantajos de bunuri şi servicii dintre naţiuni, cursuri raţionale stabilite, evitarea fluctuaţiei preţurilor mondiale la produsele de prima necesitate, prevenirea inflaţiei. Desigur că toate aceste principii nu vor prea împiedica anumite crize regionale, dar greutăţile economice temporare pe care unele ţări le vor întâmpina în balanţa de plăţi ca şi dereglările exportului vor putea fi soluţionate nu prin măsurile desperate pe care statul în cauză le-ar încerca pentru a ieşi singur din impas, ci prin ajutorul firesc de bună vecinătate al altor naţiuni In felul acesta, nici o ţară nu va stingheri circuitul internaţional prin acţiuni izolate, dăunătoare desfăşurării normale a economiei intercontinentale. Trebuie însă să avem permanent în vedere, că piatra de hectar a noului organism internaţional e trecerea de la starea de război la producţia de pace, situaţie căreia ministerul britanic al Reconstrucţiei îi prevede următoarele primejdii inerente: Desvoltarea unor centre izolate de şomaj, acolo unde sistemul industrial nu reuşeşte să se adapteze destul de repede la producţia de pace. Covârşirea disponibilităţilor printr-o cerere prea mare, având ca o urmare inerentă urcarea inflatorie a preţurilor. O lipsă de echilibru între oferta producţiei civile, accaptată în parte de bunuri secundare, şi între cererea reală a nevoilor naţionale. E cert că toate aceste greutăţi vor putea fi mai uşor înlăturate, în momentul în care maşinismul economiei internaţionale va începe să funcţioneze reluându-se legăturile monetare şi de schimb, de atâta vreme întrerupte. „Ar fi absurd, a spus un economist francez, să admitem că materialmente ne va fi imposibil să făurim pentru scopurile păcei, ceeace am făcut pentru acelea ale războiului”. Prin Charta Humei s’a dat omenirei putinţa de-a pune efectiv în slujba păcii toate resursele sociale şi economice de care dispune. S. Sa.iin Sâmbătă 30 luni. Bursa« Târgul valorilor împrumutului Refacerii Naţionale a fost: Sâmbătă mai calm. Oferta, insistentă, n’a mai întâmpinat o cerere corespunzătoare, care s’a arătat reţinută. Chitanţele titluri provizorii au fost oferite la cursurile: 44. 44‘/s. Cote emise în provincie, 43V. Cerealele Piața produselor leguminoase este destul de activă. Se cere în primul rând fasole si mazăre din vechea recoltă-Pentru o partidă de mazăre verde s'a oferi prețul de 556.600 lei vagonul. Fasolea cotează 868.606—850.668 lei. Mazărea comestibilă „Victor ..“ 540190—550.808 lei. S’au efectuat încheieri de turte de floarea soarelui pentru recuperare de ulei la preţul de 358 08# Iei. Pentru fabricele de surogate de cafea s’au vândut câteva vagoane de nărut la preţul de 320 lei kgr. franco Bucureşti- Impozitul asupra c© interiului de meze-1 luri. In prezent Ministerul de Finanţe, prin inspectoratul general financiar al Capitalei, examinează situaţia comerţului si fabricaţiei de mezeluri, spre a se pronunţa asupra cerer , Asociaţiei comercianţilor de brânzeturi si mezeluri, de a se scădea, cu începere de la 1 Aprie a. c., impozitul aferent exercitării comerţului de mezeluri. Se ştie că prin decizia dela 9 Februar,… a. c. a Ministerului Economiei Naţionale, s’a Interzis fabricarea şi comerţul de mezeluri. ARTICOLE ELECTRICE. Pierta articolelor electrice stagnează. Prețurile se menţin neschimbate şi cu ten fiinţa fermă. Numai la unele materiale preţurile sunt in urcare. Astfel sârma de hobinat „TFlmaiV" nu se ligurează sub 10.000 lei kgr. Sârma de două ori mătase — marfă originală străină — lei 18.000 kgr. Sârma de două ori bumbac lei 12.000 kgr. ACORDURILE ECONOMICE CU STRAINATATEA Pri dlmieaţă la Ministerul Minelor şi Petrolului au continuat lucrările cu privire la problemele petrolifere, în cadrul acordurilor economice cu strainătatea. Au participat reprezentanţii Guvernului Sovietic şi cei ai Guvernului 11oran. Plata primelor la cereai© Comisariatul general » preturilor a dat o deczie prin care plata primelor stabilite din art. 1 (panelele 1, 2 și 3) din decizia No. 691, publicată în Monitorul Oficial No. 72 din 28 Martie 1945. pentru vânzarea și predarea grâului, secarei și porumbuîu" se prelungește până la noui dispozitiuni. A MILIARDE PENTRU ECONOM ATE Creditul econom,atelor funcţionarilor publici a fost mărit de la 1 miliard 200.000.000 lei la 4 miliarde lei. Deriziunea Ministerului de Finanţe pentru acest credit a apărut în Monitorul Oficial de cri SO Iunie. A T a ELEC 8 MILIARDE LEI PENTRU AGRICULTURĂ Banca Naţională a acordat credite de 8 miliarde lei prin institutul cooperaţiei, pentru încurajarea agriculturii. Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale, sub preşedinţia cS-lui guvernator Costel Tătăranui a luat în cercetare memoriile făcute de către Institutul Naţioal al Cooperaţiei cu privire la nevoile de credite ale agriculturei. S-au mai cerut credite de circa 10 miliarde lei în vederea executării mandatului de colectarea lânei şi de finanţarea distribuire a lânei importat din URSS. gnugw .. ................................... ius jn Prelungirea termenului pentru declararea stoculor de cauciuc Ministerul industriei de război a dat o decizie ministerială prin care toţi posesorii de cauciucuri, care urnimi să facă declaraţii de stocurile ce ie deţin, mai pot face până la 31 iulie. CURTE ŞTIRI EXTERNE D. Eden, fiind pe cale de insă- nătoşire va putea lua parte la întâlnirea Marilor Trei. * Franţa va recunoaşte guvernul polon de unitate naţională. ★ Guvernul Suediei a decis să procedeze la schimbul reprezentanţilor diplomatici. * Regina Amalia a Portugaliei a sosit la Paris, după vizita de 6 săptămâni făcute în patrie . Ea nu mai fusese în Portugalia de 35 Mekr " ‘ ~ ~ Populaţia olandeză se interesează foarte mult de posibilitatea imigrării în Australia. ★ Din Uzhorod, capitala Ucrainei Transcarpatice se anunţă că ştirea semnării acordului de alipire a acestui ţinut la U. R. S. S. a fost primită cu entuziasm de către locuitorii ţinutului. La Berna, se examinează de către delegaţi aliaţi şi elveţieni chestiune® repartieri personalului .internatukÎMy.ete r *Î BMW Săptămâna Financiară de HDDS Piaţa capitalurilor. Fermitatea politicii monetare. Baisii sunt la sate. Bursa PIAŢA CAPITALURILOR Piaţa capitalurilor prezintă şi în cursul săptămânei din urmă, acelaş caracter de febră în căutare de plasamente mai mult remuneratorii decât sigure şi de durată. Operaţiunile asupra aurului dovedeşte această orientar®, care a prilejuit speculaţiuni, cursurile atingând un nivel surprinzător. Oscilaţiuni de mare amploare, cu un decalaj profund între cursuri, confirmă aceste manipulări speculative a căror nocivitate nu trebuie subestimată. In sectorul plasamentelor de bursă s-a înregistrat o afluenţă neobişnuită de operaţiuni, cari în unele şedinţe au depăşit suma de 300 miloane lei. Există o pletoră de capitaluri suficient de importantă, care acţionează, în parte, în bursa de valori cu venit variabil. Nu se poate afirma însă,, că ele se deplasează de la un compartiment la altul Investiţiile de capitaluri în noul întreprinderi prezintă câteva nouă constituiri de importanţă: Asociaţia pentru întreprinderi de industrializare, prelucrare, comerţ şi export de animale, produse asumai® şi alimentare, capital 100 milioane lei. „Lucram“, Lucrarea Românească S. A. Capital 25 milioane lei. Refacerea S. A. R. de construcţii şi furnituri de material, capital 40 milioane lei. H. & V. Karafasian s.i.n.e. Capital 60 milioane lei, etc. Prin bursă s-au efectuat următoarele transferuri de proprietate: 2705 acţiuni Frigul, 709 acţiuni librăria Bucholoz, 2000 acţiuni Drajna, 11.912 acţiuni S. A. Fabrica de sticlă ardeleană. Câteva societăţi anonime au anunţat majorări prin reevaluare de activ sau noui emisiuni de capital social. Astfel Banca de Credit Română convoacă adunarea generală a acţionarilor spre a hotărî augmentarea capitalului de la 400 la 800 milioane lei printr'o emisiune de 800.000 acţiuni a 500 lei v. n. In ceia ce priveşte plasamentele de credit bancar s-au Înregistrat operaţiuni însemnate, Reşiţa a contractat un Împrumut de 2 miliarde lei la Baca Românească, Banca de Credit Român şi Creditul Naţional Industrial, pentru finanţarea aprovizionării economatului funcţionarilor şi muncitorilor. S. A. Industria Română de ţesături imprimate a semnat un gaj de 200 milioane lei pentru garantarea creditului contractat la B-ca Românească S. A. Textilă Iaşi a constituit o ipotecă şi gaj de mărfuri în valoare de 300 milioane, pentru garantarea împrumutului obţinut de la CEC. S. A. Lechida a semnat o inscripţie ipotecară către B-ca Românească, de 270 milioane lei, S. A. Ciment Portland a ipotecat imobile din Braşov, către C.E.C. în valoare de 350 milioane lei. D. Mircea Durma, ministrul ţinutelor şi d. Costel Tătăranu, guvernatorul Băncii Naţionale, sesizânduse de neliniştea provocată de urcarea preţului aurului, au socotit util să expună prin declaraţiile făcute presei în cursul acestei săptămâni, atitudinea guvernului. Aceste declaraţii prin fermitatea lor contrastează cu nervositatea neîntemeiată a pieţii monetare. In ce priveşte politica oficială, nimic nu îndreptăţeşte neliniştea. Ministerul de finanţe nu are câtuşi de puţin intenţia să ia vreo măsură restrictivă cu privire la circulaţia liberă a monedei. După cum a afirmat d. Durma nivelul ascendent al preţurilor nu işi are nicidecum origina în circulaţie financiară. Urcarea aurului se datoreşte deasemenea mai mult unei psihologii ciudate, create de disproporţia dintre cerere şi ofertă. Atât d. Durma cât şi d. Tătăranu au arătat că urcarea la „medalii” nu are nici un temei logic, iar scăderea înregistrată în ultimele zile dovedeşte că speculatorii de bursă au revenit la sentimente mai normale, datorită în bună parte şi siguranţei şi încrederii ce se desprinde pentru toată lumea din declaraţiile ministeriale. Cât despre punerea calităţilor de speculaţie justifică numai în parte rezerva deţinătorilor de monedă. Dintr’un studiu întreprins de organele de resort, rezultă că din totalul hârtiei financiare pusă în circulaţie, aproape jumătate se găseşte în posesiunea sătenilor cari o tezaurizează. Un bilanţ al Cec-ului asupra proporţiei diferitelor categorii de depunători confirmă dealtfel acest fenomen îngrozitor, arătând că ţăranii ocupă ultimul loc pe scara deponenţilor. E drept că pătura rurală n’a dat niciodată dovadă de o prea mare iniţiativă în această privinţă. Dar astăzi, însuşi investiţiile pe cari odinioară ţăranul le făcea pentru nevoile lui proprii cumpărând unelte îmbrăcăminte etc. sunt restrânse prin forţa împrejurărilor. Totuşi, tezaurizarea rurală, în proporţiile ei actuale, nu poate fi socotită decât ca un fenomen dăunător iar guvernul trebuie să-şi îndrepte în această privinţă toată atenţia. BURSA a unor bilete de bancă cu o valoare mai mare, deşi această măsură ar aduce o înlesnire în transacţiile comerciale, guvernul recunoscând utilitatea unei astfel de măsuri nu pare deocamdată hotărît să treacă la aplicarea ei. Aşa că nici măcar ştirea care a circulat in ce priveşte emisiunea de bancnote de zece mii de lei — măsură cu caracter positiv dar încă neoportună, nu poate justifica frământarea celor cari nici măcar n’au ape tulburi în cari să pescuiască. Realitatea e că nevoile pieţii nu pot fi înlăturate prin manevre monetare şi de aceea guvernul, rămânând în această privinţă ferm pe poziţie se strădueşte să ajute fabricaţia şi consumul prin alte măsuri de schimb şi intensificare a producţiei. In această privinţă trebuie să menţionăm faptul că pentru realizazarea acordului asupra colaborării economice româno-sovietice, comisiunea creată de către guvernele respective şi-a început activitatea. Banii sunt la sate. Fiecare caută o explicaţie pentru criza de investiţie care se resimte tot mai mult pe piaţa noastră, & mărfuri,jififewaulasr. Târgul valorilor mobiliare a confirmat şi în cursul săptămânei expirate, dispoziţia sa anterioară, adică redresarea masivă a volumului de încheieri şi repriza cursurilor. Compartimentul valorilor cu venit variabil a beneficiat, în largă măsură, de un aflux important de negocieri. Intre timp s-au produs unele reacţiuni, cari au diminuat potenţialul cursurilor. Rezultatul general, însă a soldat mulţumitor cu substanţiale sporuri ale cursurilor. Evident că curentul de schimburi în bursă, confirmă o orientare a plasamentelor în această direcţie, decât că ele nu au consistenţă şi constanţă, deoarece au ca obiectiv, nu rentabilitatea valorilor, cât o cât mai copioasă plus-preţuire. De aci rezultă realizări, unele intempestive, caracteristice speculaţiunii. Fără îndoială că speculaţiunea — nu în sens pejorativ — constituie,) factorul dinamic al bursei, de altfel existent în toate domeniile vieţii economice, însă nu trebuie să fie lansat peste marginile corectitudinei şi a bunului simţ. Grupul ACŢIUNILOR PETROLIFERE a marcat o etapă de progres, care reflectează interesul clientelei bursiere pentru aceste Valori. Astra Română s-a comportat ca vedetă şi a atins la un moment dat, cursul de 30.000, totuşi încă cu posibilităţi de desvoltare. Acţiunea Societăţii „Credit Minier" s-a distins printr'un pachet important de transferuri, cursurile s'au ameliorat notabil, dar aveau putinţa să sporească şi mai accentuat, dacă ar fi lipsit unele oferte insistente, cu vădită tendinţă de „baisse". Redresarea fermă a cursurilor „Steaua Română“ şi o bună ţinută la „Redevenţa“ cerută uneori activ. INDUSTRIALELE ŞI MINIERELE. Acţiunile: Mica, Reşiţa şi Letea fermitatea politică americane TOT PROBLEMA PREŢURILOR... de 1. RADU .Haosul din comerţul farmaceutic. — Sisteme abuzive de menţinere a preţurilor urcate la alimentele sesoniere - -£j<Of *****OIC ***-*• --- - de stabilizare, altele afirmând scăderi destul de pronunţate. Chiar şi în sectorul alimentar se observă o timidă scădere, la unele produse de lapte ca unt, caşcaval, etc. şi la unele produse industriale d© o importanţă secundară. începutul e în orie© caz îmbucurător şi lasă că se întrevadă o tendinţă de ameliorare, mai cu seamă dacă, şi la produsele statului şi la serviciile publice, se va apăsa într’o măsură mai accentuată pe frâna rid’cării preţurilor. E de remarcat, fel orice caz, că salturile surprinzătoare din trecut, numai sunt posibile acum şi aceasta numai datorită faptului că noulele legi economice, au pus oare care stavilă lăcomiei, lipsei d® scrupule şi speculei îndrăzneţe. Din nenorocire, supravegherea şi controlul n’au putut îmbrăţişa încă până acum întreg sistemul traficului dezordonat şi abuziv, mai cu seamă în uneia compartimente ale vieţii comerciale, în care factorii respectivi au nevoie de un control , o supraveghere şi educaţie speciale. Supravegherea şi controlul industriei, e mai lesne de realizat, în toate ramurile ei de manifestare, mai cu seamă că in acest vast sector al vieţii economice, factorii respectivi simt elemente, cari prin însăşi îndeletnicirea lor, cu caracter echnic şi administrativ, presupun o anumită cultură şi concepţie civilă, precum şi o înţelegere şi sensibilitate mai pronunţată în faţa ■iscurilor materiale şi morale ce discită sancţiunile destul de aspre a!e nouilor legi economies. Nu tot astfel se prezintă situaţia in unele sectoare ale vieţii corner. Eiare chiar acolo unde factorii respectivi ar putea fi presupuşi a avea oara cam reticent» şi serupuls în tendnţa de apecuză. Astfel şi sectorul farmaceutic, am putut constata din proprie experienţă că unii farmacişti şi droghişti, încă nu s’au putut pune da acord cu tabelele de preţuri, acestea diferind de la o farmacie sau drogherie la alta şi după obrazul clientului. Astfel zilele trecute, având nevoie de un flacon de eoluhiazol (o gargară antiseptică) ,,am găsit cu mare greutate la o farmacie de cartier cu 1700 lei. Nu mai departe decât a treia zi, trebuind să repet medicamentul, rar s’a cerut la o drogherie de pe ace. ‘aşi stradă 2405 lei, la o faramacie situată la distanţă de ?—300, m., 2200 lei, la o farmacie din centru 2600 lei, şi in cele din urmă l’ara putut obţine la o drogherie din piaţa Sf. Gheorghe, cu 2000 lei. Socotim că asemenea dferate de preţuri de la o farmacie la alta, pentru un obiect al cărui cost nu poate varia, din cauză că el este obţinut de toţi farmaciştii de la acelaş laborator la un preţ fix, la care ei trebue să-şi adauge un beneficiu, invariabil, simt absolut intolerabile şi imorale Şi dovedere că dezordinea speculativă a pătruns până şi în îndeletnicirile acestui corp select de comercianţi jntereotuali. CONTROLUL PIEŢEI ALIMENTARE Ce să ne mai mirăm, de diferenţele surprinzătoare de preţuri ce se constată în târgul alimentar, de la un cartier la altul, de la o piaţă la alta, de la o tarabă la altă tarabă. Fără îndoială că şi în acest sector se găsesc elemente oneste, cari înţeleg că nu trebuie să întreacă măsura în calcularea beneficiului şi cari menţin încă tradiţia de moralitate şi buna cuviinţă a comerţului din trecut. Aceştia însă sunt prea puţini în raport cu elementele improvizate şi nechemate, pe cari, vârtejul războiului, cu toate neajunsurile sale, i-a împins de la aite îndeletniciri mai mult sau mai puţin modeste şi lucrative plasându-i acolo unde nevoia de hrană şi aprovizionare a poporului e mai neiertătoare , la tejghelele şi tarabele comerţului alimentar, unde specula lor odioasă, lipsită de ruşine şi de omenie, a depăşit orice margini. In acest sector, autorităţile superioare au datoria să-şi îndrepte cu toată atenţia şi solicitudinea, privirile lor, pentru a contribui astfel la înfrănarea tendinţei generale de urcare a preţurilor şi de ridicare a salariei. Să nu li se pară lipsit de semnificaţie şi de gravitate faptul simplu că în piaţa zarzavaturilor preţul roşiilor a început nu mai departe decât acum o lună, cu cifra de 10.000 lei kgr., când pentru cireşe crude, se pretindea 2-3000 lei pe kgr. Era firesc ca preţul roşiilor să înceapă de la o cifră atât de exagerată, atunci când pentru un fruct care nu reclamă deţinătorului niciun risc şi nici o cheltuială de producţie se putea afişa pe tarabă un preț atât de exorbitant. In linii generale, se impune un (Continuare în pag. 2-a)". Modificarea legii de organizare a comerţului de banca Minimum de capital impus societăţilor Bancare Ministerul de finanţe a întocmit un proect de decret lege pentru modificarea unor texte din legea pentru organizarea si reglementarea comerţului de bancă din 8 Mai cu modificările ulterioare. Prin noul proect de decret lege se precede că orice societate bancf'S anonimă, în comandstă sau pe acţiuni nu poate ad vea un capital mai mic , în Bucureşti de 100 de mi. Icoane Bei« în municipii de 51OOOmOOO lei, în comunele urbane de 25.000.090 lei şi în comunele turc’a de IQIOOO.OOO Scî. Prelungirea termenului pentru declararea câştigurilor de război şi veniturilor globale D. Marcesa Doina, ministrul finanţelor , semnat Sâmbătă de viziunea prin cere termenele pentru declararea câştigurilor de războit» dobândite de particulari (persoane fizice, cari nu fac acte de comerț) și a venituri ISEJEBfeEBL#» *****exercițiu financiar ibbaitilîis de orice persoane fizice, indiferent dacă sunt mercîactți sau part.® •»las*!. s*au prelungit până 15 îulie 1945. Aceste termene expirau la 30 Inns© ac. Decizi une© ministeriala va apare în Monitorul ()■ ficial «I« Luni 2 Iulie. . .