Argus, iulie 1945 (Anul 34, nr. 9619-9641)

1945-07-02 / nr. 9619

. ANUL XXXIV Nr. 9619 CITITI şi răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe MENTE: in străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale Pentru bănci, societăţi şi instituţii publice 50*/o in plui 30 lei în ţară — 60 lei în străinătate ARONA In fără 3 luni 2500 Lei ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE: Sir. Sărindar 15 Tel. 3.Ö5.44 LÏÏNÎ 2 IULIE MS PUBLICITATEA primeşte la administraţia ziarului si la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS“ S. , inscris sub Nr. 203 Trib. De Redactor responsabil * AL. PETROV­ICI CHARTA ECONOMICII P I E semnificativă sobrietatea ca­drului în care s-a desfăşurat ac­tul semnării Chartei de către delegaţii Naţiunilor Unite. Pac­tul de la San Francisco a fost lipsit de strălucirea decorativă de la Versailles. Singurele mo­bile din încăperea care întrunea pe trimişii celor 50 de state, erau 50 de mese rotunde împo­dobite cu drapelele în minia­tură ale naţiunilor semnatare. De fiecare masă, un scaun. In locul fastului, a domnit se­­riositatea, în locul desbaterilor contradictorii, dorinţa absolută a puterilor din coaliţia anti­­hitleristă de­ a înfăptui o înţe­legere şi o colaborare, menite să înlăture repetarea atâtor gre­şeli, care în trecut au dus la dezastre atât de neprevăzute. Crearea unui sistem care ia nevoie să apere dreptul prin forţă a întâmpinat de­sigur dificultăţi, totuşi nepotri­virile fireşti derivând din însăşi varietatea structurală a diferi­telor naţiuni au putut fi în cele din urmă conciliate Viabilitatea noului organism internaţional se întemeiază nu numai pe o cu­prinzătoare şi tragică experienţă istorică, pe conştienţa imenselor­­jertfe materiale şi morale pri­cinuite de ambiţii deşarte şi de tendinţe tiranice, dar are faţă de vechea instituţie de la Geneva superioritatea incontestabilă a unui instrument puternic susţi­nut de prezenţa celor două mari democraţii care au lipsit Ligei Naţiunilor: Uniunea Sovietică şi Statele Unite ale Atenai. Aşezată pe temelii politice şi sociale corespunzătoare spiritu­lui vremei, bazată pe principiul suveranităţii şi egalităţii mem­brilor săi, noua organizaţie va trebui să promoveze şi acea co­­esiune economică internaţională fără de care o cooperare ar fi lipsită de substratul care să ci­menteze evoluţia firească a lup­tei pentru existenţă şi năzuinţele de bună stare ale întregei o­­meniri. Pe lângă un Consiliu de Securitate şi unul de tutelaj, va funcţiona în cadrul Chartei şi un Consiliu Economic şi So­cial, format din 18 membri aleşi de Adunarea Generală pentru a studia şi a face recomandări a­­supra problemelor internaţionale cu caracter economic, social, cul­tural, educativ şi sanitar. Prin Charta Atlanticului ca şi prin Conferinţa de la Hot Springs din 1943, s’au fixat marile prin-­­ cipii ale unei cooperaţii inter­naţionale pe tărâm economic , schimbul avantajos de bunuri şi servicii dintre naţiuni, cursuri raţionale stabilite, evitarea fluc­tuaţiei preţurilor mondiale la produsele de prima necesitate, prevenirea inflaţiei. Desigur că toate aceste prin­cipii nu vor prea împiedica a­­numite crize regionale, dar greu­tăţile economice temporare pe care unele ţări le vor întâmpina în balanţa de plăţi ca şi dereglă­rile exportului vor putea fi so­luţionate nu prin măsurile des­perate pe care statul în cauză le-ar încerca pentru a ieşi singur din impas, ci prin ajutorul fi­resc de bună vecinătate al altor naţiuni In felul acest­a, nici o ţară nu va stingheri circuitul internaţional prin acţiuni izolate, dăunătoare desfăşurării normale a economiei intercontinentale. Trebuie însă să avem perma­nent în vedere, că piatra de hec­tar a noului organism interna­ţional e trecerea de la starea de război la producţia de pace, si­tuaţie căreia ministerul britanic al Reconstrucţiei îi prevede ur­mătoarele primejdii inerente: Desvoltarea unor centre izo­late de şomaj, acolo unde siste­mul industrial nu reuşeşte să se adapteze destul de repede la producţia de pace. Covârşirea disponibilităţilor printr-o cerere prea mare, a­­vând ca o urmare inerentă ur­carea inflatorie a preţurilor. O lipsă de echilibru între o­­ferta producţiei civile, accaptată în parte de bunuri secundare, şi între cererea reală a nevoilor naţionale. E cert că toate aceste greu­tăţi vor putea fi mai uşor înlă­turate, în momentul în care ma­­şinismul economiei internaţiona­le va începe să funcţioneze re­­luându-se legăturile monetare şi de schimb, de atâta vreme în­trerupte. „Ar fi absurd, a spus un economist francez, să admi­tem că materialmente ne va fi imposibil să făurim pentru sco­purile păcei, ceeace am făcut pentru acelea ale războiului”. Prin Charta Humei s’a dat o­­menirei putinţa de-a pune efec­tiv în slujba păcii toate resursele sociale şi economice de care dispune. S. Sa.iin Sâmbătă 30 luni. Bursa« Târgul valorilor împrumutului Refacerii Naţionale a fost: Sâm­bătă mai calm. Oferta, insistentă, n’a mai întâmpinat o cerere cores­punzătoare, care s’a arătat reţinută. Chitanţele titluri­ provizorii au fost oferite la cursurile: 44. 44‘/s. Cote emise în provincie, 43V­. Cerealele Piața produselor leguminoase este destul de activă. Se cere în primul rând­ fasole si mazăre din vechea recoltă-Pentru o partidă de mazăre verde s'a ofer­i prețul de 556.600 lei vago­nul. Fasolea cotează 868.606—850.668 lei. Mazărea comestibilă „Victo­­r ..“ 540190—550.808 lei. S’au efectuat încheieri de turte de floarea soarelui pentru recuperare de ulei la preţul de 358 08# Iei. Pentru fabricele de surogate de cafea s’au vândut câteva vagoane de nărut la preţul de 320 lei kgr. franco Bucureşti- Impozitul asupra c© i­nteriului de meze-1 luri. In prezent Ministerul de Finanţe,­­ prin inspectoratul general financiar al Capitalei, examinează situaţia co­merţului si fabricaţiei de mezeluri, spre a se pronunţa asupra cerer , Asociaţiei comercianţilor de brân­zeturi si mezeluri, de a se scădea, cu începere de la 1 Apr­­ie a. c., im­pozitul aferent exercitării comerţu­lui de mezeluri. Se ştie că prin decizia dela 9 Fe­bruar,… a. c. a Ministerului Econo­miei Naţionale, s’a Interzis fabrica­­rea şi comerţul de mezeluri. ARTICOLE ELEC­TRICE. Pierta articolelor elec­trice stagnează. Prețu­rile se menţin neschimbate şi cu ten fiinţa fermă. Numai la unele mate­riale preţurile sunt in ur­care. Astfel sârma de ho­­binat „TFlmaiV" nu se lig­urează sub 10.000 lei kgr. Sârma d­e două ori mă­tase — marfă originală străină — lei 18.000 kgr. Sârma de două ori bum­bac lei 12.000 kgr. ACORDURILE ECONO­­MICE CU STRAINATA­­TEA Pri dlmieaţă la Ministe­rul Minelor şi Petrolului au continuat lucrările cu privire la problemele pe­trolifere, în cadrul acor­durilor economice cu strai­­nătatea. Au participat reprezen­tanţii Guvernului Sovie­tic şi cei ai Guvernului 11­or­a­n. Plata primelor la cereai© Comisariatul general » preturilor a dat o deczie prin care plata pri­melor stabilite din art. 1 (pane­lele 1, 2 și 3) din decizia No. 691, publicată în Monitorul Oficial No. 72 din 28 Martie 1945. pentru vân­zarea și predarea grâului, secarei și porumbuîu" se prelungește până la noui dispozitiuni. A MILIARDE PENTRU ECONOM ATE Creditul econom,atelor funcţionarilor publici a fost mărit de la 1 miliard 200.000.000 lei la 4 mi­liarde lei. Deriziunea Ministerului de Finanţe pentru acest credit a apărut în Monito­rul Oficial de cri SO Iu­nie. A T a ELEC­ 8 MILIARDE LEI PENTRU AGRICULTURĂ Banca Naţională a a­­cordat credite de 8 miliar­de lei prin institutul coo­peraţiei, pentru încuraja­rea agr­iculturii. Consiliul de administra­ţie al Băncii Naţionale, su­b preşedinţia cS-lui gu­vernator Costel Tătăranui a luat în cercetare memo­riile făcute de către In­­stitutul Naţioal al Coope­­raţiei cu privire la nevoi­le de credite ale agricul­turei. S-au mai cerut credite de circa 10 miliarde lei în vederea executării man­datului de colectarea lâ­­nei şi de finanţarea dis­tribuire a lânei importat­­ din URSS. gnugw .. ................................... ius jn­ Prelungirea termenului pentru declararea st­ocu­lor de cauciuc Ministerul industriei de război a dat o decizie mi­nisterială prin care toţi posesorii de cauciucuri, care urnimi să facă de­claraţii de stocurile ce ie deţin, mai pot face pâ­nă la 31 iulie. CURTE ŞTIRI EXTERNE D. Eden, fiind pe cale de insă-­­ nătoşire va putea lua parte la în­tâlnirea Marilor Trei. * Franţa va recunoaşte guver­nul polon de unitate naţională. ★ Guvernul Suediei a decis să pro­cedeze la schimbul reprezentanţi­lor diplomatici. * Regina Amalia a Portugaliei a sosit la Paris, după vizita de 6 săptămâni făcute în patrie . Ea nu mai fusese în Portugalia de 35 Mekr " ‘ ~ ~ Populaţia olandeză se intere­sează foarte mult de posibilitatea imigrării în Australia. ★ Din Uzhorod, capitala Ucrai­nei Transcarpatice se anunţă că ştirea semnării acordului de ali­pire a acestui ţinut la U. R. S. S. a fost primită cu entuziasm de către locuitorii ţinutului. La Berna, se examinează de că­tre delegaţi aliaţi şi elveţieni chestiune® repartieri personalu­lui .internat­ukÎMy.ete r *Î BMW Săptămâna Financiară de HDDS Piaţa capitalurilor. Fermit­atea politicii monetare. Ba­isii sunt la sate. Bursa PIAŢA CAPITALURILOR Piaţa capitalurilor prezintă şi în cursul săptămânei din urmă, acelaş caracter de febră în căutare de pla­­samente mai mult remuneratorii de­cât sigure şi de durată. Operaţiuni­le asupra aurului dovedeşte această orientar®, care a prilejuit specula­­ţiuni, cursurile atingând un nivel surprinzător. Oscilaţiuni de mare amploare, cu un decalaj profund între cursuri, confirmă aceste manipulări specu­lative a căror nocivitate nu trebuie sub­es­timată. In sectorul plasamentelor de bur­să s-a înregistrat o afluenţă neobiş­nuită de operaţiuni, cari în unele şedinţe au depăşit suma de 300 mi­­loane lei. Există o pletoră de capi­­taluri suficient de importantă, care acţionează, în parte, în bursa de valori cu venit variabil. Nu se poa­te afirma însă,, că ele se deplasea­ză de la un compartiment la altul Investiţiile de capitaluri în noul întreprinderi prezintă câteva nouă constituiri de importanţă: Asociaţia pentru întreprinderi de industrializare, prelucrare, comerţ şi export de animale, produse asu­mai® şi alimentare, capital 100 mi­lioane lei. „Lucram“, Lucrarea Românea­scă S. A. Capital 25 milioane lei. Refacerea S. A. R. de construcţii şi furnituri de material, capital 40 milioane lei. H. & V. Karafasian s.i.n.e. Capi­­tal 60 milioane lei, etc. Prin bursă s-au efectuat urmă­toarele transferuri de proprietate: 2705 acţiuni Frigul, 709 acţiuni librăria Bucholoz, 2000 acţiuni Draj­na, 11.912 acţiuni S. A. Fabrica de sticlă ardeleană. Câteva societăţi anonime au a­­nunţat majorări prin reevaluare de activ sau noui emisiuni de capital social. Astfel Banca de Credit Ro­mână convoacă adunarea generală a acţionarilor spre a hotărî au­gmen­tarea capitalului de la 400 la 800 milioane lei printr'o emisiune de 800.000 acţiuni a 500 lei v. n. In ceia ce priveşte plasamentele de credit bancar s-au Înregistrat o­­peraţiuni însemnate, Reşiţa a contractat un Împrumut de 2 miliarde lei la Baca Românea­scă, Banca de Credit Român şi Cre­dit­ul Naţional Industrial, pentru finanţarea aprovizionării economa­­tului funcţionarilor şi muncitorilor. S. A. Industria Română de ţesăt­­uri imprimate a semnat un gaj de 200 milioane lei pentru garantarea creditului contractat la B-ca Ro­­mânească S. A. Textilă Iaşi a con­stituit o ipotecă şi gaj de mărfuri în valoare de 300 milioane, pentru garantarea împrumutului obţinut de la CEC. S. A. Lechida a semnat o ins­cri­p­ţie ipotecară către B-ca Românea­­scă, de 270 milioane lei, S. A. Ciment Portland a ipotecat imobile din Braşov, către C.E.C. în valoare de 350 milioane lei. D. Mircea Durma, ministrul ţi­­­­nutelor şi d. Costel Tătăranu, guver­natorul Băncii Naţionale, sesizându­­se de neliniştea provocată de urca­­­rea preţului aurului, au socotit util să expună prin declaraţiile făcute presei în cursul acestei săptămâni, atitudinea guvernului. Aceste decla­raţii prin fermitatea lor contrastea­ză cu nervositatea neîntemeiată a pieţii monetare. In ce priveşte politica oficială, ni­mic nu îndreptăţeşte neliniştea. Mi­nisterul de finanţe nu are câtuşi de puţin intenţia să ia vreo măsură res­trictivă cu privire la circulaţia libe­ră a monedei. După cum a afirmat d. Durma ni­velul ascendent al preţurilor nu işi are nici­decum origina în circulaţie financiară. Urcarea aurului se dato­­reşte deasemenea mai mult unei psi­hologii ciudate, create de dispropor­ţia dintre cerere şi ofertă. Atât d. Durma cât şi d. Tătăranu au arătat că urcarea la „medalii” nu are nici un temei logic, iar scăderea înregis­trată în ultimele zile dovedeşte că speculatorii de bursă au revenit la sentimente mai normale, datorită în bună parte şi siguranţei şi încrede­rii ce se desprinde pentru toată lu­mea din declaraţiile ministeriale. Cât despre punerea ca­lităţilor de speculaţie justifică nu­mai în parte rezerva deţinătorilor de monedă. Dintr’un studiu întreprins de or­ganele de resort, rezultă că din to­­talul hârtiei financiare pusă în cir­culaţie, aproape jumătate se găseş­­te în posesiunea sătenilor cari o te­zaurizează. Un bilanţ al Cec-ului a­­supra­ proporţiei diferitelor categorii de depunători confirmă dealtfel a­­cest fenomen îngrozitor, arătând că ţăranii ocupă ultimul loc pe scara deponenţilor. E drept că pătura rurală n’a dat niciodată dovadă de­ o prea mare iniţiativă în această privinţă. Dar astăzi, însuşi investiţiile pe cari odi­nioară ţăranul le făcea pentru ne­voile lui proprii cumpărând unelte îmbrăcăminte etc. sunt restrânse prin forţa împrejurărilor.­­ Totuşi, tezaurizarea rurală, în pro­porţiile ei actuale, nu poate fi soco­tită decât ca un fenomen dăunător iar guvernul trebuie să-şi îndrepte în această privinţă toată atenţia.­ ­ BURSA a unor bilete de bancă cu o valoare mai mare, deşi această măsură ar aduce o înlesnire în transacţiile co­merciale, guvernul recunoscând uti­litatea unei astfel de măsuri nu pa­re deocamdată hotărît să treacă la aplicarea ei. Aşa că nici măcar ştirea care a circulat in ce priveşte emisi­unea de bancnote de zece mii de lei — măsură cu caracter positiv dar încă neoportună, nu poate justifica frământarea celor cari nici măcar n’au ape tulburi în cari să pescuias­că. Realitatea e că nevoile pieţii nu pot fi înlăturate prin manevre mo­netare şi de aceea guvernul, rămâ­nând în această privinţă ferm pe poziţie se strădueşte să ajute fabri­caţia şi consumul prin alte măsuri de schimb şi intensificare a produc­ţiei. In această privinţă trebuie să menţionăm faptul că pentru realiza­­zarea acordului asupra colaborării economice româno-sovietice, comisi­unea creată de către guvernele res­pective şi-a început activitatea. Banii sunt la sate. Fiecare caută o explicaţie pentru criza de investiţie care se resimte tot mai mult pe piaţa noastră, & mărfuri­,jififewaulasr.­ Târgul valorilor mobiliare a con­firmat şi în cursul săptămânei expi­rate, dispoziţia sa anterioară, adică redresarea masivă a volumului de încheieri şi repriza cursurilor. Compartimentul valorilor cu venit variabil a beneficiat, în largă măsu­ră, de un aflux important de nego­cieri. Intre timp s-au produs unele reac­­ţiuni, cari au diminuat potenţialul cursurilor. Rezultatul general, însă a soldat mulţumitor cu substanţiale sporuri ale cursurilor. Evident că curentul de schimburi în bursă, confirmă o orientare a pla­samentelor în această direcţie, de­cât că ele nu au consistenţă şi cons­tanţă, deoarece au ca obiectiv, nu rentabilitatea valorilor, cât o cât mai copioasă plus-preţuire. De aci re­zultă realizări, unele intempestive, caracteristice speculaţiunii. Fără îndoială că speculaţiunea — nu în sens pejorativ — constituie,) factorul dinamic al bursei, de altfel existent în toate domeniile vieţii e­­conom­ice, însă nu trebuie să fie lan­sat peste marginile corectitudinei şi a bunului simţ. Grupul ACŢIUNILOR PETROLI­FERE a marcat o etapă de progres, care reflectează interesul clientelei bursiere pentru aceste Valori. Astra Română s-a comportat ca ve­detă şi a atins la un moment dat, cursul de 30.000, totuşi încă cu posi­bilităţi de desvoltare. Acţiunea Societăţii „Credit Minier"­­ s-a distins printr'un pachet impor­tant de transferuri, cursurile s'au a­­meliorat notabil, dar aveau putinţa să sporească şi mai accentuat, dacă ar fi lipsit unele oferte insistente, cu vădită tendinţă de „baisse". Redresarea fermă a cursurilor „Steaua Română“ şi o bună ţinută la „Redevenţa“ cerută uneori activ. INDUSTRIALELE ŞI MINIERE­LE. Acţiunile: Mica, Reşiţa şi Letea fermitatea politică americane TOT PROBLEMA PREŢURILOR... de 1. RADU .Haosul din comerţul farmaceutic. — Sisteme abuzive de menţinere a preţurilor urcate la alimentele sesoniere - -£j<Of *****OIC ***-*• --- - de stabilizare, altele afirmând scă­deri destul de pronunţate. Chiar şi în sectorul alimentar se observă o timidă scădere, la unele produse d­e lapte ca unt, caşcaval, etc. şi la unele produse industriale d© o im­portanţă secundară. începutul e în orie© caz îmbucu­rător şi lasă că se întrevadă o ten­dinţă de ameliorare, mai cu seamă dacă, şi la produsele statului şi la serviciile publice, se va apăsa într’o măsură m­ai accentuată pe frâna rid’cării preţurilor. E de remarcat, fel orice caz, că salturile surprinzătoare din trecut, nu­­mai sunt posibile acum şi acea­sta numai datorită faptului că noule­le legi economice, au pus oare care stavilă lăcomiei, lipsei d® scrupule şi speculei îndrăzneţe.­­ Din nenorocire, supravegherea şi controlul n’au putut îmbrăţişa încă până acum întreg sistemul traficu­lui dezordonat şi abuziv, mai cu sea­mă în uneia compartimente ale vie­ţii comerciale, în care factorii res­pectivi au nevoie de un cont­rol , o supraveghere şi educaţie speciale. Supravegherea şi controlul indu­­striei, e mai lesne de realizat, în toate ramurile ei de manifestare, mai cu seamă că in acest vast sec­tor al vieţii economice, factorii resp­­ectivi simt elemente, cari prin în­­săşi îndeletnicirea lor, cu caracter echnic şi administrativ, presupun o anumită cultură şi concepţie civi­lă, precum şi o înţelegere şi sensib­­ilitate mai pronunţată în faţa ■iscurilor materiale şi morale ce di­scită sancţiunile destul de aspre a!e nouilor legi economies. Nu tot astfel se prezintă situaţia in unele sectoare ale vieţii corner. Eiare ch­iar acolo unde factorii res­pectivi ar putea fi presupuşi a avea oara cam­ reticent» şi serupuls în tend­nţa de apecuză. Astfel şi sectorul farmaceutic, am putut constata din proprie ex­perienţă că unii farmacişti şi dro­­ghişti, încă nu s’au putut pune da acord cu tabelele de preţuri, ace­stea diferind de la o farmacie sau drogherie la alta şi după obrazul clientului. Astfel zilele trecute, având ne­voie de un flacon de eoluhiazol (o gargară antiseptică) ,,am găsit cu mare greutate la o farmacie de cartier cu 1700 lei. Nu mai departe decât a treia zi, trebuind să repet medicamentul, rar s’a cerut la o drogherie de pe ace. ‘aşi stradă 2405 lei, la o faramacie situată la distanţă de ?—300, m., 2200 lei, la o farmacie din centru 2600 lei, şi in cele din urmă l’ara putut obţine la o drogherie din piaţa Sf. Gheorghe, cu 2000 lei. Socotim că asemenea d­fer­­­ate de preţuri de la o farmacie la alta, pentru un obiect al cărui cost nu poate varia, din cauză că el este obţinut de toţi farmaciştii de la a­­celaş laborator la un preţ fix, la care ei trebue să-şi adauge un be­neficiu, invariabil,­­ simt absolut intolerabile şi imorale Şi doveder­e că dezordinea speculativă a pă­truns până şi în îndeletnicirile a­­cestui corp select de comercianţi jn­­tereotuali. CONTROLUL PIEŢEI ALIMENTARE Ce să ne mai mirăm, de diferen­ţele surprinzătoare de preţuri ce se constată în târgul alimentar, de la un cartier la altul, de la o piaţă la alta, de la o tarabă la altă tarabă. Fără îndoială că şi în acest sector se găsesc elemente oneste, cari în­ţeleg că nu trebuie să întreacă mă­sura în calcularea beneficiului şi cari menţin încă tradiţia de morali­tate şi buna cuviinţă a comerţului din trecut. Aceştia însă sunt prea puţini în raport cu elementele im­provizate şi nechemate, pe cari, vârtejul războiului, cu toate nea­junsurile sale, i-a împins de la aite îndeletniciri mai mult sau mai pu­ţin modeste şi lucrative plasându-i acolo unde nevoia de hrană şi apro­vizionare a poporului e mai neiertă­toare , la tejghelele şi tarabele co­merţului alimentar, unde specula lor odioasă, lipsită de ruşine şi de ome­nie, a depăşit orice margini. In acest sector, autorităţile supe­rioare au datoria să-şi îndrepte cu toată atenţia şi solicitudinea, privi­­­­rile lor, pentru a contribui astfel la înfrănarea tendinţei generale de ur­care a preţurilor şi de ridicare a sa­lar­iei. Să nu li se pară lipsit de semnifi­caţie şi de gravitate faptul simplu că în piaţa zarzavaturilor preţul ro­şiilor a început nu mai departe de­cât acum o lună, cu cifra de 10.000 lei kgr., când pentru cireşe crude, se pretindea 2-3000 lei pe kgr. Era firesc ca preţul roşiilor să înceapă de la o cifră atât de exagerată, a­­tunci când pentru un fruct care nu reclamă deţinătorului niciun risc şi nici o cheltuială de producţie se pu­tea afişa pe tarabă un preț atât de exorbitant. In linii generale, se impune un (Continuare în pag. 2-a)". Modificarea legii de organizare a comerţului de banca Minimum de capital impus societăţilor Bancare Ministerul de finanţe a întocmit un proect de de­cret lege pentru modifi­carea unor texte din le­gea pentru organizarea si reglementarea comer­ţului de bancă din 8 Mai cu modificările ulterioa­re. Prin noul proect de­ decret lege se precede că orice societate bancf'S anonimă, în comandstă sau pe acţiuni nu poate ad vea un capital mai mic , în Bucureşti de 100 de mi. Icoane Bei« în municipii de 51OOOmOOO lei, în comu­nele urbane de 25.000.090 lei şi în comunele turc’a de IQIOOO.OOO Scî. Prelungirea termenului pentru declararea câştigurilor de război şi veniturilor glo­bale D. Marcesa Doina, mi­nistrul finanţelor , sem­nat Sâmbătă de vizi­unea prin cere termenele pen­tru declararea câştig­uri­lor de războit» dobândite de particulari (persoane fizice, cari nu fac acte­ de comerț) și a venituri ISEJEBfeEBL#» *****exer­cițiu financiar ibbaitilîis de orice persoane fizice, indiferent dacă sunt mercîactți sau part.® •»las*!. s*au prelungit până 15 îulie 1945. Aceste terme­­ne expirau la 30 Inns© ac. Decizi une© ministeriala va apare în Monitorul ()■ ficial «I« Luni 2 Iulie. . .

Next