Argus, septembrie 1945 (Anul 34, nr. 9666-9690)
1945-09-01 / nr. 9666
ANUL XXXIV Nr. 9666 Trecerea Ia economia de pace în U. R. S. S. UB toate ţările cari au dus lupta imipotriva hitlerismului se pregătesc: c® revenirea la cămine a ■»atoarUor victoriei, — planurile pen«T» încadrarea in procesul de muncă fi canstrictie a milioanelor de brate disponibile. Fiecare ţară trebuie însă să rendaceastă problemă potrivit situaţiei economice specific« Dacă in Anglia chestiunea şomajului e de natură să preocupe în largă măsură forurile cârmuitoare, nu tot aşa e l»gul în Uniunea Sovietică. Fiecare stat care păşeşte la transformarea potenţialului de război într*un arsenal al păcii trebuie însă a** încordeze din plin energiile, că« pretutindeni problema trecerii economîei de război la economia de pace, constituie una din cefe mai acut» probleme ale vieţii interne a Statelor care au sfârşit războiul din Europa prin victori®. In unele lo«nu se încearcă îngrădire» acestei probleme în cadrul demobilizării economice prin chestiuni de trecere a industriei de război la producţia de pace. Ea este cu mult mai largă. Această problemă cuprinde chestiunea asigurării muncii pentru muncitorii din industria de război. In legătură cu întoarcerea producţiei de răboi „este suficient să se arate că, de exemplu, în Statele Unite ale Americei sunt afectaţi industriei de război peste 25 milioane oameni“. Problema aceasta atinge într’un grad tot aşa de mare şi chestiunea înrolării în viaţa productivă a ţării, milioanele de soldaţi întorşi din aratt. • După datele pe cari le culegem dintr’un articol publicat de Ilya Semenov, guvernul sovietic a luat o serie de măsuri pentru trecerea economiei la starea de pace, încât nici XX singur muncitor să nu deadă din procesul de productivitate. Datorită sistemelor de economie planificată, la URSS nu există problema şomfijului. Doar pentru soluţionarea chestiunii asigurării veteranilor războiului este consacrată sitiin» leg® asupra demobilizării. Cu deosebire de alte ţări unde procentele de natura aceasta prevăd pentru veteranii războiului pensii lagere în bani pe timp limitat, legea sovietică depune întreaga ei grijă pentru demobilizaţi pe temelia asigurării muncii permanente. Se ştie că numai asigurarea muncii inspiră oamenilor simţământul încrederii, şi tocmai o atare linie urmăreşte noua legiuire sovietică Această situaţie se extinde asupra tuturor demobilizaţilor întorşi la oraşe. In ceea ce priveşte satele, legea obligă sovietele raioanele şi comunele precum şi administraţiile colhozurilor sa acorde ţăranilor demobilizaţi cari se întorc la sate un ajutor prin toate mijloacele posibile pentru întrebuinţarea lor la lucru şi formarea gospodăriei. Pentru demobilizaţii cari revin în sectoarele ce au suferit de pe urma ocupaţiei germane, legea obligă pe deasupra, organele de resort să ofere celor interesaţi materialul de construcţie gratuit pentru construiri sau renovări de locuinţe, acordându-le totodată împrumuturi dela 5000— 10.000 ruble pe termen dela 5—10 ani. Printre alte binefaceri materiale trebuesc a fi subliniate în acelaş timp şi premiile în bani prevăzute de lege pentru fiecare an servit în Armata Roşie în perioada războiului, in proporţia stabilită după grade. Soldaţilor solda pe un an de fiecare an de serviciu militar, ofiţerilor, cu un an de serviciu militar solda pe o lună, cu doi ani de serviciu solda pe trei luni şi aşa mai departe. Regulamentele legii asupra demobilizării, care a fost supus examinării Sesiunii de către şeful Statului Major al Armatei Roşii — generalul Antonov în numele Consiliului Comisarilor Poporului URSS — au obţinut o unanimă aprobare din partea» deputaţilorSovietului Suprem. * , Războiul în Europa s’a sfârşit victorios. Focarul principal al agresiunilor din Europa a fost nimicit. Armata Roşie care a suportat in decursul unor ani Îndelungaţi greutatea de bază a luptei cu duşmanul feroce, a ajuns la sfârşitul războiului — după cum a arătat in Sesiunea Sovietului Suprem al URSS generalul Antonov — cu mult mai puternică, mult mai bine echipată cu armamentul cel mai modern, decât se găsea la începutul acestui război pustiitor. Perioada de desvoltare pașnică în care a intrat acum Uniunea Sovietică, poate fi asigurată printr’un număr redus de forțe armate. Două importante comunicate ale comsiei de reformă agrară Alte ferme model admise de comisie. Soluţionarea cererilor Im conformitate cu art. 14* din Regulamentul Legel de Reformă Agrară lr vitu de 0 Aprilie 1945 a luat fiinţă In cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, Comisiunea Centrală de reformă Agrară pentru conducerea şi coordonarea operaţiunilor rezultate din aplicarea Legei de Reformă Agrară. Pentru Îndeplinirea funcţiunei ei, in cel mai larg şi cuprinzător spirit democratic, Secretariatul şi Serviciile Comisiunei şi ale Ministerului, au stat şi stau zilnic cu uşile larg deschise la dispoziţia tuturor solicitanţilor, ale căror plângeri Intri în cadrul legei de reformă agrară. Toate plângerile au fost şi sunt soluţionate imediat, pentru Cel din provincie şi la cazurile de natură urgentă, solicitantul primind personal corespondenţa in Cauză, pentru a o duce sau trimite la destinaţiune in condiţiunile cele mai urgente şi sigure. Toate măsurile privitor la modul de Interpretare al legei ai regulamentului ei, la modul de culegere a recoltei, a fructelor, etc. cum şi tot ce a putut fi rezolvat Intr’un cadru general, a format obiectul instrucţiunilor şi comunicatelor Comisiunei Centrale de Reformă Agrară larg difuzate prin presă şi Radio şi tipărite şi Împărţite pentru a putea fi cunoscute de toată lumea. Privitor la cercetarea şi admiterea Cererilor de ferme model, acestea sunt hotărâte exclusiv de Comisia Centrală de Reformă Agrară in plenul ei — care lucrează sub preşedinţia D-lui Ministru R.găreni sau Subsecretar de Stat C. Aţin. Deşi mediu de lucru mai sus aratat este bine cunoscut de toată lumea, totuşi Ministerul a fost informat că in ultimul timp, unele persoane s’au lăsat înşelate de infractori, fie privitor la rezolvarea diferitelor cereri cari în mod legal se rezolvă urgent şi curent, oricine ar fi solicitantul sau persoana care prezintă cererea, fie privitor la soluţionarea cererilor de ferme model, care nu pot suferi influenţa nimănui, fiind Soluţionate de plenul Comisiunei centrale de reformă agrară Faţă cu cele mai sus arătate prin prezentul comunicat se reaminteşte tuturor ca Secretariatul Comisiunei Centrale de Reformă Agrară ca şi serviciile lui, primesc zilnic de la orele 0—14 şi rezolvă toate cererile legile privitor la reforma agrară. Toţi acei care pun diferite pretexte au fost înşelaţi de persoane care s-au dat cU influenţă, sau legături la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor sau la Comiţii Centrală de Reformă Agră, sunt rugaţi In Interes general, a denunţa pe aceşt Înşelători. FERME MODEI, ADMISE Comisia centrală de reformă agrară cercetând in şedinţele din zilele de 17, 21, 22, 24, 29 August 1945 cererile şi actele privitoare la declararea de ferme model din Judeţele Vâlcea, Bihor, Hfov, Romanaţi, Dorohoi, Constanţa şi Tecuci a hotărât următoarele : Pentru Jud. Vâlcea , următoarele cereri au fost reţinute spre a fi cercetate la faţa locului de către delegaţii comisiei centrale, după care se va hotărâ definitiv : Dumitru Teodorini din Comuna Laloş; V. V. Brătianu din Comuna Mihăeşti; Ferma Gh. P. Seltea din Comuna Muereştile; C. I. C. Brătianu din Com. Cesanda. Pentru Jud. Bihor , următoarele cereri au fost reţinute spre a fi cercetate : lotif M. Pincas din Comuna Bale,* Dr. Ioan Iacob, Sabina Iacob şi Dr. Romul Iacob din Corn. Batâr; Coloman Tuza din Comuna Ghiarac; Alexandru Popescu, Aurel Popescu şi Silvia Popescu din Comuna Lăzăreni. Pentru Jud. Ilfov , următoarele cereri au fost reţinute spre a fi cercetate : Maria şi Alex. Nasta din Com. sub. Roşu; Prof. Athanasie Munteanu din Comuna Ciolpani; Ion Bujoiu din Comuna Balotoşi; Ing. Agr. Şerban DobrescU din Comuna Brezoaia; Barbu ştirbey din Comuna Buftea; Charle G. Negropontes din Comuna Afumaţi; Anton N. Paul din Corti. Nana; Mincu A. George din Comuna Ştiubei-Orăşti; Alex. N. Burghelea din Comuna Radoveni; Prof. George Arion din Comuna Stoeneşti; Ion I. Solacolu din Comuna Bălăşoeni; Dimitrie Gh. Mironescu din Com. Vârteju Nefliu; Prof. I. Haducanu din Comuna Tămădău; Glilea Comăneşti din Com. I. C. Brătianu; Brătianu Lia din Com. Dragoslavele; Matak I. D. din Comuna Otopeni şi Const. C. Basarab Brâncoveanu din Comuna Ştefăneşti. Pentru Jud. Dorohoiu următoarele cereri au fost reţinute spre cercetare : Edmond şi Margareta Barbare din Com. Dersana; Speranţa Gh. Ionescu Siseşti din Comuna Plopenii Mici; Cecilia G-ral G. Rozin din Comuna Brăeşti; George Ioescu din Corn. Sindriceni; Const. I. Mavrocordat din Corn. Manoleasa Şi Prof. C. Stoianovici din Comunele Drăguşeni şi Vlăsineşti. Pentru Jud. Constanţa următoarele cereri au fost reţinute : Ionel Popeta din com. Ciocârlia de Jos; Traian c. Oancea şi Const. C. Oancea din Com. Isvorul Mare; Aurelia Rădulescu din Corn. Moşneni; Maria Dr. I. Maior din Municipiul Constanţa; Gheorghe S. Nestor din Com. Râmnic; Amedeu Butărăscu din (Continuare In pag. 2-a) P ATA Joi 80 August 1048 In şedinţa de joi, târgul financiar a evoluat mb influenţa unor ralieuri de acţiuni care #*« repercutat cu »căderi de cursuri la aproape toate valorile. Reacţiunea aceasta n'a pst insă violentă, încât cesiunile •'au produs cu destulă moderaţiune Itt raport cu nivelul ridicat al cotaţiunilor. Această evoluţie depresivă a cursurilor n'a fost lipsită de inevitabilele interferări de ,,baisse" cu caracter vădit speculativ, cari s’a« manifestat chiar la stricările iniţiate' in majoritate sub cotatiunile precedente. In unele cazuri negocierile s’au desfăşurat în cadrul unor vii fluctuaţiuni de oarecare amplitudine, cursurile fiind comprimate de oferte tot mai joase. Totuşi rezistenţa cursurilor a conservat poziţia tehnică a târgului, care în prezenţa unor factori conjuncturali permanenţi, va îngădui o redresare a cotelor în viitorul apropiat. Am făcut excepţiune de la mişcarea descendentă a cotativelor. Câteva valori cu venit varieta, cari au dovedit o ţinută fermă, cristalizată în cursuri substanţial şi chiar excepţional sporite (B. V. R., Banca Agricolă, Banca de Scont a României, etc.) Valorile cu venit fix calme şi tn general cursurile slabe,, pe alocuri îri'n.păr5 ascensiune. :i Kt»' ' împrumutul Refacerii Nationale Târgul liber al valorilor împrumutului Refacerii Naţionale a avut o mişcare încetinită. Medaliile mai oferite a cedat din preţ. In bursa oficiali chitanţele titluri* provizorii emisiunea Capitală au înregistrat un uşor regres îa cotă. In operaţiunile prin licitaţii Sindic. Refacerea emisiunea provincie a obţinut curam de 5l. ft* va distribui zahăr Din informaţiunile pe cari le deţinem de la subsecretariatul aprovizionării, se studiază netoamante posibilitatea ca micile cantităţi de zahăr cari au tapă rămas din recolta anului trecut, să fie distribuite exclusiv consumatorilor membri ai economatelor de salariaţi publici sau particulari. In acest scop Van şi mai până acum unele măsuri. Astfel, pentru lucrătorii soc, petrolifere şi familiile lor, s’s dispus să se acorde raţia de ***** prevăzută pentru oraşe (250 s1') chiar dacă locoes® In comune rurale. Această măsură a fost motivată pe consideraţiunea că In comune* rurale unde se fac exploatări petrolifere, nivelul preţurilor comerciale la toate articolele, în special te osie alimentare «şt» mai ridicat decât în cele mai multe dintre oraşe, şi deci capacitatea de cumpărare a salariaţilor este foarte redusă şi deci posibilităţile lor de alimentare sunt minime. Important transfer de capital social Recent a’a transferat prin vânzare in bursa oficială un pachet de 90.000 acţiuni ale S. A. Banca Urbană, din Bucureşti, la cursul de 550 W bucata. Cercurile de la care deţinem informaţiunea, afirmă că acest pachet provine de la grupul Const. AngeleSCa, care s’a retras din componenţa capitalului băncii. Se ştie că şi participaţiunea grupului Mironescu-Brigadiru a fost cedată anterior. Toata acţiunile - «spital cedate, constituind majoritatea capitalului social al băncii au trecut În proprietatea grupuri Aurel Simonin. Soc „Aur'1 nu vai fuziona cc Mic» InformAmfu.no la Soc. Mie» asupra avortului care afiroufti Iu bună că in curând ao v» produc« o absorbire a Soc. „Aur‘‘, dândwse o acţiune .Mica“ pentru două acţiuni „Aur", ni s*a răspuns cu o formală desminţire. Din contră, Societatea Mica a lichidat intreg pachetul de acţiuni „Aur* cedeţi IMM şi nu mai are nici un interes pentru această Societate, din nou termen acordat la plata taxelor de import a automobilelor. Ministerul finanţelor a aprobat Automobil Clubului din Bucureşti un nou termen de şase luni de la data de 26 August, pentru achitarea tex® lor de import sau export, privind automobilele Intrate sau ieşite din ţarii pe bază de carnete de trecere prin vămi sau triptice ale căror partide se găsesc in suferinţă. S’au luat măsuri pentru suspendarea pe termenul de mai sus a mmeririlor îndreptate contra Automobil Clubului Regal Român din București, Str. Știrbei Vodă Nr. 24. Ministerul finanțelor a luat măsuri severe pentru activarea încasărilor — URMĂRIREA SI EXECUTAREA DE INDATA A CONTRAVENIENTILOR FISCALI. - UN NOU SISTEM PENTRU REALIZAREA " DREPTURILOR STATULUI DIN REDEVENTELE IN NATURA- întrucât din analiza situaţiei definitive a încasărilor încheiate la data de S1 Iulie 1945, s'a constatat că organele de execuţie nu au aplicat au stricteţe dispoziţiunile date cu privirire la urmărirea şi perceperea drepturilor Statului, s'au luat urgente măsuri pentru mărirea nivelului încasărilor. In acest sens se vor verifica imediat registrele adiţiilor financiare relative la evidenţa plăţii impozitelor pe salarii şi mobiliar. De asemenea, se vor lua măsuri să se execute la piaţă toţi contribuabilii care sunt în restanţă cu sumele datorate din impozitul pe lux şi cifra de afaceri, impozitul succesoral, diferentele alese din taxele de timbru și taxele vamale, precum și debitele creiate și rămase definitive din contraventiunile de orice fel, întrucât, s'a constatat, că cu toate avantagiile acordate de minister prin legea de amnistie fiscală din 3 Mai 1945, contravenienții nu au înțeles să facă uz de dispoziţiunile acelei veri. Dacă în urma acestor verificări, se vor constata cazuri în care contribuabilii, din diferite motive, au obţinut suspendări sau eşalonări de plată şi dacă în urma cercetărilor se vor întreprinde, se va constata că au posibilităţi reale de plată, se va raporta telegrafic ministerului, prin serviciul de activare al încasărilor asupra situației, pentru ca în perfectă cunoştinţă de cauză să se anuleze avantagiile obţinute. In acest corp, se vor lua, în prealabil, măsurile legale de asigurare. In general se va proceda la urmărirea riguroasă a sumelor datorate fiscului, — prin sechestre și popriri — prin scoaterea în vânzare a bunurilor sau prin cereri de declarare in stare de faliment, aceasta însă numai după epuizarea cu formele legale a tuturor gradelor de urmărire. Pentru executarea intocmerii acestor dispoziţiuni, ministerul finanţelor, prin serviciul de urmărire a încasărilor, va supraveghea îndeaproape activitatea şi măsurile luate de administraţiile financiare. Un nou sistam pentru statului din In natură natură, cu arătarea numelui lor şi a cantităţilor de ţiţei ce au de ridicat, menţionându-se la ce preţ U *’« reţinut impozitul mobiliar de către exploatatori, iar în luna următoare să se prezinte tabloul de aceştia, cu arătarea cui au negociat cupoanele, la ce preţ şi numărul chitanţei sub care s'a făcut achiziţia de către cumpărători. In cazurile in care, din comparaţia acestor date, constată că redevenţiarul a realizat un preţ mai mare, urmează ca la diferenţa de preţ să se reţină şi să se verse de către debitor (exploatator), impozitul mobiliar. S-a găsit că aceasta este singura metodă de aplicat pentru remedierea situaţiei existente şi care si reprezinte In acelaş timp un control perfect şi uşor pentru organele fiscale, deoarece toate exploatările petrolifere depun lunar la administraţiile financiare tablou de redevenţiari şi deci, foarte uşor mai pot depune separat un tabel la redevenţiarii în natură, care sunt în număr foarte redus, urmând ca luna următoare să justifice cu acte diferenţele de impozit, dacă redevenţiarul a realizat un preţ mai mare. In vederea aplicării imediate a acestui sistem, s-au dat lămuririle necesare asociaţiei industriaşilor de petrol din România, care va da disposiţiuni tuturor exploatărilor petrolifere, in sarcina organelor fiscale rămânând numai să supravegheze ca la reţinerea şi vărsarea provizorie a impozitului mobiliar, calculele să nu se facă la un preţ inferior preţului intern al petrolului dela data Drept consecinţă a deciiei ministerului economiei naţionale, prin care s’a intend»t cu începere de la 10 Aprilie 1943, — exportul ţiţeiului provenit din redevenţele In natură, şi a disposiţiunilor ministemlui de finanţe, potrivit cărora valoarea redevenţelor în natură se calculează la preţul de export al petrolului, nu mai corespund situaţiei reale de fapt şi aplicarea lor mai departe ar putea causa prejudicii materiale beneficiarilor doratoredevenţe. Pentru stabilirea valorii reale de circulaţie a ţiţeiului provenit de la redevenţiarii in natură, care să asigure încasarea drepturilor Statului fără a sesta drepturile acestor categorii de redevenţîari, pentru viitor şi va proceda în modul următor, re vederea calculării imporitului mobiliar asupra redevenţelor în natură: 8« obligi toate ruptopterite petro- Ufersei depună la administraţiile financiare, odată , plăţile lunare ce fac pentru redevenţele în bani, o listă nominală da redevenţierii la exigibilităţii. Exportul Marei Britanii va fi sporit londra N (Rador). — Sir Stafford Cfippa, mintitil comerțului, « convocat Miercuri s»arata funftțienarii auperiori din departamentul «tu pentru a diacuta posibilitățile dac ae aport exportul Marei Britanii, — anunță corespondentul Atelielei franceze de prez». Conferinţa fiind atuici acores, jmi s'a dat publicităţii rtr&!9 cqmtmlft. Printra măsurile pa care rtr Staffort Crippa le-ar fi preconizat colaboratorilor tăi ar na după cum anunţă ziarul „News Chronicle", fuzionarea ministerului de comerţ cu ministerul producţiei precum şi trimiterea în străinătate a unui mare număr de prospectori şi voiajori comerciali. Sâmbătă 1 Septisfieris 1945 CONSUL DE MINIŞTRI DE ERI Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Consiliul de Miniştri reatrutiit cri, 30 August a. c. orele 18.30 ,tub preşedinţia d-lui dr. Petru Grota preşedintele consiliului de miniştri. Consiliul de miniştri a rezolvat lucrările curente la ordinea zilei. Intre altele d. Gheorghe Ntcoteta, ministrul asigurărilor sociale a făcut o expunere asupra proectului decret lege privitor la modificarea si complectarea unor dispoziftani din legea Casei Scriitorilor. Prin acest proiect decret-lege se aduce 0mbraVAMItirt a stării materiale a unor valoroşi creatori la domeniul artei. Consiliul de Miniştri a aprobat acest proiect decret-lege. D. Ştefan Voitec, ministrul educaţiei naţionale a făcut expunerea proiectului decret legi privitor la înfiinţarea gimnaziului unic, prin acest proiect decret lege ai deschid larg periile nvăţământului pentru copiii de ţărani şi muncitori, lărgimdu-se astfel cunoştinţele şi pregătind la acelaşi timp pe ed apţi să urmeze cursurile superioare. Consiliul a aprobat acost proiect decret lege. . Consiliul de Miniştri a luat sfârşit la orele 51. S-au suspendat rechiziţiile de automobile Preşedinţia Consiliului de Miniştri face eunoscut următoarele: 1. Cu începere de la 1 Septembrie 1945 se suspendă operaţiunea de rechiziţionare autovehiculelor in cadrul convenţiei de armistiţiu. 2. Subcomisariatul de rechiziţii de Sectoare in Capitală şi judeţene trt provincie, instituite la basalepi nr. 476 publicată la M. Of. nr. 133 din 15 Iunie 1945 îşi suspendă activitatea. 3. Operaţiunile de verificare şi clasare anuală a autovehiculelor trec asupra Cercurilor Teritoriale respective cari vor asigura această operaţiune în conformitate cu legen Rechiziţilor din 1940 şi după disporifitani til*eroare ce te vor dă. ’ * Aceasta în vederea obpnerei unei evidenţe a autovehiculelor aflate pe teritoriu şi a normalizării transporturilor auto interne. 4. Scutirea de rechiziţie acordate de Preşedinţia Consiliului de Miniştri prnehimba* cu adeverinţe eliberate de M. St. Major sunt şi rămân valabile şi pentru nevoite interne. Toţi proprietarii de autovehicule, care nu au depus încă cereri de scutire la Preşedinţia Consiliului de Miriştri se vor depune pină la data de 15 Septembrie a. c. cel mai târziu la aceleiaşi condiţiuni ca şi pdnă in prezent.’ au încheieri oficiale JOI 38 AUGUST 431/« Consolidare 43V«, 48 32Vs Expropriere 54, 481/* Perpetuă **/«, 4» 82«/* Refac. Buc. 52, 52»/ 52«/*, 52V« 88 Jud. Corn. 5»/, 8* 64»/* Urb. Buc. noi 64, 641/*, S4V* ACȚIUNI 86000 Banca Naționali 65000. 68000 68000. 69000. 6400 Banca Rom. 6000. 6100. 6800 Banca Credit Rom. 6500, 6600, 1006 Credit Industrial 7000, 6900, 6950 3000 Banca Agricolă 4000, 4000 Banca de Scont 5000, 73000 Astra Română 89500, 36500 Steaua Romănă 35000, 14000, 26000 Concordia 23000, 22500, 18300 Credit Minier 17500 17400. 17000 16800 167000, 7000 Petrol Blok 6 000, 8100, 6150, 7600 I. R. D. P. 6800. 7000 Redevența 6000. 5800. 5900. 5800, 9650 Prahova 9000. 000, 100 9300 31700 Mica 19000. 19500. 19800 19500. 19300. 19200. 19400. 40000 Giz Metan 37000, 500. 87000. 4800 Credit Carbonifer 8000, 7300 Aur 6500 300. 100. 100 6000, 13100 Letea pul c. v. 1400, 600, 700. 12000 11900, 18200 Restta pul c. v. 13000. 12300. 12300. 23500 Telefoane 23500, 24000 24800 9450 S. T. B. pul c. V. 9000. 9108 9200, 9300 9500 S. T. B. «pt. 9100. 9260, 930®. 16800 S. R. D. 15500. 500, 500. 9800 Nitrogen 9100 19000 Carpatina 17000, 7800 Cartea Rom. 6500. 6000. — Trete 800 19000 Clădirea Rom. 18000 6100 Locuințe Eft. 6300. 13300 Letea opt. 11300. 11600, 0700 11900 12000 13800 Resira opt. 12600 VANZARI SPECIALE 600 B-ca Rom. 6150 1 chit. B. C .R. 6800 Expr. a 500000 S3 COM. a 500000 44*/«. 45. unif. 4*/« a 160000 54V. Reintreg. a 60 și 100000 82, 82«i Inzestr. a 200000 86. 1 chit. g 200 Resita pul e. v. 12400 1 chit. 1180 Marile Hoteluri 7100 LICITAȚIE PRIN SINÎ51C Refac. Prev. Rt Unif. 4ViV. 59 Impr. Ap. Nat. 85 190000 Exprop. 53*/* 69000 unlf. 4*/. t. Of. Reintreg. a 100600 f. ef. 145 Credit Technic t. e*. VOLUMUL OPERAȚIUNILOR DIN 28 AUGUST SOC. BANCAR* B-ca Națională buc. 105 lei 5670000 B-ca Românească buc. 11828 lei 7144120 B-ca Credit R. A pt. buc .50 622*1000 B-ca Credit Roul buc. 100 lei 640000 B-ca Sconta Rom. buc. 180 lei 2100000 B-ca Agricolă buc 693 lei 1940480 Credit Naț. Ind. buc. 8900 lei 21840000 SOC. PETROLIFER* Astra Romina Steaua Română Petrol Blok Concordia Credit Minier I. R. D. P. Redevența Prahova Mica Aur Gaz Meten Letea opt. Letea pul. v Cartea Rom. Loc. Eft. opt. Edilitatea Reşiţa opt. Reşita c. V. Reşiţa cu 2 v S. R. D. S. T. B. opt. 5. T. B. j. g. buc. 778 lei 82700006 buc. 865 lei 20481250 buc. 1386 lei 8901000 buc. 910 14 22522500 buc. 8970 lei 1459S0S82 buc. 1460 le» 10BT4060 buc. 8950 lei 26880000 buc. 2860 lei S8740OOO SOC DIVERSE buc. 5880 lei 11508080 buc. 8910 lei 47679000 buc. MO lei SS9T7500 buc. 8400 lei 107797200 buc. 9800 lei 70744800 buc. 1950 lei 14615000 buc. 4885 lei 28578905 buc. 200 lei 320000 buc. 5298 lei 69907200 buc. 7161 lei 94001250 buc. S3 lei 810200 buc. 2156 lei 34937500 buc. 4965 lei 40713000 buc. 10140 lei 84011860 SA Telefoane buc. 1510 lai 88107100 Radio . , buc. 5250 lei 40950600 Nitrogen buc. *890 lei 5714467. Total acțiuni bucăți 115856; ie* 1.302.144.977. EPRCTE Rente exp. 922 v. n. 460660 v. t. 245250 lei Renta imp. 984 miei V. n. 488000 v. t. 338100 iei Renta Imp. 9M mart v. a. 797000 v. v. 675458 lei. Renta Cont. 616 V. a 4890000 v. V. Renta unlf. 941 4*/S v. n. 470000 v. n. 2502750 V. Renta unlf. 941 4*/i v. n. 4361006 v. r. 2572990 lei. Reintreg. 941 v. n. 95966000 1078281S01el Impr. Ap. Nat. v. n. 4120000 v. r. 2599380 lei. Refac. 945 Cap. v. n. 4409000 v. r. 23477925*1. Refac. 945 Prov. v. n. 7250000 v. r. 5643125 lei. Scris. Urb. net 9*/î v. a. 7440606 v. ». 4479750 lei. Total Efecte V. n. 87.437.000 v. ». 49.938.816 lei. RECAPITULAŢÎE Acţiuni V. r. 1« 1.361144.877 Efecte Stat v. r. Lei 48.938.11« Total Lei 1.353.083.793 CUM A FOST BURSA JOI Grupul acţiunilor bancare a «evidenţiat ascensiunea masivă a fiuisurilor mcţimei B. N. R. de la 60.000 la fig.ooo, în cadrul unor fluctuaţiuni cu deschideri la 65.000 lei. Evoluţia cursurilor acţiunilor Băncii Agricole (400e)ei ale Băncii de Scont a României 5000 marchează o etapă interesantă şi susceptibilă de desvoltare. Restul velorilor acestui grup n’au dovedit o ţinută eficientă. Petroliferele. Toate cursuri!« la regres. Astra Română «î Concordia pierd câte 35®» wncte, Steaua Română 2000. Creditul Minier 1600. Redevenţa î*eo, Petrol Block 850 şi I. R. î.. Pe puncte. Acţiuneasocietăţii Prahovia şi-a asumat cursul filuî, d* Săeo (9650 precedent). Industrialele şi minierele. Acţiunea „Mica” a fost viu disputată într’o lungă serie de cotitiuni, termină cu 19400 laiTOO ppecArdent). In afară de „Locuinţa Eftine” şi „Credit Carbonifer” toate valorile au suferit pierderi. Transporturi şi comunicaţii Telefoanele a’au arătat ferme, cursul a sporit de la 13*500 1?24500. Celelalte valori au evoluat sub influenţa unei tendinţe slaba, cu ceaiuri moderate de cursuri. Efectele publica. S’au negociat obligaţiuni Judeţene şi Comunale la cursul 88 (86 ultima cotă). Renta împroprietărim 54 față de 521/* in ajun. Scrisurile funciare Urbane Bv* 18000