Argus, septembrie 1945 (Anul 34, nr. 9666-9690)

1945-09-01 / nr. 9666

ANUL XXXIV Nr. 9666 Trecerea I­a economia de pace în U. R. S. S. UB toate ţările cari au dus lupta imipotriva hitlerism­ului se pregătesc: c® revenirea la cămine a ■»atoarUor victoriei, — planurile pen­­«T» încadrarea in procesul de muncă fi canstrictie a milioanelor de bra­te disponibile. Fiecare ţară trebuie însă să rend­­­această problemă potrivit situa­ţi­­ei economice specific« Dacă in Anglia chestiunea şomajului e de natură să preocupe în largă măsură forurile cârmuitoare, nu tot aşa e l»gul în Uniunea Sovietică.­­ Fiecare stat care păşeşte la trans­formarea potenţialului de război în­­tr*un arsenal al păcii trebuie însă a*­* încordeze din plin energiile, că« pretutindeni problema trecerii economîei de război la economia de pace, constituie una din cefe mai acut» probleme ale vieţii interne a Statelor care au sfârşit războiul din Europa prin victori®. In unele lo­­«nu se încearcă îngrădire» acestei probleme în cadrul demobilizării eco­nomice prin chestiuni de trecere a industriei de război la producţia de pace. Ea este cu mult mai largă. Această problemă cuprinde chestiu­nea asigurării muncii pentru munci­torii din industria de război. In le­gătură cu întoarcerea producţiei de răboi „este suficient să se arate că, de exemplu, în Statele Unite ale Americei sunt afectaţi industriei de război peste 25 milioane oameni“. Problema aceasta atinge într’un grad tot aşa de mare şi chestiunea înro­lării în viaţa productivă a ţării, mi­lioanele de soldaţi întorşi din ar­­a­tt. • După datele pe cari le culegem dintr’un articol publicat de Ilya Semenov, guvernul sovietic a luat o serie de măsuri pentru trecerea eco­­nomiei la starea de pace, încât nici XX singur muncitor să nu de­­adă din procesul de productivitate. Datorită sistemelor de economie planificată, la URSS nu există problema şomfi­­jului. Doar pentru soluţionarea ches­­tiunii asigurării veteranilor războ­iului este consacrată sitiin» leg® asupra demobilizării. Cu deosebire de alte ţări unde procentele de natura aceasta prevăd pentru veteranii războiului pensii lagere în bani pe timp limitat, le­gea sovietică depune întreaga ei gri­jă pentru demobilizaţi pe temelia asigurării muncii permanente. Se ştie că numai asigurarea mun­cii inspiră oamenilor simţământul încrederii, şi tocmai o atare linie urmăreşte noua legiuire sovietică Această situaţie se extinde asupra tuturor demobilizaţilor întorşi la oraşe. In ceea ce priveşte satele, le­gea obligă sovietele raioanele şi comunele precum şi administraţiile colhozurilor sa acorde ţăranilor demobilizaţi cari se întorc la sate un ajutor prin toate mijloacele posibile pentru întrebuinţarea lor la lucru şi formarea gospodăriei. Pentru demobilizaţii cari revin în sectoarele ce au suferit de pe urma ocupaţiei germane, legea obligă pe deasupra, organele de resort să ofere celor interesaţi materialul de cons­trucţie gratuit pentru construiri sau renovări de locuinţe, acordându-le totodată împrumuturi dela 5000—­ 10.000 ruble pe termen dela 5—10 ani. Printre alte binefaceri mat­eriale trebuesc a fi subliniate în acelaş timp şi premiile în bani prevăzute de lege pentru fiecare an servit în Armata Roşie în perioada războiului, in proporţia stabilită după grade. Soldaţilor solda pe un an de fie­­care an de serviciu militar, ofiţeri­lor, cu un an de serviciu militar sol­da pe o lună, cu doi ani de serviciu solda pe trei luni şi aşa mai departe. Regulamentele legii asupra demo­bilizării, care a fost supus exami­nării Sesiunii de către şeful Statului Major al Armatei Roşii — generalul Antonov în num­ele Consiliului Co­misarilor Poporului URSS — au ob­­ţinut­ o unanimă aprobare din partea» deputaţilor­­Sovietului Suprem. * , Războiul în Europa s’a sfârşit vic­torios. Focarul principal al agresiu­nilor din Europa a fost nimicit. Ar­mata Roşie care a suportat in de­cursul unor ani Îndelungaţi greuta­tea de bază a luptei cu duşmanul feroce, a ajuns la sfârşitul războiu­lui — după cum a arătat in Sesiu­nea Sovietului Suprem al URSS ge­neralul Antonov — cu mult mai puternică, mult mai bine echipată cu armamentul cel mai modern, de­­cât se găsea la începutul acestui război pustiitor. Perioada de desvol­­tare pașnică în care a intrat acum Uniunea Sovietică, poate fi asigu­rată printr’un număr redus de forțe armate. Două importante comunicate ale com­siei de reformă agrară Alte ferme model admise de co­misie. Soluţionarea cererilor Im conformitate cu art. 14* din Regula­mentul Legel de Reformă Agrară lr vi­tu de 0 Aprilie 1945 a luat fiinţă In cadrul Ministerului Agriculturii şi Do­meniilor, Comisiunea Centrală de re­formă Agrară pentru conducerea şi co­ordonarea operaţiunilor rezultate din a­­plicarea Legei de Reformă Agrară. Pentru Îndeplinirea funcţiunei ei, in cel mai larg şi cuprinzător spirit demo­cratic, Secretariatul şi Serviciile Comi­­siunei şi ale Ministerului, au stat şi stau zilnic cu uşile larg deschise la dispoziţia tuturor solicitanţilor, ale căror plângeri Intri în cadrul legei de reformă agrară. Toate plângerile au fost şi sunt solu­ţionate imediat, pentru Cel din provincie şi la cazurile de natură urgentă, solici­tantul primind personal corespondenţa in Cauză, pentru a o duce sau trimite la destinaţiune in condiţiunile cele mai urgente şi sigure. Toate măsurile privitor la modul de Interpretare al legei ai regulamentului ei, la modul de culegere a recoltei, a fruc­telor, etc. cum şi tot ce a putut fi re­zolvat Intr’un cadru general, a format obiectul instrucţiunilor şi comunicatelor Comisiunei Centrale de Reformă Agrară larg difuzate prin presă şi Radio şi tipă­rite şi Împărţite pentru a putea fi cu­noscute de toată lumea. Privitor la cercetarea şi admiterea Ce­rerilor de ferme model, acestea sunt hotărâte exclusiv de Comisia Centrală de Reformă Agrară in plenul ei — care lu­crează sub preşedinţia D-lui Ministru R.­găreni sau Subsecretar de Stat C. Aţin. Deşi mediu­ de lucru mai sus aratat este bine cunoscut de toată lumea, to­tuşi Ministerul a fost informat că in ul­timul timp, unele persoane s’au lăsat în­şelate de infractori, fie privitor la rezol­varea diferitelor cereri cari în mod le­gal se rezolvă urgent şi curent, oricine ar fi solicitantul sau persoana care pre­zintă cererea, fie privitor la soluţionarea cererilor de ferme model, care nu pot suferi influenţa nimănui, fiind Soluţio­nate de plenul Comisiunei centrale de reformă agrară Faţă cu cele mai sus arătate prin pre­zentul comunicat se reaminteşte tuturor ca Secretariatul Comisiunei Centrale de Reformă Agrară ca şi serviciile lui, pri­mesc zilnic de la orele 0—14 şi rezolvă toate cererile legile privitor la reforma agrară. Toţi acei care pun diferite pretexte au fost înşelaţi de persoane care s-au dat cU influenţă, sau legături la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor sau la Comi­ţii Centrală de Reformă Ag­ră, sunt rugaţi In Interes general, a denunţa pe aceşt Înşelători. FERME MODEI, ADMISE Comisia centrală de reformă agrară cercetând in şedinţele din zilele de 17, 21, 22, 24, 29 August 1945 cererile şi ac­tele privitoare la declararea de ferme model din Judeţele Vâlcea, Bihor, Hfov, Romanaţi, Dorohoi, Constanţa şi Tecuci a hotărât următoarele : Pentru Jud. Vâlcea , următoarele cereri au fost reţinute spre a fi cercetate la faţa locului de către delegaţii comisiei centrale, după care se va hotărâ defini­tiv : Dumitru Teodorini din Comuna La­­loş; V. V. Brătianu din Comuna Mihă­­eşti; Ferma Gh. P. Seltea din Comuna Muereştile; C. I. C. Brătianu din Com. Ce­sanda. Pentru Jud. Bihor , următoarele cereri au fost reţinute spre a fi cercetate : lo­­tif M. Pincas din Comuna Bale,* Dr. Ioan Iacob, Sabina Iacob şi Dr. Romul Iacob din Corn. Batâr; Coloman Tu­za din Co­muna Ghiarac; Alexandru Popescu, Au­rel Popescu şi Silvia Popescu din Co­muna Lăzăreni. Pentru Jud. Ilfov , următoarele cereri au fost reţinute spre a fi cercetate : Ma­ria şi Alex. Nasta din Com. sub. Roşu; Prof. Athanasie Munteanu din Comuna Ciolpani; Ion Bujoiu din Comuna Balo­toş­­i; Ing. Agr. Şerban DobrescU din Comuna Brezoaia; Barbu ştirbey din Comuna Buftea; Charle G. Negropontes din Comuna Afumaţi; Anton N. Paul din Corti. Nana; Mincu A. George din Co­muna Ştiubei-Orăşti; Alex. N. Burghelea din Comuna Radoveni; Prof. George Arion din Comuna Stoeneşti; Ion I. So­­lacolu din Comuna Bălăşoeni; Dimitrie Gh. Mironescu din Com. Vârteju Nefliu; Prof. I. Haducanu din Comuna Tămă­­dău; Glilea Comăneşti din Com. I. C. Brătianu; Brătianu Lia din Com. Drago­­slavele; Matak I. D. din Comuna Oto­­peni şi Const. C. Basarab Brâncoveanu din Comuna Ştefăneşti. Pentru Jud. Dorohoiu următoarele ce­reri au fost reţinute spre cercetare : Ed­mond şi Margareta Barbare din Com.­­ Dersana; Speranţa Gh. Ionescu Siseşti din Comuna Plopenii Mici; Cecilia G-ral G. Rozin din Comuna Brăeşti; George I­oescu din Corn. Sindriceni; Const. I. Mavrocordat din Corn. Manoleasa Şi Prof. C. Stoianovici din Comunele Dră­­guşeni şi Vlăsineşti. Pentru Jud. Constanţa următoarele ce­reri au fost reţinute : Ionel Popeta din com. Ciocârlia de Jos; Traian c. Oan­­cea şi Const. C. Oancea din Com. Isvo­­rul Mare; Aurelia Rădulescu din Corn. Moşneni; Maria Dr. I. Maior din Muni­cipiul Constanţa; Gh­eorghe S. Nestor din Com. Râmnic; Amedeu Butărăscu din (Continuare In pag. 2-a) P ­­­A­T­A Joi 80 August 1048 In şedinţa de joi, târgul finan­ciar a evoluat mb influenţa unor ralieuri de acţiuni care #*« reper­cutat cu »căderi de cursuri la a­proape toate valorile. Reacţiunea aceasta n'a pst insă violentă, încât cesiunile •'au produs cu destulă moderaţiune Itt raport cu nivelul ridicat al cotaţiunilor. Această evoluţie depresivă a cursurilor n'a fost lipsită de inevi­tabilele interferări de ,,baisse" cu caracter vădit speculativ, cari s’a« manifestat chiar la stricările ini­ţiate' in majoritate sub cotatiunile precedente. In unele cazuri negocierile s’au desfăşurat în cadrul unor vii fluc­­tuaţiuni de oarecare amplitudine, cursurile fiind comprimate de oferte tot mai joase. Totuşi rezistenţa cursurilor a con­­servat poziţia tehnică a târgului, care în prezenţa unor factori con­­juncturali permanenţi, va îngădui o redresare a cotelor în viitorul apro­piat. Am făcut excepţiune de la mişca­rea descendentă a cotat­ivelor. Câte­va valori cu venit varieta­, cari au dovedit o ţinută fermă, cristalizată în cursuri substanţial şi chiar excep­ţional sporite (B. V. R., Banca A­­gricolă, Banca de Scont a României, etc.) Valorile cu venit fix calme şi tn general cursurile slabe,, pe alocuri îri'n.păr5 ascensiune. :i Kt»' ' împrumutul Refacerii Nationale Târgul liber al valorilor împru­mutului Refacerii Naţionale a avut o mişcare încetinită. Medaliile mai oferite a cedat din preţ. In bursa oficiali chitanţele titluri* provizorii emisiunea Capitală au în­registrat un uşor regres îa cotă. In operaţiunile prin licitaţii Sin­dic. Refacerea emisiunea provincie a obţinut curam de 5l. ft* va distribui zahăr Din inform­aţiunile pe cari le de­ţinem de la subsecretariatul aprovi­zionării, se studiază netoam­a­nte po­sibilitatea ca micile cantităţi de za­­hăr cari au tapă rămas din recolta anului trecut, să fie distribuite ex­clusiv consumatorilor membri ai e­­conomatelor de salariaţi publici sau particulari. In acest scop Van şi mai până acum unele măsuri. Astfel, pentru lucrătorii soc, petrolifere şi familiile lor, s’s dispus să se acorde raţia de ***** prevăzută pentru oraşe (250 s1') chiar dacă locoes® In comune rurale. Această măsură a fost motivată pe consideraţ­iunea că In comune­* rurale unde se fac exploatări petro­lifere, nivelul preţurilor comerciale la toate articolele, în special te osie alimentare «şt» mai ridicat decât în cele mai multe dintre oraşe, şi deci capacitatea de cumpărare a salaria­ţilor este foarte redusă şi deci posi­bilităţile lor de alimentare sunt mi­nime. Important transfer de capital social Recent a’a transferat prin vânza­re in bursa oficială un pachet de 90.000 acţiuni ale S. A. Banca Ur­­bană, din Bucureşti, la cursul de 550 W bucata. Cercurile de la care deţinem infor­­maţiunea, afirmă că acest pachet provine de la grupul Const. Ange­­leSCa, care s’a retras din componen­ţa capitalului băncii. Se ştie că şi participaţiunea gru­pului Mironescu-Brigadiru a fost cedată anterior. Toata acţiunile - «spital cedate, constituind majoritatea capitalului social al băncii au trecut În proprie­tatea grupuri Aurel Simonin. Soc „Aur'1 nu vai fuzio­na cc Mic» I­nformAmfu­.no la Soc. Mie» asupra avortului care afiroufti Iu bună că in cu­rând ao v» produc« o ab­sorbire a Soc. „Aur‘‘, dân­­dwse o acţiune .­Mica“ pentru două acţiuni „Aur", ni s*a răspuns cu o formală desminţire. Din contră, Societatea Mica a lichidat intreg pachetul de acţiuni „Aur* ce­deţi­ IMM şi nu mai are nici un interes pentru această Societate, din nou termen acor­­dat la plata taxelor de import a automobi­l­e­­lor. Ministerul finanţelor a aprobat Automobil Clubului din Bucureşti un nou termen de şase luni de la data de 26 August, pentru achitarea tex® lor de import sau export, privind automobilele Intrate sau ieşite din ţarii pe bază de carnete de trecere prin­ vămi sau triptice ale căror par­tide se găsesc in suferinţă. S’au luat măsuri pentru suspen­darea pe termenul de mai sus a mm­­­eririlor îndreptate contra Automo­bil Clubului Regal Român din Bucu­rești, Str. Știrbei Vodă Nr. 24. Ministerul finanțelor a luat măsuri severe pentru activarea încasărilor — URMĂRIREA SI EXECUTAREA DE INDATA A CONTRAVENIENTILOR FISCALI. - UN NOU SISTEM PENTRU REALIZ­AREA " DREPTURILOR STATULUI DIN REDEVENTELE IN NATURA- întrucât din analiza situaţiei defi­nitive a încasărilor încheiate la data de S1 Iulie 1945, s'a constatat că or­ganele de execuţie nu au aplicat au stricteţe dispoziţiunile date cu priv­irire la urmărirea şi perceperea drepturilor Statului, s'au luat ur­gente măsuri pentru mărirea nivelu­lui încasărilor. In acest sens se vor verifica ime­diat registrele adiţiilor financiare relative la evidenţa plăţii impozite­lor pe salarii şi mobiliar. De asemenea, se vor lua măsuri să se execute la piaţă toţi contribuabilii care sunt în restanţă cu sumele datorate din im­pozitul pe lux şi cifra de afaceri, impozitul succe­soral, diferentele alese din taxele de timbru și taxele vamale, precum și debitele creiate și rămase definitive din contraven­­tiunile de orice fel, întru­cât, s'a constatat, că cu toate avantagiile acorda­­te de minister prin legea de amnistie fiscală din 3 Mai 1945, contravenien­ții nu au înțeles să facă uz de dispoziţiunile acelei veri. Dacă în urma acestor verificări, se vor constata cazuri în care contribua­bilii, din diferite motive, au obţinut suspendări sau eşalonări de plată şi dacă în urma cercetărilor­­ se vor întreprinde, se va con­stata că au posibilităţi reale de plată, se va ra­porta telegrafic ministe­rului, prin serviciul de ac­tivare al încasărilor asu­pra situației, pentru ca în perfectă cunoştinţă de cauză să se anuleze avan­tagiile obţinute. In acest corp, se vor lua, în preala­bil, măsurile legale de a­­sigurare. In general se va proceda la urmă­rirea riguroasă a­ sumelor datorate fiscului, — prin sechestre și popriri — prin scoaterea în vânzare a bunu­rilor sau prin cereri de declarare in stare de faliment, aceasta însă nu­mai după epuizarea cu formele le­gale a tuturor gradelor de urmărire. Pentru executarea intocmeri­i ace­stor dispoziţiuni, ministerul finanţe­­lor, prin serviciul de urmărire a în­casărilor, va supraveghea în­dea­­proape activitatea şi măsurile luate de administraţiile financiare. Un nou sistam pentru statului din In natură natură, cu arătarea numelui lor şi a cantităţilor de ţiţei ce au de ridi­­cat, menţionându-se la ce preţ U *’« reţinut impozitul mobiliar de către exploatatori, iar în luna următoare să se prezinte tabloul de aceştia, cu arătarea cui au negociat cupoanele, la ce preţ şi numărul chitanţei sub care s'a făcut achiziţia de către cumpărători. In cazurile in care, din compara­ţia acestor date, constată că re­­devenţiarul a realizat un preţ mai mare, urmează ca la diferenţa de preţ să se reţină şi să se verse de către debitor (exploatator), impozi­tul mobiliar. S-a găsit că aceasta este singura metodă de aplicat pentru remedierea situaţiei existente şi care si repre­zinte In acelaş timp un control per­fect şi uşor pentru organele fiscale, deoarece toate exploatările petroli­fere depun lunar la administraţiile financiare tablou de redevenţiari şi deci, foarte uşor mai pot depune separat un tabel la redevenţiarii în natură, care sunt în număr foarte redus, urmând ca luna următoare să justifice cu acte diferenţele de im­­pozit, dacă redevenţiarul a realizat un preţ mai mare. In vederea aplicării imediate a a­­cestui sistem, s-au dat lămuririle ne­cesare asociaţiei industriaşilor de petrol din România, care va da dis­­posiţiuni tuturor exploatărilor petro­lifere, in sarcina organelor fiscale rămânând numai să supravegheze ca la reţinerea şi vărsarea provizorie a impozitului mobiliar, calculele să nu se facă la un preţ inferior pre­ţului intern al petrolului dela data Drept consecinţă a deciiei mini­sterului economiei naţionale, prin care s’a intend»­t cu începere de la 10 Aprilie 1943, — exportul ţiţeiu­lui provenit din redevenţele In na­tură, şi a disposiţiunilor ministem­­lui de finanţe, potrivit cărora valoa­­rea redevenţelor în natură se calcu­lează la preţul de export al petro­lului, nu mai corespund situaţiei reale de fapt şi aplicarea lor mai departe ar putea causa prejudicii materiale beneficiarilor dorator­e­­devenţe. Pentru stabilirea valorii reale de circulaţie a ţiţeiului provenit de la redevenţiarii in natură, care să asi­gure încasarea drepturilor Statului fără a se­­sta drepturile acestor categorii de redevenţîari, pentru viitor şi va proceda în modul ur­mător, re vederea calculării im­po­­ritului mobiliar asupra redevenţelor în natură: 8« obligi toate ruptopterite petro- Ufers­ei depună la administraţiile financiare, odată , plăţile lunare ce fac pentru redevenţele în bani, o listă nominală da redevenţierii la exigibilităţii. Exportul Marei Britanii va fi sporit londra N (Rador). — Sir Stafford Cfippa, mintit­il comerțului, « convocat Miercuri s»ara­ta funftțienarii auperiori din departamentul «tu pentru a diacuta posibilitățile da­c ae aport exportul Ma­rei Britanii, — anunță corespondentul Atelielei franceze de prez». Conferinţa fiind atuici acores, jmi s'a dat publicităţii rtr&!9 cqmtmlft. Printra măsurile pa care rtr Staffort Crippa le-ar fi preconizat colaboratori­lor tăi ar na după cum anunţă ziarul „News Chronicle", fuzionarea ministeru­lui de comerţ cu ministerul producţiei precum şi trimiterea în străinătate a unui mare număr de prospectori şi vo­­iajori comerciali. Sâmbătă 1 Septisfieris 1945 CONSUL DE MINIŞTRI DE ERI Preşedinţia Consiliului de Miniştri comunică: Consiliul de Miniştri re­­atrutiit cri, 30 August a. c. orele 18.30 ,tub preşedinţia d-lui dr. Petru­ Grota preşedintele consiliului de miniştri. Consiliul de miniştri a rezolvat lu­crările curente la ordinea zilei. Intre altele d. Gheorghe Ntcoteta, ministrul asigurărilor sociale a făcut o expunere asupra proectului decret lege privitor la modificarea si com­­plectarea unor dispoziftani din legea Casei Scriitorilor. Prin acest proiect decret-lege se aduce 0­­mbraVAMItirt a stării materiale a unor valoroşi creatori la domeniul artei. Consiliul de Miniştri a aprobat a­­cest proiect decret-lege. D. Ştefan Voitec, ministrul educa­ţiei naţionale a făcut expunerea proiectului decret legi privitor la în­fiinţarea gimnaziului unic, prin a­­cest proiect decret lege ai deschid larg periile nvăţământului pentru copiii de ţărani şi muncitori, lărgim­­du-se astfel cunoştinţele şi pregătind la acelaşi timp pe ed apţi să urmeze cursurile superioare. Consiliul a aprobat acost proiect decret lege. . Consiliul de Miniştri a luat sfârşit la orele 51. S-au suspendat rechiziţiile de automobile Preşedinţia Consiliului de Miniştri face eunoscut următoarele: 1. Cu începere de la 1 Septembrie 1945 se suspendă operaţiunea de re­chiziţionare autovehiculelor in ca­drul convenţiei de armistiţiu. 2. Sub­comisariatul de rechiziţ­ii de Sectoare in Capitală şi judeţene trt provincie, instituite la basa­lepi­ nr. 476 publicată la M. Of. nr. 133 din 15 Iunie 1945 îşi suspendă activita­tea. 3. Operaţiunile de verificare şi clasare anuală a autovehiculelor trec asupra Cercurilor Teritoriale respec­tive cari vor asigura această opera­ţiune în conformitate cu l­egen Re­­chiziţilor din 1940 şi după dispori­fitani til*er­oare ce te vor dă. ’ * Aceasta în vederea obpnerei unei evidenţe a autovehiculelor aflate pe teritoriu şi a normalizării transpor­turilor auto interne. 4. Scutirea de rechiziţie acordate de Preşedinţia Consiliului de Miniş­tri prnehimba* cu adeverinţe elibe­rate de M. St. Major sunt şi rămân valabile şi pentru nevoite interne. Toţi proprietarii de autovehicule, care nu au depus încă cereri de scu­­tire la Preşedinţia Consiliului de Mir­­iştri se vor depune pină la data de 15 Septembrie a. c. cel mai târziu la aceleiaşi condiţiuni ca şi pdnă in pre­­zent.’ a­u încheieri oficiale JOI 38 AUGUST 431/« Consolidare 43V«, 48 32Vs Expropriere 54, 481/* Perpetuă *­*/«, 4» 82«/* Refac. Buc. 52, 52»/­ 52«/*, 52V« 88 Jud. Corn. 5»/, 8* 64»/* Urb. Buc. noi 64, 641/*, S4V* ACȚIUNI 86000 Banca Naționali 65000. 68000 68000. 69000. 6400 Banca Rom. 6000. 6100. 6800 Banca Credit Rom. 6500, 6600, 1006 Credit Industrial 7000, 6900, 6950 3000 Banca Agricolă 4000, 4000 Banca de Scont 5000, 73000 Astra Română 89500, 36500 Steaua Romănă 35000, 14000, 26000 Concordia 23000, 22500, 18300 Credit Minier 17500 17400. 17000 16800 167000, 7000 Petrol Blok­ 6 000, 8100, 6150, 7600 I. R. D. P. 6800. 7000 Redevența 6000. 5800. 5900. 5800, 9650 Prahova 9000. 000, 100 9300 31700 Mica 19000. 19500. 19800 19500. 19300. 19200. 19400. 40000 Giz Metan 37000, 500. 87000. 4800 Credit Carbonifer 8000, 7300 Aur 6500 300. 100. 100 6000, 13100 Letea pul c. v. 1400, 600, 700. 12000 11900, 18200 Restta pul c. v. 1300­0. 12300. 12300. 23500 Telefoane 23500, 24000 24800 9450 S. T. B. pul c. V. 9000. 9108 9200, 9300 9500 S. T. B. «pt. 9100. 9260, 930®. 16800 S. R. D. 15500. 500, 500. 9800 Nitrogen 9100 19000 Carpatina 17000, 7800 Cartea Rom. 6500. 6000. — Trete 800 19000 Clădirea Rom. 18000 6100 Locuințe Eft. 6300. 13300 Letea opt. 11300. 11600, 0700 11900 12000 13800 Resira opt. 12600 VANZARI SPECIALE 600 B-ca Rom. 6150 1 chit. B. C .R. 6800 Expr. a 500000 S3 COM. a 500000 44*/«. 45. unif. 4*/« a 160000 54V. Reintre­g. a 60 și 100000 82, 82«­­i Inzestr. a 200000 86. 1 chit. g 200 Resita pul e. v. 12400 1 chit. 1180 Marile Hoteluri 7100 LICITAȚIE PRIN SINÎ51C Refac. Prev. Rt Unif. 4ViV. 59 Impr. Ap. Nat. 85 190000 Exprop. 53*/* 69000 unlf. 4*/. t. Of. Reintreg. a 100600 f. ef. 145 Credit Technic t. e*. VOLUMUL OPERAȚIUNILOR DIN 28 AUGUST SOC. BANCAR* B-ca Națională buc. 105 lei 5670000 B-ca Românească buc. 11828 lei 7144120 B-ca Credit R. A pt. buc .50 622*1000 B-ca Credit R­oul buc. 100 lei 640000 B-ca Scont­a Rom. buc. 180 lei 2100000 B-ca Agricolă buc 693 lei 1940480 Credit Naț. Ind. buc. 8900 lei 21840000 SOC. PETROLIFER* Astra Romina Steaua Română Petrol Blok Concordia Credit Minier I. R. D. P. Redevența Prahova Mica Aur Gaz Meten Letea opt. Letea pul­­. v Cartea Rom. Loc. Eft. opt. Edilitatea Reşiţa opt. Reşita c. V. Reşiţa cu 2 v S. R. D. S. T. B. opt. 5. T. B. j. g. buc. 778 lei 82700006 buc. 865 lei 20481250 buc. 1386 lei 8901000 buc. 910 1­4 22522500 buc. 8970 lei 1459S0S82 buc. 1460 le» 10BT4060 buc. 8950 lei 26880000 buc. 2860 lei S8740OOO SOC DIVERSE buc. 5880 lei 115­08080 buc. 8910 lei 47679000 buc. MO lei SS9T7500 buc. 8400 lei 107797200 buc. 9800 lei 70744800 buc. 1950 lei 14615000 buc. 4885 lei 28578905 buc. 200 lei 320000 buc. 5298 lei 69907200 buc. 7161 lei 94001250 buc. S3 lei 810200 buc. 2156 lei 34937500 buc. 4965 lei 40713000 buc. 10140 lei 84011860 SA Telefoane buc. 1510 lai 88107100 Radio . , buc. 5250 lei 40950600 Nitrogen buc. *890 lei 5714467. Total acțiuni bucăți 115­856; ie* 1.302.144.977. EPRCTE Rente exp. 922 v. n. 460660 v. t. 245250 lei Renta imp. 984 miei V. n. 488000 v. t. 338100 iei Renta Imp. 9M mart v. a. 797000 v. v. 675458 lei. Renta Cont. 616 V. a­ 4890000 v. V. Renta unlf. 941 4*/S v. n. 470000 v. n. 2502750 V. Renta unlf. 941 4*/i v. n. 4361006 v. r. 2572990 lei. Reintreg. 941 v. n. 95966000 10­78281S01el Impr. Ap. Nat. v. n. 4120000 v. r. 2599380 lei. Refac. 945 Cap. v. n. 4409000 v. r. 23477925­­*1. Refac. 945 Prov. v. n. 7250000 v. r. 5643125 lei. Scris. Urb. net 9*/î v. a. 7440606 v. ». 4479750 lei. Total Efecte V. n. 87.437.000­ v. ». 49.938.816 lei­. RECAPITULAŢÎE Acţiuni V. r. 1« 1.361144.877 Efecte Stat v. r. Lei 48.938.11« Total Lei 1.353.083.793 CUM A FOST BURSA JOI Grupul acţiunilor bancare a «e­videnţiat ascensiunea masivă a fiuisurilor m­cţim­ei B. N. R. de la 60.000 la fig.ooo, în cadrul unor fluctuaţiuni cu deschideri la 65.000 lei. Evoluţia cursurilor acţiunilor Băncii Agricole (400e)­ei ale Băncii de Scont a României 5000 marchează o etapă interesantă şi susceptibilă de desvoltare. Restul velorilor acestui grup n’au dovedit o ţinută eficientă. Petroliferele. Toate cursuri!« la regres. Astra Română «î Con­cordia pierd câte 35®» wncte, Steaua Română 2000. Creditul Minier 1600. Redevenţa î*eo, Pe­trol Block 850 şi I. R. î.. Pe puncte. Acţiunea­­societăţii Prahovia şi-a asumat cursul fi­luî, d* Săeo (9650 precedent). Industrialele şi minierele. Ac­ţiunea „Mica” a fost viu disputa­tă într’o lungă serie de cotitiuni, termină cu 19400 laiTOO ppecAr­dent). In afară de „Locuinţa Eftine” şi „Credit Carbonifer” toate va­lorile au suferit pierderi. Transporturi şi comunicaţii­ Telefoanele a’au arătat ferme­, cursul a sporit de la 13*500 1?­24500. Celelalte valori au evoluat sub influenţa unei tendinţe slaba, cu ceai­uri moderate de cursuri. Efectele publica. S’au negociat obligaţiuni Judeţene şi Comunale la cursul 88 (86 ultima cotă). Renta împroprietărim 54 față de 521/* in ajun. Scrisurile funciare Urbane Bv* 18000

Next