Argus, noiembrie 1945 (Anul 34, nr. 9716-9741)

1945-11-01 / nr. 9716

ANUL XXXIV Nr. 9716 CONŞTIINŢĂ SOCIALĂ Una din cele mai gingaşe şi totodată serioase probleme, ce frământă, azi, Statele Unite, e a­­ceia a nepotrivirii dintre puterea de producţie a poporului ameri­can şi capacitatea sa de consuma­ţie. Pe vremea când metodele indu­striale şi agricole erau simple şi locale, această anomalie era cu ne­putinţă. Dar, revoluţia industria­lă, care s’a produs concomitent cu întinderea considerabilă a pu­ri­terii umane asupra forţelor natu­rii, cu desvaltarea producţiei în massă şi cu multiplicarea mijloa­celor de comunicaţie, a năpădit ţara cu un număr nesfârşit de articole, care măresc plăcerea şi confortul vieţii de toate zilele. Şi totuşi, în faţa acestui uriaş val de lucruri superflue, câte milioa­ne de oameni nu stau neputin­cioşi, câte milioane de oameni ne­căjiţi n’au nici măcar cu ce să-şi procure strictul necesar umilei lor vieţi? Nu e oare evident că ceva pu­tred stăpâneşte structura econo­mică a Statelor­ Unite? Această constatare invită pe conducătorii americani să se gân­dească serios la chestiunea cea mai importantă pe care o poate pume o societate organizată şi a­­nume, aceia de a şti dacă mai trebue să se păstreze credinţa is­torică în libertate şi în instituţiu­­­­nile sociale şi politice cărora ea le-a dat fiinţă. Sau dacă, pără­­sind această credinţă, lumea tre­buie să se ralieze la acea mare forţă, „care vine — cum spunem noi europenii — de la răsărit”, şi tinde să ia locul libertăţii, — aşa cum o concepuse clasicul libera­lism de odinioară. Un popor disciplinat — spun unii — conştient de trecutul său istoric, de desvoltarea sa şi de marile sale înfăptuiri nu se poate hotărî, cu inima uşoară, la pără­sirea concepţiei pe care se spriji­nă ordinea sa socială şi politică. Dar alţii răspund, că nici milioa­ne de oameni nu pot rămâne pe vecie sclavi şi că e cu neputinţă ca aceşti oameni, odată şi odată, să nu se îndrumeze spre concep­ţii care să le îngăduie speranţe şi să le promită o bună stare. A sunat ceasul unei serioase chibzuiri. Lumea trebuie să se obişnu­iască a considera, cu mintea li­beră şi inima deschisă, orice sis­tem de politică în stare să ofere leac unei situaţii ce nu mai poa­te dăinui. Şi nimeni nu a formulat mai bine această nevoie ca preşedin­tele Curţii Supreme a Statelor­ Unite, care, de curând, a rostit memorabilele cuvinte: „A întârzia experienţa în mate­rie economică şi socială, în­seamnă a lua o grea răspundere. „Refuzul de a întreprinde o experienţă poate avea cele mai nefaste urmări pentru o ţară... Cine vrea să păstreze rolul de conducător, trebuie să-şi umple mintea şi inima cu îndrăzneli”. Fără îndoială că libertatea e singura temelie pe care natura umană poate construi opera sa durabilă. Dar, pentru aceasta, libertatea trebuie să fie altceva decât un câmp de manevră oferit ambiţii­lor egoiste. Căci libertatea nu e­­xistă pentru un om, ci pentru toţi oamenii deopotrivă, — şi nu­mai omul liber, dar înzestrat cu o conştiinţă socială — speranţa lu­mii de mâine — poate deslega problemele, atât de complexe, ce se strâng în jurul său, din toate părţile, tot mai des şi tot mai mult. Mircea L'fores CEL MAI FANTASTIC TROC DI ISTORIA LUMII STATELE - UNITE VOR SA SCHIMBE MĂRFURI IN VALOARE DE 75­0 MILIOANE LIRE Statele-Unite sunt pe cale să realizeze cel mai fantastic schimb din istoria economiei. Preşedintele Truman a găsit o soluţie extraordinară pentru furniturile de război împrăş­tiate în toate ţările Europei, dar mai ales în Anglia şi cari formează imense depozite ne­utilizate, pe cari americanii ar fi urmat să le aducă înapoi în patrie. Aceste stoc­uri cuprind pro­dusele cele mai variate, înce­pând cu ghete, cauciucuri, ca­mioane şi terminând cu tancuri, motoare, avioane, etc. Europa nu dispune de dolari cu cari să poată e­umpăra ace­ste mărfuri cari se ridică la o valoare de 750 milioane lire sterline. De asemenea, Statele­ Unite nu sunt decise să pri­mească plata în diferitele de­vize europene ce s'ar oferi. Soluţia găsită de preşedintele Truman constă în schimbarea acestor mărfuri contra servicii şi avan­daţii economice şi co­merciale de cari americanii ar putea beneficia şi ariume: 1) Drepturi şi baze comer­ciale şi militare; 2) Tarife de protecţie; 8) B­urse şi fundaţii pentru cercetări culturale şi călătorii de studii; 4) înlesniri speciale acordate reprezentanţilor diplomatici. Mărfurile şi materialele aflate în Europa însumează 6 milioa­ne de tone, în valoare medie de 1000 dolari pe tonă sau în total 1.500.000.000 lire sterline, întrucât însă s-a socotit că numai jumătate din aceste stocuri pot fi folosite în timp de pace, mărfurile disponibile pentru schimb se cifrează la 750 milioane lire sterline. Diplomaţii americani sunt pe cale de­ a lua în primire aceste bunuri din şase ţări diferite. Pentru moment se procedează la catalogarea lor. Din produsele stocate, o par­te, îndeosebi tunurile, tancurile şi avioanele vor fi aduse înapoi în America, altele repartizate aliaţilor pentru a fi folosite de forţele militare de ocupaţie. ■ 1 Dar imensa majoritate a ace­stor stocuri, aflate în Anglia, Europa şi în Orientul Mijlociu vor fi licitate și adjudecate „celor cari oferă mai mult" în sensul mai sus arătat. Ceea ce interesează îndeosebi pe ameri­cani sunt bazele aeriene şi ele vor fi „negociate" cu un deose­bit interes. In nici un caz, stocurile tri­mise de americani în Europa nu vor fi vândute pe credit sau în schimbul unei alte valute de­cât dolari. S. Str. O delegaţie economică şi culturală ungară vine în România . SOFIA 30 (Rador). — După cum anunţă corespondentul Agenţiei franceze de Presă, o delegaţie eco­nomică şi culturală ungară va in­­siita Bulgaria la sfârşitul lunii No­­imbrie, spre a informa guvernul bulgar asupra posibilităţilor­­de a restabili legăturile economice şi culturale dintre cele două ţări. Delegaţia va vizita deasemenea România şi Iugoslavia. INDUSTRIEI Şl FINANŢE) Str. Sărindar 15 Tel 3.05.44 Ji 1 WEME T94S ” •r ' v'Vn \xp Ti şîră*vâmi,r, 2 I A R'U L Timplin ultimele ştiri interne şi externe PUBLICITATEA primeşte la administraţia ziarulo! la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS“ S. A. înscris sub Nr. Crib. Ufan Redactor responsabil : AL. PETROVICI se si p­iaţa MARŢI 30 OCTOMVRIE Bursa­ ­Acalmia s'a menţinut şi în târgul de Marţi. Rezerva cere­rilor şi o ofertă redusă au ca­racterizat o bursă afectată de o tendinţă slabă. Unele transac­­ţiuni mai vii nu au putut schim­ba tonul şi orientarea Bursei. Este drept însă că tocmai această reţinere afirmă o tehni­citate solidă a cursurilor, res­pectiv o rezistentă de la care poate decurge o eventuală re­dresare. Scăderile cotelor valorilor cu venit variabil au fost mode­rate. In compartimentul efectelor publice activitate oarecum mai vie, totuși cu rezultate sub aș­teptări, împrumutul Refacerii Nationale In bursa oficială s'au de­­svultat intensa negocieri asupra eletantelor titluri provizorii emisiunea T­u­­curesti, nrM căror cursuri au sporit substanţial şi e­­misiunea Provincie şi-a ameliorat poziţia, însă mai puţin negociată. Medaliile după c­e au înregistrat scăderi de preţuri, au recuperat par­­ţial din pierderi. Tratativele cu Ceho­slovacia Tratativele economice cu Ce­hoslovacia continuă într'un ritm satisfăcător. După discu­ţiiunile avute până în prezent cele do­u­ă delegaţii au reuşit să înlăture unele dificultăţi ce stăteau la baza viitorului acord. Tratativele vor mai dura cir­ca 10 zile pentru a se putea pune la punct toate chesteri­le tehnice. După modul cum de­curg aceste tratative şi înţele­gerea stabilită până în prezent, se crede că acordul economic cu Cehoslovacia se va încheia pe baze foarte largi. Circulaţia produselor alimentare lăsată li­beră la... Craiova Cotidianul „Situaţia" din Craiova în număr­ul său din 28 octombrie a. c., publică urmă­torul comunicat al d-lui D. Cumpănaşu, prefectul judeţu-­­­ui Dolj:­­ „Reprezentanţii tuturor gru­părilor politice care colaborea­ză în guvern, întruniţi în şe­dinţa consiliului politic de sub preşedinţia d-lui prefect al ju­­­deţuilui în ziua de 25 octombrie 1945, au hotărît să lase liberă circulaţia produselor al­im­­en­ta­re. „ In consecinţă desfacerea ali­mentelor de tot felul se va face direct de producători pe pieţele Craiovei, la liberă concurenţă". Oltenii nu se desmint... Necesităţile industri­ei textile de bumbac Industria textilă de bumbac a înaintat subsecretariatului de stat al aprovizionării, tabele de necesităţile de materii chi­mice. Aceste necesități simt : 1.500.000—2 mii. kgr. sodă cal­cinată, 1.500.000—2 mii. kg. sodă caustică, 200.000 sare Glau­ber, 120 vagoane făină cartofi, 15 vag. amidon de grâu, 20.000 kgr. stokotablete, 32 vag. să­pun, 10 vag. Cetilangunii, 30 vag. Ralia C., 2 vag. Tanawax, 15.000 kgr. Biolase C. 12, 30.000 kgr. glucoză, 30.000 kgr. dextri­­nă, 10.000 kgr. clei, 30 vag. gli­­cerinat,1­20.000 kgr. ulei turcesc, 300.000 kgr. culori de stulf, 120.000 kgr. indanthren,­ 5. 000.000 kgr. sul­fură de sodiu, 180—200.000 kgr. hidrosulfit. Majoritatea acestor materiale se fabrică in tară. S* de pielărie tehnică In ceea ce priveşte necesită­ţile de pielărie tehnică, acestea ar fi următoarele: 1.000—1.700 deşeuri talpă, 70.000 bucăţi curele bătaie, 70—80.000 bucăţi pichete, 28— 30.000 metri curele de transmi­siune.­­ Rectifi­carea preţului la paeie de in şi câne­pă Sesizat de topitorii de in şi cânepă, Institutul Naţional­ al Cooperaţiei a hotărît să inter­vină la Comisariatul general al preţurilor pentru a obţine o rectificare a preţului la paeie de in şi cânepă din actuala re­coltă. Pentru a se evita erori, s-a hotărît să se ia ca bază: Paeie de cânepă egal cu pre­­­ţul sfeclei de zahăr, paeie de in cu 50 la sută în plus. Credite la CEC pentru filaturii Filatorii de bumbac tra­tează actualmente cu conducătorii CEC-ului pentru obţinerea unui important credit, contra paj de bumbac sovietic. Tratativele sunt foarte avansate. Sosirile de bumbac sovietic In ultimele 3 luni au sosit în ţară circa 12 milioane kgr. bumbac sovietic. Problema cărbunilor Problema cărbunilor, preocu­pă în momentul de faţă, în cel mai înalt grad, cercurile indu­striale şi economice româneşti. Intr'un raport, primit dela cercul regional „Valea Ji­ului“, se face cunoscut că există o rezervă posibilă de 1.515 miliar­de tone. În situaţia actuală dacă s'ar dispune de mâna de lucru, pro­ducţia s'ar putea ridica la 9000- 10.000 tone pe zi, adică 3 mi­lioane tone pe an, în care caz rezerva ar ajunge pentr­u o pe­rioadă de 500 ani. Vânzări publice de ar­­fiuni ne­cotate Pentru ziua de 2 Noembrie a.c. au fost anunţate următoa­rele vânzări de acţiuni neco­tate: Industria electrică Română 25.000 acţiuni Banca de industrie şi scont 10.000 acţiuni Seta S. A. 4.900 „ Banca Viulcan 4.600 „ B-ca Agrară Cluj 2.000 Soc. Rom. Cons. 2.000 Lampadar 1.600 In­trep. g-rale Ti­­beriu Eremie 1.040 acţiuni Româno - Belgiană de Petrol 1.000 acţiuni Forestiera Nord 1.000 „ Ţesătoria M-nică 754 „ Colorom 560 „ Banca Viticolă 500 Soc. ptr corn. imob. 500 Prel. Românească 450 Victoria Agricolă 820 Socofer 300 Marmorosch Blank & Co. 250 acţiuni Viscofex 150 Drajna 100 O MARE COMANDĂ DE TRACTOARE ŞI MAŞINI AGRICOLE FĂCUTĂ IN STRĂINĂTATE Câte tractoare avem în ţară. Centrele de maşini După informaţii centralizate la Ministerul agriculturii, avem as­tăzi în ţară 9.186 tractoare. Din a­­cestea 6.618 sunt în funcţiune, 2.239 reparabile şi 429 nerepara­­bile.. Din numărul total de tractoare 2690 au intrat în patrimoniul sta­tului, prin legea de reformă agra­ră, 410 aparţinând instituţiilor de stat înainte de reforma agrară, 4957 ale proprietarilor având sub 50 ha. teren arabil şi 650 aparţi­nând profesioniştilor. Tractoarele aparţinând Statului au fost repartizate până azi la 273 centre din 50 judeţe. Sunt în curs de organizare şi alte asemenea centre. Tractoarele aparţinând exploa­tatorilor, care fac arături la parti­culari nu au fost confiscate de stat. Marele neajuns al acestor trac­toare strânse de ici şi de colo este că sunt vechi şi de mărci şi tipuri foarte diferite Sunt peste 20 tipuri de trac­toare fără piese de schimb. Pen­­tru procurarea pieselor de schimb trebuesc făcute comenzi în străi­nătate. Pentru tractoarele Internaţio­nal piesele trebuesc comandate în Statele Unite. CENTRELE DE MAŞINI In ce priveşte înzestrarea cen­trelor de maşini ale Ministerului agriculturii cu alte maşini­Stua­­ţia se prezintă astfel: Au intrat în patrimoniul Statu­lui şi s’au repartizat la centre: 4672 semănători de cereale, 556 semănători de norumb, 301 prăşitori simple. 3076 prăsitori mecanice, gir vânturători. 062 trioare. 2002 batoze. 2002 batoze pentru trifoi. 116 batoze de porumb. 34 mașini combinate sece­tari-treerători. MECANIZAREA­ AGRICUL­TURII Pentru mecanizarea agriculturii în folosul marei masse a­­plugari­­lor mici. Statul a dat comandă fa­­­­briciilor din ţară pentru 5.000 tractoare şi 5.000 pluguri de trac­toare, 2.000 semănători pentru tractoare, 18.000 semănători pen­­tru tracţiune animală, 9290 grape, 11.070 prăşitoare 1.175.000 sape, 1.175.000 casmale, 200.000 lopeţi, 350.000 topoare, 358.000 târnăcoa­pe, 3.030 semănători de porumb plus batoze de porumb 1.990, ba­toze de cereale 109, 692 vântură­tori, 2515 tocători de nutreţ şi 205 prese de fân. Aceste mărfuri sunt în valoare de 50 miliarde lei. Fabricile din ţară au în curs de executare aceste comenzi. Unele fabrici merg încet cu fa­­bricațiunea din cauza liniei de materie primă. O MARE COMANDĂ FĂCUTĂ IN STRĂINĂTATE Afară de aceasta s’a mai dat mandat Institutului Naţional al Cooperaţiei să importe din străi-­ nătate: 20.000 pluguri, 10.000 grape, 10.000 prăşitori, 3.000 cultiva­toare, 3.000 tăvăluge, 4.000 semă­nători pentru cereale, 2.000 semă.. nători pentru porumb, 2.000 sece­­rători simple, 1.000 cositori, 300 secerători-legători (toate Mi frac­,­ţlune animaţi), f­ilm­e/tetoari,­ 300 pluguri de tractoare, 130 grape cu discuri, 50 semănători pentru tractoare, 3.000 batoze de cereale, 1.500 batoze pentru­ porumb, 500 batoze pentru floarea soarelui, 500 batoze pentru ricin, 150 trioare, 60 selectoare, 200 prese de fân, 100 maşini de dărăcit, 100 batoze de porumb, acţionate cu tractoare. O parte din aceste maşini agri­­cole se pot fabrica în Cehoslova­cia, U­ngar­ia, Suedia şi Elveţia. AJU­P. Transporturile de grâne sovietice pentru România Traiul Nou Ele­eri publică. In ziua de 25 Octombrie a so­­sit în portul Constanţa un nou transport de grâne din Uniunea Sovietică, destinat României. Din cele 28 vagoane, cât cuprinde transportul, o bună parte va lua drumu­l Bucureştilor. Acest lot de grâne, care împreună cu cele precedente, se ridică la 73.200 tone, adică un sfert din cantita­tea făgăduită, va contribui la uşurarea greutăţilor de aprovi­zionare a populaţiei din Româ­nia cu alimentul de bază — pâi­nea. Alte transporturi de grâne sunt pe­­dium­. Poporul român are încă odată prilejul să se convingă de promptitudinea şi căldura cu ca­re U.R.S.S.­­înţelege să-şi ajute prietenii. Dar nu numai atât. El poate să întrevadă consecin­ţele binefăcătoare pe care le vor avea legăturile strânse economi­ce cu Uniunea Sovietică,­ legă­turi care se vor consolida tot mai mult, după cum o dove­deşte şi înfiinţarea unui şir în­treg de societăţi comerciale şi financiare comune. . Atitudinea Uniunii Sovietice,­­ faţă de România, atitudine care reese din toate actele de înţe­legere şi ajutorare a acestei ţări decurge din însuşi chipul cum Ţara Sovietelor priv­eşte relaţiile între popoare. Să amintim, pentru a ilustra cele spuse, numai un singur fapt istoric. In anul 1919, când tâ­nărul stat sovietic se lupta cu cele mai mari greutăţi, fiind îm­presurat din toate părţile de duş­­mani superiori în toate privin­ţele, şi în timp ce ţara era chi­nuită de o foamete îngrozitoare, Lenin a găsit de datoria po­porului rus să trim­eată vagoane de grâu poporului german înfo­metat. Concepţia de solidaritate in­ternaţională a animat perma­nent gândul şi faptele poporului sovietic. Şi oricând condiţiile au îngăduit-o, ţara noastră a dat dovadă de aceasta. Mai intervine şi alt factor, ca­re ne permite cel mai bine să realizăm acest deziderat moral Acţiunile de ajutorare pornite de statul nostru exprimă dorinţa întregului popor, care dă chiar din strictul necesar spre a uşura situaţia poporului prieten în ne­voie. Fireşte că imboldul pen­tru o astfel de acţiune nu poate fi profitul sau un interes îngust, ci este interesul general al ,po­poarelor, dictat de conştiinţa mo­rală. Poporul sovietic dă o­­expre­­siune practică acestei, conştiinţe morale. El știe că ajutând Ro­mâniei democratice, ajută cauza păcii și progresului general. JHJ—!!------LJBSaBBBai-----JglW La 1 Noembrie începe liberarea titlurilor im­printului refacerii Direcţiunea generală a datoriei publice, din ministerul finanţelor face cunoscut deţinătorilor de chi­­tanţe-titluri provizorii ale împru­mutului Refacerii Naţionale din 191­5, că la 1 Noembrie 191­5 în-­­cepe eliberară titlurilor definitive. începând de la această dată, pose­sorii de chitanţe pot solicita titluri­le definitive prin oricare adminis­traţie financiară din ţară, depu­nând în acest scop chitanţele-titluri provizorii însoţite de câte o cerere, timbrată, întocmită pe formularele tip ce se pot obţine­ în mod gratuit dela Administraţiile Financiare,Care vor da fiecărui deponent ’ indicaţiuni asupra modului curii trebue complac­tată cererea. , , Chitanţele depuse vor fi anulţite de către administraţie, iar în schim­bul lor, deponentul va primi o d­o­vad­ă de primire, de care se va ser­vi, în faţa aceleaşi administraţii fi­nanciare, la data când va fi înştiin­ţat să se prezinte pentru ridicarea titlurilor definitive. V. Scurte ştiri externe In Belgia, opinia publică e fră­mântată de problema Valoniei, re­giune de limbă franceză care vrea să se separe de Belgia flamandă. Se duc diferite discuţii în care se preconizează fie o Valonie in­dependentă, fie încorporarea Va­­loniei la Franţa. D. Azzam, secretarul Ligii A­­rabe a avut o întrevedere cu d. Bevin. La Cairo are loc o confe­rință a Ligei. Generalul Abe ,Shimmler­ ul Ja­poniei, a fost arestat din ordinul generalului Mac Arthur. Se pare că Abe și Gestapo-ul japonez con­tinuau să activeze clandestin, tr­­in cei 1,5 milioane francezi, lucrători sau prizonieri de război, aflaţi în Germania, au fost repa­triaţi până acum 1,5 milioane. ★ Se aşteaptă sosirea la Washing­ton a generalului Mac Arthur, care va expune Congresului situa­ţia din Pacific. Ştirea că d. Atdlee urmează să sosească la Washington a fost foarte favorabil primită de mem­brii Congresului. ★ La Leningrad se va redeschide muzeul Ermitage, cel mai mare muzeu din U.R.S.S. numărând pe­ste 1.500.000 obiecte, în special co­lecţii de picturi fie mare valoare. ★ Prezidiumul Scundinei iugosla­ve a adoptat diferite legi relative la bugetul Statului, sistemele de credite şi impozite directe.­­ D. Pleven, ministrul de finanţe francez a desminţit ştirile referi­toare la devalorizarea francului. •­ Regele Leopold a trimes guver­nului belgian un răspuns scris la ultimele documente produse con­tra sa. UNRRA va trimite în Slovacia 60.000 tone de provizii în fiecare din lunile de iarnă pentru a ajuta regiunile slovace pustiite de răz­­­­boi.­­ Guvernul englez a înfrânt opo­ziţia în chestiunea naţionalizării Băncii Angliei, având 348 voturi contra 133.# Avocaţii lui Laval au început o campanie pentru rejudecarea pro­cesului, depunând apărarea scrisă de Laval în închisoare. al7mml"din LONDRA 30 i'Rador). — Sir Ben Smith, ministrul britanic al alimentației, a declarat într’un răspuns scris dat unei întrebări pusă în Camera Comunelor că următoarele cantităţi’'de alimen­te au fost trimise din Anglia, în Europa după­ terminarea ope­raţiunilor de împrumut­ şi închi­riere: grăsimi — 3.840 de tone; zahăr — 16.054 tone; carne’con­­servată — 9.216 tone­; peşte —­­86 de tone; fructe uscate—1.455 de tone; ceai — tq­8 tone şi biscuiţi —2.000 tone. •¥ ★ ★ . . *. ..­ft * LA SOFIA B Eitip-3 continuă întrevederile SOFIA 30 (Rador). — D. Marti Ethridge, trimisul special al State­lor Unite în Bulgaria, a avut Marti o întrevedere cu generalul Birius­soff, președinte adjunct al Comi­siei de control tiRcfa din Bulgaria. — SOFIA 30 (Rador).— Onnespon*­dentul Agenției Havas comunică: D. Mark Ethridge, trimisul spe­cial al preşedintelui Truman a a­­vut Duminică întrevederi cu mai mulţi membri ai guvernului şi au diferiţi fruntaşi ai opoziţiei

Next