Argus, noiembrie 1945 (Anul 34, nr. 9716-9741)
1945-11-01 / nr. 9716
ANUL XXXIV Nr. 9716 CONŞTIINŢĂ SOCIALĂ Una din cele mai gingaşe şi totodată serioase probleme, ce frământă, azi, Statele Unite, e aceia a nepotrivirii dintre puterea de producţie a poporului american şi capacitatea sa de consumaţie. Pe vremea când metodele industriale şi agricole erau simple şi locale, această anomalie era cu neputinţă. Dar, revoluţia industrială, care s’a produs concomitent cu întinderea considerabilă a puriterii umane asupra forţelor naturii, cu desvaltarea producţiei în massă şi cu multiplicarea mijloacelor de comunicaţie, a năpădit ţara cu un număr nesfârşit de articole, care măresc plăcerea şi confortul vieţii de toate zilele. Şi totuşi, în faţa acestui uriaş val de lucruri superflue, câte milioane de oameni nu stau neputincioşi, câte milioane de oameni necăjiţi n’au nici măcar cu ce să-şi procure strictul necesar umilei lor vieţi? Nu e oare evident că ceva putred stăpâneşte structura economică a Statelor Unite? Această constatare invită pe conducătorii americani să se gândească serios la chestiunea cea mai importantă pe care o poate pume o societate organizată şi anume, aceia de a şti dacă mai trebue să se păstreze credinţa istorică în libertate şi în instituţiunile sociale şi politice cărora ea le-a dat fiinţă. Sau dacă, părăsind această credinţă, lumea trebuie să se ralieze la acea mare forţă, „care vine — cum spunem noi europenii — de la răsărit”, şi tinde să ia locul libertăţii, — aşa cum o concepuse clasicul liberalism de odinioară. Un popor disciplinat — spun unii — conştient de trecutul său istoric, de desvoltarea sa şi de marile sale înfăptuiri nu se poate hotărî, cu inima uşoară, la părăsirea concepţiei pe care se sprijină ordinea sa socială şi politică. Dar alţii răspund, că nici milioane de oameni nu pot rămâne pe vecie sclavi şi că e cu neputinţă ca aceşti oameni, odată şi odată, să nu se îndrumeze spre concepţii care să le îngăduie speranţe şi să le promită o bună stare. A sunat ceasul unei serioase chibzuiri. Lumea trebuie să se obişnuiască a considera, cu mintea liberă şi inima deschisă, orice sistem de politică în stare să ofere leac unei situaţii ce nu mai poate dăinui. Şi nimeni nu a formulat mai bine această nevoie ca preşedintele Curţii Supreme a Statelor Unite, care, de curând, a rostit memorabilele cuvinte: „A întârzia experienţa în materie economică şi socială, înseamnă a lua o grea răspundere. „Refuzul de a întreprinde o experienţă poate avea cele mai nefaste urmări pentru o ţară... Cine vrea să păstreze rolul de conducător, trebuie să-şi umple mintea şi inima cu îndrăzneli”. Fără îndoială că libertatea e singura temelie pe care natura umană poate construi opera sa durabilă. Dar, pentru aceasta, libertatea trebuie să fie altceva decât un câmp de manevră oferit ambiţiilor egoiste. Căci libertatea nu există pentru un om, ci pentru toţi oamenii deopotrivă, — şi numai omul liber, dar înzestrat cu o conştiinţă socială — speranţa lumii de mâine — poate deslega problemele, atât de complexe, ce se strâng în jurul său, din toate părţile, tot mai des şi tot mai mult. Mircea L'fores CEL MAI FANTASTIC TROC DI ISTORIA LUMII STATELE - UNITE VOR SA SCHIMBE MĂRFURI IN VALOARE DE 750 MILIOANE LIRE Statele-Unite sunt pe cale să realizeze cel mai fantastic schimb din istoria economiei. Preşedintele Truman a găsit o soluţie extraordinară pentru furniturile de război împrăştiate în toate ţările Europei, dar mai ales în Anglia şi cari formează imense depozite neutilizate, pe cari americanii ar fi urmat să le aducă înapoi în patrie. Aceste stocuri cuprind produsele cele mai variate, începând cu ghete, cauciucuri, camioane şi terminând cu tancuri, motoare, avioane, etc. Europa nu dispune de dolari cu cari să poată eumpăra aceste mărfuri cari se ridică la o valoare de 750 milioane lire sterline. De asemenea, Statele Unite nu sunt decise să primească plata în diferitele devize europene ce s'ar oferi. Soluţia găsită de preşedintele Truman constă în schimbarea acestor mărfuri contra servicii şi avandaţii economice şi comerciale de cari americanii ar putea beneficia şi ariume: 1) Drepturi şi baze comerciale şi militare; 2) Tarife de protecţie; 8) Burse şi fundaţii pentru cercetări culturale şi călătorii de studii; 4) înlesniri speciale acordate reprezentanţilor diplomatici. Mărfurile şi materialele aflate în Europa însumează 6 milioane de tone, în valoare medie de 1000 dolari pe tonă sau în total 1.500.000.000 lire sterline, întrucât însă s-a socotit că numai jumătate din aceste stocuri pot fi folosite în timp de pace, mărfurile disponibile pentru schimb se cifrează la 750 milioane lire sterline. Diplomaţii americani sunt pe cale de a lua în primire aceste bunuri din şase ţări diferite. Pentru moment se procedează la catalogarea lor. Din produsele stocate, o parte, îndeosebi tunurile, tancurile şi avioanele vor fi aduse înapoi în America, altele repartizate aliaţilor pentru a fi folosite de forţele militare de ocupaţie. ■ 1 Dar imensa majoritate a acestor stocuri, aflate în Anglia, Europa şi în Orientul Mijlociu vor fi licitate și adjudecate „celor cari oferă mai mult" în sensul mai sus arătat. Ceea ce interesează îndeosebi pe americani sunt bazele aeriene şi ele vor fi „negociate" cu un deosebit interes. In nici un caz, stocurile trimise de americani în Europa nu vor fi vândute pe credit sau în schimbul unei alte valute decât dolari. S. Str. O delegaţie economică şi culturală ungară vine în România . SOFIA 30 (Rador). — După cum anunţă corespondentul Agenţiei franceze de Presă, o delegaţie economică şi culturală ungară va insiita Bulgaria la sfârşitul lunii Noimbrie, spre a informa guvernul bulgar asupra posibilităţilorde a restabili legăturile economice şi culturale dintre cele două ţări. Delegaţia va vizita deasemenea România şi Iugoslavia. INDUSTRIEI Şl FINANŢE) Str. Sărindar 15 Tel 3.05.44 Ji 1 WEME T94S ” •r ' v'Vn \xp Ti şîră*vâmi,r, 2 I A R'U L Timplin ultimele ştiri interne şi externe PUBLICITATEA primeşte la administraţia ziarulo! la toate agenţiile de publicitate. Proprietar: „ARGUS“ S. A. înscris sub Nr. Crib. Ufan Redactor responsabil : AL. PETROVICI se si piaţa MARŢI 30 OCTOMVRIE Bursa Acalmia s'a menţinut şi în târgul de Marţi. Rezerva cererilor şi o ofertă redusă au caracterizat o bursă afectată de o tendinţă slabă. Unele transacţiuni mai vii nu au putut schimba tonul şi orientarea Bursei. Este drept însă că tocmai această reţinere afirmă o tehnicitate solidă a cursurilor, respectiv o rezistentă de la care poate decurge o eventuală redresare. Scăderile cotelor valorilor cu venit variabil au fost moderate. In compartimentul efectelor publice activitate oarecum mai vie, totuși cu rezultate sub așteptări, împrumutul Refacerii Nationale In bursa oficială s'au desvultat intensa negocieri asupra eletantelor titluri provizorii emisiunea Tucuresti, nrM căror cursuri au sporit substanţial şi emisiunea Provincie şi-a ameliorat poziţia, însă mai puţin negociată. Medaliile după ce au înregistrat scăderi de preţuri, au recuperat parţial din pierderi. Tratativele cu Cehoslovacia Tratativele economice cu Cehoslovacia continuă într'un ritm satisfăcător. După discuţiiunile avute până în prezent cele două delegaţii au reuşit să înlăture unele dificultăţi ce stăteau la baza viitorului acord. Tratativele vor mai dura circa 10 zile pentru a se putea pune la punct toate chesterile tehnice. După modul cum decurg aceste tratative şi înţelegerea stabilită până în prezent, se crede că acordul economic cu Cehoslovacia se va încheia pe baze foarte largi. Circulaţia produselor alimentare lăsată liberă la... Craiova Cotidianul „Situaţia" din Craiova în numărul său din 28 octombrie a. c., publică următorul comunicat al d-lui D. Cumpănaşu, prefectul judeţu-ui Dolj: „Reprezentanţii tuturor grupărilor politice care colaborează în guvern, întruniţi în şedinţa consiliului politic de sub preşedinţia d-lui prefect al judeţuilui în ziua de 25 octombrie 1945, au hotărît să lase liberă circulaţia produselor alimentare. „ In consecinţă desfacerea alimentelor de tot felul se va face direct de producători pe pieţele Craiovei, la liberă concurenţă". Oltenii nu se desmint... Necesităţile industriei textile de bumbac Industria textilă de bumbac a înaintat subsecretariatului de stat al aprovizionării, tabele de necesităţile de materii chimice. Aceste necesități simt : 1.500.000—2 mii. kgr. sodă calcinată, 1.500.000—2 mii. kg. sodă caustică, 200.000 sare Glauber, 120 vagoane făină cartofi, 15 vag. amidon de grâu, 20.000 kgr. stokotablete, 32 vag. săpun, 10 vag. Cetilangunii, 30 vag. Ralia C., 2 vag. Tanawax, 15.000 kgr. Biolase C. 12, 30.000 kgr. glucoză, 30.000 kgr. dextrină, 10.000 kgr. clei, 30 vag. glicerinat,120.000 kgr. ulei turcesc, 300.000 kgr. culori de stulf, 120.000 kgr. indanthren, 5. 000.000 kgr. sulfură de sodiu, 180—200.000 kgr. hidrosulfit. Majoritatea acestor materiale se fabrică in tară. S* de pielărie tehnică In ceea ce priveşte necesităţile de pielărie tehnică, acestea ar fi următoarele: 1.000—1.700 deşeuri talpă, 70.000 bucăţi curele bătaie, 70—80.000 bucăţi pichete, 28— 30.000 metri curele de transmisiune. Rectificarea preţului la paeie de in şi cânepă Sesizat de topitorii de in şi cânepă, Institutul Naţional al Cooperaţiei a hotărît să intervină la Comisariatul general al preţurilor pentru a obţine o rectificare a preţului la paeie de in şi cânepă din actuala recoltă. Pentru a se evita erori, s-a hotărît să se ia ca bază: Paeie de cânepă egal cu preţul sfeclei de zahăr, paeie de in cu 50 la sută în plus. Credite la CEC pentru filaturii Filatorii de bumbac tratează actualmente cu conducătorii CEC-ului pentru obţinerea unui important credit, contra paj de bumbac sovietic. Tratativele sunt foarte avansate. Sosirile de bumbac sovietic In ultimele 3 luni au sosit în ţară circa 12 milioane kgr. bumbac sovietic. Problema cărbunilor Problema cărbunilor, preocupă în momentul de faţă, în cel mai înalt grad, cercurile industriale şi economice româneşti. Intr'un raport, primit dela cercul regional „Valea Jiului“, se face cunoscut că există o rezervă posibilă de 1.515 miliarde tone. În situaţia actuală dacă s'ar dispune de mâna de lucru, producţia s'ar putea ridica la 9000- 10.000 tone pe zi, adică 3 milioane tone pe an, în care caz rezerva ar ajunge pentru o perioadă de 500 ani. Vânzări publice de arfiuni necotate Pentru ziua de 2 Noembrie a.c. au fost anunţate următoarele vânzări de acţiuni necotate: Industria electrică Română 25.000 acţiuni Banca de industrie şi scont 10.000 acţiuni Seta S. A. 4.900 „ Banca Viulcan 4.600 „ B-ca Agrară Cluj 2.000 Soc. Rom. Cons. 2.000 Lampadar 1.600 Intrep. g-rale Tiberiu Eremie 1.040 acţiuni Româno - Belgiană de Petrol 1.000 acţiuni Forestiera Nord 1.000 „ Ţesătoria M-nică 754 „ Colorom 560 „ Banca Viticolă 500 Soc. ptr corn. imob. 500 Prel. Românească 450 Victoria Agricolă 820 Socofer 300 Marmorosch Blank & Co. 250 acţiuni Viscofex 150 Drajna 100 O MARE COMANDĂ DE TRACTOARE ŞI MAŞINI AGRICOLE FĂCUTĂ IN STRĂINĂTATE Câte tractoare avem în ţară. Centrele de maşini După informaţii centralizate la Ministerul agriculturii, avem astăzi în ţară 9.186 tractoare. Din acestea 6.618 sunt în funcţiune, 2.239 reparabile şi 429 nereparabile.. Din numărul total de tractoare 2690 au intrat în patrimoniul statului, prin legea de reformă agrară, 410 aparţinând instituţiilor de stat înainte de reforma agrară, 4957 ale proprietarilor având sub 50 ha. teren arabil şi 650 aparţinând profesioniştilor. Tractoarele aparţinând Statului au fost repartizate până azi la 273 centre din 50 judeţe. Sunt în curs de organizare şi alte asemenea centre. Tractoarele aparţinând exploatatorilor, care fac arături la particulari nu au fost confiscate de stat. Marele neajuns al acestor tractoare strânse de ici şi de colo este că sunt vechi şi de mărci şi tipuri foarte diferite Sunt peste 20 tipuri de tractoare fără piese de schimb. Pentru procurarea pieselor de schimb trebuesc făcute comenzi în străinătate. Pentru tractoarele Internaţional piesele trebuesc comandate în Statele Unite. CENTRELE DE MAŞINI In ce priveşte înzestrarea centrelor de maşini ale Ministerului agriculturii cu alte maşiniStuaţia se prezintă astfel: Au intrat în patrimoniul Statului şi s’au repartizat la centre: 4672 semănători de cereale, 556 semănători de norumb, 301 prăşitori simple. 3076 prăsitori mecanice, gir vânturători. 062 trioare. 2002 batoze. 2002 batoze pentru trifoi. 116 batoze de porumb. 34 mașini combinate secetari-treerători. MECANIZAREA AGRICULTURII Pentru mecanizarea agriculturii în folosul marei masse aplugarilor mici. Statul a dat comandă fabriciilor din ţară pentru 5.000 tractoare şi 5.000 pluguri de tractoare, 2.000 semănători pentru tractoare, 18.000 semănători pentru tracţiune animală, 9290 grape, 11.070 prăşitoare 1.175.000 sape, 1.175.000 casmale, 200.000 lopeţi, 350.000 topoare, 358.000 târnăcoape, 3.030 semănători de porumb plus batoze de porumb 1.990, batoze de cereale 109, 692 vânturători, 2515 tocători de nutreţ şi 205 prese de fân. Aceste mărfuri sunt în valoare de 50 miliarde lei. Fabricile din ţară au în curs de executare aceste comenzi. Unele fabrici merg încet cu fabricațiunea din cauza liniei de materie primă. O MARE COMANDĂ FĂCUTĂ IN STRĂINĂTATE Afară de aceasta s’a mai dat mandat Institutului Naţional al Cooperaţiei să importe din străi- nătate: 20.000 pluguri, 10.000 grape, 10.000 prăşitori, 3.000 cultivatoare, 3.000 tăvăluge, 4.000 semănători pentru cereale, 2.000 semă.. nători pentru porumb, 2.000 secerători simple, 1.000 cositori, 300 secerători-legători (toate Mi frac,ţlune animaţi), filme/tetoari, 300 pluguri de tractoare, 130 grape cu discuri, 50 semănători pentru tractoare, 3.000 batoze de cereale, 1.500 batoze pentru porumb, 500 batoze pentru floarea soarelui, 500 batoze pentru ricin, 150 trioare, 60 selectoare, 200 prese de fân, 100 maşini de dărăcit, 100 batoze de porumb, acţionate cu tractoare. O parte din aceste maşini agricole se pot fabrica în Cehoslovacia, Ungaria, Suedia şi Elveţia. AJUP. Transporturile de grâne sovietice pentru România Traiul Nou Eleeri publică. In ziua de 25 Octombrie a sosit în portul Constanţa un nou transport de grâne din Uniunea Sovietică, destinat României. Din cele 28 vagoane, cât cuprinde transportul, o bună parte va lua drumul Bucureştilor. Acest lot de grâne, care împreună cu cele precedente, se ridică la 73.200 tone, adică un sfert din cantitatea făgăduită, va contribui la uşurarea greutăţilor de aprovizionare a populaţiei din România cu alimentul de bază — pâinea. Alte transporturi de grâne sunt pedium. Poporul român are încă odată prilejul să se convingă de promptitudinea şi căldura cu care U.R.S.S.înţelege să-şi ajute prietenii. Dar nu numai atât. El poate să întrevadă consecinţele binefăcătoare pe care le vor avea legăturile strânse economice cu Uniunea Sovietică, legături care se vor consolida tot mai mult, după cum o dovedeşte şi înfiinţarea unui şir întreg de societăţi comerciale şi financiare comune. . Atitudinea Uniunii Sovietice, faţă de România, atitudine care reese din toate actele de înţelegere şi ajutorare a acestei ţări decurge din însuşi chipul cum Ţara Sovietelor priveşte relaţiile între popoare. Să amintim, pentru a ilustra cele spuse, numai un singur fapt istoric. In anul 1919, când tânărul stat sovietic se lupta cu cele mai mari greutăţi, fiind împresurat din toate părţile de duşmani superiori în toate privinţele, şi în timp ce ţara era chinuită de o foamete îngrozitoare, Lenin a găsit de datoria poporului rus să trimeată vagoane de grâu poporului german înfometat. Concepţia de solidaritate internaţională a animat permanent gândul şi faptele poporului sovietic. Şi oricând condiţiile au îngăduit-o, ţara noastră a dat dovadă de aceasta. Mai intervine şi alt factor, care ne permite cel mai bine să realizăm acest deziderat moral Acţiunile de ajutorare pornite de statul nostru exprimă dorinţa întregului popor, care dă chiar din strictul necesar spre a uşura situaţia poporului prieten în nevoie. Fireşte că imboldul pentru o astfel de acţiune nu poate fi profitul sau un interes îngust, ci este interesul general al ,popoarelor, dictat de conştiinţa morală. Poporul sovietic dă oexpresiune practică acestei, conştiinţe morale. El știe că ajutând României democratice, ajută cauza păcii și progresului general. JHJ—!!------LJBSaBBBai-----JglW La 1 Noembrie începe liberarea titlurilor imprintului refacerii Direcţiunea generală a datoriei publice, din ministerul finanţelor face cunoscut deţinătorilor de chitanţe-titluri provizorii ale împrumutului Refacerii Naţionale din 1915, că la 1 Noembrie 1915 în-cepe eliberară titlurilor definitive. începând de la această dată, posesorii de chitanţe pot solicita titlurile definitive prin oricare administraţie financiară din ţară, depunând în acest scop chitanţele-titluri provizorii însoţite de câte o cerere, timbrată, întocmită pe formularele tip ce se pot obţine în mod gratuit dela Administraţiile Financiare,Care vor da fiecărui deponent ’ indicaţiuni asupra modului curii trebue complactată cererea. , , Chitanţele depuse vor fi anulţite de către administraţie, iar în schimbul lor, deponentul va primi o dovadă de primire, de care se va servi, în faţa aceleaşi administraţii financiare, la data când va fi înştiinţat să se prezinte pentru ridicarea titlurilor definitive. V. Scurte ştiri externe In Belgia, opinia publică e frământată de problema Valoniei, regiune de limbă franceză care vrea să se separe de Belgia flamandă. Se duc diferite discuţii în care se preconizează fie o Valonie independentă, fie încorporarea Valoniei la Franţa. D. Azzam, secretarul Ligii Arabe a avut o întrevedere cu d. Bevin. La Cairo are loc o conferință a Ligei. Generalul Abe ,Shimmler ul Japoniei, a fost arestat din ordinul generalului Mac Arthur. Se pare că Abe și Gestapo-ul japonez continuau să activeze clandestin, trin cei 1,5 milioane francezi, lucrători sau prizonieri de război, aflaţi în Germania, au fost repatriaţi până acum 1,5 milioane. ★ Se aşteaptă sosirea la Washington a generalului Mac Arthur, care va expune Congresului situaţia din Pacific. Ştirea că d. Atdlee urmează să sosească la Washington a fost foarte favorabil primită de membrii Congresului. ★ La Leningrad se va redeschide muzeul Ermitage, cel mai mare muzeu din U.R.S.S. numărând peste 1.500.000 obiecte, în special colecţii de picturi fie mare valoare. ★ Prezidiumul Scundinei iugoslave a adoptat diferite legi relative la bugetul Statului, sistemele de credite şi impozite directe. D. Pleven, ministrul de finanţe francez a desminţit ştirile referitoare la devalorizarea francului. • Regele Leopold a trimes guvernului belgian un răspuns scris la ultimele documente produse contra sa. UNRRA va trimite în Slovacia 60.000 tone de provizii în fiecare din lunile de iarnă pentru a ajuta regiunile slovace pustiite de război. Guvernul englez a înfrânt opoziţia în chestiunea naţionalizării Băncii Angliei, având 348 voturi contra 133.# Avocaţii lui Laval au început o campanie pentru rejudecarea procesului, depunând apărarea scrisă de Laval în închisoare. al7mml"din LONDRA 30 i'Rador). — Sir Ben Smith, ministrul britanic al alimentației, a declarat într’un răspuns scris dat unei întrebări pusă în Camera Comunelor că următoarele cantităţi’'de alimente au fost trimise din Anglia, în Europa după terminarea operaţiunilor de împrumut şi închiriere: grăsimi — 3.840 de tone; zahăr — 16.054 tone; carne’conservată — 9.216 tone; peşte —86 de tone; fructe uscate—1.455 de tone; ceai — tq8 tone şi biscuiţi —2.000 tone. •¥ ★ ★ . . *. ..ft * LA SOFIA B Eitip-3 continuă întrevederile SOFIA 30 (Rador). — D. Marti Ethridge, trimisul special al Statelor Unite în Bulgaria, a avut Marti o întrevedere cu generalul Biriussoff, președinte adjunct al Comisiei de control tiRcfa din Bulgaria. — SOFIA 30 (Rador).— Onnespon*dentul Agenției Havas comunică: D. Mark Ethridge, trimisul special al preşedintelui Truman a avut Duminică întrevederi cu mai mulţi membri ai guvernului şi au diferiţi fruntaşi ai opoziţiei