Argus, decembrie 1945 (Anul 34, nr. 9742-9760)

1945-12-01 / nr. 9742

ANUL XXXIV Nr. 974« CITIT» 9i răspândiţi ZIARUL Timpul ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE d­in strainatate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale peatru bănci, societăţi şi autorităţi 40.000 anual, cu plate diferenţei unei eventuale majorări a tarifului. In țară­­ luni 5060 lei ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI BIROURILE: Stabilitate şi stabilizare " La prima vedere, s’ar părea că, în titlul acestor rânduri e vorba de un pleonasm, stabilitate şi stabilizare fiind sinonime. Cu toate,acestea, nu este aşa, pen­­tru că stabilizare presupune ope­raţiunea monetară propriu zisă. In timp ce stabilitatea este feno­menul economic, graţie căruia oscilaţiile se restrâng la Unii mi­nime, garantând astfel o des­­voltare armonioasă a producţiei şi consumaţiei. Ceiace s’ar putea discuta ar îî ce anume trebuie realizat mai întâi pentru a readuce maşina economică şi puterea de cum­părare la nivelul dorit, de toată lumea producătoare şi consuma­toare, trebuie, cu alte cuvinte, realizate mai întâi stabilizarea, sau aceasta trebue să fie pre­cedată de stabilitate? Experienţa stabilizărilor făcute în mai toate ţările europene după războiul trecut, au arătat că până când nu s-a realizat o stabilitate de fapt, economică şi financiară, nu a putut fi vorba de o stabilizare reuşită şi rodnică. Desigur, îm­prejurările actuale, sunt diferite, de cele amintite, dar în această ordine de idei, învăţămintele ex­perienţelor de care vorbim tre­buiesc luate în consideraţie. De altfel şi realităţile arată că până nu se realizează un echi­­libru stabil între preţuri şi pu­terea de cumpărare, nu poate fi vorba de reluarea acelei acti­vităţi economice, intensă şi pro­ductivă, dorită de toţi, pentru că în primul rând ea are nevoie de Stabilitate. Este greu să măsori fierul cu un metru de cauciuc, dar este­­încă şi mai greu să cunoşti realitatea şi să clădeşti cu ajutorul ei, atunci când ma­sori cauciuc cu un metru ele cauciuc, când şi unitatea de mă­sură şi materialul sunt flexibile, instabile. Adaptarea preţurilor la reali­tate, adaptarea puterii de cum­părare la realitatea preţurilor, stabilitatea acestor factori, şi a emisiunei, este materialul din ca­re se făureşte cheia de boltă a ordinei şi propăşirei econo­mice, pentru că fără stabilitate, economică şi financiară, nu poate fi vorba de avântul producţiei, importului şi exportului. Din aceste convingeri, au is­­vorât rândurile scrise deunăzi sub titlul ,,­ PRECIZARE UI­­TILA” rânduri în care exprimam părerea că acum după adaptarea salariilor, ar fi foarte bine ve­nită o precizare solemnă, bine susţinută şi bine difuzată, care să precizeze clar că şi preţurile şi puterea de cumpărare a masse­­lor au atins limita maximă şi că orice încercare de a depăşi această limită se va întoarce îm­potriva şi nu în favoarea situa­ţiei materiale şi morale a celui ce ar încerca să împiedice reali­zarea stabilităţii, prefaţă a sta­bilizării generale, iar aceasta, chezăşie a intensificării şi a mă­ririi producţiei. De aceia credem deosebit de importantă, declaraţia cu care d. inginer Bejan, ministrul Econo­miei Naţionale, şi-a încheiat ex­punerea făcută la adunarea Ca­merelor de Comerţ, din Moldova, declaraţie asupra căreia trebuie stăruit cât mai mult. „In tot ca­zul — a încheiat d. Bejan — va trebui sa ne străduim să mer­gem, spre o stabilizare a vieţii economice şi a monetei”. Acesta este obiectivul cel mai de căpetenie, către care trebue să tindă toţi oamenii preocupaţi de redresarea şi de sporirea pro­ducţiei. Aceasta este calea care poate duce la prosperitatea e­­conomică. Aceasta este declara­ţia care trebue difuzată cu toată hotărârea, pentru că, repetăm, de stabilitatea preţurilor, a puterii de cumpărare şi a monetei, a­­târnă asanarea producţiei, ridi­carea standardului de viaţă al masselor producătoare de la sate şi oraşe şi întărirea statului.­­ Virgil Petrescu Vice-prefectlitte al Asociaţiei Băncilor Române in­cheer­ea um acord comercial între Iugoslavia şi Cehoslovacia BELGRAD 29 (Rador). — La Belgrad s’a încheiat un acord comercial între Iugoslavia ş i Cehoslova­cia. ’•slovac»» va expor­ta în Iugoslavia cols, căr­bune, maşini, celuloză, produse chimice, por­ţe­­lanuri şi sticlărie. Iugoslavia va furniza Cehoslovaciei fructe cru­de și uscate, vinuri, alcool plante medicinale, lemn, piei, blănuri, produse de tăbăcărie, minereuri de fier, bauxită, crom, etc. Fermele model şi funcţia lor social - economică Prin terminarea lucrărilor pri­­vitoar fi la trierea cererilor de fer­me model şi prin verificarea pe teren a acestor unităţi agricole nou creiate, se încheie lupta dusă atât de strâns în legătură cu unul din cele mai de seamă aspecte ale reformei ag­rare. Legea de reformă agrară de la 22 Martie 194­3 prevedea în art. 22 înfiinţarea unor „ferme mo­del“ pentru „creşterea porcilor, a vitelor de rasă, a hergheliilor, creşterii păsărilor, cultivarea de seminţe selecţionate, plante tex­tile, oleaginoase, a pepinierelor, a stupăriilor, a exploatărilor hor­ticole“. Fermele model sunt deci insti­tuţii necesare progresului agricol însă nu în sens experimental sau demonstrativ, ci ca producătoare de seminţe şi animale de prăsilă. Pentru experimentare se va conti­nua opera începută de institutele de cercetări existente, în primul rând, Institutul de Cercetări A­­gronomice. Pe de altă parte fer­mele model nu pot avea un rost demonstrativ, deoarece experien­­ţele din trecut au arătat că de­monstraţiile lor rămân pentru ţă­rani teoretice, străine mediului lor economic, social si tehnic, din cauză că diferenţa între condiţiu­­nile de lucru la o fermă, faţă de o gospodărie ţărănească, este prea mare. Fermele model sunt proprie­tăţi private, cărora li se excep­tează dela expropriere o suprafa­ţă de teren până la i­to ha. Năs­cute in majoriatea cazurilor dini marea proprietate, pentru a-ş i im­plini moir&et&ypr tetteti fie conduse de adevăraţi fermieri, cari au dat dovadă şi în trecut de însuşiri şi pregătire potrivită. In acest mod se înlătură toţi neche­maţii, toţi cei ce socoteau că vor găsi în fermele model un prilej pentru menţinerea unor privilegii anacronice. In sens pozitiv, aces­te condiţii pe care legea le cere fermierilor înseamnă o garanţie pentru buna organizare şi func­ţionare a lor, pentru a putea fi „exploatate raţional, atât din punct de vedere economic spre a se asigura rentabilitatea, cât­ si din punct de vedere tehnic, spre a se asigura calitatea materialelor produse“, contribuind la „înfăp­tuirea programului ţării de îmbu­nătăţire a agriculturii“, aşa cum spune regulamentul legii. Marii moşieri s’au grăbit: a. (Continuare In pag. 4-a) 4 PAGINI 60 LEI SITUAŢIA SUMARĂ A BĂNCII NATIONALE La 3 Noembrie 1945 Situaţia sumară a Băncii Naţio­nale a României de la 3 Noembrie a c. faţă de aceia de la 27 Octom­brie a. c. a fost următoarea: Bilete de bancă în circulaţie 1.017 miliarde 111.113.000 lei faţă de 1.001­ miliarde 136.91­8.750 lei. Totalul angajamentelor la vedere 121­ 7 miliarde 716.259.871 lei faţa de 1.213 miliarde 1­83.1­91­.051­ lei. Stocul aur efectiv şi angajamen­tele în aur efectiv 90 miliarde lei 769.619.531), faţă de 90 miliarde 752.184.755 lei. Raportul între stocul aur şi arnga­jamentele 7.27 la sută faţă de 71­ 7 la sută. Portofoliu comercial tai 195 166.085.1­22 faţă de lei 191.91­8.657.123. Portofoliu şi alte active provenite din lichidări 8.388.31­2.065 lei faţa de 8.1­01.021. 960 lei. Avansuri pe titluri 7.130.231,.752 lei faţă de 6.191.859.855 lei. Operaţiuni rezultând din mişcarea bonurilor de Cass­ăl26 500.090.566 lei faţă de 117.725.811.705 lei. Datoria Statului neschimbată: 2.978.597.908 lei. Avansuri temporare tezaurului ne­schimbate: 2 miliarde lei. Avans acordat Statului conform convenţiei 1l,.709.700.000 lei faţă de l­l,.712.700.ooo lei. Devize rezervate pentru plata im­portului şi alte plăţi 1.1­18.230.1­31 1ei faţă de­­ 19.928.280 lei. Dev­ie în conturi de clearing de­­contate 1,0.917.108.221 lei faţă de 1,0.916 501­.155 lei. Devize în conturi de clearing de decontat, din depunerile importatori­lor 8.191.730.1,87 lei față de lei 15.1­­81.577.1,83. Activ corespunzător unor angaja­mente la termen 5­2.267.501,.257 lei faţă de 52. 309.163.197 lei. Conturi diverse 193.131.167.571 lei faţă de 192.51,5.983.871, M. Scontul comercial 1, la sută. Scontul agricol 3 jum. la sută. Lombardul 5 la sută. «4444 41 • # ♦44444444^4 Iugoslavia proclam­ată Republică Federală LONDRA 29 (Rador). — Postul de radio Bel­­grad a anunţat joi că A­­dunarea Constituantă a Iu­goslaviei a hotărât procla­marea Republicei Federa­tive Iugoslave. Adunarea Constituantă a ho­­tărît şi deposedarea Regelui Pe­tru şi Casei Regale Karagheor­­ghevici de toate „drepturile în­vestite“. Noua Adunare Constituantă a Iugoslaviei şi-a început se­siunea Miercuri seara la orele 24,15 pentru aniversarea a doi ani a primei şedinţe istorice a Parlamentului rezistenţei, ce a avut loc în mica fortăreaţă din nuinţi, Ja­jca, exact. Se aştepta de mai mult timp, atât abolirea Monarhiei, cât şi proclamarea Iugoslaviei ca Re­publică Federativă. Şedinţa Adunării Constituan­te, ce a continuat după miezul nopţii, a avut un caracter pur formal, mandatele delegaţilor fiind înmânate mareşalului Ti­to, în timp ce delegatul cel mai în vârstă, purtând un frumos costum naţional sloven, ocupa scaunul preşedintelui. Declaraţia postului de radio Belgrad, prin care s-a făcut cu­noscută abolirea Monarhiei, a avut loc aproape de orele 16.30. Plata cifrei de afaceri la firele de lână Taxa vro/wrtwnala pentru firele de lână Streichgarn, care a fost majorată pe ziua de 10 August 1915, dela 3,50 la sută la ? la sută, se face cunoscut că potrivit deci­ziei ministeriale de bază No. 419-1933, tanspunerea impozitului dela brut de land Streichgarn sta făcut la valoarea de cir­culaţie at­ a ţesăturilor de lână Streich­garn, cât şi a ţesăturilor de lână Kamm­garn. Cum prin decizia ministerială No. 445. 409 1045, taxa proporţională de 3,50 la firelor de lini Streichgarn, a ost majorată la 7 la sută, la valoarea de circulaţie a ţesăturilor respective, iar prin ţesături respective se înţeleg, atăt ţesăturile de lână Streichgarn, cât şi ţesă­turile de lână Kammgarn, asupra cărora s’a efectuat transpunerea impozitului dela firul de lână Streichgarn, se vor lua mă­rite necesare pentru a se­­ a­lica modal cum fabricile integrale de tesări­n au in­­teles să aplice nona­nexa proporţională pentru firul de lână Streichgarn, alegând, acolo unde va fi cazul diferenţele cuvenite fiscului. INDUSTRIEI Șl FlNANJEl Str. Sărindar 15 Tel 6.05.44 SÂMBĂTA 1 DECEMBRIE 1345 PUBLICITATEA primeşte la administraţii* vam­inul la toate agenţiile de publicitate. Proprietar : „ARGUS*" S. A. înscris sub iVr. 203 trib­­uiov Redactor responsabil s AL. FETROV8CI Extinderea întrebuinţării certificatelor de plată Suspendarea aplicării majorări­lor de taxe la unele confecţiu­ni. Termene cari se prelungesc Ministerul finanţelor a fost se­sizat de către numeroşi furnizori ai statului asupra dificultăţilor pe care le întâmpină la încasarea drepturilor lor şi la achitarea im­pozitelor şi taxelor către stat, din cauza greutăţii de procurare şi ob­ţinere la timp a numerarului ne­cesar. Ministerul finanţelor a găsit de cuviinţă, ca o remediere a acestei situaţiuni, să extindă întrebuinţa­rea certificatelor de plată.Până acum aceste certificate de plată erau întrebuinţate numai în relaţiunile statului cu câţiva furnizori mari. Ele se bazează pe sistemul compensaţiilor, liber­ân­­du-se firmelor cu care funcţio­­neaza acest sistem, în loc de nu­milele acestea urmează să apară în Monitorul Oficial deciziunea ministerului de finanţe prin care se suspendă aplicarea deciziei mi­nisterului din 4 August 11.4ţ, po­trivit căreia începând dela 16 Au­gust a. c. s’au majorat, unele taxe pe cifra de afaceri. Această suspendare pri­veşte numai confecţiuni­le din piei fără blană şi impozitul asupra confec­­ţiunilor din ţesăturri de lână, bumbac şi mătase care se află transpus asu­pra acelor ţesături. Suspendarea se acordă până­­ la majorarea preţurilor respective­lor confecţiuni, de către Comisa­riatul general al preţurilor, pen­tru a nu se provoca măriri de prețuri fără aprobarea acelui de­partament meral. Certificatele de plată se prezintă apoi la organele fiscale unde manie întreprinderi în cau­ză au debite fiind primite la răn­­ir,j 1 lor iirent dată în numerar. Mcmn'dr.ti.rea ce urmează a se ad'­ce acestui sistem, constă în admiterea­ ca certificatele de plată sa se emită și pentru sume de 10 milioane lei pentru a putea beneficia de ele și întreprinderile mai mici, desfîințându-se ast­fel transferul inutil de numerar de la stat, ce ur­­mează a fi aproape im­e­diat vărsat tot la stat. Deci, până la eventualele ma­jorări de preturi, la confecţiunile sus pomenite, ora se datorează im­pozitul pe cifra de afaceri decât la cota anterioară deciziei mini­sterului de finanţe din 4 August a. c. TERMENE CARI SE PRELUNGESC Se mai lucrează actualmente la ministerul finanţelor la prelungi­rea termenului aplicării legii din iulie 1943, prin care s’a acordat un regim fiscal de favoare de re­evaluări. Din cauză că nu se ştie care va fi situaţiunea financiară şi econo­mică în­ ultimele luni de aplicare a actualului buget, se pare că pre­lungirea nu va fi chiar până la sfârşitul exerciţiului bugetar (31 Martie 1946) ci va avea un ter­­men mai apropiat, urmând ca ul­terior să se avizeze la alte even­tuale prelungiri. Deasemeni în legătură cu deci­zi­un­ea ministerului de industrie şi comerţ, prin care s’au acordat nouă termene de declar­are a măr­furilor deţinute fără facturi le­­gale şi dobândite până la 1 Mai 1945, ministerul finanţelor a in­terpretat această măsură ca fiind de natură să prelungească auto­mat şi beneficiul de amnestie fis­cală acordată prin legile din Mai şi Iulie 194­5, dar numai în condi­­ţiunile fixate prin acele legi fis­­cale. Forurile conducătoare ale ministerului au opinat că nu este nevoie de nicio măsură specială (decizie ministerială, etc.) în a­­ceastă privință, întrucât aplica­rea legii fiscale este în strânsă le­gătură cu aceia a legii economice, fără de respectarea căreia, ea de­vine inoperantă. G. Măi­ea­nu Suspendarea apli­carii majorărilor de taxe la im ele roi­fectu­mii P­IAŢA JOI 2» NOEMBRIE BURSA Scăderea operaţiunilor bursei s’a accentuat joi şi a afectat toate gru­pele de acţiuni­Dispoziţiunile de ansamblu ale târgului au fost deosebit de calme şi închiderea s’a efectuat sub pers­­pective pesimiste. S’au produ­s unele revirimente insă fără rezultate satisfăcătoare şi in general sub presiunea unei tendinţe fără susţinere. Evident că de câtăva vreme coteţe se macing şi au înregistrat un re­­gres accentuat. Marasmul târgului s’a cristalizat în­ slăbirea cursuri­lor şi comprimarea masivă a înche­ierilor. Prin urmare bursa nu evoluează în raport cu nivelul general al pre­­ţurilor. In compartimentul valorilor cu venit fix de asemenea, activitate restrânsă, colete slabe. ÎMPRUMUTUL REFACE­RII NAŢIONALE In Bursa oficială s’au desvoltat operaţiuni asupra împrumutului Re­­facerii Naţionale. Cursurile chitănţelor-titluri pro­vizorii ambele emisiuni s’au nivelat Pe de alt& parte au fost negociate la cursuri ferme titlurile definitive. Ar fi de dorit să nu mai figureze. In cotă de cât titlurile Refacerii sub o singură denumire, fără d­oii noţi­­uni. Asta cu atât mai mult pn cât în prezent titlurile definitive se efi­­giează fără a se trimite subscrii­­torul la locul de emisiune, ci acolo unde prezintă chitanţele-titluri pro­vizorii-Târgul liber al medaliilor foarte ferm. Preţurile mult sporite. CARBURANŢI PENTRU UZINELE „REŞIŢA“ D. Adrian Dimitriu subsecretar de stat al industriei de stat, s’a îna­poiat în Capitală, venind dela Re­­şiţa, unde, împreună cu d. ing. Tu­dor Ionescu, ministrul minelor şi pe­trolului, au vizitat uzinele U. B. R. Constatându-se Upsa de combusti­bil la aceste uzine s’au luat măsu­­rile necesare, ca uzinele să fie apro­vizionate cu păcură şi cărbuni, în aşa fel încât să se poată face faţă nevoilor. EXPORT DE PRODUSE PETROLIERE IN AL­BANIA Fu1*'’ T .Sard­ne“ a cerut Comisa­riatului general al comerţului exte­rior autorizaţia de a exporta în Al­bania următoarele produse petroli fam* 1500 tone petrol lampant 200 tone ulei rafinat 8/0. 200 tone ulei rafinat 4/0. Exportul este calculat în franci elveţieni. Cererea se găseşte în studiul Co­misariatului. COLECTAREA PRODU­SELOR AGRICOLE PRIN COOPERAŢIE La subsecretariatul aprovizionării a avut loc o conferinţă între d-nii Anton Alexandrescu ministrul coo­peraţiei, general N. Pârvulescu sub­secretar de stat al apr­o­vizionării şi Bucur Şchiopul comisar general al preţurilor. S’a discutat modalitatea găsirii unui nou sistem de colectare a pro­duselor agricole prin cooperaţie­­Din calculele făcute, până la noua recoltă mai este nevoie de colectat încă 11.000 vagoane de grâu, afară de grâul ce nol va trimete Uniunea Sovietică. NUMIRE DE ADMINIS­TRATOR DELEGAT D. Ivan Stupin, In calitate de pro­­puternicit al Întreprinderii sovietice deţinătoare a capitalului pentru industrie de foraj şi petrol „Buna Speranţă“ a ratificat numirea in consiliul de administraţie şi ca ad­ministrator delegat al d-lui ing. M. I­­Smesrtenco. CEREALE DIN U.R.SS. In cursul săptămânii trecute au mai sosit la Brăila din U.R.S.S. două şlepuri cu o încărcătură de circa 1.500 tone porumb. De asemeni la Galaţi şi Iaşi au sosit în vagoane încă circa 3.500 to­ne porumb. LINIA FERATA PLOEŞTI­­TARGOVIŞTE Prefectura judeţului Prahova a fost autorizată în vederea continu­ării lucrărilor de construcţie a li­niei ferate Ploeşti-Târgovişte — să contracteze un împrumut de 500 milioane lei la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, rambursabil in 10 ani şi cu o dobândă de 6 la sută­ GAZ METAN PENTRU SATE Ministerul minelor şi petrolului studiază problema conductelor de gaz metan, pe care intenţionează să le prelungească şi în satele noastre, pentru desvoltarea Industriei țără-­­ negii SCURTE ŞTIRI EXTERNE D. Pepper a declarat că situa­­ţia din Franţa prezintă vădite semne de îmbunătăţire. D-sa a avut o întrevedere cu generalul de Gaulle * Generalul Groves a declarat că America va continua să fabrice bombe atomice până ce se vor lua măsuri de control internaţional. * D. Jacques Paris, a fost numit ambasador al Franţei la Sofia. D-sa şi-a prezentat scrisorile de acreditare. La Ierusalim va lua fiinţă o U­­niversitate arabă privată a Uni­versităţii ebraice şi destinată să primească pe studenţii din ţările Ligii Arabe. Arabii refuză să recunoască o­­rice autoritate Comisiei de anche­tă anglo-americane, până la numi­­rea unor delegaţi arabi care să ia parte la lucrări. * Noul avion gigantic Constella­tion pentru zborurile transatlan­tice va inaugura serviciul aerian printrun zbor spre Paris. * Preşedintele Truman a decla­­rat că nu este în favoarea unei conferinţe a marilor trei şi ci preferă ca rezolvările să fie lu­­­ate în seama Organizaţiei Na­ţiunilor. *­­ Ştiri economice şi financiare siiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiimiiiiHiiiiiiiii.iiiiiiiiiîiiiiiiiiiiiiH­iimiiiiiiiiiiiiimiii­iiiimiiiHfl din întreaga lume .iiiimiiiMiiHiiiiiiimiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiimiiisiiiiiiiiiimiiiiiimiiiiiiiiiiiiii Serviciul special de radio al ziarului „ARGUS,, AMERICA PUNE VAPOARE DE PE DUNĂRE LA DISPOZIŢIA UNGARIEI BUDAPESTA, 29. — Agen­ţia telegrafică ungară anunţă, că d. Ladislau Ratz Ecker, şe­ful secţiei economice de pe lângă misiunea americană din Budapesta, s-a prezentat la şe­ful guvern­ulu­i u­ngar, predân­­du-i un memoriu, prin care gu­vernul Statelor-Unite autoriză guvernul Ungariei, să ia in fe lotinţa vapoare şi bărci pe Du­năre, din numărul de vapoare S’A GĂSIT STOCUL BUDAPESTA 29. — Co­­misia centrală pentru sta­bilirea preţurilor s’a în­trunit pe ziua de 7 Noem­brie şi a hotărît ca sala­­riile angajaţilor să fie din nou sporite cu sută la sută şi alte vase ocupate de trupele americane din Germania, în mă-* sura în care aceste vase priso­sesc nevoilor forţelor americane* Se adaogă, că vasele se vor fo­losi de guvernul ungar în mim­ provizoriu, urmând ca, atunci când guvernul american va cre­de de cuviinţă, ele să fie îna-­­poiate şi predate la locul de unde au fost preluate. Guvernul a acceptat pro­­punterea comisiei şi deci­­sia a apărut după trei t zila în Monitorul Oficial. A­­cest spor contează înce­pând din ziua de 4 Noem­brie a. c. DE AUR AL BĂNCII AUSTRIEI VI­EN­A 29. — După cum tie aur al Băncii Naţiona» anunţă o ştire dată de ra- i le a Austriei, pe care ger­­dig Moscova. Aliaţii au gă-numii il lisaseră pe tim« sit in Lotharingia stocul pul Anschluss-ului. DUBLAREA SALARIILOR IN UNGARIA CINCI ŢĂRI CUMPA­RA GRÂU DIN USA WASHINGTON. — Ministe­rul agriculturii Statelor Unite a dat anutorizaţie unui număr de cinci tari, ca să poată cum­păra cereale din U.S.A. Canti­tatea totală aprobată este 200.500 tone, care se împarte astfel pe ţări: Belgia 100.000 to­ne, Olanda 75.000 tone, Brazi­lia 8500 tone, Portugalia 8500 tone, Spania 8500 tofie. Trans­porturile se vor face in luna Decembrie. Ungaria a primit crom sovietic BUDAPESTA, 29. — In ca­drul convenţiei schimbului d­e mărfuri între Uniunea Sovie­tică şi Ungaria, a sosit în Un­garia un transport de şase va­goane crom sovietic. S-a­u luat măsuri imediate, pentru ca în­treaga cantitate să fie urgent distribuită­ marilor întreprin­deri industriale. Abundenţă de animale in Danemarca KOPENHAGA, 29. — Din pricina lipsei de transporturi maritime şi a reducerii posibi­lităţilor de export, contingentul de animale al Danemarcei a crescut simţitor. Astfel pe pia­ţa de vite, în prima săptămână a lunii Noembrie a.c., au rămas nevân­ate 10.000 de vite cornu­te. In schimb, disponibilul de porci a început să se reducă puţin în urma transporturilor care s-au deschis de curând spre Anglia. Exportul englez LONDIJA. — Ministerul rl© finanţe a! Angliei a publicat zi­lele acestea cifrei­1 exacte ale exportului engle - mi­m­ătate a anului 1945. Valoarea mărfurilor exportate depăşeşte cu 42 milioane fonţi­ sterlingi cifra anului trecut. Ser­­ianpoliriva malariei LONDRA 29. — In labora­toarele Imperial Chemical In­dustries Ltd. — cele mai mari întreprinderi ale industriei chi­mice din Anglia — s-a descope­rit un ser cu totul nou pentru vindecarea malariei, care va fi pus în circulaţie sub r­umele de „Paladin“.

Next