Argus, februarie 1946 (Anul 35, nr. 9784-9806)

1946-02-01 / nr. 9784

ANUL XXXV Nr. 978 CITIŢI şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri interne şi externe Bănci Societăţi, Auto­rităţi, întreprinderi. Lei 100.000 anual rezerva urcării preţului) ABONAMENTE: In ţară in străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale jgHWW'l"!1__MJi» L_1_____ ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE­ INDUSTRIEI 51 FINANŢE! Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 DIRECTOR : MIHAIL IIL'TIT IG Vineri 1 Februarie 194? PUBLICI tAjş$Şt#i ' se primeşte la adm­inistraţia /Jarului Si Ia toate agenţiile din publicitate. Proprietar: „ARGUS* S. , înscris sub Nr. 203 O SITUAŢIE GRAVA Pe străzile Oituz şi Gabro­veni s au petrecut ori unele in­cidente. Un număr de negus­tori, din prăvăliile cărora s au cumpărat pe baza unor ordine oficiale diverse mărfuri la preţ oficial, au închis magazinele in semn de protest. Alţi negustori s'au solidarizat cu ei, închizând şi ei prăvăliile şi postân­du-se in fata magazinelor. Mărfurile Cumpărate prin a­­ceste metode, sunt distribuite unor anumite magazine cunos­cute că le vând numai la preţ oficial Explicaţia autorităţilor e ur­mătoarea: Comitetele de întreprinderi ale magazinelor cari vând nu­mai la preţ oficial, cer autorită­ţilor de resort să le înlesnească aprovizionarea de la sursele in­dicate de ele, în speţă din anu­mite magazine în cari se găsesc mărfuri. Dar conducătorii ma­gazinelor dela cari se iau măr­furile la preţ oficial declară că nu le pot vinde la aciaste pre­ţuri. S a născut astfel un cerc vi­cios: populaţia treime aprovi­zionată cu diferite mărfuri şi la preţuri rezonabile, negustorii nu şi le pot procura decât la anumite preţuri şi deci nu le pot vinde la preţ oficial. Acestei situaţiuni, care ame­ninţă să degenereze­­ şi inci­dentele de ori din Oituz şi Ga­broveni sunt semnificative — trebue să i se cu­ capăt. Soluţia ideală ar fi mărirea producţiei. Până când aceasta se va rea­liza — şi ştim că guvernul cau­tă prin toate mijloacele sa ajun­gă la acest rezultat— trebuesc aduse unele corective, printre cari în primul rând reintegrarea preţurilor şi asigurarea circula­ţiei mărfurilor împotriva aca­paratorilor. Că pregătirea acestor măsuri se găseşte în centrul preocupă­rilor oficiale, o ştim. întârzie­rea care se pune însă în f=';»•■ rea lor prin texte legale e (Un cele mai dăunătoare. Şi pentru populaţie ch­are nu se poate a­­proviziona mod normal şi pentru n'"Mi­riorii cari se simt nedreptăţiţi Cerem deci să se aducă fără zăbav­ă cadrul legal, potrivit cu realităţile eed­wwtee, în care piata comercială să poată ac­tiva, fără a se da naştere la incidente turburătoare. A. mili TIA , în Anglia, faptul că nrea pu­­terii dintre cei ce părăsesc şcoa­­lele sunt atraşi spre îndeletnici­rile industriale, constituie astăzi o îngrijorătoare problemă naţio­­nală. Forurile educative şi-au dat seama că „această tendinţă tre­buie combătută prin măsuri po­zitive” şi o com­i­siune de educaţie technologies — comi­iwits Percy — a preluat cercetarea acestei probleme. Dar, întrucât în cele din urmă, li­n­ia de interes a oamenilor ti­­neri pentru lucrul manual şi in­dustrial nu este decât rezultatul unui curent spiritual, a unei ma­nifestări colective ce nu poate fi schimbată de la o zi la alta, mă­surile de remediere trebuie să cuprindă deopotrivă două dome­­nii : educaţia şi industria. Exemplul Uniunii Sovietice, care prin educaţia tinerelor gene­­raţii a creat un extraordinar im­bold pentru ocupaţiunile technice încurajând în acelaşi timp şi tria­­diţia artei manuale, e­ semnifica­tiv. Anglia, îndeobşte atât de con­­servativă, e pe cale să p­rimenea­­scă în mod radical vechile sis­teme şcolare. In şcoalele primare ca şi în cele secundare ,­activita­­tea şi experienţa vor trebui să înlocuiască în mare parte, ceea ce până acum era mimai învăţat, şi acumulat teoretic’’. Numai dezvoltând în sufletul fonfilor dibăcia manuală, va­­ pu­tea fi d­evadat interesul şi res­­re­tul­­or pentru îndeletnicirile îrilustriale, spun educatorii loi’u­­tr”,ci. Dispreţul inconştient pen­­tm acest fel de preocupări, ten. d'.r'.a exces vă spre birocrat 'e și metode rcdemice trebuiesc în- Jo-’vte "rin noui concepte de în­­vr'ăj’iră Cel r­i ’n ".ână la ifi ani. pre.. rr­ize-'-S rp” ortul brit'’' ic, COP­I­I vor trebui lăs­at’ în scoal­ă în mod d!-.lî'-a.f,rîi, ne-’t­u ca să se evite către indr-tryj a u­­nor etern en te fiziceste si spiri­­ţii-i'Vpup r epre fă t.i te. Dar marile și rrfc’re industrii r«-e «’au oferit să se ocupe mai deu­rte de acest tineret, vor a­­juta ele însile la lesăvârșirea re formai, ma: mute char decât sce­tele technice de rână acum. ppfe rit*o­ p botă rit p het ’ ssa numitelor „cu­suri serale” tv,­eteri-' te* i-n.r r­îe;rrte câteva ore pe zi. ..predând*’ în praet'că pro­cedeele industriale­. Insă areastă piWdere do tî-ruj nu va fi dă’ma* toare induis*rie!, cî dtem­vrivâ. Experiența făcută în timpul răz­boiului, unde foarte multă lume tânără s’a do’fd.it de un reri am. tor în exe­ptarea o"e'"t’sm'lor grele din fahrt-: pj uzine, dar mai ales s’a identificat atât de m.pt cu lumea lucrătorilor cu înde­letnicirile lor. trebue să servească drept tul dă de educaţie nat’onală în spiritul vremii Dar lucrul , în industrii, nu va constitui decât o primă şcoală de p ezeciţie, de unde cei mai apţi vor TEHNICA fi trimişi să-şi desăvârşească in­strucţia în marile universităţi technice. De aci ei vor reveni cu o pui cunoştinţe ş­i idei, pe care le vor pune în practică şi astfel „şcoala industrială” va fi mereu împrospătată. Problema acestei reforme a e­­ducaţiei tehnice nu poate rămâne indiferentă, nici celor care sunt şi la noi preocupaţi de îndruma­rea viitoarelor a­­b­eraţii. In ţările cele mai industriali­zate, s’a ajuns la concluzia că rolul marilor industrii nu e acela de a distruge pe cele mici, de­ a mecaniza omul şi de­ a înlătura posibilitatea existentă a meşte­­şugarilor. Tradiţia atât de româ­nească a meşteşugăriei, a lucru­lui manual trebuie reînviată după însuşi exemplul marior tari in­­dustriale din Apus şi Răsăriit. Printr’o tendinţă de supra-in­dustrializare, s’a nimicit în bună parte avântul şi posibilitatea de lucru mai ales în îndeletnicirile textile, în ţesutul de mână şi în lucrul casnic atât de înfiorător o­­diinioară, mai ales în pătura ru­rală şi apoi transplantat la oraş. Printr’o fiscalitate excesivă, care le asemuieşte cu adevărate indu­­strii ca şi­ prin neacordarea de materii prime, aceste îndeletniciri care perpetuează o frumoasă tra­­diţie, sunt ameninţate să dispară. E o greşală, cu atât mai mult cu cât în criza actuală de maşini, ele pot spori producţia textilă prin propriile lor mijloace mecanice. Pilda marilor ţări industriale ne arată că nu există un antago­nism real între lucru manual şi maşină, ci dimpotrivă, o armonie ce îşi trage Puterea din datină. Printr-o educaţie înţelegătoare, desăvârşirea technică va putea fi iarăşi înfrăţită cu meşteşugul. S. Sau în P ­ import de saci de cânepă Se ştie că în cadrul schimbului de mă­suri prin cormensatie, exportăm in Ungaria carnii­.âţi importante de sare. După informaţii din sursă oficială, putem arăta că mai multe­ firme din Ungaria au propus ca în schimbul unor cantităţi de sare, sunt dispuse sa ne livreze saci de cânepă. Fonurile superioare economice au ră­mas să studieze această problemă, de­oarece fabricile de saci de cânepă, au opinat că nu vor să fie comb­ate de pierde streine. Cu titlu de document, vrem­­ să arătăm că în vreme ce pen­tru un sac­ de hârtie — care nu e destul de rezistent neutru a fi tvn,„ marfă «e cere Iei 2000 pe bucată, sacii de cânenă de import ne ar ernte lei 4IÎP9 Bucata, la m‡­c ;‡«15 ·›'.-a ndm-so te ve’fl vomob», , ~ ’.' ;›! le-'-or ele., ar ajunge la cel mult 8-7 mii de Iei. Or, nu e mai bine să impor-­ tam­... boia, în schimbul sării, a­șa. cum s‘a­ întâmplat recent în cadru unui import prin com­pensaţie ? Cel puţin dacă nu găsim alte articole de primă ne­cesitate la economate şi coope­rative, în schimb... boia, oţet, muştar şi scobitori, găsim câtă % PAGINI 60 LEI Bursa Ieri. Miercuri zi rezervată lichi­dărilor operaţiunilor. Bursa a fost închisă. Bursa liberă, a acţiunilor a fost activă şi­­ ne dispusă. Cursurile im­bunătăţite. Au cotat: Banca Românească opt. 5000 (ce­lule), Credit Industrial pui 4300, Credit Minier opt 9000 (cumpă­­rător), Credit Min­er pui 8700. Letca 20 000 (cumpărător). Reşiţa 16000 (cumpărător). Mica 14 200 (cumpărător). S. T. B. 10.500. Au fost cereri active de Locuinţe Eftine la cursul de 12.500. Aim.ri si vsh­iftela Taraid , har al medalii­lor a înregistrat praful de 320.000 Iei bucata. V­al­ut­ele forte, în­­deose­bi dolarii oferiţi activ. An cotat: Napoleonul 485.000. Halat­ul 20.000. Lira steri­nă banet. 1 1st. 57.000. Lir­a sterlină bănet. 5 1st. 30.000. Lira sterlină bauet, mari 28.000. L rit netei elveţian 0.800. Leva 21. Vânzări de attuimi ne­cotate Pentru Ziua de 1 Februarie a. c vor fi vândute prin Bursă urmă­toarele pachete de acţiuni necotate: Asfaltul Filaret 36000 acţiuni; Petrolul 24500 acţini; Dâmboviţa Ciment 5160 acţini; Industria sani­tară 3400 acţiuni; Sospiro 3200 ac­ţiuni; Leonida et Ce. 4956 acţiuni; Samarenga Românească 2430 ac­ţiuni; Centrala Forestieră 2200 ac­ţiuni; Clădiri şi Drumuri 2000 ac­­ţiuni; Eminescu tipografie 1200 ac­ţiuni; Construcţia tehnică 960 ac­ţiuni; Petrol Grup 900­ acţiuni; Drajna 800 acţiuni; Comerţul ali­mentar român 500 acţiuni; Sarcom (comerţ de fier) 600 acţiuni; Cre­ditul Tehnic 885 acţiuni; Socofer 100 acţiuni; Imprimeria 200 acţi-[­uni ; Generala PetroLieră 46 acţi­uni; Govora petrol 30 acţiuni; Pro Pace 25 acţiuni; Urmnele Chimice Române 30 acţiuni; Ciment Canta­­cuz no­uS acţiuni. In ziua de 4 Fbruarie vor fi vân­dute prin bursă 1804 acţiuni ale Fabricei de Ciment „Dâmboviţa“. Târg efe mostre ma­ghiar îrr Bincuireştî Ii. tț an. V. N­O M O It O V 81% Y, n»’ war a an ami al td api fiatet'. fl nf'imit avi na vapraxa.n tan­ţii guvernului magh'ar trimişi în Itomâ­­nia să ar­g ani taxa un mare târg da mostra. S'a. hotărît ca acest târg sa fie amenajat în Parent National data Şosea, folo­sind în acest scop pavili­oanele existente pe lângă cari se vor mai construi si altele noui. In acest târg vor­ fi re­­prezentate toate industrii­le maghiare. Tarifele C. F. R« Cererea de majorare a tarifelor CFR cu 120 la sută, care a căpătat aviz favorabil de la Consiliului su­perior al tarifelor şi transporturi­lor, se găseşte la Comisariatul ge­neral al preţurilor care nu a luat incă nici un fel de hotărâre. Tarifele cinematogra­felor Comisariatul general al preţuri­lor a trhncs ministerului propagan­dei, cererea cinematografiştilor pen­tru majorarea tarifelor, spre a-şi da avizul. Instalarea birourilor d-lui ministru Haţie­­ganu La ministerul de industrie şi co­merţ se fac preparative pentru in­stalarea birourilor d­lui Em. Ha­­ţieganu ministru de stat fără por­tofoliu. Birourile vor fi instalate la eta­jul II al ministerului. Comerţul de drogherie Drogh­iştii se plâng că în timp ce pentru înscrierea unei firme se pun tot felul de impedimente chiar celor cari pe baza studiilor de spe­cialitate ar avea dreptul să facă a­­cest negoţ şi se invocă prescripţii­le legale, articole care fac obiectul comerţului de parfumerie sunt des­făcute fără nici o restricţie de că­tre vopselării, librării, galanterii negustori ambulanţe, etc. Acest sistem nu poate duce de­cât la încurajarea unui comerţ fără nici o normă. Ar fi de dorit ca ne­gustorii să fie obligaţi a se rezuma la desfacerea produselor din pro­pria lor branşe. Noi numiri în consiliul rfe administraţie al „S. A. Concruba“ pent«*?* Indus tria cernelii-C. A. S.­­ I. a numit ca mem­brii în consiliul de adm'n’straţie şi în co'U’Itriul de cens' ri la ,.Concen­tra“ S. A. pentru industria etern­ pe d-nii : In consiliul de administraţiei 15- nri­ Beldiceanu, avocat din Conten­­ciosul Băncii Ardelene S. A. Buku­reşti; Oprea Dinu, comerciant, ing. chimist Arnold Salzberger; iar în comitetul i­e cenzori, d-nii: Ion Savu, funcţionar la Banca Ardelea­nă S. A.; Corneliu C. Radu, con­tabil, la S. A. Carol Andren, et Co.. Reconstrancţia Moldove!­ Guvernul a aprobat patru miliar­de lei pentru O­menii de reconstruc­­ţie a Moldovei. Acest Oficiu a luat fiinţă prin decizia No. 9747 din 13 iunie a Ministerului de Interne. Oficiul şi-a început activitatea pe teren prin pregătir­ea unei campa­nii de reconstrucţie şi reparaţiuni ale industriilor dăunate. SCO »rr^parce pe^irt* Casa Construcţiilor Ministerul muncii a întocmit un procet de decret lege privitor la contractarea unui împrumut de 600.OOP.0000 Iei de către Casa con­strucţiilor. Prelit: 3 carn­ei c­e vacă După informaţiile noastre preţul cărnii de vacă variază între 0(100—10 000 lei kgr. în di­ferite regiuni. In Romanaţî preţurile sunt ceva mai scăzute în Bucureşti depăşesc cifra de 10.000 lei kgr. ♦ ♦ ♦♦ ♦ ♦ ♦ ♦ CONSTITUAI DC WULI SOCIETÂţl ANONIME Au fost constituite, în Capitala următoarele societăţi anonime: II, I. V. !.. !... Soc* An. pentru con­strucţiuni ge­nerale» Industria Vntei. Soma*", Soc. Rom. pers- Ir ui comerţul cu mărfuri. Sa*'ofer, Comat,n. Amănunte în pag. II la rubrica ,,Mişcarea întreprinderilor“, IAM -------—--------- Mirt car- 30 Ian. 1040 ' S’a ţinut în Cap­ială 0 conferinţă a ,,Sfaturilor Negustoreşti“ d­e înteraga ţară,­­‘ S’au discutat cu acest prilej pe lângă problemele de ordin pro­fesional general şi nevoile cari cer o grabnică dezlegare, — fără— de care acest important factor al vieţii noastre economice, ne­gustorul, e a­utenunţat să dispară şi s’au preconizat corective şi soluţii.­­ Au fost prezenţi la această consfătuire, care a ţinut mai multe zile, negustori din mii toate reg­ulile, arătând cari sunt sff r ’e economic? până­ în c­le mai depărtate colţuri de ţară. N11 a.—, văzut insă să fi asistat nici un reprezentant economic al guvernului. Poate nici n’a fost invitat. Dar asta nu poate fi o explicatie. Intre ‘autorităţile de resort şi cercurile noastre economice, tre­­bie să existe, mai ales în aceste vremuri, o permanentă şi reală colaborare, bazată pe străi­n reciproc. » Hotărârile ,­din enlinet“ nu pot aduce soluţiile efective pen­tru reciarea relelor de cari suferă piaţa noastră Pentru a se a­­junge la deslegări efective trebue consultaţi toţi factorii cari ac­tivează în câmpul economiei A ignora pe unii din ei, a face legi cari să-i privească, fără contacte amrodiate,­ şi frequente cu ei, fără o cunoaştere pe teren a situaţiei­­i poate duce la îndreptarea atât de aşteptată. Iată de ce am d­ori să vedem că elaborarea nouilor ieri eco­nomice­ se face şi cu colaborarea celor cari vor fi chemați să le suporte. Reluarea comerţului inter­­naţional va fi discutată la Londra LONDRA, (RadorV).­­­După cum anunţă corespondentul Agenţiei franceze de presă 250 de reprezentanţi ai comerţului de textile se vor întruni în ziua de 11 Februarie la Londra pentru a discuta reluarea, comerţului in­­ternaţi­onal. Devizele şi aurul dobândite­­ prin succesiune nu trebuesc predate Băncii Naţionale O importantă jurisprudenţă a Curţii de Casaţie Modul cum treime interpretat textul art. 12 din regulamentul-­­ lege al devizelor a făcut obiec­tul unor desbateri în complec­tul de divergenţă al înaltei Curţi de Casaţie s. II-a, sub preşedinţia primului preşedinte al Casaţiei. Citatul articol prevede că de­vizele dobândite de pe urma ex­porturilor, a creditelor obţinu­te în străinătate sau în orice alt mod, vor trebui predate Statu­lui, respectiv Băneiii Naţionale, sub sancaţiunea penală a închi­sorii­­şi amenzii edictată de le­gea devizelor. În temeiul acestei dispoziţii d. Heinrich Katz a fost pus sub inculpare şi trimis în judecata tribunalului corecţional fiindcă n a predat Bănciii Naţionale câ­teva monezi de aur dobândite prin succesiune de la tatăl său imonezile şi lingourile de aur fiind asimilate în w priveşte obligaţia din art. 12, cu deviz­­­zelel. Atât tribunalul corecţional de Ilfov cât şi Curtea de Apel au pronunţat achitarea, interpre­tând art. 12 în sensul că obliga­ţia predării se referă la devizele obţinute de pe urma exporturi­lor şi a creditelor din străină­tate, iar cuvintele „sau în orice alt mod" se referă tot la ideea de credite obţinute în străină­tate, iar nici de­cum la ideea cu­prinzătoare a ori­cărui mod imaginabil de dobândiri a devi­zelor. Interpretarea instanţelor de fond se sprijinea nu numai pe sensul literal al textului dar şi pe ansamblul dispoziţiilor le­gii prin car© s-a fixat regimul devizelor care a urmărit regle­mentarea „comerţului devize­­lor“. Ca consecinţă a acestei inter­pretări, instanţele au găsit că dobândirea de devize prin suc­cesiune nu se înctadrează în dis­poziţia art. 12 şi ca atare ce­ trimes în judecată nu poate fi socotit vinovat de infracţiuni la legea devizelor fiindcă n'a predat monezile moştenite. Statul prin Ministerul Indus­triei şi Comerţului a făcut recurs, deducând chestiunea înaintea Casaţiei, unde a susţi­nut că soluţia instanţelor de fi fond este greşită şi a cerut să se admită punctul de vedere al Ministerului cum că dispoziţia art. 12 este atot­cuprinzătoare şi nelimitată, iar expresiunea ..sau prin orice alt mod“, denotă vote­­a legiuitorului d­a devizele obţinute în orice chip fără dfr nici o îngrădire sau exrjftpţia trebuesc predate Băncii Naţio­nale.­­ După desbateri repetan­te, înalta Curte de Casa­­tie în complectul arătat, de acord cu concluziile reprezentantului parche­­tului general, a respins recursul Ministerului, menţinând hotărârea de achitare şi soluţia de drept pe care se sprijinea­u ele CONFERINŢA VALUTARĂ DE LA MINISTERUL FINANŢELOR Ce crede conducerea ministerului despre ac­almia pieţii financiare. Emisiunea B.N.R. pentru stat in Ianuarie 1946. Lucrările privind viitorul buget Miercuri dimineaţă a avut loc la mi­nisterul finanţelor o im­portantă conferinţă valutară, ţinută sub preşedinţia d-lui Al. Alexandrini, subsecretar de de stat al acestui departament. Au participat d-nii Mircea Sola­­colu Comisarul general al schim­burilor cu străinătatea. Mihail Minciu secretar general al aces­­tui Comisariat şi preşedintele Comisiei valutare de pe lângă Comisariatul schimburilor­­111 străinătatea, prof. Victor Ră­­dulescu­ administrator delegat la B. N. R., membrii comisiei va­lutare precum și tehnicienii ce­lor două departamente S'a examinat problema acor­dării de prime suplimentare, potrivit legii devizelor, la pro­dusele și mărfurile cari s'ar pu­tea exporta în vederea apropia­tei reluări a schimburilor cu străinătatea. S-a ajuns la un acord princi­pial, asupra primelor variabile ce urmează a se acorda peste cursurile oficiale ale devizelor numai în privinţa produselor petrolifere. Primele stabilite au fost cal­culate la principalele produse petrolifere, pentru plăţile cari s'ar face în dolari sau franci elveţieni Rostul tretem­inării a­­cestor prime suplimenta­­re este acela de a stabili un raport între cursurile oficiale ale devizelor şi puterea lor de cumpărare efectivă pe pieţele străi­ne, neirpn ® nu sili pe ex» portator­ii rewâni să-şi weîTcTa produs©!*» la preţu­ri reirwnesalo'ni în străi­nătate, dar faţă­ de cursu­rile oficîale cu cari pre­dau devizele Băncii Na­ţionale, să realizeze pre­ţuri derizorii. Tot în această conferinţă s'a stabilit şi prim­a suplimentară care urmează a se debita Băn­cii Naţionale la plăţile necomer­­ciale făcute în Elveţia. EMISIUNEA BĂNCII NA­­ŢIO­MALE PENTRU STAT IN IANUARIE 1946 Potrivit declaraţiuniior oni­cnale ce ni s'au făcut, emisiunea în luna Ianuarie 1948, de 40 mi­liarde lei în Decembrie 1945 şi 68 miliarde lei în locuibtie 1946 Scăderea continuă a emisiu­nilor pentru stat ale Băncii ■ Na­ţionale, este urmarea politicei preconizată în toamna anului Continuare în pagina 3-a i Declararea sume’or p’ăl’i d in 045 se va face pân­ă la 1 Martie I D?cizia de pr?turg?re a onor­­rm fiscale Ministerul finanțelor a dat eri următoarea decizie-Termenul prevăzut de art. 14 pct. 2 din Codul de Procedură Fiscală pentru depunerea decla­rațiilor anuale pentru vo i­urile care se impun anual la impozi­tele elementare şi anume: comer­cial industrial şi profesional, se prelungeşte până la data de 28 Februarie 1946 inclusiv. Termenul prevăzut de art 12 al jurnalului Consiliului de Mi­niştri nr. 1486 din 1945, pentru depunerea declaraţiilor în vede­rea stabili i' sponiri’or ele im­pozit pe clădiri, se preri’ srește rând la 15 Februarie 1946 in­clusiv. Termenul î l 'Adrul căruia ur­mează a se face comunicările de sume’e plă'i e de o i- e per-'­ană fizi-'ă sau­ juridi'a i t cumul a­­nu'ui ca’endaris i ior­, îi ve­­de-i-ea confro’u ui i n '.merii r la global pe e.verc. 19­/17. se pre­lungește până la 1 Martie 1946 inclusiv. Perceperea cifrei de afaceri la mărfurile exportate Ministerul finanţelor a făcut cunoscut organelor vamale că, potrivit dispoziţiunilor legii im­pozitului pe lux şi cifra de afa­ceri, acest impozit trebueşte per­ceput la export la valoarea cea mai mare dintre valoarea înscri­să în factură și valoarea medie expres fixată pentru export. In consecință, la exportul de mărfuri, se va percepe cifra de afaceri la valoarea cea mai mare în modul arătat mai sus, numai în cazul când pentru marfa res­­pectivă există valoare medie sta­bilită anume pentru export,­­ în caz contrariu impozitul urmând a se percepe la valoarea de fac­­tu­rare

Next