Argus, februarie 1946 (Anul 35, nr. 9784-9806)
1946-02-01 / nr. 9784
ANUL XXXV Nr. 978 CITIŢI şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri interne şi externe Bănci Societăţi, Autorităţi, întreprinderi. Lei 100.000 anual rezerva urcării preţului) ABONAMENTE: In ţară in străinătate Tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale jgHWW'l"!1__MJi» L_1_____ ORGAN ZILNIC AL COMERŢULUI BIROURILE INDUSTRIEI 51 FINANŢE! Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 DIRECTOR : MIHAIL IIL'TIT IG Vineri 1 Februarie 194? PUBLICI tAjş$Şt#i ' se primeşte la administraţia /Jarului Si Ia toate agenţiile din publicitate. Proprietar: „ARGUS* S. , înscris sub Nr. 203 O SITUAŢIE GRAVA Pe străzile Oituz şi Gabroveni s au petrecut ori unele incidente. Un număr de negustori, din prăvăliile cărora s au cumpărat pe baza unor ordine oficiale diverse mărfuri la preţ oficial, au închis magazinele in semn de protest. Alţi negustori s'au solidarizat cu ei, închizând şi ei prăvăliile şi postându-se in fata magazinelor. Mărfurile Cumpărate prin aceste metode, sunt distribuite unor anumite magazine cunoscute că le vând numai la preţ oficial Explicaţia autorităţilor e următoarea: Comitetele de întreprinderi ale magazinelor cari vând numai la preţ oficial, cer autorităţilor de resort să le înlesnească aprovizionarea de la sursele indicate de ele, în speţă din anumite magazine în cari se găsesc mărfuri. Dar conducătorii magazinelor dela cari se iau mărfurile la preţ oficial declară că nu le pot vinde la aciaste preţuri. S a născut astfel un cerc vicios: populaţia treime aprovizionată cu diferite mărfuri şi la preţuri rezonabile, negustorii nu şi le pot procura decât la anumite preţuri şi deci nu le pot vinde la preţ oficial. Acestei situaţiuni, care ameninţă să degenereze şi incidentele de ori din Oituz şi Gabroveni sunt semnificative — trebue să i se cu capăt. Soluţia ideală ar fi mărirea producţiei. Până când aceasta se va realiza — şi ştim că guvernul caută prin toate mijloacele sa ajungă la acest rezultat— trebuesc aduse unele corective, printre cari în primul rând reintegrarea preţurilor şi asigurarea circulaţiei mărfurilor împotriva acaparatorilor. Că pregătirea acestor măsuri se găseşte în centrul preocupărilor oficiale, o ştim. întârzierea care se pune însă în f=';»•■ rea lor prin texte legale e (Un cele mai dăunătoare. Şi pentru populaţie chare nu se poate aproviziona mod normal şi pentru n'"Miriorii cari se simt nedreptăţiţi Cerem deci să se aducă fără zăbavă cadrul legal, potrivit cu realităţile eedwwtee, în care piata comercială să poată activa, fără a se da naştere la incidente turburătoare. A. mili TIA , în Anglia, faptul că nrea puterii dintre cei ce părăsesc şcoalele sunt atraşi spre îndeletnicirile industriale, constituie astăzi o îngrijorătoare problemă naţională. Forurile educative şi-au dat seama că „această tendinţă trebuie combătută prin măsuri pozitive” şi o comisiune de educaţie technologies — comiiwits Percy — a preluat cercetarea acestei probleme. Dar, întrucât în cele din urmă, linia de interes a oamenilor tineri pentru lucrul manual şi industrial nu este decât rezultatul unui curent spiritual, a unei manifestări colective ce nu poate fi schimbată de la o zi la alta, măsurile de remediere trebuie să cuprindă deopotrivă două domenii : educaţia şi industria. Exemplul Uniunii Sovietice, care prin educaţia tinerelor generaţii a creat un extraordinar imbold pentru ocupaţiunile technice încurajând în acelaşi timp şi triadiţia artei manuale, e semnificativ. Anglia, îndeobşte atât de conservativă, e pe cale să primenească în mod radical vechile sisteme şcolare. In şcoalele primare ca şi în cele secundare ,activitatea şi experienţa vor trebui să înlocuiască în mare parte, ceea ce până acum era mimai învăţat, şi acumulat teoretic’’. Numai dezvoltând în sufletul fonfilor dibăcia manuală, va putea fi devadat interesul şi resretulor pentru îndeletnicirile îrilustriale, spun educatorii loi’utr”,ci. Dispreţul inconştient pentm acest fel de preocupări, ten. d'.r'.a exces vă spre birocrat 'e și metode rcdemice trebuiesc în- Jo-’vte "rin noui concepte de învr'ăj’iră Cel ri ’n ".ână la ifi ani. pre.. rrize-'-S rp” ortul brit'’' ic, COPII vor trebui lăsat’ în scoală în mod d!-.lî'-a.f,rîi, ne-’tu ca să se evite către indr-tryj a unor etern en te fiziceste si spiriţii-i'Vpup r epre fă t.i te. Dar marile și rrfc’re industrii r«-e «’au oferit să se ocupe mai deurte de acest tineret, vor ajuta ele însile la lesăvârșirea re formai, ma: mute char decât scetele technice de rână acum. ppfe rit*o p botă rit p het ’ ssa numitelor „cusuri serale” tv,eteri-' te* i-n.r rîe;rrte câteva ore pe zi. ..predând*’ în praet'că procedeele industriale. Insă areastă piWdere do tî-ruj nu va fi dă’ma* toare induis*rie!, cî dtemvrivâ. Experiența făcută în timpul războiului, unde foarte multă lume tânără s’a do’fd.it de un reri am. tor în exeptarea o"e'"t’sm'lor grele din fahrt-: pj uzine, dar mai ales s’a identificat atât de m.pt cu lumea lucrătorilor cu îndeletnicirile lor. trebue să servească drept tul dă de educaţie nat’onală în spiritul vremii Dar lucrul , în industrii, nu va constitui decât o primă şcoală de p ezeciţie, de unde cei mai apţi vor TEHNICA fi trimişi să-şi desăvârşească instrucţia în marile universităţi technice. De aci ei vor reveni cu o pui cunoştinţe şi idei, pe care le vor pune în practică şi astfel „şcoala industrială” va fi mereu împrospătată. Problema acestei reforme a educaţiei tehnice nu poate rămâne indiferentă, nici celor care sunt şi la noi preocupaţi de îndrumarea viitoarelor aberaţii. In ţările cele mai industrializate, s’a ajuns la concluzia că rolul marilor industrii nu e acela de a distruge pe cele mici, de a mecaniza omul şi de a înlătura posibilitatea existentă a meşteşugarilor. Tradiţia atât de românească a meşteşugăriei, a lucrului manual trebuie reînviată după însuşi exemplul marior tari industriale din Apus şi Răsăriit. Printr’o tendinţă de supra-industrializare, s’a nimicit în bună parte avântul şi posibilitatea de lucru mai ales în îndeletnicirile textile, în ţesutul de mână şi în lucrul casnic atât de înfiorător odiinioară, mai ales în pătura rurală şi apoi transplantat la oraş. Printr’o fiscalitate excesivă, care le asemuieşte cu adevărate industrii ca şi prin neacordarea de materii prime, aceste îndeletniciri care perpetuează o frumoasă tradiţie, sunt ameninţate să dispară. E o greşală, cu atât mai mult cu cât în criza actuală de maşini, ele pot spori producţia textilă prin propriile lor mijloace mecanice. Pilda marilor ţări industriale ne arată că nu există un antagonism real între lucru manual şi maşină, ci dimpotrivă, o armonie ce îşi trage Puterea din datină. Printr-o educaţie înţelegătoare, desăvârşirea technică va putea fi iarăşi înfrăţită cu meşteşugul. S. Sau în P import de saci de cânepă Se ştie că în cadrul schimbului de măsuri prin cormensatie, exportăm in Ungaria carnii.âţi importante de sare. După informaţii din sursă oficială, putem arăta că mai multe firme din Ungaria au propus ca în schimbul unor cantităţi de sare, sunt dispuse sa ne livreze saci de cânepă. Fonurile superioare economice au rămas să studieze această problemă, deoarece fabricile de saci de cânepă, au opinat că nu vor să fie combate de pierde streine. Cu titlu de document, vrem să arătăm că în vreme ce pentru un sac de hârtie — care nu e destul de rezistent neutru a fi tvn,„ marfă «e cere Iei 2000 pe bucată, sacii de cânenă de import ne ar ernte lei 4IÎP9 Bucata, la m‡c ;‡«15 ·›'.-a ndm-so te ve’fl vomob», , ~ ’.' ;›! le-'-or ele., ar ajunge la cel mult 8-7 mii de Iei. Or, nu e mai bine să impor- tam... boia, în schimbul sării, așa. cum s‘a întâmplat recent în cadru unui import prin compensaţie ? Cel puţin dacă nu găsim alte articole de primă necesitate la economate şi cooperative, în schimb... boia, oţet, muştar şi scobitori, găsim câtă % PAGINI 60 LEI Bursa Ieri. Miercuri zi rezervată lichidărilor operaţiunilor. Bursa a fost închisă. Bursa liberă, a acţiunilor a fost activă şi ne dispusă. Cursurile imbunătăţite. Au cotat: Banca Românească opt. 5000 (celule), Credit Industrial pui 4300, Credit Minier opt 9000 (cumpărător), Credit Miner pui 8700. Letca 20 000 (cumpărător). Reşiţa 16000 (cumpărător). Mica 14 200 (cumpărător). S. T. B. 10.500. Au fost cereri active de Locuinţe Eftine la cursul de 12.500. Aim.ri si vshiftela Taraid , har al medaliilor a înregistrat praful de 320.000 Iei bucata. Valutele forte, îndeosebi dolarii oferiţi activ. An cotat: Napoleonul 485.000. Halatul 20.000. Lira sterină banet. 1 1st. 57.000. Lira sterlină bănet. 5 1st. 30.000. Lira sterlină bauet, mari 28.000. L rit netei elveţian 0.800. Leva 21. Vânzări de attuimi necotate Pentru Ziua de 1 Februarie a. c vor fi vândute prin Bursă următoarele pachete de acţiuni necotate: Asfaltul Filaret 36000 acţiuni; Petrolul 24500 acţini; Dâmboviţa Ciment 5160 acţini; Industria sanitară 3400 acţiuni; Sospiro 3200 acţiuni; Leonida et Ce. 4956 acţiuni; Samarenga Românească 2430 acţiuni; Centrala Forestieră 2200 acţiuni; Clădiri şi Drumuri 2000 acţiuni; Eminescu tipografie 1200 acţiuni; Construcţia tehnică 960 acţiuni; Petrol Grup 900 acţiuni; Drajna 800 acţiuni; Comerţul alimentar român 500 acţiuni; Sarcom (comerţ de fier) 600 acţiuni; Creditul Tehnic 885 acţiuni; Socofer 100 acţiuni; Imprimeria 200 acţi-[uni ; Generala PetroLieră 46 acţiuni; Govora petrol 30 acţiuni; Pro Pace 25 acţiuni; Urmnele Chimice Române 30 acţiuni; Ciment Cantacuz nouS acţiuni. In ziua de 4 Fbruarie vor fi vândute prin bursă 1804 acţiuni ale Fabricei de Ciment „Dâmboviţa“. Târg efe mostre maghiar îrr Bincuireştî Ii. tț an. V. NO M O It O V 81% Y, n»’ war a an ami al td api fiatet'. fl nf'imit avi na vapraxa.n tanţii guvernului magh'ar trimişi în Itomânia să arg ani taxa un mare târg da mostra. S'a. hotărît ca acest târg sa fie amenajat în Parent National data Şosea, folosind în acest scop pavilioanele existente pe lângă cari se vor mai construi si altele noui. In acest târg vor fi reprezentate toate industriile maghiare. Tarifele C. F. R« Cererea de majorare a tarifelor CFR cu 120 la sută, care a căpătat aviz favorabil de la Consiliului superior al tarifelor şi transporturilor, se găseşte la Comisariatul general al preţurilor care nu a luat incă nici un fel de hotărâre. Tarifele cinematografelor Comisariatul general al preţurilor a trhncs ministerului propagandei, cererea cinematografiştilor pentru majorarea tarifelor, spre a-şi da avizul. Instalarea birourilor d-lui ministru Haţieganu La ministerul de industrie şi comerţ se fac preparative pentru instalarea birourilor dlui Em. Haţieganu ministru de stat fără portofoliu. Birourile vor fi instalate la etajul II al ministerului. Comerţul de drogherie Droghiştii se plâng că în timp ce pentru înscrierea unei firme se pun tot felul de impedimente chiar celor cari pe baza studiilor de specialitate ar avea dreptul să facă acest negoţ şi se invocă prescripţiile legale, articole care fac obiectul comerţului de parfumerie sunt desfăcute fără nici o restricţie de către vopselării, librării, galanterii negustori ambulanţe, etc. Acest sistem nu poate duce decât la încurajarea unui comerţ fără nici o normă. Ar fi de dorit ca negustorii să fie obligaţi a se rezuma la desfacerea produselor din propria lor branşe. Noi numiri în consiliul rfe administraţie al „S. A. Concruba“ pent«*?* Indus tria cernelii-C. A. S. I. a numit ca membrii în consiliul de adm'n’straţie şi în co'U’Itriul de cens' ri la ,.Concentra“ S. A. pentru industria etern pe d-nii : In consiliul de administraţiei 15- nri Beldiceanu, avocat din Contenciosul Băncii Ardelene S. A. Bukureşti; Oprea Dinu, comerciant, ing. chimist Arnold Salzberger; iar în comitetul ie cenzori, d-nii: Ion Savu, funcţionar la Banca Ardeleană S. A.; Corneliu C. Radu, contabil, la S. A. Carol Andren, et Co.. Reconstrancţia Moldove! Guvernul a aprobat patru miliarde lei pentru Omenii de reconstrucţie a Moldovei. Acest Oficiu a luat fiinţă prin decizia No. 9747 din 13 iunie a Ministerului de Interne. Oficiul şi-a început activitatea pe teren prin pregătirea unei campanii de reconstrucţie şi reparaţiuni ale industriilor dăunate. SCO »rr^parce pe^irt* Casa Construcţiilor Ministerul muncii a întocmit un procet de decret lege privitor la contractarea unui împrumut de 600.OOP.0000 Iei de către Casa construcţiilor. Prelit: 3 carnei ce vacă După informaţiile noastre preţul cărnii de vacă variază între 0(100—10 000 lei kgr. în diferite regiuni. In Romanaţî preţurile sunt ceva mai scăzute în Bucureşti depăşesc cifra de 10.000 lei kgr. ♦ ♦ ♦♦ ♦ ♦ ♦ ♦ CONSTITUAI DC WULI SOCIETÂţl ANONIME Au fost constituite, în Capitala următoarele societăţi anonime: II, I. V. !.. !... Soc* An. pentru construcţiuni generale» Industria Vntei. Soma*", Soc. Rom. pers- Ir ui comerţul cu mărfuri. Sa*'ofer, Comat,n. Amănunte în pag. II la rubrica ,,Mişcarea întreprinderilor“, IAM -------—--------- Mirt car- 30 Ian. 1040 ' S’a ţinut în Capială 0 conferinţă a ,,Sfaturilor Negustoreşti“ de înteraga ţară,‘ S’au discutat cu acest prilej pe lângă problemele de ordin profesional general şi nevoile cari cer o grabnică dezlegare, — fără— de care acest important factor al vieţii noastre economice, negustorul, e autenunţat să dispară şi s’au preconizat corective şi soluţii. Au fost prezenţi la această consfătuire, care a ţinut mai multe zile, negustori din mii toate regulile, arătând cari sunt sff r ’e economic? până în cle mai depărtate colţuri de ţară. N11 a.—, văzut insă să fi asistat nici un reprezentant economic al guvernului. Poate nici n’a fost invitat. Dar asta nu poate fi o explicatie. Intre ‘autorităţile de resort şi cercurile noastre economice, trebie să existe, mai ales în aceste vremuri, o permanentă şi reală colaborare, bazată pe străin reciproc. » Hotărârile ,din enlinet“ nu pot aduce soluţiile efective pentru reciarea relelor de cari suferă piaţa noastră Pentru a se ajunge la deslegări efective trebue consultaţi toţi factorii cari activează în câmpul economiei A ignora pe unii din ei, a face legi cari să-i privească, fără contacte amrodiate, şi frequente cu ei, fără o cunoaştere pe teren a situaţieii poate duce la îndreptarea atât de aşteptată. Iată de ce am dori să vedem că elaborarea nouilor ieri economice se face şi cu colaborarea celor cari vor fi chemați să le suporte. Reluarea comerţului internaţional va fi discutată la Londra LONDRA, (RadorV).După cum anunţă corespondentul Agenţiei franceze de presă 250 de reprezentanţi ai comerţului de textile se vor întruni în ziua de 11 Februarie la Londra pentru a discuta reluarea, comerţului internaţional. Devizele şi aurul dobândite prin succesiune nu trebuesc predate Băncii Naţionale O importantă jurisprudenţă a Curţii de Casaţie Modul cum treime interpretat textul art. 12 din regulamentul- lege al devizelor a făcut obiectul unor desbateri în complectul de divergenţă al înaltei Curţi de Casaţie s. II-a, sub preşedinţia primului preşedinte al Casaţiei. Citatul articol prevede că devizele dobândite de pe urma exporturilor, a creditelor obţinute în străinătate sau în orice alt mod, vor trebui predate Statului, respectiv Băneiii Naţionale, sub sancaţiunea penală a închisoriişi amenzii edictată de legea devizelor. În temeiul acestei dispoziţii d. Heinrich Katz a fost pus sub inculpare şi trimis în judecata tribunalului corecţional fiindcă n a predat Bănciii Naţionale câteva monezi de aur dobândite prin succesiune de la tatăl său imonezile şi lingourile de aur fiind asimilate în w priveşte obligaţia din art. 12, cu devizzelel. Atât tribunalul corecţional de Ilfov cât şi Curtea de Apel au pronunţat achitarea, interpretând art. 12 în sensul că obligaţia predării se referă la devizele obţinute de pe urma exporturilor şi a creditelor din străinătate, iar cuvintele „sau în orice alt mod" se referă tot la ideea de credite obţinute în străinătate, iar nici decum la ideea cuprinzătoare a oricărui mod imaginabil de dobândiri a devizelor. Interpretarea instanţelor de fond se sprijinea nu numai pe sensul literal al textului dar şi pe ansamblul dispoziţiilor legii prin car© s-a fixat regimul devizelor care a urmărit reglementarea „comerţului devizelor“. Ca consecinţă a acestei interpretări, instanţele au găsit că dobândirea de devize prin succesiune nu se înctadrează în dispoziţia art. 12 şi ca atare ce trimes în judecată nu poate fi socotit vinovat de infracţiuni la legea devizelor fiindcă n'a predat monezile moştenite. Statul prin Ministerul Industriei şi Comerţului a făcut recurs, deducând chestiunea înaintea Casaţiei, unde a susţinut că soluţia instanţelor de fi fond este greşită şi a cerut să se admită punctul de vedere al Ministerului cum că dispoziţia art. 12 este atotcuprinzătoare şi nelimitată, iar expresiunea ..sau prin orice alt mod“, denotă votea legiuitorului da devizele obţinute în orice chip fără dfr nici o îngrădire sau exrjftpţia trebuesc predate Băncii Naţionale. După desbateri repetante, înalta Curte de Casatie în complectul arătat, de acord cu concluziile reprezentantului parchetului general, a respins recursul Ministerului, menţinând hotărârea de achitare şi soluţia de drept pe care se sprijineau ele CONFERINŢA VALUTARĂ DE LA MINISTERUL FINANŢELOR Ce crede conducerea ministerului despre acalmia pieţii financiare. Emisiunea B.N.R. pentru stat in Ianuarie 1946. Lucrările privind viitorul buget Miercuri dimineaţă a avut loc la ministerul finanţelor o importantă conferinţă valutară, ţinută sub preşedinţia d-lui Al. Alexandrini, subsecretar de de stat al acestui departament. Au participat d-nii Mircea Solacolu Comisarul general al schimburilor cu străinătatea. Mihail Minciu secretar general al acestui Comisariat şi preşedintele Comisiei valutare de pe lângă Comisariatul schimburilor111 străinătatea, prof. Victor Rădulescu administrator delegat la B. N. R., membrii comisiei valutare precum și tehnicienii celor două departamente S'a examinat problema acordării de prime suplimentare, potrivit legii devizelor, la produsele și mărfurile cari s'ar putea exporta în vederea apropiatei reluări a schimburilor cu străinătatea. S-a ajuns la un acord principial, asupra primelor variabile ce urmează a se acorda peste cursurile oficiale ale devizelor numai în privinţa produselor petrolifere. Primele stabilite au fost calculate la principalele produse petrolifere, pentru plăţile cari s'ar face în dolari sau franci elveţieni Rostul treteminării acestor prime suplimentare este acela de a stabili un raport între cursurile oficiale ale devizelor şi puterea lor de cumpărare efectivă pe pieţele străine, neirpn ® nu sili pe ex» portatorii rewâni să-şi weîTcTa produs©!*» la preţuri reirwnesalo'ni în străinătate, dar faţă de cursurile oficîale cu cari predau devizele Băncii Naţionale, să realizeze preţuri derizorii. Tot în această conferinţă s'a stabilit şi prima suplimentară care urmează a se debita Băncii Naţionale la plăţile necomerciale făcute în Elveţia. EMISIUNEA BĂNCII NAŢIOMALE PENTRU STAT IN IANUARIE 1946 Potrivit declaraţiuniior onicnale ce ni s'au făcut, emisiunea în luna Ianuarie 1948, de 40 miliarde lei în Decembrie 1945 şi 68 miliarde lei în locuibtie 1946 Scăderea continuă a emisiunilor pentru stat ale Băncii ■ Naţionale, este urmarea politicei preconizată în toamna anului Continuare în pagina 3-a i Declararea sume’or p’ăl’i d in 045 se va face până la 1 Martie I D?cizia de pr?turg?re a onorrm fiscale Ministerul finanțelor a dat eri următoarea decizie-Termenul prevăzut de art. 14 pct. 2 din Codul de Procedură Fiscală pentru depunerea declarațiilor anuale pentru vo iurile care se impun anual la impozitele elementare şi anume: comercial industrial şi profesional, se prelungeşte până la data de 28 Februarie 1946 inclusiv. Termenul prevăzut de art 12 al jurnalului Consiliului de Miniştri nr. 1486 din 1945, pentru depunerea declaraţiilor în vederea stabili i' sponiri’or ele impozit pe clădiri, se preri’ srește rând la 15 Februarie 1946 inclusiv. Termenul î l 'Adrul căruia urmează a se face comunicările de sume’e plă'i e de o i- e per-'ană fizi-'ă sau juridi'a i t cumul anu'ui ca’endaris i ior, îi vede-i-ea confro’u ui i n '.merii r la global pe e.verc. 19/17. se prelungește până la 1 Martie 1946 inclusiv. Perceperea cifrei de afaceri la mărfurile exportate Ministerul finanţelor a făcut cunoscut organelor vamale că, potrivit dispoziţiunilor legii impozitului pe lux şi cifra de afaceri, acest impozit trebueşte perceput la export la valoarea cea mai mare dintre valoarea înscrisă în factură și valoarea medie expres fixată pentru export. In consecință, la exportul de mărfuri, se va percepe cifra de afaceri la valoarea cea mai mare în modul arătat mai sus, numai în cazul când pentru marfa respectivă există valoare medie stabilită anume pentru export, în caz contrariu impozitul urmând a se percepe la valoarea de facturare