Argus, mai 1946 (Anul 35, nr. 9854-9876)
1946-05-01 / nr. 9854
ANUL XXXV Nr. 9854 CITIŢI TIMPUL cu wttimdb flirt totem« ţi oxiorno 9W* ABONAMENTE!E I 60.000 12 lank Particulari ţi Firma individuala Lei 100.000 12 luni: Bănci, Societăţi, Autorităţi sub rezerva urcării preţurilor In străinătate tariful în funcţiune de convenţiile portele internaţionele ORGA» ZllN ic AL COMERTULUI BIROURILE INDUSTRIEI SI FINANJEI Str. Sărindar» 15 Tel 3.05.44 DIRECTOR 1 TUIWAIL TIURTIG * Miercuri 1 Mai 1946 PUBLICITATEA se primeste la administrația darului Si la toate agențiile de publicitate, Proprietar: „ARGUS“ S. A. inscris sub Nr. 203 Trib. Uiov . Precum am anunţat, Guvernul român a fost anunţat că Uniunea Sovietică e pe cale să acorde României înlesniri noui, deosebit de importante în legătură cu aplicarea condiţiunilor Convenţiei de Armistiţiu. Nu deţinem încă datele exacte cu privire la aceste uşurări pe care U. R. S. S. le aduce iarăşi economiei noastre, dar subliniem totuşi importanta lor rezultată din faptul că ele vor modifica insăşi structura bugetului. Aprobarea bugetului de către Consiliul de Miniştri, care urma să se facă, a fost amânată, întrucât este probabil să fie micşorat, în urma degrevării sarcinilor ce decurg din condiţiile de Armistiţiu. Sprijinul pe care U. R. S. S. ni-l acordă in felul acesta va avea deci urmări binefăcătoare asupra desfăşurării întregei vieţi economice, atât de mul în funcţie de sarcinile bugetare. înţelegerea Uniunii Sovietice pentru situaţia complexă a economiei noastre naţionale, dovedită prin repetate furnituri de cereale, bumbac, autocamioane, etc. capătă o nouă şi elocventă contrMar aflăm totodată că U. R. S. S. va trimite Industriilor noastre de glucoza, cantităţi însemnate de porumb. ELECTRIFICAREA Skri, toate guvernările trecute s-a agitat problema electrificării satelor şi a târgurilor precum şi a fo. Ieşirii căderilor de apă, dar din nefericire aceste resurse de energie menite să dea ţării un nou avânt economic au rămas până astăzi simple proecte... de viitor. Poate că astăzi când atâtea concepţii economice şi sociale sunt pe cale de primenire, vom depăşi şi în acest domeniu stadiul ideologic, găsind mijloacele şi creditele necesare pentru a crea prin electrificarea rurală şi exploatarea ,,cărbunelui alb“ noui condiţiuni de viaţă Vaste proecte sunt pe calea de realizare. Se pare că barajul de la Bicaz, proectat de mai bine de 20 de ani, va face începutul. Şi acest început e cu atât mai necesar, cu cât trăind în epoca energiei atomice. României nu-i mai poate fi îngăduit să ignoreze forţele sale hidraulice cari însumează peste şapte milioane cai putere. ____ E deajuns să cităm câteva din perspectivele ce ar putea fi deschise printr’o susţinută ofensivă de forosie a forţelor naturii, spre a ne da seama ce uriaşe bogăţii neexploatate zac în acest domeniu. Apele reperei aleBistriţei sunt sufieciente pentru construirea la Bicaz a unei uzine care să îşi întindă ramificaţiile de energie la Iaşi, Galaţi şi Brăila, unind apoi cănile ferate ale Moldovei cu acelea ale Ardealului. Electrificarea apelor Dunării, Oltului şi Ialomiţei ar putea alimenta întreaga peninsulă Balcanică. Deocamdată, se pare că în Ardeal problemele electrificării au luat o formă mai concretă şi anume prin folosirea apelor de munt din regiunea Bistra Mărului în Banat şi Râul Mare în munţii Retezatului. Prima din acestea, primeşte apele în tot timpul anului dela o înălţime de 2000 de metri. Nu departe de Poiana Mărului, urmează să se construiască un ba' raj de 80 de metri înălţime şi care să poată furniza 40 de milioane metri cubi de apă, uzinele hidraulice aferente având o capacitate de cea. 30.000 cai putere. Energia ce s’ar obţine — cca. 100 milioane kilowaţi pe oră — ar fi suficientă pentru întreg Banatul şi o primă consecinţă ar fi transformarea industriilor cari lucrează astăzi cu cărbuni, realizându-se astfel mari economii în acest combustibil. Totodată ar fi înlăturată prin construirea acestor baraje, prmejdia mare a inundaţiilor. Standardul de viaţă al populaţiei e în foarte mare măsură în funcţie de forţă şi de lumină, posibilităţi rapide de transport şi de combustibil. Orizonturi nesfârşite de prosperitate se deschid atât pentru economia naţională ca şi pentru viaţa particulară prin folosirea resurselor fireşti de energie. S’a socotit că în America, revin de cap de locuitor 14 cai putere pe oră, iar la noi deab’a o zecime de c. p. Punerea în valoare a acestor forţe hidraulice mai trebuie să rămână un vis al generaţiilor viitoare şi şpriţul vremii ne impune ca să nu lăsăm să lâncezească asemenea ponibilităţi creatoare de energie care să ne ajute să ne raliăm programului social şi economic al lumei de astăzi. A. In Consiliul de miniştri de azi se aprobă bugetul şi legea contribuţiunilor directe dii dimineaţă a avut loc la Ministerul Finanţelor ultima şedinţă a delegaţiei interministeriale restrânse, care a fost însărcinată i alcătuirea bugetului pe exerciţiul 1916—1911 şi a modificării legii contribuţiilor directe. S’au încheiat lucrările privind bugetul, suma lui fiind fixată sub re.,serva unor uşoare modificări ce s’ar putea aduce în Consiliul de miniştri. Degrevarea impozitului pe salarii a fost admisă, admiţându~se dintre tablourile de cote întocmite de ministerul finanţelor, cel mai avantajos pentru salariaţii publici. Acesta prevede următoarele tranşe: până la 50.000 lei lunar, 5 la sută; între 50.000—150.000 Ifi, la 6 la sută; între 150.000—250.000 lei, 7 /1* ^ta; între 250.000—JfOp.OOO lei, 9 la sută; între $00.000—600.000 lei. la sută între 600.000—900.000 lei. 1$ la sută, etc* ajungând ca pentru salariile ce depăşesc 3 milioane lei lunari impozitul să fie de 30 la sută. Consiliul de miniştri care se va ţine astăzi dimineaţă, va aproba legile financiare, dupe care, după amiază d. ministru ALEXANDRINI, fiul de stat al ministerului P*Tpra structurii noului buget şi a legilor ce intră în vigoare odată cu el. Legea bugetară şi cea modificatoare a legii contribuţiilor directe, vor apare în Monitorul Oficial cu data de 1 Mai a. c. In pag. III-a Mărfuri de zeci de miliarde lei din străinătate 4 PAGINI 200 IP Tain 29 Aprilie 1946 Lista autorizaţiilor de import, din disponibil propriu mai ales, a început să se lungească. Acesta e un fapt pe care-l salutăm cu bucurie, fiindcă el dovedeşte că piaţa noastră economică se pregăteşte pentru o activitate mai vie, mai accentuată. Reluarea relaţiilor cu străinătatea e unul din elementele de bază ale refacerii economiei naţionale şi orice înlesniri se fac în această direcţie sunt binevenite. Din cercetarea mai atentă a autorizaţiilor de import, constatăm însă că pentru materiile prime, fabricate şi maşinile care pot ajuta la refacerea echipamentului nostru industrial, valoarea e cu mult inferioară celei pe care o reprezintă importul de articole cari nu sunt de strictă utilitate și a căror lipsă nu ne jenează prea mult. Nu socotim că importul unor astfel de,articole ar trebui prohibit, însă s-ar cuveni să se dea precădere importului care joacă într'adevăr un rol important în refacerea economiei naţionale. Dacă acest distinguo s'ar face mai cu stăruinţă de către autorităţile de resort, importatorii şi-ar îndrepta şi ei sforţările spre o activitate mai folositoare operei de refacere economică a țării. "Bucureşti La Bursă, tendinţa slabă a continuat să se menţină în compartimentul valorilor cu venit variabil, dar neteristica târgului este restrângerea operaţiunilor la toate grupele de acţiuni. S-au produs câteva redresări de cursuri la petrolifere şi industriale, insă situaţia generală a rămas precară La efecte publice ţinuta rentelor publice negociate a fost fermă, cu excepţiunea titlurilor împrumutului Refacerii Naţionale, care au evoluat într-un târg în care oferta s-a arătat activă, 300 camioane „General Motors". Un important grup financiar a obţinut din partea casei americane „General Motors“ din TI. S.A. un contract pentru livrarea a 300 camioane moderne de transport, în România. Se aşteaptă sosirea acestor camioane la Constanţa, pentru începutul lunii iunie 1946. IMPORT DE SULF Reprezentantul din Bucureşti al lui Uniune Raffinerie Siciliano a făcut o propunere la Comisariatul General al Comerţului Exterior pentru o partidă de 200 L sulf italian la preţul de 23 lire sterline 3 sh. şi 10 pence tarra fob Catania. Oferta e în studiu. FINANŢAREA UNOR OPERAŢIUNI DE IMPORT ŞI EXPORT O bancă din Bucureşti care, din motive excepţionale, îşi întrerupsese activitatea în timpul războiului şi-o relua In curând. In legătură cu reluarea activităţii acestei bănci suntem Informaţi că banca va finanţa, printre altele, operaţiuni de import şi export cu Statele Unite. EXPORT DE MOBILE S’a constitut in Bucureşti o societate pentru exportul de mobile. Scopul societăţii este exportul de mobile tip standard pentru Balcani şi Orientul Apropiat. PRODUCŢIA DE AUTOMOBILE Prototipul de automobil românesc, care se fabrică actualmente în Uzinele ASAM-Cotroceni şi TAR-Braşov, va fi gata în cursul lunei Mai. El va avea o viteză maximă de 100 km. pe oră, în el încăpând 5 persoane. Posedăm informaţia că s-a procedat şi la construirea în ţară a unei camionete, cât şi a unui automobil mic de 5 persoane. Preţul acestui vehicul a fost evaluat la 850 dolari. Ministerul de finanţe a întocmit un proect de decret lege pentru ratificarea convenţiei autentificată de Banca Naţională sub nr. 110 din 15 Aprilie 1946, prin care se acorda un împrumut de 2 miliarde Iei Institutului Cooperaţiei pentru dotarea armatei cu cereale și furajere. Aprovizionarea tei cu cereale arma- Şedinţa comisiei de coordonare de pe lângă subsecretariatul aprovizionării Comisia centrală de coordonare de pe lângă ministerul aprovizionării a ţinut o nouă şedinţă sub preşedinţia d-lui Stănculescu, directorul colectărilor, participând şi delegaţi ai încoop ului. S-a luat în discuţie situaţia comenzilor de produse industriale în cadrul schimbului din Islaftta ei «98» constatându-i« rtie ponzetwo* că în majoritatea sectoarelor s’a realizat întregul plan de fabricaţie propus. Comisiunea a ratificat distribuirea de bumbac şi pânzeluri pentru IOVR-işti şi populaţia săracă, admiţându-se împărţirea a 25 vagoane fire de bumbac ţărănesc extrahard şi a circa 2 milioane metri de dife CENTRUL ŞTIINŢIFIC AL INDUSTRIEI SOVIETICE DE AUTOM DUHENI TRACTOARE de 1. PESKIN Lângă gara Lihoboro, la 15 km. de Moscova, se ridică clădirile mari ale Institutului ştiinţific de auto-tractoare. El s’a născut înainte de a fi apărut primele automobile sovietice. Cu mult înainte de planurile cincinale, un grup de savanţi sovietici şi-a pus ca scop să creeze construcţii sovietice de automobile. Din acest nucleu, care s-a organizat la Şcoala tehnică superioară din Moscova, a crescut acest Institut, care a devenit centrul ştiinţific al industriei sovietice de automobile şi tractoare. La Institut lucrează sute de ingineri, oameni de ştiinţă, profesori universitari. In cei douăzeci şi ceva de ani de existenţă Institutul a căpătat o experienţă bogată şi acum rezolvă cele mai grele probleme pe caree ridică practica modernă de construcţii de automobile şi tractoare. Institutul este condus de un foarte talentat inginer, Alexandru Vovk, un om ce a trecut printr-o şcoală bună la uzinele sovietice şi care cunoaşte bine tendinţele tehnice ale construcţiilor mondiale dle automobile şi tractoare. Cabinetul spaţios al directorului Vork este plin de modele minunate de maşini şi motoare, executate după cele ce au fost produse de uzinele sovietice şi care au fost făcute la Institut. Directorul îmi arată modelele. La început uzinele sovietice produceau maşini după modele străine. Cu timpul s’au ridicat cadre de constructori sovietici. In cabinetul lui Vovk se văd roadele muncii lor. Iată noul automobil de tracţiune ZIS-42, cu roţile din urmă pe şenile. Această maşină este făcută de constructorul Sonkin, laureat al premiului „Stalin”. Maşina este produsă de uzina „Stalin” din Moscova. Iată un model mai puternic din aceeaşi familie de maşini de maşini de tracţiune, cu şenile, , produsă de fabrica de automobile,din Iaroslav. Uzine noui pentru autocamioane Alături de ele este modelul ţinut autocamion, vopsit în alb. Ceea ce atrage atenţia, sunt formele aerodinamice ale maşinei, ele mângâie ochiul. Acest automobil va fi produs de una din uzinele noui, construite în, timpul războiului, în Estul Uniunii Sovietice. Automobilul are un motor Diesel modern şi o capacitate de 3.5—5 tone. Maşina este acum în curs de experimentare şi spidometrul ei arată deja 20 mii de kilometri parcurşi. Iar alături stau modelele unui şit de automobile de turism, în producţie sau în curs de pregătire de producţie la uzinele sovietice. Aici sunt şi modelele noul ZIS (fabrica din Moscova) şi maşina „Victoria” a uzinei din Gorki și mașinal de litraj mic „Mosovici”* Aceste maşini au fost construite la fabrici. Institutul se ocupă numai de (Contimrare în pag. II-a) Stagnare in târgul comercial — Actualizarea preţurilor la import. Reglementarea firmelor de import-export. 1000 tone electrozi din Anglia — Deşi vacanţa de Paşti a luat sfârşit, totuşi târgul comercial continuă să manifeste o stare de acalmie. In aproape toate sectoarele, comerţul se menţine într’o rezervă accentuată, tranzacţiile încheiate fiind foarte puţine chiar acolo unde au eşit nouile preţuri recalculate. Conducătorii organizaţiilor profesionale de comercianţi explică această rezervă prin aceia ca, dat fiind vacanţa de sărbători nu au putut fi puse în practică hotărîrile luate în consfătuirea dela Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Deaceea s’a hotărît ca in cursul acestei săptămâni să se facă din nou la forurile în drept demersurile necesare, pentru ca să se pună în practică dispoziţiunile d-lui prim ministru Dr. Petru Groza, date la consfătuirea din ziua de Marţi 16 Aprilie a. c. ACTUALIZAREA PREŢURILOR DE IMPORT Deciza de actualizare a preţurilor mărfurilor importate aflate în stoc a fost pusă în practică încă înainte de Paşti. S’a constituit commune prevăzută de decizie, comisiune prezidată de dr. Roman Moldovan, directorul general al preţurilor. Cum Problema cea mai urgentă era aceea a preţului uneltelor şi maşinilor agricole, dat fiind nevoia de asemenea produse în actuala campanie de însămânţări, comisiunea a luat în studiu şi a actualizat toate preţurile uneltelor şi maşinilor agricole provenite din import. Pe ordinea de zi a comisiei figurează acum o altă serie de produse de la aplicarea dispoziţiunilor de revizuirea firmelor, ministerul de industrie şi comerţ lucrează la redactarea unei decizii care va prevedea că toate firmele cari sunt înscrise la Oficul Registrului de Comerţ pentru comerţul de import şi export şi cari nu figurează in registrele importatorilor şi exportatorilor de la Comisariatul Comerţului Exterior SA FIE RADIATE DIN OFICIU. Aceiaşi decizie mai prevede o unificare a termenilor actuali întrebuinţaţi în comerţ. Toate firmele înscrise cu menţiunea, birt locantă, local de dejun, restaurant, etc., vor purta numai denumirea de birt pentru firmele din mediul rural şi cele de la periferiile oraşelor, şi restaurant pentru oraşe.. La sate şi Periferiile oraşelor toate localurile de băuturi spirtoase vor purta denumirea de cârciumă, iar la oraşe bufet sau bodegă. Magazinele universale de la sate vor purta denumirea de magazine de comerţ mixt cu amănuntul, iar acelaş gen de magazine la oraşe vor purta denumirea de magazine de consum. S’a socotit această măsură neceimport, cari sunt actualizate pe măsura introducerii lor„ Pentru uşurarea formalităţilor de actualizare cât şi a celor de fixare a preţurilor la import şi export, s’a hotărît ca în cursul acestei săptămâni se redacteze o serie de instrucţiuni de felul cum trebuesc redactate atât cererile de actualizare cât şi cele de fixare de preţuri pentru import şi export denţă exactă a diferitelor ramuri de comerţ. A* 1.000 tone electrozi din Anglia Fabrica Nitrogen“, a încheiat ferm cu o firmă engleză, cumpărarea a 1.000 tone electrozi din Anglia, marfa fiind deja expediată spre România. Valoarea acestor electrozi este de 173.000 dolari, putându-se fabrica din ei circa 10.000 tone carbid. In ceea ce priveşte Plata acestui import, Comisariatul Comerţului Exterior opiniază ca ea să fie făcută printr-un reexport de carbid care să compenseze contravaloarea materiei prime. Nouile tarife la telefoane In legătură cu aprobarea noului tarif al societăţii de telefoane, Comisariatul preţurilor a avut în vedere că societatea de telefoane, faţă de vechiul tarif acordat în Ianuarie 1946, are de îndeplinit noi sarcini în legătură cu salariile din contractul colectiv de muncă — o serie întreagă de sporuri la di-^ verse!» materiale de întreţinere şi necesităţile de numerar ale Const. Tache Reglementarea firmelor de import-expon ACHITAREA IMPOZNELOI exceptionale localurile de consiliu Coeficienţii minimali se vor fixa pe judeţe până la 10 Mai La 1 Aprilie a. c., s’a adus Legii impozitului excepţional importante modificări privind capitolul achitării impozitului de către localurile de consum. Prin aceasta s’a urmărit o uşurare în perceperea impozitului excepţional, acesta urmând a se vărsa direct la adiţia financiară sau percepţiile fiscale respective fără a se mai percepe prin aplicare de timbre pe actele sau bonurile ce emiteau localurile de consumaţie. S’a fixat o cifră de afaceri minimală la care localurile de consum au în orice caz obligaţiunea de a achita impozitul excepţional. Stabilirea acestei cifre de afaceri minimale porneşte de la baze deja fixate şi anume impunerea întreprinderilor respective pe exerciţiului anului 1945/946. Deoarece preţurile sunt în continuă creştere implicit cifra de afaceri a anului precedent nu mai corespunde cu cifra de afaceri realizată azi în localurile de consum Pentru a avea o cifră de afaceri reală, prin dispoziţiunile modificatoare ale legii s-a arătat că cifra de afaceri minimală se stabileşte înmulţind cifra de afaceri de la impunerea la comercial a anului precedent, cu un coeficient ce se va stabili de minister şi care coeficient reprezintă sporul de scumpete. Deci acest coeficient trebue să fie de aşa manieră fixat, încât înmulţind cu cifra de afaceri a anului precedent, să dea cifra de afaceri de azi a localurilor de consumaţie . Coeficienţii minimali se vor fixa pe judeţe în vederea stabilirii acestui coeficient deoarece urmează să se ţină seamă atât de regiunea unde funcţionează aceste întreprinderi cât şi de situaţia economică a acestora se va convoca de urgenţă o Comisiune compusă din Aditorul financiar al judeţului, reprezetantul Camerei de comerţ, un reprezentant al Sindicatului Alimentar sau acolo unde nu există sindicat de un reprezentant al organizaţiilor respective din această branşe (localuri de consum ) sau un reprezentant al Camerei agricole. In aceste comisiuni se vor fixa coeficienţii respectivi pentru diferitele localuri. Localurile se vor categorisi ast-Localurile de ţară: bodegi şi ci** ciunţi, restaurante, baruri, pensiuni, cofetării, etc. Se vor stabili coeficienţi pentru fiecare Intre*prindere de acest gen pe două categorii pentru* localurile situate la oraşe şi o singură categorie pen*tru acelea situate la ţară* In orice caz se vor evita mai multă coeficienţi simplificând pe cât posibil numărul acestora care ar fi de dorit să nu fie mai mult de 3 pentru fiecare judeţ. După cum am arătat, la stabilirea acestor coeficienţi se va ţine seama de starea economică a regiunei. Stabilirea acestor coeficienţi se va face de comun acord cu toţi membrii comisiunei şi rezultatul obţinut se va comunica cu raport 40.000 Iei aţa a confecţionaţie unui costum După informaţii recente , costul confecţionarea unui costum bărbătesc cu vestă variază între 40 mii şi 800.000 lei. Evident croitorii din centru cari au cheltueli mai mari cer aproape dublu decât cei din cartierele mărginaşe. E interesant de ştiut cat costa aţa. Cupărată din bursa neagră aţa necesară unui costum se ridică la circa. 40.000 lei. Un mosor cu aţă costă 20.000 lei. O jurubiţă de ibrişim de 50 Metri costă 2000 lei Şi altă categorie de ibrişim pentru butoniere costă 1000 lei pentru 7 mt-* Toate aceste mărfuri «e •,bază de intermerdiari în Bursa neagră. Croitorii sunt siliţi să plăteasscă preţurile cerute pentru că altfel n’ar mai avea posibilitatea să lucreze. Căptuşelile şi pânzele carintră în confecţioonarea unui costum au ajuns de asemeni la preţuri exagerate. Nasturi de asemeni se găsesc cu mare greutate. E inutil să adăugăm că preţurile sunt în continuă urcare. Desigur că şi croitorii cer exagerat pentrumâna de lucru dar nu e mai puţin adevărat că preţurile furniturilor au trecut de orice UndtfL.