Argus, mai 1946 (Anul 35, nr. 9854-9876)

1946-05-01 / nr. 9854

ANUL XXXV Nr. 9854 CIT­IŢI TIMPUL cu wttimdb flirt totem« ţi oxiorno 9W* ABONAMENTE!­E I 60.00­0 12 lank Particulari ţi Firma individuala Lei 100.000 12 luni: Bănci, Societăţi, Autorităţi sub rezerva urcării preţurilor In străinătate tariful în funcţiune de convenţiile portele internaţionele ORGA» ZllN ic AL COMERTULUI BIROURILE­­ INDUSTRIEI SI FINANJEI Str. Sărindar» 15 Tel 3.05.44 DIRECTOR 1 TUIWAIL TIURTIG * Miercuri 1 Mai 1946 PUBLICITATEA se primeste la administrația darului Si la toate agențiile de publicitate,­­ Proprietar: „ARGUS“ S. A. inscris sub Nr. 203 Trib. Uiov . Precum am anunţat, Guvernul român a fost a­­nunţat că Uniunea Sovietică e pe cale să acorde României înlesniri noui, deosebit de importante în legătură cu aplicarea condiţiunilor Convenţiei de Armistiţiu. Nu deţinem încă datele exacte cu privire la a­­ceste uşurări pe care U. R. S. S. le aduce iarăşi e­­conomiei noastre, dar subliniem totuşi importanta lor rezultată din faptul că ele vor modifica insăşi structura bugetului. Aprobarea bugetului de către Consiliul de Mi­niştri, care urma să se fa­că, a fost amânată, întru­cât este probabil să fie micşorat, în urma degre­vării sarcinilor ce decurg din condiţiile de Armis­tiţiu. Sprijinul pe care U­. R. S. S. ni-l acordă in fe­lul acesta va avea deci ur­mări binefăcătoare asu­pra desfăşurării întregei vieţi economice, atât de mul în funcţie de sarcinile bugetare. înţelegerea Uniunii Sovietice pentru situaţia complexă a economiei no­astre naţionale, dovedită prin repetate furnituri de cereale, bumbac, auto­camioane, etc. capătă o nouă şi elocventă cont­­r­Mar aflăm totodată că U. R. S. S. va trimite Industriilor noastre de glucoza, cantităţi însemna­te d­e porumb. ELECTRIFICAREA Skri, toate guvernările trecute s-a agitat problema electrificării sate­­lo­r şi a târgurilor precum şi a fo. Ieşirii căderilor de apă, dar din ne­fericire aceste resurse de energie menite să dea ţării un nou avânt economic au rămas până astăzi simple proecte... de viitor. Poate că astăzi când atâtea con­cepţii economice şi sociale sunt pe cale de primenire, vom depăşi şi în acest domeniu stadiul ideologic, găsind mijloacele şi creditele nece­sare pentru a crea prin electrifi­carea rurală şi exploatarea ,,cărbu­nelui alb“ noui condiţiuni de viaţă Vaste proecte sunt p­e cale­a de realizare. Se pare că barajul de la Bicaz, proectat de mai bine de 20 de ani, va face începutul. Şi acest început e cu atât mai necesar, cu cât trăind în epoca energiei atomi­ce. României nu-i mai poate fi în­­găd­uit să ignoreze forţele sale hi­draulice cari însumează peste şapte milioane cai putere. ____ E deajuns să cităm câteva din perspectivele ce ar putea fi deschi­­se printr’o susţinută ofensivă de forosie a forţelor naturii, spre a ne da seama ce uriaşe bogăţii ne­­exploatate zac în acest domeniu. Apele reperei ale­­Bistriţei sunt­ sufieciente pentru construirea la Bicaz a unei uzine care să îşi în­­tindă ramificaţiile de energie la Iaşi, Galaţi şi Brăila, unind apoi cănile ferate ale Moldovei cu acelea ale Ardealului. Electrificarea apelor Dunării, Ol­tului şi Ialomiţei ar putea alimenta întreaga peninsulă Balcanică. Deocamdată, se pare că în Ar­­deal problemele electrificării au luat o formă mai concretă şi anu­me prin folosirea apelor de munt din regiunea Bistra Mărului în Ba­nat şi Râul Mare în munţii Rete­zatului. Prima din acestea, pri­meşte apele în tot timpul anului dela o înălţime de 2000 de metri. Nu departe de Poiana Mărului, urmează să se construiască un ba­' raj de 80 de metri înălţime şi care să poată furniza 40 de milioane me­tri cubi de apă, uzinele hidraulice aferente având o capacitate de cea. 30.000 cai putere. Energia ce s’ar obţine — cca. 100 milioane kilowaţi pe oră — ar fi suficientă pentru întreg Banatul şi o primă consecinţă ar fi trans­formarea industriilor cari lucrează astăzi cu căr­buni, realizându-se ast­fel mari economii în acest combus­tibil. Tot­odată ar fi înlăturată prin construirea acestor baraje, prmej­­dia mare a inundaţiilor. Standardul de viaţă al populaţiei e în foarte mare măsură în funcţie de forţă şi de lumină, posibilităţi rapide de transport şi de combus­­tibil. Orizonturi nesfârşite de pros­­peri­tate se deschid atât pentru e­­conomia naţională ca şi pentru via­ţa particulară prin folosirea resur­­selor fireşti de energie. S’a socotit că în America, revin de cap de lo­­cuitor 14 cai putere pe oră, iar la noi deab­’a o zecime de c. p. Punerea în valoare a acestor for­ţe hidraulice mai trebuie să rămâ­nă un vis al generaţiilor viitoare şi şpriţul vremii ne impune ca să nu lăsăm să lâncezească asemenea ponibilităţi creatoare de energie care să ne ajute să ne raliăm pro­gramului social şi economic al lu­­mei de astăzi. A. In Consiliul de miniştri de azi se aprobă bugetul şi legea contribuţiunilor directe dii dimineaţă a avut loc la Mi­nisterul Finanţelor ultima şedinţă a delegaţiei interministeriale restrânse, care a fost însărcinată i alcătuirea bugetului pe exerciţiul 191­6—19­11 şi a modificării legii contribuţiilor directe. S’au încheiat lucrările privind bu­getul, suma lui fiind fixată sub re.,­serva unor uşoare modificări ce­­ s’ar putea aduce în Consiliul de mi­niştri. Degrevarea impozitului pe salarii a fost admisă, admiţându~se dintre tablourile de cote întocmite de mini­sterul finanţelor, cel mai avantajos pentru salariaţii publici. Acesta pre­­vede următoarele tranşe: până la 50.000 lei lunar, 5 la sută; între 50.000—150.000 Ifi, la 6 la sută; în­­tre 150.000—250.000 lei, 7 /1* ^ta; între­ 250.000—JfOp.OOO lei, 9 la sută; între $00.000—600.000 lei. l­­a sută între 600.000—900.000 lei. 1$ la sută, etc* a­jungând ca pentru salariile ce depăşesc 3 milioane lei lunari im­po­­zitul să fie de 3­0 la sută. Consiliul de miniştri care se va ţine astăzi dimineaţă, va aproba le­­gile financiare, dupe care, după a­­miază d. ministru ALEXANDRINI, fiul de stat al ministerului P*T­pra structurii noului buget şi a legi­­lor ce intră în vigoare odată cu el. Legea bugetară şi cea modifica­­toare a legii contribuţiilor directe, vor apare în Monitorul Oficial cu data de 1 Mai a. c. In pag. III-a Mărfuri de zeci de miliarde lei din străinătate 4 PAGINI 200 IP Ta­­in 29 Aprilie 1946 Lista autorizaţiilor de import, din disponibil propriu mai ales, a început să se lungească. Acesta e un fapt pe care-l salutăm cu bucurie, fiindcă el dovedeşte că piaţa noastră economică se preg­ăteşte pentru o activitate mai vie, mai accentuată. Reluarea relaţiilor cu străinătatea e unul din elementele de bază ale refacerii economiei naţio­nale şi orice înlesniri se fac în această direcţie sunt bine­venite. Din cercetarea mai aten­tă a autorizaţiilor de import, constatăm însă că pentru ma­teriile prime, fabricate şi ma­şinile care pot ajuta la reface­rea echipamentului nostru in­dustrial, valoarea e cu mult inferioară celei pe care o re­prezintă importul de articole cari nu sunt de strictă utili­tate și a căror lipsă nu ne je­nează prea mult. Nu socotim că importul unor astfel de,articole ar tre­bui prohibit, însă s-ar cuveni să se dea precădere impor­tului care joacă într'adevăr un rol important în refacerea economiei naţionale. Dacă acest distinguo s'ar face mai cu stăruinţă de către autorităţi­le de resort, importatorii şi-ar îndrepta şi ei sforţările spre o activitate mai folositoare operei de refacere economică a țării. "Bucureşti La Bursă, tendinţa slabă a continuat să se menţină în com­partimentul valorilor cu venit variabil, dar neteristica târgu­lui este restrângerea operaţiu­nilor la toate grupele de ac­ţiuni. S-au produs câteva redresări de cursuri la petrolifere şi in­dustriale, insă situaţia generală a rămas precară La efecte publice ţinuta ren­telor publice negociate a fost fermă, cu excepţiunea titluri­lor împrumutului Refacerii Na­ţionale, care au evoluat într-un târg în care oferta s-a arătat activă, 300 camioane „Gene­ral Motors". Un important grup financiar a obţinut din partea casei ame­ricane „General Motors“ din TI. S.­­A. un contract pentru li­vrarea a 300 camioane moder­ne de transport, în România. Se aşteaptă sosirea acestor camioane la Constanţa, pentru începutul lunii iunie 1946. IMPORT DE SULF Reprezentantul din Bu­cureşti al lui Uniune Raf­finerie Siciliano a făcut o propunere la Comisaria­tul General al Comerţului Exterior pentru o partidă de 200 L sulf italian la preţul de 23 lire sterline 3 sh. şi 10 pence tarra fob Catania. Oferta e în studiu. FINANŢAREA UNOR OPERAŢIUNI DE IM­PORT ŞI EXPORT O bancă din Bucureşti care, din motive excepţionale, îşi în­­trerupsese activitatea în timpul războiului şi-o relua In cu­rând. In legătură cu reluarea acti­vităţii acestei bănci suntem In­formaţi că banca va finanţa, printre altele, operaţiuni de im­port şi export cu Statele­ Unite. EXPORT DE MOBILE S’a constitut in Bucure­şti o societate pentru ex­portul de mobile. Scopul societăţii este exportul de mobile tip standard pen­tru Balcani şi Orientul Apropiat. PRODUCŢIA DE AU­TOMOBILE Prototipul de automobil ro­mânesc, care se fabrică actual­mente în Uzinele ASAM-Cotro­­ceni şi TAR-Braşov, va fi gata în cursul lunei Mai. El va avea o viteză maximă de 100 km. pe oră, în el încă­pând 5 persoane. Posedăm informaţia că s-a procedat şi la construirea în ţară a unei camionete, cât şi a unui automobil mic de 5 per­soane. Preţul acestui vehicul a fost evaluat la 850 dolari. Ministerul de finanţe a în­tocmit un proect de decret lege pentru ratificarea convenţiei autentificată de Banca Naţio­nală sub nr. 110 din 15 Aprilie 1946, prin care se acorda un împrumut de 2 miliarde Iei In­stitutului Cooperaţiei pentru dotarea armatei cu cereale și furajere. Aprovizionarea tei cu cereale arma- Şedinţa comisiei de coordonare de pe lângă subsecretariatul aprovizionării Comisia centrală de coordo­nare de pe lângă ministerul aprovizionării a ţinut o nouă şedinţă sub preşedinţia d-lui Stănculescu, directorul colectă­rilor, participând şi delegaţi ai încoop­ ului. S-a luat în discuţie situaţia comenzilor de produse indus­triale în cadrul schimbului din­ Islaftta ei «98» constatând­u-i«­ rtie ponzetwo* că în majoritatea sectoarelor s’a realizat întregul plan de fabri­caţie propus. Comisiunea a ratificat dis­tribuirea de bumbac şi pânze­­luri pentru IOVR-işti şi popu­laţia săracă, admiţându-se îm­părţirea a 25 vagoane fire de bumbac ţărănesc extrahard şi a circa 2 milioane metri de dife­ CENTRUL ŞTIINŢIF­IC AL INDUSTRIEI SOVIETICE DE AUTOM DUHE­NI TRACTOARE de 1. PESKIN Lângă gara Lihoboro, la 15 km. de Moscova, se ridică clădirile mari ale Institutului ştiinţific de auto-tractoare. El s’a născut înain­te de a fi apărut primele automo­bile sovietice. Cu mult înainte de planurile cincinale, un grup de sa­vanţi sovietici şi-a pus ca scop să creeze construcţii sovietice de au­tomobile. Din acest nucleu, care s-a orga­nizat la Şcoala tehnică superioară din Moscova, a crescut acest Insti­tut, care a devenit centrul ştiinţi­fic al industriei sovietice de auto­mobile şi tractoare. La Institut lu­crează sute de ingineri, oameni de ştiinţă, profesori universitari. In cei douăzeci şi ceva de ani de exi­stenţă Institutul a căpătat o ex­perienţă bogată şi acum rezolvă cele mai grele probleme pe care­­­e ridică practica modernă de con­strucţii de automobile şi tractoare. Institutul este condus de un foar­te talentat inginer, Alexandru Vovk, un om ce a trecut printr-o şcoală bună la uzinele sovietice şi care cunoa­şte bine tendinţele tehnice ale construcţiilor mondiale dle automobile şi tractoare. Cabinetul spaţios al directorului Vork este p­lin de modele minu­nate de maşini şi motoare, execu­tate după cele ce au fost produse de uzinele sovietice şi care au fost făcute la Institut. Directorul îmi arată modelele. La început uzinele sovietice produceau maşini după modele străine. Cu timpul s’au ri­dicat cadre de constructori sovie­tici. In cabinetul lui Vovk se văd roadele muncii lor. Iată noul au­tomobil de tracţiune ZIS-42, cu roţile din urmă pe şenile. Această maşină este făcută de constructo­rul Sonkin, laureat al premiului „Stalin”. Maşina este produsă de uzina „Stalin” din Moscova. Iată un model mai puternic din aceeaşi familie de maşini d­e maşini de tracţiune, cu şenile, , produsă de fabrica de automobile,din Iaroslav. Uzine noui pentru auto­­camioane Alături de ele este modelul ţi­nut autocamion, vopsit în alb. Ce­­ea ce atrage atenţia, sunt formele aerodinamice ale maşinei, ele mân­­gâie ochiul. Acest automobil va fi produs de una din uzinele noui, construite în, timpul războiului, în Estul Uniunii Sovietice. Automo­bilul are un motor Diesel modern şi o capacitate de 3.5—5 tone. Ma­şina este acum în curs de experi­mentare şi spidometrul ei arată deja 20 mii de kilometri parcurşi. Iar alături stau modelele unui şit de automobile de turism, în pro­ducţie sau în curs de pregătire de producţie la uzinele sovietice. Aici sunt şi modelele noul ZIS (fabri­­ca din Moscova) şi maşina „Victo­ria” a uzinei din Gorki și ma­și­nal de litraj mic „Mosovici”* Aceste maşini au fost construite la fa­brici. Institutul se ocupă numai de (Conti­mrare în pag. II-a) Stagnare in târgul comercial — Actualizarea preţurilor la import. Reglementarea firmelor de import-export. 1000 tone electrozi din Anglia — Deşi vacanţa de Paşti a luat sfâr­şit, totuşi târgul comercial continuă să manifeste o stare de acalmie. In aproape toate sectoarele, comerţul se menţine într’o rezervă accentua­tă, tranzacţiile încheiate fiind foarte puţine chiar acolo unde au eşit no­­uile preţuri recalculate. Conducătorii organizaţiilor profe­sionale de comercianţi explică acea­stă rezervă prin aceia ca, dat fiind vacanţa de sărbători nu au putut fi puse în practică hotărîrile luate în consfătuirea dela Preşedinţia Consi­liului de Miniştri. Deaceea s’a hotărît ca in cursul acestei săptămâni să se facă din nou la forurile în drept demersurile ne­cesare, pentru ca să se pună în prac­tică dispoziţiunile d-lui prim mini­stru Dr. Petru Groza, date la con­sfătuirea din ziua de Marţi 16 Apri­lie a. c. ACTUALIZAREA PRE­ŢURILOR DE IMPORT Deciza de actualizare a preţurilor mărfurilor importate aflate în stoc a fost pusă în practică încă înainte de Paşti. S’a constituit commune­ prevăzută de decizie, comisiune pre­zidată de d­­­r. Roman Moldovan, directorul general al preţurilor. Cum Problema cea mai urgentă era aceea a preţului uneltelor şi maşini­­lor agricole, dat fiind nevoia de ase­menea produse în actuala campanie de însămânţări, comisiunea a luat în studiu şi a actualizat toate preţurile uneltelor şi maşinilor agricole prove­nite din import. Pe ordinea de zi a comisiei figurea­­ză acum o altă serie de produse de la aplicarea dispoziţiu­­nilor de revizuirea firme­lor, ministerul de indus­trie şi comerţ lucrează la redactarea unei decizii care va prevedea că toa­te firmele cari sunt în­scrise la Oficul Registru­lui de Comerţ pentru co­merţul de import şi ex­port şi cari nu figurează in registrele importatori­lor şi exportatorilor de la Comisariatul Comerţului Exterior SA FIE RADIA­TE DIN OFICIU. Aceiaşi decizie mai pre­­vede o unificare a terme­nilor actuali întrebuinţaţi în comerţ. Toate firmele înscrise cu menţiu­nea, birt locantă, local de dejun, re­staurant, etc., vor purta numai de­numirea de birt pentru firmele din mediul rural şi cele de la periferiile oraşelor, şi restaurant pentru oraşe..­­ La sate şi Periferiile oraşelor toa­te localurile de băuturi spirtoase vor purta denumirea de cârciumă, iar la oraşe bufet sau bodegă. Magazinele universale de la sate­ vor purta denumirea de magazine de comerţ mixt cu amănuntul, iar ace­­laş gen de magazine la oraşe vor purta denumirea de magazine de consum. S’a socotit această măsură nece­import, cari sunt actualizate pe mă­sura introducerii lor„ Pentru uşurarea formalităţilor de actualizare cât şi a celor de fixare a preţurilor la import şi export, s’a ho­­tărît ca în cursul acestei săptămâni se redacteze o serie de instrucţiuni de felul cum trebuesc redactate atât cererile de actualizare cât şi cele de fixare de preţuri pentru import şi export­ denţă exactă a diferitelor ramuri de comerţ. A* 1.000 tone electrozi din Anglia Fabrica Nitrogen“, a încheiat ferm cu o firmă engleză, cumpărarea a 1.000 tone electrozi din Anglia, marfa fiind deja expediată spre Ro­­mânia. Valoarea acestor electrozi este de 173.000 dolari, putându-se fabrica din ei circa 10.000 tone carbid. In ceea ce priveşte Plata acestui import, Comisariatul Comerţului Ex­terior opiniază ca ea să fie făcută printr-un reexport de carbid care să compenseze contra­valoarea materiei prime. Nouile tarife la telefoane In legătură cu aprobarea noului tarif al societăţii de te­lefoane, Comisariatul preţurilor a avut în vedere că societatea de telefoane, faţă de vechiul ta­rif acordat în Ianuarie 1946, are de îndeplinit noi sarcini în legătură cu salariile din con­tractul colectiv de muncă — o serie întreagă de sporuri la di-^ verse!» materiale de întreţinere şi necesităţile de numerar ale Const. Tache Reglementarea firmelor de import-expon ACHITAREA IMPOZN­ELOI exceptional­e localurile de consiliu Coeficienţii minimali se vor fixa pe judeţe până la 10 Mai La 1 Aprilie a. c., s’a adus Le­gii impozitului excepţional impor­tante modificări privind capitolul achitării impozitului de către loca­lurile de consum­. Prin aceasta s’a urmărit o uşu­rare în perceperea impozitului ex­cepţional, acesta urmând a se văr­sa direct la adiţia financiară sau percepţiile fiscale respective fără a se mai percepe prin aplicare de timbre pe actele sau bonurile ce emiteau localurile de consumaţie. S’a fixat o cifră de afaceri mini­mală la care localurile de consum au în orice caz obligaţiunea de a achita impozitul excepţional. Stabilirea acestei cifre de afa­ceri minimale porneşte de la baze deja fixate şi anume impunerea întreprinderilor respective pe e­­xerciţiului anului 1945/946. Deoarece preţurile sunt în con­tinuă creştere implicit cifra de a­­faceri a anului precedent nu mai corespunde cu cifra de afaceri rea­lizată azi în localurile de consum Pentru a avea o cifră de afaceri reală, prin dispoziţiunile modifica­toare ale legii s-a arătat că cifra de afaceri minimală se stabileşte înmulţind cifra de afaceri de la im­punerea la comercial a anului pre­cedent, cu un coeficient ce se va stabili de minister şi care coefi­cient reprezintă sporul de scum­­pete. Deci acest coeficient trebue să fie de aşa manieră fixat, încât în­mulţind cu cifra de afaceri a anu­lui precedent, să dea cifra de afa­ceri de azi a localurilor de consu­maţie . Coeficienţii minimali se vor fixa pe judeţe în vederea stabilirii acestui coe­ficient deoarece urmează să se ţină seamă atât de regiunea unde func­ţionează aceste întreprinderi cât şi de situaţia economică a acestora se va convoca de urgenţă o Comi­siune compusă din Aditorul finan­ciar al judeţului, reprezetantul Ca­merei de comerţ, un reprezentant al Sindicatului Alimentar sau a­­colo unde nu există sindicat de un reprezentant al organizaţiilor res­pective din această branşe (loca­luri de consum ) sau un reprezen­tant al Camerei agricole. In aceste comisiuni se vor fixa coeficienţii respectivi pentru dife­­ritele localuri. Localurile se vor categorisi ast-Localurile de ţară: bodegi şi ci** ciunţi, restaurante, baruri, pen­siuni, cofetării, etc. Se vor stabili coeficien­ţi pentru fiecare Intre*­prindere de acest gen pe două categorii pentru* lo­calurile situate la oraşe şi o singură categorie pen*­tru acelea situate la ţară* In orice caz se vor evita mai multă coeficienţi sim­plificând pe cât posibil numărul acestora care ar fi de dorit să nu fie mai mult de 3 pentru fiecare judeţ. După cum am arătat, la stabili­rea acestor coeficienţi se va ţine seama de starea economică a re­giunei. Stabilirea acestor coeficienţi se va face de comun acord cu toţi membrii comisiunei şi rezultatul obţinut se va comunica cu raport 40.000 Iei aţa a confecţionaţie­ unui costum După informaţii recente , cos­tul confecţionarea unui costum băr­bătesc cu vestă variază între 40 mii şi 800.000 lei. Evident croitorii din centru cari au cheltueli mai mari cer aproape dublu decât cei din cartierele măr­­ginaşe. E interesant de ştiut cat costa aţa. Cupărată din bursa neagră aţa necesară unui costum se ridică la circa. 40.000 lei. Un mosor cu aţă costă 20.000 lei. O jurubiţă de ibrişim de 5­0 Me­tri costă 2000 lei Şi altă categorie de ibrişim pentru butoniere costă 1000 lei pentru 7 m­t-* Toate aceste mărfuri «e •,­­b­ază de intermerdiari în Bursa nea­gră. Croitorii sunt siliţi să plăteass­că preţurile cerute pentru că altfel n’ar mai avea posibilitatea să lu­­creze. Căptuşelile şi pânzele cari­ntră în confecţioonarea unui costum au ajuns de asemeni la preţuri exage­rate. Nasturi de asemeni se gă­sesc cu mare greutate. E inutil să adăugăm că preţurile sunt în con­tinuă urcare. Desigur că şi croitorii cer exage­­rat pentru­­mâna de lucru dar nu e mai puţin adevărat că preţurile furniturilor au trecut de orice U­­ndtfL.

Next