Argus, iunie 1946 (Anul 35, nr. 9877-9899)
1946-06-02 / nr. 9877
ABONAMENTE! J"®* 60.000 ^ luni! Part'cular si firme individuale »*©1 000.000 12 ’uni: ^ănci Soci,.tă(i ^utorități ___ «ub rezerv» crcâri preţurilor In străinătate tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale IMPASUL TEZAURIZĂRII RURALE ? Nu se poate spune că actuala cârmuire s’a arătat vitregă faţă de interesele păturii rurale. Dimpotrivă, sacrificându-se foarte îndesea interesele pr.”VAi ' -’-’a oraşe, autorităţile au căutat ne toate căi’e să înlesnească posibilităţile de existenţă ale urnei ţărăneşti, începând cu reforma agrară şi terminând, cu distribuirea produselor industriale, politica economică a fost în , linii largi îndreptată în vederea promovării clasei rurale şi ridicării ei la un standard de viaţă corespunzător progresului social. Rezultatele acestei generoase politici economice n’au dat încă roadele, dimpotrivă s'ar putea constata ca urmările ei concrete, neprielnice se manifestă deocamdată sub aspectul unei tot mai accentuate tezaurizări rurate. Pentru, ca să verificăm această gravă stare ele lucruri foarte resimţită în ultimul timp prin lipsa accentuata de numerar, nu e nevoie, să sondăm prea mult aspectele circulaţiei de bunuri, mai ales în departamentul alimentar. "ţăranul care aduce cireşi în ■ Capitală, cu căruciorul tras de mână şi se întoarce seara în comuna din apropierea Capitalei cu pachete doldora de bani, strânşi grămadă asemenea cireşilor vândute, fără prea mari investiţii, ne va răspunde că el ţine banii la „şef" şi că n‘o să cumperi nimic, — „nici pământ,nici vestminte, nici de-ale casei — până nu s’o mai iefteni”. Astfel, el a depus — vânzând la preţuri destul de ,negre” legumele, fructele, untul, etc.,— bănetul şi-l îngroapă în „şeful” lui, care e tradiţionala oală de fier. Iar în timpul acesta, din pricina crizei de numerar şi a plăţilor mari pe care întreprinderile şi instituţiile le au de făcut, mărfurile orăşeneşti ajung să se ofere pe alocuri sub preţul oficial iar cei ce nu fac negustorie, tot înlesnesc în felul lor circulaţiei banului lichidând acţiuni sau monede de aur, ceea ce determină scăderi de preţuri în bursă. Oricum, în sectorul Urban, moneda circulă, în timp ce la ţară ea continuă să fie tezaurizată în dauna întregii economii naţionale. Pentru a remedia această situaţie, s-a ajuns la concluzia distribuirii unor cantităţi foarte importante de mărfuri — chiar şi fără schimb de produse agricole — menite să absoarbe cel puţin în parte numerarul tezaurizat. Producţia industrială şi cooperativele au făcut mari sforţări pentru a pune astfel la dispoziţia ţărănimii produse textile, unelte agricole, fierărie, sodă caustică etc., la preţuri oficiale. Se sperăm că odată cu încheierea campaniei agricole de primăvară, vom putea culege şi pe tărâmul economic roadele trimiterii la sate a produselor orăşeneşti, blocate în favoarea satelor. Numai prin ieşirea din rezervă a ţărănimii, prin scoaterea banilor strânşi la ciorap şi prin satisfacerea nevoilor ţărăneşti cu produsele puse la îndemână de munca industrială, vom putea ieși din impasul în care ne aflăm. A. Ungaria va emite o noua monedă bazată pe aur Pentru a pune capăt inflaţiei, guverrnul ungar a luat hotărârea să emită o nouă monedă, denumită „Upengoe” (Noul Pen-Doe). Mauile bancnote urmează să fie emis între 1 şi 15 August. Cea mai mare parte a aurului Băncii Naţional Ungare se găseşte în zona americană a Germaniei, urmând însă a fi redată Ungariei, conform declaraţiilor d-lui Byrnes. Noua monedă ungară va fi bazată pe aur, după cum rezultă din declaraţiile oficiale. In acest sens forurile din Budapesta îşi îndreaptă toate străduinţele. Capitaluri elveţiene turismului în După informaţiile ce deţinem, cercuri financiare elveţiene sunt foarte interesate de posibilităţile de investiţii pe care le oferă ţara noastră din punct de vedere turistic. In urma discuţiilor cari s'au purtat reprezentanţii acestor cercuri s'au arătat dispuse a construi în centrele turistice apropiate de Capitală hoteluri şi vile, cari să ridice aceste centre la rangul unor adevărate şi occidentale staţiuni turistice. Astfel, ei şi-au exprimat dorinţa de a construi, la Predeal, hoteluri în mijlocul pădurilor, ca aceste hoteluri să se bucure, aşa ca în străinătate, de o zonă de verdeaţă, având şi toate pistele de coborîre, pentru ski şi bob la îndemână, cercurile acestea socotind Predealul o staţiune ideală din punctul de vedere al unei staţiuni pentru sporturile de iarnă Deasemeni, la Predea ar urma să se construiască un funicular, care să treacă peste Posada, aşa cum un alt funicular ar urma să se construiască la Sinaia, care să lege oraşul reşedinţei regale cu muntele Furnica. Aceleaşi cercuri ar urma să facă importante investiţii şi în staţiunile de pe litoralul mării, probabil la Carmen-Sylva şi Eforia, ale căror hoteluri şi vile nu oferă, în momentul de faţă o capacitate suficientă pentru vizitatorii ce ar urma să vină în aceste staţiuni, pentru ridicarea România cestor cercuri, cari au cercetat aceste staţiuni, ca şi multe alte regiuni turistice, — care au fost foarte mult neglijate în ultima vreme, din cauza greutăţilor de transport, regiuni cari sunt înzestrate cu adevărate bogăţii turistice, — nesuficient puse în valoare. — şi-au manifestat încântarea faţă de ele, mărturisind că sunt menite unui mare viitor. După aceste constatări, regiunile de pe valea Prahovei şi cele muntoase din judeţele Braşov şi Făgăraş, ca şi o mare parte din staţiunile noastre balneo-climaterice ar putea atrage o serioasă clientelă, furnizată de ţările balcanice şi chiar din cele Continuare» în ntema 2 a Intr'adevăr, reprezentanții abuți de sticlă,. DIRECTOR : MU AKt HURTIG se primeşte la administraţia datului si la toate agenţiile de publicitate Proprietars „AKO US“ S. A. Înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov trv . PUBLICITATEA r»iÆ¥A Vineri 31 Mai 1946 BURSA Târgul financiar a continuat să fie lipsit de însufleţire- in afară de câteva cursuri, cari au recuperat din pierderi, cotele au evoluat pe o linie slabă. Numai acţiunea Societăţii Naţionale de Gaz Metan a fost obiectul unor negocieri însufleţite şi susţinute, cursurile asumându-şi sporuri substanţiale. In compartimentul valorilor cu venit fix activitatea a fost mai lărgită asupra unui număr mai mare de rubrici cu unele cursuri îmbunătăţiteîmprumutul Refacerii Nationale Cursurile titlurilor împrumutului Refaceri Nationale au fost mai ferme depăşind cota 56. Preţul medaliei în accentuată scădere. Convenţia cu Cehoslovacia In legătură cu aplicarea convenţiei economice dintre ţara noastră şi Cehoslovacia a avut loc ieri, la ministerul industriei şi comerţului o importantă conferinţă la care au participat d-nii ing. Petre N. Bejan, şeful departamentului; ing- Tudor Ionescu, ministrul minelor şi petrolului; I. G. Maurer, subsecretar de stat al comunicaţiilor; Al- Alexandrini, subsecretar de stat al finanţelor; Montu şi Butoianu, secretari generali la Comisariatul general al comerţului exterior şi acordurilor cu străinătatea. Discuţiunile au purtat asupra stabilirii listei de mărfuri ce urmează a fi aduse din Cehoslovacia, precum şi asupra modalităţilor de plată şi transport privind mărfurile respective. Cablu telefonic din U. R. S. S. Suntem în măsură a şti că zilele trecute au sosit în ţară o importanta cantitate de cablu telefonic. Acest material a fost livrat prin Odester, Societăţii de telefoane. Valoarea materialului importat se ridică la circa 7 miliarde lei. Articolele electrice Lipsa de materiale electrice este foarte simţită Totuşi se oferă din stocuri particulare unee materiale şi piese de schimb, la preţuri mari. Sa fi vândut, pe această cale, tuburi Bergman de 16 mm. la preţul de 6000—7000 lei metrul, de 23 mm. la preţul de 7500 8000 lei m. Sârma N-S A. „Codex“ de 1,5 nm. Iei 3500—4000 lei metru-Isolierband 60.000—70.900 lei bff-Deblocarea coloranților SubsecfPtariîrtisI d*» Stat al Aprcvmciroăriî a dat o tî'Pcî^ie pr'n care se deblochează toatr produsele cofe.rasT.te «sj chîmicafe au. xilirir*» dela orice deținători. blocat®, pri»» efectul RrrRxînnei No. 3841 din 1946- 436 tone marmeladă pentru économat© Subsecretariatul de stat al aprovizionării a repartizat fabricilor de marmeladă ale Ministerului Agriculturii și Domeniilor, cantitatea de 24 vag zahăr dublu rafinat, care va fi utilizat la fabricarea a 43,6 vag marmeladă din pulpe de fructe amestec•Marmelada fabricată va fi distribuită economatelor, cantinelor şi spitalelor. Alocaţii familiare La ministerul asigurărilor şi asistenţei sociale se studiază organizarea unui sistem de alocaţii familiare pentru muncitori şi funcţionari particulari prin constituirea unui fond de compensaţie la care urmează să contribue toţi patronii cu un procent asupra salariilor, aşa cum se prevede prin legea de organizare a ministerului asigurărilor sociale, aceasta în vederea ajutorării salariaţilor din compul muncii având greutăţi familiare. Cuantumul alocaţiilor de familie, condiţiile de acordare, procentul contribuţiei patronale, mijloacele de percepere şi sancţiune se vor fixa printr'un jurnal al Consiliului de miniştri. O linie aeriană Oslo- Crpenhaga-Zusr.ch-Marsilia Serviciul aerian regulat între Norvegia, Danemarca şi Elveţia a fost recent inaugurat, iar de la 13 Mai, avioanele companiilor D. N. I.. şi D D- L, care deservesc linia sboară zilnic, plecarea din Oslo la 9.25, din Copenhaga la 13.15, sosirea la Zürich la 16.20, la Marsilia a 1905, întoarcerea: plecarea din Marsilia la 12-30, din Zürich la 10.05, sosirea la Copenhaga la 20.20, la Oslo la 22.00. Această nouă legătură va strânge şi mai mult relaţiile amicale dintre Elveţia cu ţările scandinave, de o parte, şi Franţa, pe de altă parte. 0 penicilina perfecta LONDRA. — Uzinele Barnard Castle din nordul Angliei au ajuns să fabrice o penicilină perfectă, a cărei punere în comerț e foarte mult așteptată de toată:' lumea britanică- PNEURI INVULNERABILE PARIS. — Un electrician din Lyon a descoperit un nou sistem de pneuri de automobile foarte elastice și cari nu crapă chiar dacă parcurge un drum presărat cu cto- Reducerea preţurilor la imbracaumentea incalţâmintea şi alimentele distribuite prin economoie Lista completă a mărfurilor cărora li s’au redus preţurile« Comunicatul ministerului de finanţe Ministerul Finanţelor aduce la cunoştinţă, că in urma reducerilor de impozite », taxe acordate pe bază de Decret Lege, un curs de apariţie, întreprinderii? industria, le vor factura cu începere de la l luate 1940, economatelor de salariaţii publici « particilau produsele r de strictă necesitate, la următoarele preţuri : Pentru încălţăminte de piele: 1) . Pieile tăbăcite (box) cu lei 9628/fus In loc de lei 18.938/fus. 2) . Talpa (canale) cu 20.100/kgr. In loc de lei 25.038/kgr. 3) . Bocancii muncitorești cu 108.000 tei perechea, în loc de lei 165.586 perechea Pentru îmbrăcămintea din stofă de lână tip. 1) . Stofa costum 500/, lână merinos, cu lei 34.867/metru in lot de 61.054 lei/ioetru; 2) Stofa costum 5()»/» lână spancă cu*1 31.545 /metru în loc de lei 55.236/metru; 3) Stofa rochie 50*/, lănă merinos, cu 11.170 lei/metru in loc de lei 19.557/metru; 4) Stofa rochie 50*/, lână spancă, cu 10.232 lei/metru în loc de 17.916 lei/metru. 5) . Stofă rochie 500/, lână merinos cu sască cu îeî 11.516 lei/metru, în loc de iei 20.154/metru. 6). Postav Loden lână țurcană cu 38 837 lei/metru în loc de 68.007 lei/metru. Pentru articolele alimentare: 1) . Zahăr tos, simplu ra£inat, cu 2.495 lei/kgr în loc de 4080 lei/kgr. 2) . Zăhăr cubic simplu rafinat, cu 2680, lei/kgr., în loc de 4280 lei/kgr 3) . zahăr tos,dublu, rafinat, cu 2391 lei/kgr în loc de 4186 lei/kgr. 4) . Zahăr engines cu 2689 lei/kgr. în loc de 4280 lei/kgr ^ 5) . Ulei comestibil de floarea soarelui, cu 9357 lei/kgr. în loc de 11.220 lei/kgr. 6 . orez indigen decorticat cu 4740 lei kgr în loc de 5300 lei/kgr. Până la apariţia Decretului Lege respectiv şi a ordinului instructiv ce se va da organele fiscale se vor conforma dispoziţiunilor prezentului comunicat şi nu vor dresa, acte de contravenţie pentru facturările făcute la aceste preţuri, întreprinderile sunt obligate ca în cadrul programărilor Subsecretariatului Aprovizionării, la cererea economatelor, să livreze şi factureze la preţurile reduse menţionate în prezentul comunicat . In ceea ce priveşte situaţiunile prelace prin aplicarea preţurilor vechi până la apariţia preţurilor nouă, acestea se vor reglementa pe cale de Jurnal al Consiliului de Miniştri. mii de contribuţiuni directe din ministerul finanţelor, precum şi d-nii inspectori financiari Gr. Iliescu, Bănărescu şi Nicolae Această comisiune a avut însărcinarea de a calcula reducerile ce urmează a fi operate, potrivit hotărîrilor Consiliului de miniştri şi de a redacta anteproectele legii şi jurnalului Consiliului de miniştri în acest scop. După datele pe cari ni le-au furnizat cercurile oficiale, reducerile de taxe si impozite fiscale la articolele arătate mai sus, variază INTRE 75—SO LA SUTA din cuantumul total al impozitelor pe cifra de afaceri şi al taxelor de consumaţie. Până luni urmează a se alcătui textele definitive ale decretului lege de reducere a taxelor fiscale şi al jurnalului Consiliului de miniştri în cari se va determina CANTITĂŢILE DIN FIECARE CATEGORIE DE PRODUSE, puse la dispoziţia economatelor, cari beneficiază de degrevări. Deasemeni se va mai stabili şi modul în care va opera reducerile de impozite şi taxe, la mărfurile aflate în curs de livrare la economate. In ce constau degrevările fiscale Ca urmare a unei deciziuni a Consiliului de miniştri se hotărîse reducerea taxelor fiscale, asupra produselor textile destinate economatelor de salariaţi publici şi particulari-Decretul-lege întocmit în acest scop, a fost însă oprit de a apare, întrucât Consiliul de miniştri între timp, a hotărît extinderea acestei măsuri şi la articolele de încălţăminte şi cele alimentare, pentru a contribui efectiv la îmbunătăţirea situaţiei materiale a salariaţilor. In urma acestui fapt s-au ţinut ori, la ministerul finanţelor, două conferinţe tehnice, prezidate de d- prof. Eugen Demetrescu, secretar general al departamentului, la care au participat d-nii: Roman Moldovanu, directorul general al preţurilor, d-na Lascu, director în ministerul industriei și al co ASISTENTA IPHILIAS de Prof. N. Ghiulea Acum câţiva ani se iniţiase în Bucureşti o acţiune largă de asistenţă a familiei. Baza organizării sociale fiind familia, orice acţiune de asistenţă, care nu ar avea ca prim scop apărarea şi susţinerea familiei, este sortită nereuşitei, cel puţin ca rezultat social, ea neavând sprijinul firesc al mediului în care trăesc şi se desvoltă cei asistaţi. Cu prilejul discuţiei ce se face în Marea Britanie şi Statele Tnnite ale Americei în jurul chestiunei securităţii sociale, apare în centrul oricărei organizări: asistenţa familiei, sprijinind sub toate formele pe acei care sunt susţinătorii efectivi ai familiei. Menţinerea echilibrului în viaţa familiei, e cu atât mai grea cu cât împrejurările, câidiţiunile de viaţă sunt mult mai grele. Asistenţa trebue să-şi aibă tot timpul, dar ea trebue să fie făcută mai ales în împrejurările grele. Nu ştiu dacă acţiunea sistematici de asistenţă a familiei este astăzi continuată, şi nu cunosc rezultatele, în împrejurările în cam trăim astăzi, ale acestei acturi. Dardacă asistenţa familiei nu se mai face, ea trebue neîntârziat iniţiată şi organizată încă de pe acum, în vară, pentru ca în iarna ce vine să fie cât mai puţine suferinţe. In asistenţa familiei nu e vorba de orice familie, nu avem a urmări nici scopuri morale, nici scopuri social-politice, deşi şi acestea sunt de primă importanţă, cide familiile căzute în dependenţă, adică acele care nu se mai pot ajuta singure. Şi astfel de familii se găsesc în toate straturile sociale din cauză de boală, de lipsă de câştig sau câştig insuficient, de dezorganizare a familiei prin dispariţia susţinătorului ei prin moarte, divorţ, abandon şi aşa mai departe sau din mai multe din aceste cauze ce acţionează în acelaş timp. Multe sunt lipsurile unei familii căzute în dependenţă, fiindcă omul strigă după ajutor ,când nu se mai poate ajuta singur, când situaţia e gravă. Insa în asistenta familiei prima intervenţie trebuie să fie îngrijirea sănătăţii membrilor familiei şi nu prin ajutor familial în bani sau în natură pentru susţinerea familiei. A doua intervenţie trebuie să fie procurarea de lucru pentru acei ce pot munci în familie pentru ridicarea morală a ei. Şi în fine, în al treilea rând intervenţia pentru reorganizarea familiei, îngrijirea şi educaţia copiilor, soluţionarea problemelor morale ce supun familiilor asistate (alcoolism, vagabondaj, delicvenţă, prostituţie) lipsa de higienă, de cultură (analfabetismul) şi aşa mai departe. Un rol deosebit îl joacă în asistenţa familiei, în depistarea, cercetarea şi ajutorarea familiilor în dependenţă, asistentele sociale, surorile de ocrotire, care sunt formate şi adunate anume pentru această mare operă socială. La noi instituţia surorilor de ocrotire a fost introdusă de prof. dr. Moldovan, încă din 1918 în Ardeal din nefericire ea nu a fost îndeajuns de desvoltată şi de folosiroi. In străinătate această instituţie socială fixacţionează de mult mai multă vreme şi a căpătat o desvoltare enormă. Ar fi bine dacă ideia ar fi reluată şi desvoltată, aşa cum se cuvine, cu stăruinţă şi cu perfectă înţelegere a lucrului. Opera de asistenţă a familiei, pe cât este de importantă pe atât este de grea, şi nu trebuie să se facă din ea o firmă, sau, un mijloc de exploatare a banului public. Această operă nu trebue privită nici cu uşurinţă, nici cu prea multă formalitate, ci cu realitate. Şi ea trebue în-*deplinită cu concentrarea tuturor sforţărilor şi cu participarea, în bună înţelegere, a tuturor instituţiilor publice şi private de asistenţă, şi chiar cu concursul publicului înţelegător, a oanenii lor de bine, şi a elementelor pricepute şi cu simţ social. Cu asistenţa familiei, trebuie să înceapă opera de redresare a noastră socială şi morală. FINANŢAREA ECONOMATELOR dri dimineaţă a avut loc la Banca Naţională, o şedinţă a Consiliului general, consacrată problemei acordării creditelor pentru economate, întrucât valoarea creditelor solicitate se ridică la multe zeci de milard de lei, discuţiunile au rămas în continuare, urmând a se lua o hotărîre definitivă săptămâna viitoare. In principiu, se studiază un criteriu uniform de finanţare al economatelor de salariaţi publici şi particulari, preconizându-se a se pomni dela un punct de reper fix: o anumită wm caleal ^ipengifi^ecărâ familie de salariaţi membri ai economatelor. Suma propusă până acum, a fost de 400.000 lei de fiecare familie de salariat membru al economatului respectiv. Fiind vorba de sume foarte importante, d. TIBERIU MOŞOIU, guvernatorul Băncii a convocat pentru eri după amiază pe reprezentanţii marilor bănci, cu cari a avut o lungă consfătuire. In acelaş scop au fost convocaţi la Banca Naţională, pentru azi dimineaţă reprezentanţii băncilor mijlocii şi mici...... Problema Importálói din disponibil proprio Convorbire en d. sache Klein Mult aşteptata aplicare a legii pentru executarea importului din disponibil Propriu, nu a dat până in prezent roadele scontate. De ce? Este fapt că aplicarea legii întâmpină rezistenţă pe piaţa noastră comercială. Cauzele acestei rezistenţe merită, fără îndoială să fie cercetate, pentru a se ajunge la soluţiile problemei, in măsură a stimule factorii respectivi. Stimularea lor , cu atât mai necesară, cu cât nevoile de materiale prime străine, sunt din ce in ce stringent cerute de întreaga noastră viaţă economică. In consecinţă, ne-am adresat pentru o examinare mai largă a probeimei, printre alţii şi d-lui Sache Klein, conducătorul firmei de import — export ,,Granasa“ un technician versat in domeniul comerţului nostru exterior, vicepreşedinte al Blocului Economic şi membru In consiliul de administraţie al Uniunii Expor*tatorilor de Cereale- Iată ce ne-a răspuns d-sa, la întrebarea noastră cu privire la calea şi mijloacele ce ar trebui urmate, pentru ca importul din disponibil propriu să revie • realitate. i De ce nu dă roade legea pentru imperiul din disponibil propriu Desigur bunul simţ ne arată că dacă legea cu toate că a fost promulgată de mai bine de 2 luni şi totuşi nu a isbutit să reducă în acest timp apetitul de afaceri şi spiritul de întreprindere al cercurilor respective — este o dovadă eloquentă că ea nu îmbrăţişează complexul realităţilor In cauză-Intr’adevăr, legea nu este completă pentru că importurile ce s’ar efectuat din disponibil propriu sau pe credit, sunt handicapate de legea devizelor în vigoare-Precum am mai avut prilejul s’o relev, chiar în ..Argus", în Septembrie 1945, în articolul meu Concursul capitalurilor în domeniul importului", — la elaborarea nouilor măsuri s'a neglijat tocmai esenţialul — anume revizuirea actualului regim al devizelor, care, se ştie, nu îngăduie libera negociere a acestora-Efectiv, toate complicaţiunile descurajante provin din cauza persistenţei acestui regim care deschide perspective dubioase oricărui comerciant importator. Ce e „disponibil propriu” Mă explic : ceea ce se numeşte „disce se numeşte „dis-Harte generic şi care înglobează felul ■tualităţi posibile. De pildă, cineva poate avea uri disponibil, pe care să-l utilizeze vremelnic pentru un import de mărfuri, dar după vânzarea acestora să fie obligat de a restitui devizele utilizate, omul nostru a împrumutat deci un stoc de devize. Sau, altă ipoteză: cineva poate obţine un credit la fabricile sau expor*tatorii străini, plătibil pe termen lung. In aceste condiţiuni, s° pun întrebarea : cum va putea oare importatorul român să garanteze cu creditul său personal consacrat printr’o activitate de decenii, plata acestor mărfuri, dacă achitarea în devize nu poate fi făcută decât prin oficiul de plăţi al Băncii Naţionale şi dacă cursul fixat de către comisiunea bancară nu reprezintă de cele mai multe ori nici măcar un sfert din preţul liber al devizelor? Autorizaţiile de import se eliberează, reamintim în acord cu Comisariatul Preţurilor, la un preţ anumit Până când marfa ajunge însă în vamă, fluctuaţiunea leului ajunge să Continuare în pagina 3-a I