Argus, iunie 1946 (Anul 35, nr. 9877-9899)

1946-06-02 / nr. 9877

ABONAMENTE! J"®* 60.000 ^ luni! Part'cular si firme individuale »*©1 000.000 12 ’uni: ^ănci Soci,.tă(i ^utorități ___ «ub rezerv» crcâri preţurilor In străinătate tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale IMPASUL TEZAU­RIZĂRII RURALE ? Nu se poate spune că actuala cârmuire s’a arătat vitregă faţă de interesele păturii rural­e. Dim­potrivă, sacrificându-se foarte în­desea interesele pr.”VAi ' -’-’a oraşe, autorităţile au căutat ne toate căi’e să înlesnească posi­bilităţile de existenţă ale­­ urnei ţărăneşti, începând cu reforma agrară şi terminând, cu distri­buirea produselor industriale, po­litica economică a fost în , linii largi îndreptată în vederea pro­movării clasei rurale şi ridicării ei la un standard de viaţă co­respunzător progresului social. Rezultatele acestei generoase politici economice n’au dat încă roadele, dimpotrivă s'ar putea constata ca urmările ei concrete, neprielnice se manifestă deocam­dată sub aspectul unei tot mai accentuate tezaurizări rurate. Pen­tru, ca să verificăm această gravă stare ele lucruri foarte resimţită în ultimul timp prin lipsa accen­tuata de numerar, nu e nevoie, să sondăm prea mult aspectele circulaţiei de bunuri, mai ales în departamentul alimentar. "ţăranul care aduce cireşi în ■ Capitală, cu căruciorul tras de mână şi se întoarce seara în co­muna din apropierea Capitalei cu pachete doldora de bani, strânşi grămadă asemenea cireşilor vân­dute, fără prea mari investiţii, ne va răspunde că el ţine banii la „şef" şi că n‘o să cumperi nimic, — „nici pământ,­­nici v­est­­minte, nici de-ale casei — până nu s’o mai iefteni”. Astfel, el a depus — vânzând la preţuri des­tul de ,­negre” legumele, fruc­tele, untul, etc.,— bănetul şi-l îngroapă în „şef­ul” lui, care e tradiţionala oală de fier. Iar în timpul acesta, din pri­cina crizei de numerar şi a plă­ţilor mari pe care întreprinderile şi instituţiile le au de făcut, măr­furile orăşeneşti ajung să se o­­fere pe alocuri sub preţul ofi­cial iar cei ce nu fac negustorie, tot înlesnesc în felul lor cir­culaţiei banului lichidând acţiuni sau monede de aur, ceea ce de­termină scăderi de preţuri în bursă. Oricum, în sectorul Ur­ban, moneda circulă, în timp ce la ţară ea continuă să fie te­zaurizată în dauna întregii econo­mii naţionale. Pentru a remedia această si­tuaţie, s-a ajuns la concluzia dis­tribuirii unor cantităţi foarte im­portante de mărfuri — chiar şi fără schimb de produse agri­cole — menite să absoarbe cel puţin în parte numerarul tezau­rizat. Producţia industrială şi­­ co­operativele au făcut mari sfor­ţări pentru a pune astfel la dis­poziţia ţărănimii produse textile, unelte agricole, fierărie, sodă caustică etc., la preţuri oficiale. Se sperăm că odată cu înche­ierea campaniei agricole de pri­măvară, vom putea culege şi pe tărâmul economic roadele trimi­terii la sate a produselor orăşe­neşti, blocate în favoarea satelor. Numai prin ieşirea din rezervă a ţărănimii, prin scoaterea bani­lor strânşi la ciorap şi prin sa­tisfacerea nevoilor ţărăneşti cu produsele puse la îndemână de munca industrială, vom putea ieși din impasul în care ne aflăm. A. Ungaria va emite o noua monedă bazată pe aur Pentru a pune capăt in­­flaţiei, guverrnul ungar a luat hotărârea să emită o nouă monedă, denumită „U­­pengoe” (Noul Pen-Doe). M­auile bancnote urm­ea­ză să fie emis între 1 şi 15 August. Cea mai mare parte a aurului Băncii Naţional Ungare se găseşte în zona americană a Germaniei, urmând însă a fi redată Ungariei, conform decla­­raţiilor d-lui Byrnes. Noua monedă ungară va fi bazată pe aur, după cum rezultă din declara­ţiile oficiale. In acest sens forurile din Budapesta îşi îndreaptă toate stră­duinţele. Capitaluri elveţiene turismului în După informaţiile ce deţi­nem, cercuri financiare elve­ţiene sunt foarte interesate de posibilităţile de investiţii pe care le oferă ţara noastră din punct de vedere turistic. In urma discuţiilor cari s'au purtat reprezentanţii acestor cercuri s'au arătat dispuse a construi în centrele turistice apropiate de Capitală hoteluri şi vile, cari să ridice aceste cen­tre la rangul unor adevărate şi occidentale staţiuni turistice. Astfel, ei şi-au exprimat do­rinţa de a construi, la Predeal, hoteluri în mijlocul pădurilor, ca aceste hoteluri să se bucure, aşa ca în străinătate, de o zonă de verdeaţă, având şi toate pis­tele de coborîre, pentru ski şi bob la îndemână, cercurile ace­stea socotind Predealul o sta­ţiune ideală din punctul de ve­dere al unei staţiuni pentru sporturile de iarnă­ Deasemeni, la Predea­ ar ur­ma să se construiască un funi­cular, care să treacă peste Po­sada, aşa cum un alt funicular ar urma să se construiască la Sinaia, care să lege oraşul reşe­dinţei regale cu muntele Fur­nica. Aceleaşi cercuri ar urma să facă importante investiţii şi în staţiunile de pe litoralul mării, probabil la Carmen-Sylva şi Eforia, ale căror hoteluri şi vile nu oferă, în momentul de faţă o capacitate suficientă pentru vizitatorii ce ar urma să vină în aceste staţiuni, pentru ridicarea România­ cestor cercuri, cari au cercetat aceste staţiuni, ca şi multe alte regiuni turistice, — care au fost foarte mult neglijate în ultima vreme, din cauza greutăţilor de transport, regiuni cari sunt în­zestrate cu adevărate bogăţii turistice, — nesuficient puse în valoare. — şi-au manifestat în­cântarea faţă de ele, mărturi­sind că sunt menite unui mare viitor. După aceste constatări, re­giunile de pe valea Prahovei şi cele muntoase din judeţele Bra­şov şi Făgăraş, ca şi o mare parte din staţiunile noastre bal­neo-climaterice ar putea atrage o serioasă clientelă, furnizată de ţările balcanice şi chiar din cele Continuare» în ntem­a 2 a Intr'adevăr, reprezentanții a­­buți de sticlă,. DIRECTOR : MU AKt HURTIG se primeşte la administraţia datului si la toate agenţiile de publicitate Proprietars „A­KO US“ S. A. Înscris sub Nr. 203 Trib. Ilfov trv . PUBLICITATEA r»iÆ¥A Vineri 31 Mai 1946 BURSA Târgul financiar a continuat să fie lipsit de însufleţire- in afară de câteva cursuri, cari au recuperat din pierderi, cotele au evoluat pe o linie slabă. Numai acţiunea Societăţii Naţionale de Gaz Metan a fost obiectul unor negocieri însufle­ţite şi susţinute, cursurile asu­­mându-şi sporuri substanţiale. In compartimentul valorilor cu venit fix activitatea a fost mai lărgită asupra unui număr mai mare de rubrici cu unele cursuri îmbunătăţite­împrumutul Refacerii Nationale Cursurile titlurilor îm­prumutului Refaceri Na­tionale au fost mai ferme depăşind cota 56. Preţul medaliei în ac­centuată scăd­ere. Convenţia cu Cehoslo­vacia In legătură cu aplicarea con­venţiei economice dintre ţara noastră şi Cehoslovacia a a­vut loc i­eri, la ministerul industriei şi comerţului o importantă con­ferinţă la care au participat d-nii ing. Petre N. Bejan, şeful departamentului; ing- Tudor Io­­nescu, ministrul minelor şi pe­trolului; I. G. Maurer, subse­cretar de stat al comunicaţiilor; Al- Alexandrini, subsecretar de stat al finanţelor; Mon­tu şi Bu­­toianu, secretari generali la Co­misariatul general al comerţului exterior şi acordurilor cu străi­nătatea. Discuţiunile au purtat asupra stabilirii listei de mărfuri ce ur­mează a fi aduse din Cehoslo­vacia, precum şi asupra moda­lităţilor de plată şi transport privind mărfurile respective. Cablu telefonic din U. R. S. S. Suntem în măsură a şti că zilele trecute au sosit în ţară o importanta can­titate de cablu telefonic. Acest material a fost li­vrat prin Odester, Socie­tăţii de telefoane. Valoarea materialului importat se ridică la circa 7 miliarde lei. Articolele electrice Lipsa de materiale­ electrice este foarte simţită­ Totuşi se oferă din stocuri particulare une­e materiale şi piese de schimb, la preţuri mari. S­a fi vândut, pe această cale, tuburi Bergman de 16 mm. la preţul de 6000—7000 lei metrul, de 23 mm. la preţul de 7500 8000 lei m. Sârma N-S A. „Codex“ de 1,5 nm­. Iei 3500—4000 lei metru-Isolierband 60.000—70.900 lei bff-Deblocarea coloranți­lor SubsecfPtariîrtisI d*» Stat al Aprcvmciroăriî a dat o tî'Pcî^ie pr'n care se de­blochează toatr produsele cofe.rasT.te «sj ch­îmicafe au. xilirir*» dela orice dețină­tori. blocat®, pri»» efectul RrrRxînnei No. 3841 din 1946- 436 tone marmeladă pentru économat© Subsecretariatul de stat al aprovizionării a repartizat fa­bricilor de marmeladă ale Mi­nisterului Agriculturii și Dome­niilor, cantitatea de 24 vag­ za­hăr dublu rafinat, care va fi utilizat la fabricarea a 43,6 vag marmeladă din pulpe de fructe amestec­•Marmelada fabricată va fi distribuită economatelor, canti­nelor şi spitalelor. Alocaţii familiare La ministerul asigurărilor şi asistenţei sociale se studiază or­ganizarea unui sistem de aloca­ţii familiare pentru muncitori şi funcţionari particulari prin constituirea unui fond de com­pensaţie la care urmează să contribue toţi patronii cu un procent asupra salariilor, aşa cum se prevede prin legea de organizare a ministerului asi­gurărilor sociale, aceasta în ve­derea ajutorării salariaţilor din compul muncii având greutăţi familiare. Cuantumul alocaţiilor de fa­milie, condiţiile de acordare, procentul contribuţiei patronale, mijloacele de percepere şi sanc­ţiune se vor fixa printr'un jur­­nal al Consiliului de miniştri. O linie aeriană Oslo- Crpenh­aga-Zu­sr.­ch-Marsilia Serviciul aerian regulat între Norvegia, Danemarca şi Elveţia a fost recent inaugurat, iar de la 13 Mai, avioanele companiilor D. N. I.. şi D D- L­, care deser­vesc linia sboară zilnic, pleca­rea din Oslo la 9.25, din­ Copen­haga la 13.15, sosirea la Zürich la 16.20, la Marsilia a 1905, în­toarcerea: plecarea din Marsi­lia la 12-30, din Zürich la 10.05, sosirea la Copenhaga la 20.20, la Oslo la 22.00. Această nouă le­gătură va strânge şi mai mult relaţiile amicale dintre Elveţia cu ţările scandinave, de o par­te, şi Franţa, pe de altă parte. 0 penicilina perfecta LONDRA. — Uzinele Barnard Castle din nordul Angliei au ajuns să fabrice o penicilină perfectă, a cărei punere în comerț e­­ foarte mult așteptată de toată:' lumea bri­tanică- PNEURI INVULNERABILE PARIS. — Un electrician din Lyon a descoperit un nou sistem de pneuri de automobile foarte elastice și cari nu crapă chiar dacă parcurge un drum presărat cu cto- Reducerea preţurilor la imbracaumentea incalţâmintea şi alimentele distribuite prin economoie Lista completă a mărfurilor cărora li s’au redus preţurile« Comunicatul ministerului de finanţe Ministerul Finanţelor aduce la cunoştin­­ţă, că in urma reducerilor de impozite », taxe acordate pe bază de Decret Lege, un curs de apariţie, întreprinderii? industria, le vor factura cu începere de la l luate 1940, economatelor de salariaţii publici « partici­lau produsele r de strictă necesitate, la următoarele preţuri : Pentru încălţăminte de piele: 1) . Pieile tăbăcite (box) cu lei 9628/fus In loc de lei 18.938/fus. 2) . Talpa (canale) cu 20.100/kgr. In loc de lei 25.038/kgr. 3) . Bocancii muncitorești cu 108.000 tei perechea, în loc de lei 165.586 perechea Pentru îmbrăcămintea din stofă de lână tip. 1) . Stofa costum 500/, lână merinos, cu lei 34.867/metru in lot de 61.054 lei/ioe­­tru; 2) Stofa costum 5()»/» lână spancă cu­­*1 31.545 /metru în loc de lei 55.236/metru; 3) Stofa rochie 50*/, lănă merinos, cu 11.170 lei/metru in loc de lei 19.557/me­­tru; 4) Stofa rochie 50*/, lână spancă, cu 10.232 lei/metru în loc de 17.916 lei/me­­tru. 5) . Stofă rochie 500/, lână merinos cu s­as­că cu îeî 11.516 lei/metru, în loc de iei 20.154/metru. 6). Postav Loden lână țurcană cu 38 837 lei/metru în loc de 68.007 lei/metru. Pentru articolele alimentare: 1) . Zahăr tos, simplu ra£inat, cu 2.495 lei/kgr în loc de 4080 lei/kgr. 2) . Zăhăr cubic simplu rafinat, cu 2680, lei/kgr., în loc de 4280 lei/kgr 3) . zahăr tos,­dublu, rafinat, cu 2391 lei/kgr în loc de 4186 lei/kgr. 4) . Zahăr engines cu 2689 lei/kgr. în loc de 4280 lei/kgr ^ 5) . Ulei comestibil de floarea soarelui, cu 9357 lei/kgr. în loc de 11.220 lei/kgr. 6­ . orez indigen decorticat cu 4740 lei kgr în loc de 5300 lei/kgr. Până la apariţia Decretului Lege respec­­tiv şi a ordinului instructiv ce se va da organele fiscale se vor conforma dispo­­ziţiunilor prezentului comunicat şi nu vor dresa, acte de contravenţie pentru factu­­rările făcute la aceste preţuri, întreprinderile sunt obligate ca în ca­­­drul programărilor Subsecretariatului A­­provizionării, la cererea economatelor, să livreze şi factureze la preţurile reduse menţionate în prezentul comunicat . In ceea ce priveşte situaţiunile prelace prin aplicarea preţurilor vechi până la a­­pariţia preţurilor nouă, acestea se vor re­­glementa pe cale de Jurnal al Consiliului de Miniştri. mii de contribuţiuni directe din ministerul finanţelor, precum şi d-nii inspectori financiari Gr. Iliescu, Bănărescu şi Nicolae­ Această comisiune a avut în­sărcinarea de a calcula reduce­rile ce urmează a fi operate, po­trivit hotărîrilor Consiliului de miniştri şi de a redacta ante­­proectele legii şi jurnalului Con­siliului de miniştri în acest scop. După datele pe cari ni le-au furnizat cercurile o­­ficiale, reducerile de ta­xe si impozite fiscale la articolele arătate mai sus, variază INTRE 75—SO LA SUTA din cuantumul to­tal al impozitelor pe cifra de afaceri şi al taxelor de consumaţie. Până luni urmează a se al­cătui textele definitive ale de­cretului lege de reducere a taxe­lor fiscale şi al jurnalului Con­siliului de miniştri în cari se va determina CANTITĂŢILE DIN FIECARE CATEGORIE DE PRODUSE, puse la dispo­ziţia economatelor, cari benefi­ciază de degrevări. Deasemeni se va mai stabili şi modul în care va opera redu­cerile de impozite şi taxe, la mărfurile aflate în curs de li­vrare la economate. In ce constau degrevările fiscale Ca urmare a unei deciziuni a Consiliului de miniştri se hotă­­rîse reducerea taxelor fiscale, asupra produselor textile desti­nate economatelor de salariaţi publici şi particulari-Decretul-lege întocmit în acest scop, a fost însă oprit de a apa­re, întrucât Consiliul de miniş­tri între timp, a hotărît extin­derea acestei măsuri şi la arti­colele de încălţăminte şi cele alimentare, pentru a contribui efectiv la­ îmbunătăţirea situa­ţiei materiale a salariaţilor. In urma acestui fapt s-au ţi­nut ori, la ministerul finanţelor, două conferinţe tehnice, prezi­date de d- prof. Eugen Deme­­trescu, secretar general al de­partamentului, la care au par­ticipat d-nii: Roman Moldo­va­nu­, directorul general al preţu­rilor, d-na Lascu, director în ministerul industriei și al co­ ASISTENTA IPHILIAS de Prof. N. Ghiulea­ ­Acum câţiva ani se iniţiase în Bucureşti o acţiune largă de asistenţă a familiei. Baza orga­­­nizării sociale fiind familia, orice acţiune de asistenţă, care nu ar avea ca prim scop apăra­rea şi susţinerea familiei, este sortită nereuşitei, cel puţin ca rezultat social, ea ne­având spri­jinul firesc al mediului în care trăesc şi se desvoltă cei asistaţi. Cu prilejul discuţiei ce se face în Marea Britanie şi Sta­tele Tnn­ite ale Americei în ju­­­rul chestiunei securi­tăţii socia­le, apare în centrul oricărei or­ganizări: asistenţa familiei, sprijinind sub toate formele pe acei care sunt susţinătorii efec­tivi ai familiei. Menţinerea echilibrului în viaţa familiei, e cu atât mai grea cu cât împrejurările, câ­i­diţiunile de viaţă sunt mult mai grele. Asistenţa trebue să-şi aibă tot timpul, dar ea trebue să fie făcută mai ales în îm­prejurările grele. Nu ştiu dacă acţiunea siste­matici de asistenţă a familiei este astăzi continuată, şi nu cu­nosc rezultatele, în împrejură­rile în cam trăim astăzi, ale ace­stei actu­­r­i. Dar­­dacă asistenţa familiei nu se mai face, ea tre­bue neîntârziat iniţiată şi orga­nizată încă de pe acum, în vară, pentru ca în iarna ce vine să fie cât mai puţine suferinţe. In asistenţa familiei nu e vorba de orice familie, nu a­­vem a urmări nici scopuri mo­rale, nici scopuri social-politice, deşi şi acestea sunt de primă importanţă, ci­­de familiile că­zute în dependenţă, adică acele care nu se mai pot ajuta singu­re. Şi astfel de familii se găsesc în toate straturile sociale din cauză de boală, de lipsă de câş­tig sau câştig insuficient, de de­zorganizare a familiei prin dis­pariţia susţinătorului ei prin moarte, divorţ, abandon şi aşa mai departe sau din mai multe din aceste cauze ce acţionează în acelaş timp. Multe sunt lipsurile unei fa­milii căzute în dependenţă, fi­indcă omul strigă după ajutor ,când nu se mai poate ajuta sin­gur, când situaţia e gravă. Insa în asistenta familiei prima in­tervenţie trebuie să fie îngriji­­rea sănătăţii membrilor famili­ei şi nu prin ajutor familial în bani sau în natură pentru sus­ţinerea familiei. A doua­ inter­­venţie trebuie să fie procurarea­ de lucru pentru acei ce pot mun­­ci în familie pentru ridicarea morală a ei. Şi în fine, în al trei­lea rând intervenţia pentru re­organizarea familiei, îngrijirea şi educaţia copiilor, soluţiona­rea problemelor morale ce su­pun familiilor asistate (alco­olism, vagabondaj, delicvenţă, prostituţie) lipsa de higienă, de cultură (analfabetismul) şi aşa mai departe. Un rol deosebit îl joacă în a­­sistenţa familiei, în depistarea, cercetarea şi ajutorarea fami­liilor în dependenţă, asistentele sociale, surorile de ocrotire, care sunt formate şi adunate anume pentru această mare operă so­cială. La noi instituţia surorilor de ocrotire a fost introdusă de prof. dr. Moldovan, încă din 1918 în Ardeal din nefericire ea n­u a fost în­de­ajuns de desvol­­tată şi de fol­osir­oi. In străinăta­te această instituţie socială fixa­cţionează de mult mai multă vreme şi a căpătat o d­esvoltare enormă. Ar fi bine dacă ideia ar fi reluată şi desvoltată, aşa­ cum se cuvine, cu stăruin­ţă şi cu perfectă înţelegere a lucru­­lui. Opera de asistenţă a familiei, pe cât este de importantă pe a­­tât este de grea, şi nu trebuie să se facă din ea o firmă, sau, un mijloc de exploatare a banu­lui public. Această operă nu tre­­bue privită nici cu uşurinţă, nici cu prea multă formalitate, ci cu realitate. Şi ea trebue în-*­deplinit­ă cu concentrarea tutu­ror sforţărilor şi cu participarea, în bună înţelegere, a tuturor in­stituţiilor publice şi private de asistenţă, şi chiar cu concursul publicului înţelegător, a oan­enii lor d­e bine, şi a elementelor pri­­cepute şi cu simţ social. Cu asistenţa familiei, trebuie să înceapă opera de redresare a­ noastră socială şi morală. FINANŢAREA ECONOMATELOR dri dimineaţă a avut loc la Banca Naţională, o şedinţă a Consiliului general, consacrată problemei acor­dării creditelor pentru economate, întrucât valoarea creditelor soli­citate se ridică la multe zeci de mi­­lard de lei, discuţiunile au rămas în continuare, urmând a se lua o ho­­tărîre definitivă săptămâna vii­toare. In principiu, se studiază un crite­riu uniform de finanţare al econo­­matelor de salariaţi publici şi parti­culari, preconizându-se a se pomni dela un punct de reper fix: o anu­mită wm caleal ^ipengifi^ecărâ familie de salariaţi membri ai eco­nomatelor. Suma propusă până a­­­cum, a fost de 400.000 lei de fie­care familie de salariat membru al economatului respectiv. Fiind vorba de sume foarte im­portante, d. TIBERIU MOŞOIU, gu­vernatorul Băncii a convocat pentru eri după amiază pe reprezentanţii marilor bănci, cu cari a avut o lun­gă consfătuire. In acelaş scop au fost convocaţi la Banca Naţională, pentru azi di­mineaţă reprezentanţii băncilor mijlocii şi mici...... Problema Importálói din disponibil proprio Convorbire en d. sache Klein Mult aşteptata aplicare a legii pentru executarea importului din disponibil Pro­priu, nu a dat până in prezent roadele scontate. De ce? Este fapt că aplicarea legii întâmpină rezistenţă pe piaţa noastră comercială. Cauzele acestei rezistenţe merită, fără îndoială să fie cercetate, pentru a se ajunge la soluţiile proble­mei, in măsură a stimule factorii respec­tivi. Stimularea lor , cu atât mai nece­sară, cu cât nevoile de materiale prime străine, sunt din ce in ce stringent ce­rute de întreaga noastră viaţă economi­că. In consecinţă, ne-am adresat pentru o examinare mai largă a probeimei, printre alţii şi d-lui Sache Klein, conducătorul firmei de import — export ,,Granasa“ un technician versat in domeniul comer­­ţului nostru exterior, vice­preşedinte al Blocului Economic şi membru In consi­liul de administraţie al Uniunii Expor*­tatorilor de Cereale- Iată ce ne-a răspuns d-sa, la întreba­­rea noastră cu privire la calea şi mijloa­cele ce ar trebui urmate, pentru ca im­­portul din disponibil propriu să revie • realitate. i De ce nu dă roade legea pentru imperiul din disponibil propriu De­sigur bunul simţ ne arată că dacă legea cu toate că a fost pro­mulgată de mai­ bine de 2 luni şi totuşi nu a isbutit să reducă în acest timp apetitul de afaceri şi spiritul de întreprindere al cercurilor respective — este o dovadă eloquentă că ea nu îmbrăţişează complexul realităţilor In cauză-Intr’adevăr, legea nu este com­pletă pentru că importurile ce s’ar efectuat din disponibil propriu sau pe credit, sunt handicapate de legea de­vizelor în vigoare-Precum am mai avut prilejul s’o relev, chiar în ..Argus", în Septem­brie 1945, în articolul meu Con­cursul capitalurilor în domeniul im­­portului", — la elaborarea nouilor măsuri s'a neglijat tocmai esenţialul — anume revizuirea actualului regim al devizelor, care, se ştie, nu îngă­duie libera negociere a acestora-Efectiv, toate complicaţiunile des­curajan­te provin din cauza persis­tenţei acestui regim care deschide perspective dubioase oricărui comer­­ciant importator. Ce e „disponibil propriu” Mă explic : ceea ce se numeşte „dis­ce se numeşte „dis-Har­te generic şi care înglobează felul ■tualităţi posibile. De pildă, cineva poate avea uri disponibil, pe care să-l utilizeze vre­­melnic pentru un import de mărfuri, dar după vânzarea acestora să fie obligat de a restitui devizele utili­zate, omul nostru a împrumutat deci un stoc de devize. Sau, altă ipoteză: cineva poate ob­­ţine un credit la fabricile sau expor*­tatorii străini, plătibil pe termen lung. In aceste condiţiuni, s° pun­ între­­barea : cum va putea oare importa­torul român să garanteze cu creditul său personal consacrat printr’o acti­vitate de decenii, plata acestor măr­furi, dacă achitarea în devize nu poa­te fi făcută decât prin oficiul de plăţi al Băncii Naţionale şi dacă cursul fixat de către comisiunea ban­cară nu reprezintă de cele mai multe ori nici măcar un sfert din preţul li­ber al devizelor? Autorizaţiile de import se eliberea­­ză, reamintim în acord cu Comisa­riatul Preţurilor, la un preţ anumit Până când marfa ajunge însă în vamă, fluctuaţiunea leului ajunge să Continuare în pagina 3-a I

Next