Argus, iunie 1946 (Anul 35, nr. 9877-9899)
1946-06-10 / nr. 9884
ANUL xxxy Nr. 9884 CITIŢI şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE Lei 60.000 12 luni: Particulari si firma individuala lei 100.000 12 luni: Bănci, Societăţi, Autorităţi , sub rezerva urcării preţurilor ij In străinătate ■s tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale ■ ' ! \ 1 ; * * M t • I • ; I ; * t M u ţ h n • i * t J11 * « I f I f ■, i.i||jm|]|||iji'U' ■’■■■■•iiiWIIHW ■ i ■ i ■ ţ ■1 < '■ V-1 ■ v ' ■•.niv.vr* Criza de credit De la o vreme, se observă pe piaţă o grea criză de numerar, această criză este, fără de îndoială, o consecinţă a crizei decredit. Intr'adevăr, niciodată comerţul şi industria n’au avut posibilităţi mai restrânse de credit ca acum. Dobânzile au ajuns la un nivel de neînchipuit. Dacă la operaţiunile curente, la lumina Zilei, făcute de unele blănci, cu gajuride mărfuri, cu gajuri de maşini, etc, nivelul dobânzii atinge de cel puţin două ori şijumătate cel îngăduit de lege, ne dăm seama ce se întâmplă atunci când un întreprinzător e silit să împrumute la particulari sau la unele instituţii cari nu sunt tinute, sau nu vor, să respectedispozitiunile le-' gale. Ni s‘au citat cazuri când negustori serioşi, oferind gaj de aur sau de acţiuni, 'AU TREBUIT SA PLATEASCA PANA LA DOUĂSPREZECE DA SUTA' DOBANDA PE LUNA’. La acest nivel, nicio întreprindere nu mai este rentabilă. Până la urmă trebue să piardă tot şi debitorul şi creditorul. Debitorul pentru că nu poate rezista, creditorul pentru că la un moment dat nu mai are cum să se despăgubească,debitorul devenind insolvabil Statul a ţinut să vie în ajutorul pieţii comerciale. Atunci când a obligat întreprinderile să facă economaie, să acorde credite ş.a.m.d, şi-a dat seama că toate acestea nu pot fi făcute din fondurile curente. De aceia, a obligat diferitele instituţii de credit la dispoziţia lui să le vie in ajutor. Din nefericire, fondurile puse la dispoziţie de CEC, de CAPA, de Creditul Industrial, etc., nu pot fi îndestulătoare. Pe de altă parte, formalităţile cerutede unele din ele sunt mult prea grele de omdeplinit. Ajunge să arătăm că, în unele cazuri, e nevoie de garanţia a şapte bănci ca o întreprindere să ofie un credit. In asemenea condiţii, e lesne de priceput că ajutorul statului e cu totul relativ şi că nevoile de numerar ale comerţului şi ale industriei trebuesc acoperite pe alte căi Una din aceste căi este majorarea portofoliului de efecte cordi nal, primite la reescont de Banca Naţională. In starea actuală a pieţii, este calea cea mai lesnicioasă. Sunt bănci opri de luni de zile n’au mai fost în stare să acorde un credit nou, tocmai pentru că plafonul lor de reescont a fost atins. Consecinţele nu sunt prea grele de înţeles. Când nu dau credite băncile mari, recurgi la cămătari. Tar cămătarul împinge mai devreme sau mai târziu la exploatare şi la faliment. Suntem împotriva inflaţiei de credit. Nu înţelegem nicio clipă să se deschidă baierile, dându-se bani chemaţilor şi nechemaţilor. Dar nu putem înţelege nicio clipă să nu se poată face împrumuturi curente pe creanţe comerciale, pe aur, pe acţiuni, pe rente Pe vremuri, portofoliul comercial exista din belşug. Engrosiştii vindeau pe credit. Fabricanţii deasemeni. Chiar unii din detailişti acordau înlesniri de plată. Pe atunci circulaţia efectelor comerciale era foarte lesnicioasă. De data aceasta, situaţia este alta. Ca să capeţi marfă plăteşti uneori cu luni înainte. Creditul în târgul comercial e o pasare rară. Pe de altă parte, nevoile exploatării raportate la producţia şi la volumul afacerilor, face să fie nevoie de mari capitaluri. In asemenea condiţii, simpla amplificare a operaţiilor de scont şi de reescont nu e îndestulătoare. Trebue să se găsească mijlocul ca în lipsa poliţelor să se folosească alte realităţi uneori mai temeinice cum ar fi maşinile, mărfurile, acţiunile, aurul, etc. Oricare ar fi formula la care s-ar opri, autoritatea trebue să înţeleagă că o continuare a stărilor actuale nu e posibilă fără să se prejudicieze mari interese economice. Lipsa de credit împinge la paroxism criza de numerar. Iar criza de numerar desorganizează și paralizează- George Siros Situaţia sumară a Băncii Nationale — la 18 Mai 1946 — Situaţia sumară a Băncii Naponale la 18 Mai 1946 fată de cea dela 11 Mai a. c. a fost următoarea: Bilete de bancă în circulate: 1929 miliarde 410.434.750 Iei față rte 1.872 miiarde 794.977 750 lei la 1 Mai. Totalul angajamentelor la vedere:1.358.716-833.863 Iei fată de 2.304 miliarde 482.995.331 lei la 11 Mai stocul de aur efectiv (239-535) si angajamnte In aur efectiv: 91.068 664.666 Iei fată de 91.068 030.719 Iei. Raportul între stocul de aur și angajamente: 3,86 la sută fată de 3,95 la sută-Portofoliul comercial: 538.654.058.360 lei fată de 515.603-3388.727 lei. Avansuri pe titluri: 20.840.929.104 lei fată de 18-605.484 017 lei operaţiuni rezultând din mişcarea bonurior de Casso: 304.971.808.750 Iei fată de 284.076.330 500 lei Datoria Statului neschimbată : 1.836.543.441 Iei. Avansuri temporare tezaurului neschimbate: 2 miliarde lei. Avansuri acordate Statului neschimbate: 42 434 644.500 lei. Devize rezervate pentru plata importului și alte plăti: 1.344.892.037 lei față de 1.347 212.019 lei Devizele In conturi de clearing decontate: 41.096.880.998 Iei fată de 41.085-341.218 lei. Devize în conturi de clearing de decontat din depuneile importatelor, neschimbate : 7.901.811.913 lei. Activ corespunzător unor angajamente de termen:- 983-925.072.747 lei fată de 983.950.072.747 Iei-Conturi diverse 326-989.825.358 lei față de 319.580.392.836 lei. UN ACORD AMERICAN ANGLO-ITALIAN Postul de radio Roma anunţă că în capitala Italiei a fost încheiat Vineri un acord italobritanic privitor la navigaţia aeriană. Acordul va fi semnat în cursul zilei de Sâmbătă. amWiiteLH a# Luni 10 Iunie 1946 Poziţia Băncii Naţionale CONSTANTIN GMUR faţă de problema creditelor Cum se va face finanţarea economatelor. Piedice de in calea sporirii portofoliului comercial In ultimele două săptămâni, odată cu numirea noului guvernator, Banica Naţională s-a găsit în faţa problemei deosebit de acută a finanţării producţiei şi a economatelor. Limitarea creditelor acordate de Banca Naţională pe portofoliu comercial, intervenită în ultima vreme, a provocat cunoscuta şi neaşteptata reducere a preţurilor produselor industriale pe piaţă. Dacă această reducere are efecte destul de bune pentru consumatori, în schimb cercurile industriale s-au alarmat, pe motivul că ne mai pun Din mai multe studii alcătuite pentru o justă finanţare a economatelor, atenţia consiliului general a! Băncii Naţionale, s-a oprit asupra aceluia care stabileşte un credit de 400.000 lei, calculat pentru fiecare membru de economat. S-a ajuns însă, potrivit acestui calcul, la o sumă ce depăşeşte 100 miliarde lei. Acordarea acestui credit masiv pentru economate s-a lovit de multe greutăţi. Una dintre ele a fost acela că operaţiunile de creditare masivă a economatelor, nefiind aducătoare de benefici comerciale pentru bănci, s-a apreciat că ar fi mai bine ca ele să se facă prin mijlocirea Cassei de finanţare şi amortizare, sub elăndu-se desface produsele la preţuri remuneratorii normale, nu-şi mai pot achita nici debitele lor la bănci. In consecinţă, multe industrii au cerut acordarea de noui credite sporite care si să le îngădui a-şi lichida datoriile în Curs şi a-şi continua producţia, problema economatelor este deasemeni foarte acută, — întrucât puterea de cumpărare a salariaţilor fiind foarte scăzută, aproape singura lor posibilitate de a se aproviziona rămâne economat elegida Statului, pentru a nu se periclita situaţia instituţiilor de credit. In mai mică măsură, operaţiuni de finanţare a economatelor se vor face şi de bănci, dar într'o asemenea proporţie, încât beneficiile din alte operaţiuni să acopere eventualele lipsuri din aceste finanţări. Pe de altă parte s-a socotit că este un procedeu periculos pentru monetă, de a se arunca pe piaţă, dintr-odată, un credit prea mare. De aceia, finanţarea economatelor urmează a se face prin majorarea treptată a creditelor destinate în acest scop.Prin prim început s-a făcut majorându-se creditul acordat Cassei de finanţare şi amortizare pentru finanţări de economate de la 5 miliarde 5G® milioane lei, cât era până acum, la 15 miliarde lei. Acest credit urmează a fi «repost majorat, asefect de acele© acordate Băncilor, în car’î sa intr‘o biună măsură şi finanţări de economate. ’ PIEDICILE i CALEA SPORIRII PORTOFOLIULUI COMERCIAL Portofoliul comercial al Băncii Naţionale sporeşte mereu, puţin câte puţin, din cauza actualei situaţii economice, care impune intervenţia creditelor institutului de emisiune, pentru asigurarea producţiei şi a circulaţiei mărfurilor. Dar, recentele recalculări de preţuri, nu au fost urmate de o sporire a portofoliului comercial în aceiaşi proporţie, ci mult mai mică. Această situaţie a forţat pe industriaşi şi comercianţii grosişti, să caute a-şi desface mărfurile cu orice preţ, într-un ritm mai accelerat decât cel indicat de puterea de cumpărare a consumatorilor, pentru a-şi putea achita la timp angajamentele la Bfinuri. Odată lichidate angajamentele prin vânzări la prețuri in*Gh. Măieapu Continuare dona pag. 3.a Cum se va face finanțarea economatelor Parităţile monedelor de dolar tata » Iată, după un buletin bancar american, parităţile diferitelor monede fată de dolar : 'Argentina : Peso-0,2440 dolari Brazilia : Cruzeiro 0.4522 doi- Chile : Peso = 0.0300 dolari Colombia : Peso = 0.5728 dolari Costa Rica: Colon = 0.0178 doi. Cuba : Peso = 1.00 dolari Ecuador: Sucre = 0.0760 dolari ELVEŢIA: francul“0.2338 doi. Uruguay: Peso - 0.5618 dolari Canada : Doi. canadieni=0.9075 dolari China: Yuan-dolarul=0-00053 d. Irak : Dinar = 4.045 dolari Finlanda: Finmark-0.0074 doi. FRANŢA: francul=0 0084 doi. MAREA BRITANIE : Lira 4.035 dolari ITALIA : Lira = 0..44 dolari OLANDA : Florinul=0.3779 doi. NORVEGIA: Cor.=0 20202 doi, SPANIA: Peseta = 0.0913 doi. SUEDIA: Coroana=0-2336 doi. Peru : Sol = 0.1550 dolari Colombia : Peso = 0.05726 doi. Ecuador: Sucre = 0 0700 dolari Guatemala Csultzal = 1.00 doi. Mexico : Peso = 0 2063 doi Nicaragua: Cordoba=0.20 doi. Panama: Balbou = 1-00 doi. * J !. ii Prietenii si colaboratorii lui Constantin Graur cinstesc azi memoria fostului director al ziarelor „Dimineaţa" şi ,,,Adevărul" cu prilejul împlinirii a Şase ani de la săvârşirea lui din viaţă Amintirea lui Constantin Graur e pomenită In această zi nu numai de profesioniştii scrisului zilnic, cari văd în Constantin Graur un ilustru înaintaş şi învăţător, dar şi de nenumăraţi cetitori din toate straturile sociale, cari urmăreau cu pasiune articolele şi foiletoanele sale, scrise cu neîntrecut talent şi cu o remarcabilă documentare, înzestrat cu o vastă cultură și perfect cunoscător al stărilor de lucruri din toate domeniile, Constantin Graur a împlinit prin scrisul lui o operă de Informare şi de îndrumare a opiniei publice, pe linia intereselor permanente ale ţării. In această luptă de fiece zi pentru propagarea ideilor generoase, Graur a avut de înfruntat inimiciţii şi piedici ce luau deseori forme grave. Credinţa în înalta misiune a gazetarului şi în justeţea ideilor democratice l-au condus şi întărit în această acţiune de luminare a opiniei publice, căreia i-a închinat cei mai mulţi din anii săi frământaţi, talentul Şi deosebitele însuşiri spirituale cu care a fost înzestrat. Sensibilitatea sa, delicateţea în raporturile cu colaboratorii Şi lucrătorii tipografi, înţelegerea cu care primea 9i asculta pe cei mulţi, nenumăraţi, ce veneau să-Şi înfăţişeze necazurile şi persecuţiile, — caracterizează firea a- Iestui neuitat slujitor al condeiului care a înălţat, prin fantă activitatea sa şi prin concepţia ce avea d-smr gazetărie, prestigiul ziaristicei din ţară. Memoria lui Constantin Gram rămâne, de aceia, neŞtearsă in inima cremărătorilor şi urmaşilor săi în meşteşugul scrisului de fiece zi. La această cinstire se adaogă, fără îndoială, şi toți acei cari s’au cultivat din scrisul lui, din gândurile sale străbătute de dragostea de ţară şi de oameni, din credinţa sa neclintită în justiţie şi omenie. Bv. Săptămâna financiară de FIBUS URMĂRILE LIPSEI DE CREDITE. CEHOSIOVACIA IN PRAGUL REDRESĂRII ECONOMICE. UN APORT IN ECHILIBRUL BALANŢEI COMERCIALE. CREDITE PENTRU MEŞTEŞUGARI. CAUZELE CRIZEI ALIMENTARE MONDIALE. BURSA Lipsa de numerar, care în ultimul timp a continuat să paralizeze din ce în ce mai iult întreaga mişcare a pieţii noastre comerciale, îşi are obârşia în două fenomene economice care prin paralelismul lor au ajuns să sufoce aproape, circulaţia bunurilor. Pe de o parte, absorbirea de către lumea de la sate a unei bune părţi din circulaţia fiduciară. Pe de alta, restrângerea sporită de credite din partea instituiCârCj uciytiTfîn«ta «ti reescontul limitat al Băncii Naţionale. De aci, o secare a numerarului de pe piaţă, o lipsă de lichiditate care a determinat scăderi la unele produse precum şi în compartimentul valorilor de bursă. Aceasta însă numai în industrii, deoarece negustorii detatilişti au stagnat cumpărăturile şi nici nu se arată dispuşi să scadă preţurile, ca să secondeze puterea de cumpărare a consumatorului. In sectorul industrial, restrânge-Prin aplicarea planului de la Kosicei care paralel cu o curăţire a elementelor compromise, urmăreşte şi aplicarea unui larg program de reforme sociale, noul parlament cehoslovac va da ţării o structură socială şi economică progresivă. Raţionalizarea severă a pus dintru început capăt speculei, astfel că actualmente piaţa cehoslovacă e destul de bine asortată iar unele produse ca de exemplu textilele urmează să fie scoase de sub regimul raţionalizării. Impozitele sunt mici, destul de grele — contribuabilul ceh plăteşte azi de trei ori mai mult decât înainte de război — iar deficitul bugetar al Cehoslovaciei însumează 26 miliarde coroane. Producţie industrială naţionalizată e redusă, la jumătate din cauza situaţiei create de război şi a absorbirii producţiei de către ocupanţii nazişti Se resimte şi o lipsă a mănei de lucru, în urma scoaterii din procesul de producţie a elementelor germane Totuşi, Cehoslovacia omogenizată în ce priveşte structura naţională, e în plin avânt reconstrucţie şi alegerile au pus temelia aplicării fără greş a planului de reforme economice, care să redea Cehoslovaciei rangul cuvenit în angrenajul statelor producătoare. Un aport în echilibrul h 3 facitec comerciale o situaţie semnificativa primirea creditelor bancare a dat naştere la o situaţie destul de îngrijorătoare. Multe fabrici nemaiputând face faţă cheltuelilor se văd ameninţate să oprească producţia, plătind lucrătorii fără să le dea de lucru. Aceasta întrucât în impasul în care au ajuns din lipsă de credite, e mult mai convenabil pentru industriaşi să facă faţă cheltuelilor de regie şi să renunţe la beneficii, decât să învestească bani în cantităţi de marfă în uod curent. Multe sectoare industriale stau cu stocuri importante de marfă, neaccesibilă pieţii din motivele mai sus arătate. Se pare că sesizată de această situaţie Banca Naţională e pe cale să-şi revizuiască politica de reescent, pentru ca marile bănci să poată fi puse iarăşi în situaţia de a face faţă cererilor, atât în legătură cu angajamentele deurgând din convenţia de armistiţiu cât şi în general in celelalte Sectoare ale producţiei industriale, odată îmbucurătoare se înregistrează în sectorul legăturilor de schimb cu Uniunea Sovietică. De unde până acum câteva luni, România — din pricina producţiei deficiente — nu era îrî măsură să compenseze importul idle bumbac, camioane, cărbune, cauciuc etc. din U. R. S. S., astăzi balanţa noastră comercială târf'despre un vădit echilibru. Trebuie să recunoaştem că după un greu început, când — după semnarea acordului comercial româno-sovietic — nu puteam face faţă obligaţiunilor contractuale, exportul românesc găsindu-se într’o vădită stare de inferioritate, situaţia s’a putut îndrepta prin aceea că am întâmpinat din partea U. R. S. S. o deosebită solicitudine şi înţelegere, pe lângă ajutorul preţios care ni s’a dat pentru ca să putem acoperi unele din nevoile noastre alimentare. Faptul că în mare majoritate nu exportăm materii prime, ci produse comerciale finite şi pe de altă parte compensării importul prin prelucrări, reprezintă o mare înlesnire pentmu producţia românească. Experienţa făcută cu U. R. S. S. în ce priveşte prelucrarea de materii prime a dat în câmpul muncii şi al exportului rezultate foarte bune şi este probabil ca într’un viitor apropiat ea să fie extinsă şi în raporturile comerciale cu alte tari. Mâna de lucru fiind la noi mai ieftină ca în altă parte şi industriile româneşti destul de bine utilaje pentru manoperă şi transformare de materii prime, aceste prelucrări — cari în schimbul nostru cu produsele Uniunii Sovietice ocupă astăzi locul al doilea — ar putea deveni un factor important odată cu normalizarea legăturilor noastre comerciale cu celelalte state. In situaţia de astăzi, când problema compensaţiei importului, în actuala criză de produse dintre cele mai anevoioase, ar fi cât se poate de oportun ca experienţa rodnică făcută cu prelucrările pentru U. R. S. S. să poată fi multiplicată uşurând în felul acesta echilibrul balanţei noastre comerciale. Modalităţile practice prin care am putea traduce în fapt lucrul acesta, merită să fie îndeaproape cercetate. CREDITE PENTRU MEŞTEŞUGARI Sporirea producţiei în toate domeniile este un comandament, este o necesitate imperioasă care nu are nevoie de nici un fel de argumentare. Regimul democrat vă dăinui în măsura în care va reuşi să ridice productivitatea fabricelor şi atelierelor. Din acest punct de vedere, sectorul meşteşugăresc, deşi de o importanţă egală cu cel industrial ca producţie, ca număr de braţe întrebuinţate şi ca valoare, a fost cu totul neglijat. In mare măsură sporirea producţiei depinde şi de mijloacele de credit de care poate dispunela un moment dat o categorie de producători. Ori în această privinţă, mes-1 Continuare în pagina 4-a Cehoslovacia în pragul redresării economice Refacerea căilor de comunicaţie ale Mâniei Un interview al d-lui Gh. Gheorghiu-Dej ministrul comunicaţiilor D. Gh. Gheorghiu-Dej ministrul comunicaţiilor a acordat un interview ziarului , Graiul Nou“ cu privire la problema refacerei căilor noastre de comunicaţie. In prima parte a interiewului sau d. ministru Gheorghiu-Dej arată felul cum s‘a organizat munca de refacere după 23 August 1944 si apoi a lămurit importanta a.——.ru!ui dat României de Uniunea Sovietică. , Ajutorul U. R. S. S-ului In această chestiune, d. ministru Gheorghiu-Dej a spus„In domeniul transporturilor ajutorul dat de către Uniunea Sovietică a fost de cea mai mare importanţă pentru România. El ne-a fost cu atât mai preţios cu cât venea într-un moment, când capacitatea de refacere a transporturilor ţării noastre era limitată din cauza distrugerilor războiului. Larga înţelegere pe care guvernul Uniunii Sovietice a acordat-o problemelor romăneşti in general şi transporturilor naostre in special ne-a uşurat considerabil realizarea planului nostru de refacere. in filo cepene. Un locomotive capturi de războa,te-au fost restituite, SASA vagoane ne-avteu închiriate pe 2 ani. Prin acordul comercial încheiat în 1945, Uniunea Sovietică ne livrează 2000 de camioane, din care au şi sosit 1450, care am permis dotarea societăţii R. A. T. A. (regia autonomă a transporturilor autovehicole) şi a multor întreprinderi şi instituţii. Vasele de război, în număr de 22 şi vase comerciale, maritime şi fluviale, capturi de război, în număr de 23 au fost restituite ţării noastre. Acestea din urmă au intrat ca avort românesc in societatea Sovromtransport U. R. S S. a contribuit cu 50 o fă la infiinţarea societăţilor Sovromtransport şi T. A. R. S. prin aportul de vase şi avioane Aceasta a dat posibilitatea celor două societăţi de a-şi crea un parc modern de vase şi avioane, care le pune la loc o frunte printre societăţile de navigaţie mentritimă şi aeriană din Europa Centrală şi Balcanică" In continuare d. ministru Dej a artist proporţia refacerii atelierelor $1 materi**! lului rulant ceta ce a dus la creşterea traf ticului de călători şi mărfuri. ! Mari lucrări la Constant şi Galaţi ' Apoi ministrul comunicaţiilor a spus: *\ In privinţa transporturilor pe apă — prin reunirea tuturor direcţiunilor generale ce duceau până acum activităţi paralel** — In Direcţiunea Generală PCA s‘a creat posibilitatea de coordonare eficace a lucrărilor necesare asigurării acestor transporturi. In acest domeniu, s‘a căutat s£ se refacă în primul rând instalaţiile portuare distruse de război. La Galaţi refacerile sunt realizate în proporţie de 65*fie deasemenea s’au făcut mari lucrări de B8- construcţie în porturile dunărene Brăila), Cernavodă Giurgiu Bechet, Calafat ţi T. Severin. Drumul navigabil al Dunării a fost din nou balizat si semnalizat 38 da vase eşuate au fost scoase la suprafaţă!» 500.000 m. c. dragaje s‘au executat pe«« tril asigurarea navigaţiei". In partea finală a interviewului său 4. ministru Gheorghiu-Dej s‘a ocupat desprfl importanţa înfiinţării societăților soviata, române de tansport. In pag. IHa KiniiA nPftAM!7APC * iv/vnu»vnn!fc,niu, a CREDITULUI MEȘTEȘUGĂRESC Cum se liberează mărfurile confiscate de organele fiscale Ministerul finanţelor a fixat modalităţile în care urmează a se face liberarea mărfurilor confiscate, în cazul constatată concontravenţiei fiscale. Principiul general în această materie, este acela că numai ministerul finantrior are dreptul de a libera mărfurile confiscate, în schimbul unei despăgubiri în bani. Aprecierea sumei este discreţionară pentru ministerul finanţelor. împotriva sumelor reprezentând despăgubirii cari nu convin contrefenabililor, nu există nici o ca*« le atac jurîsdicționată. In asemenea cazuri, există doar posibilitatea cererii de revizuire pe cale administrativă, la funcționarii ierarhici superiori celor cari au apreciat despăgubirea. Regimul special al amenzilor din cifra de afaceri şi impozitul excepţional De la dispoziţiile arătate mai sus se exceptează mărfurile confiscate pentru contravenţii la impozitul pe cifra de afaceri şi la contribuţia excepţională. Când există asemenea contravenţii mărfurile confiscate nu vor putea fi liberate decât cu plata unei despăgubiri care în nici un caz nu poate fi mai mică de 30 la sută din valoarea amenzii. Ministerul finanțelor poate î?i£ă dispune ca marfa în cauză să nu poată fi liberată decât cu despăgubire mai mare decât cota de 30 la sută din amendă, deosebit de despăgubirea pentru valoarea mărfii, care este apreciată exclusiv de minister. Pentru mărfurile în contravenţie şi la impozitul pe cifra de afaceri şi la contribuţia excepţională, cota de 30 la sută se calculează la amândouă neprzitice. În mod practic, s-a stabilit că în toate cazurile de liberări de mărfiuri numai direcţiunile imposite toar de resort din minister sunt în măsuară să decidă şi să stabilească cota de impozit sau despăgubirea datorată.