Argus, iunie 1946 (Anul 35, nr. 9877-9899)

1946-06-10 / nr. 9884

ANUL xxxy Nr. 9884 CITIŢI şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri interne şi externe ABONAMENTE­ Lei 60.000 12 luni: Particulari si firma individuala lei 100.000 12 luni: Bănci, Societăţi, Autorităţi , sub rezerva urcării preţurilor ij In străinătate ■s tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale ■ ' ! \ 1 ; * * M t • I • ; I ; * t M u ţ h n • i * t J11 * « I f I f ■, i.i||jm|]|||iji'U' ■’■■■■•iiiWIIHW ■ i ■ i ■ ţ ■1 < '■ V-1 ■ v ' ■•.niv.vr* Criza de credit De la o vreme, se observ­ă pe piaţă o grea criză de numerar, această criză este, fără de în­­­doială, o consecinţă a crizei de­­credit. Intr'adevăr, niciodată comer­ţul şi industria n’au avut posi­bilităţi mai restrânse de credit ca acum. Dobânzile au ajuns la un nivel de neînchipuit. Dacă la operaţiunile curente, la lumina Zilei, făcute de unele blănci, cu gajuri­­de mărfuri, cu gajuri de maşini, etc­, nivelul dobânzii a­­­tinge de cel puţin două ori şi­­jumătate cel îngăduit de lege,­­ ne dăm seama ce se întâm­plă atunci când un întreprinză­tor e silit să împrumute la par­ticulari sau la unele instituţii cari nu sunt tinute, sau nu vor, să respecte­­dispozitiunile le-' gale. Ni s‘au citat cazuri când ne­gustori serioşi, oferind gaj de aur sau de acţiuni, 'AU TRE­BUIT SA PLATEASCA PA­NA LA DOUĂSPREZECE DA SUTA' DOBANDA PE LUNA’. La acest nivel, nicio în­treprindere nu mai este renta­bilă. Până la urmă trebue să piardă tot şi debitorul şi credi­torul. Debitorul pentru că nu poate rezista, creditorul pen­tru că la un moment dat nu mai are cum să se despăgubească,­­debitorul devenind insolvabil­ Statul a ţinut să vie în aju­torul pieţii comerciale. Atunci când a obligat întreprinderile să facă econom­aie, să acorde cre­dite ş.a.m.d, şi-a dat seama că toate acestea nu pot fi făcute din fondurile curente. De aceia, a obligat diferitele instituţii de credit la dispoziţia lui să le vie in ajutor. Din nefericire, fon­durile puse la dispoziţie de CEC, de CAPA, de Creditul Industrial, etc., nu pot fi înde­stulătoare. Pe de altă parte, for­malităţile cerute­­de unele din ele sunt mult prea grele de om­deplinit. Ajunge să arătăm că, în unele cazuri, e nevoie de ga­ranţia a şapte bănci ca o între­prindere să o­fie un credit. In asemenea condiţii, e lesne de priceput că ajutorul statului e cu totul relativ şi că nevoile de numerar ale comerţului şi ale industriei trebuesc acoperite pe alte căi Una din aceste căi este majo­rarea portofoliului de efecte co­rdi nal, primite la reescont de Banca Naţională. In starea ac­tuală a pieţii, este calea cea mai lesnicioasă. Sunt bănci opri de luni de zile n’au mai fost în stare să acorde un credit nou, tocmai pentru că plafonul lor de reescont a fost atins. Consecin­ţele nu sunt prea grele de înţe­les. Când nu dau credite băncile mari, recurgi la cămătari. Tar cămătarul împinge mai devre­me sau mai târziu la exploatare şi la faliment. Suntem împotriva inflaţiei de credit. Nu înţelegem nicio clipă să se deschidă baierile, dându-se bani chemaţilor şi ne­chemaţilor. Dar nu putem înţe­lege nicio clipă să nu se poată face împrumuturi cur­ente pe creanţe comerciale, pe aur, pe acţiuni, pe rente­ Pe vremuri, portofoliul co­mercial exista din belşug. En­­grosiştii vindeau pe credit. Fa­bricanţii deasemeni. Chiar unii din detailişti acordau înlesniri de plată. Pe atunci circulaţia e­­fectelor comerciale era foarte lesnicioasă. De data aceasta, si­tuaţia este alta. Ca să capeţi marfă plăteşti uneori cu luni înainte. Creditul în târgul co­mercial e o pasare rară. Pe de altă parte, nevoile exploatării raportate la producţia şi la vo­lumul afacerilor, face să fie ne­voie de mari capitaluri. In ase­menea condiţii, simpla amplifi­care a operaţiilor de scont şi de reescont nu e îndestulătoare. Trebue să se găsească mijlocul ca în lipsa poliţelor să se folo­sească alte realităţi uneori mai temeinice cum ar fi maşinile, mărfurile, acţiunile, aurul, etc. Oricare ar fi formula la care s-ar opri, autoritatea trebue să înţeleagă că o continuare a stă­rilor actuale nu e posibilă fără să se prejudicieze mari intere­se economice. Lipsa de credit împinge la paroxism criza de numerar. Iar criza de numerar desorganizează și paralizează- George Siros Situaţia sumară a Băncii Nationale — la 18 Mai 1946 — Situaţia sumară a Băncii Naponale la 18 Mai 1946 fată de cea dela 11 Mai a. c. a fost următoarea: Bilete de bancă în circulate: 1­929 miliarde 410.434.750 Iei față rte 1.872 m­i­iarde 794.977 750 lei la 1 Mai. Totalul angajamentelor la vedere:­­1.358.716-833.863 Iei fată de 2.304 miliarde 482.995.331 lei la 11 Mai stocul de aur efectiv (239-535) si angajamnte In aur efectiv: 91.068 664.666 Iei fată de 91.068 030.719 Iei. Raportul între stocul de aur și an­gajamente: 3,86 la sută fată de 3,95 la sută-Portofoliul comercial: 538.654.058.360 lei fată de 515.603-3388.727 lei. Avansuri pe titluri: 20.840.929.104 lei fată de 18-605.484­ 017 lei operaţiuni re­zultând din mişcarea bonurior de Casso: 304.971.808.750 Iei fată de 284.076.330 500 lei Datoria Statului neschimbată : 1.836.543.441 Iei. Avansuri temporare tezaurului nes­chimbate: 2 miliarde lei. Avansuri acordate Statului neschim­bate: 42 434 644.500 lei. Devize rezervate pentru plata impor­­tului și alte plăti: 1.344.892.037 lei față de 1.347­ 212.019 lei Devizele In conturi de clearing de­contate: 41.096.880.998 Iei fată de 41.085-341.218 lei. Devize în conturi de clearing de de­contat din depuneile importatelor, ne­schimbate : 7.901.811.913 lei. Activ corespunzător unor angajamen­te de termen:- 983-925.072.747 lei fată de 983.950.072.747 Iei-Conturi diverse 326-989.825.358 lei față de 319.580.392.836­ lei. UN ACORD AMERICAN ANGLO-ITALIAN Postul de radio Roma anunţă că în capitala Italiei a fost în­cheiat Vineri un acord italo­­britanic privitor la navigaţia aeriană. Acordul va fi semnat în cursul zilei de Sâmbătă. amWiiteLH a# Luni 10 Iunie 194­6 Poziţia Băncii Naţionale CONSTANTIN GMUR faţă de problema creditelor Cum se va face finanţarea economatelor. Piedice de in calea sporirii portofoliului comercial In ultimele două săptămâni, odată cu numirea noului guvernator, Bani­ca Naţională s-a găsit în faţa pro­blemei deosebit de acută a finan­ţării producţiei şi a economatelor. Limitarea creditelor acordate de Banca Naţională pe portofoliu co­mercial, intervenită în ultima vreme, a provocat cunoscuta şi neaşteptata reducere a preţurilor produselor industriale pe piaţă. Dacă această reducere­ are efecte destul de bune pentru consumatori, în schimb cercurile industriale s-au alarmat, pe motivul că ne mai pun Din mai multe studii alcă­tuite pentru o justă finanţare a economatelor, atenţia consiliu­lui general a! Băncii Naţionale, s-a oprit asupra aceluia care sta­bileşte un credit de 400.000 lei, calculat pentru fiecare membru de economat. S-a ajuns însă, po­trivit acestui calcul, la o sumă ce depăşeşte 100 miliarde lei. Acordarea acestui cre­dit masiv pentru econo­­mate s-a lovit de multe greutăţi. Una dintre ele a fost acela că operaţiu­nile de creditare masivă a economatelor, nefiind aducătoare de benef­ici comerciale pentru bănci, s-a apreciat că ar fi mai bine ca ele să se facă prin mijlocirea Cassei de finan­ţare şi amortizare, sub e­lăndu-se desface produsele la pre­ţuri remuneratorii normale, nu-şi mai pot achita nici debitele lor la bănci. In consecinţă, multe i­ndu­strii au cerut acordarea de noui credite sporite care si să le îngădui a-şi lichida datoriile în Curs şi a-şi continua producţia, problema economatelor este dea­semeni foarte acută, — întrucât pu­terea de cumpărare a salariaţilor fiind foarte scăzută, aproape sin­gura lor posibilitate de a se apro­viziona rămâne economat ele­­gid­a Statului, pentru a nu se periclita situaţia insti­tuţiilor de credit. In mai mică măsură, opera­ţiuni de finanţare a economate­lor se vor face şi de bănci, dar într'o asemenea proporţie, încât beneficiile din alte operaţiuni să acopere eventualele lipsuri din aceste finanţări. Pe de altă parte s-a socotit că este un procedeu periculos pen­tru monetă, de a se arunca pe piaţă, dintr-odată, un credit prea mare. De aceia, finanţarea economatelor urmează a se face prin majorarea treptată a cre­ditelor destinate în acest scop.P­rin prim început s-a fă­­cut majorându-se credi­tul acordat Cassei de fi­nanţare şi amortizare pen­tru finanţări de econo­­mate de la 5 miliarde 5G® milioane lei, cât era până acum, la 15 miliarde lei. Acest credit urm­ează a fi «repost majorat, ase­fect de acele© acordate Bănci­lor, în car’î sa in­­tr‘o biună măsură şi finan­ţări de economate. ’ PIEDICILE i CALEA SPORIRII PORTOFOLIU­LUI COMERCIAL Portofoliul comercial al Băn­cii Naţionale sporeşte mereu, puţin câte puţin, din cauza ac­tualei situaţii economice, care impune intervenţia creditelor institutului de emisiune, pentru asigurarea producţiei şi a cir­culaţiei mărfurilor. Dar, recentele recalculări de preţuri, nu au fost urmate de o sporire a portofoliului comercial în aceiaşi proporţie, ci mult mai mică. Această situaţie a forţat pe industriaşi şi comercianţii gro­­sişti, să caute a-şi desface măr­furile cu orice preţ, într-un ritm mai accelerat decât cel indicat de puterea de cumpărare a con­sumatorilor, pentru a-şi putea achita la timp angajamentele la Bfinuri. Odată lichidate angajamen­tele prin vânzări la prețuri in*­Gh. Măieapu Continuare dona pag. 3.a Cum se va face finanțarea economatelor Parităţile monedelor de dolar tata » Iată, după un buletin bancar american, parităţile diferitelor monede fată de dolar : 'Argentina : Peso-0,2440 dolari Brazilia : Cruzeiro 0.4522 doi- Chile : Peso = 0.0300 dolari Colombia : Peso = 0.5728 dolari Costa Rica: Colon = 0.0178 doi. Cuba : Peso = 1.00 dolari Ecuador: Sucre = 0.0760 dolari ELVEŢIA: francul“0.2338 doi. Uruguay: Peso - 0.5618 dolari Canada : Doi. canadieni=0.9075 dolari China: Yuan-dolarul=0-00053 d. Irak : Dinar = 4.045 dolari Finlanda: Finmark-0.0074 doi. FRANŢA: francul=0 0084 doi. MAREA BRITANIE : Lira 4.035 dolari ITALIA : Lira = 0..44 dolari OLANDA : Florinul=0.3779 doi. NORVEGIA: Cor.=0 20202 doi, SPANIA: Peseta = 0.0913 doi. SUEDIA: Coroana=0-2336 doi. Peru : Sol = 0.1550 dolari Colombia : Peso = 0.05726 doi. Ecuador: Sucre = 0 0700 dolari Guatemala Csultzal = 1.00 doi. Mexico : Peso = 0 2063 doi Nicaragua: Cordoba=0.20 doi. Panama: Balbou = 1-00 doi. * J !. ii Prietenii si colaboratorii lui Constan­tin Graur cinstesc azi memoria fostului director al ziarelor „Dimineaţa" şi ,,,A­­devărul" cu prilejul împlinirii a Şase ani de la săvârşirea lui din viaţă Amintirea lui Constantin Graur e po­menită In această zi nu numai de pro­fesioniştii scrisului zilnic, cari vă­d în Constantin Graur un ilustru înaintaş şi învăţător, dar şi de nenumăraţi cetitori din toate straturile sociale, cari urmă­­reau cu pasiune articolele şi foiletoa­nele sale, scrise cu neîntrecut talent şi cu o remarcabilă documentare, înzestrat cu o vastă cultură și per­fect cunoscător al stărilor de lucruri din toate domeniile, Constantin Graur a îm­plinit prin scrisul lui o operă de Infor­mare şi de îndrumare a opiniei publice, pe linia intereselor permanente ale ţării. In această luptă de fiece zi pentru propagarea ideilor generoase, Graur a avut de înfruntat inimiciţii şi piedici ce luau deseori forme grave. Credinţa în înalta misiune a gazeta­rului şi în justeţea ideilor democratice l-au condus şi întărit în această acţiune de luminare a opiniei pu­blice, căreia i-a închinat cei mai mulţi din anii săi fră­mântaţi, talentul Şi deosebitele însu­şiri spirituale cu care a fost înzestrat. Sensibilitatea sa, delicateţea în rapor­turile cu colaboratorii Şi lucrătorii ti­pografi, înţelegerea cu care primea 9i asculta pe cei mulţi, nenumăraţi, ce veneau să-Şi înfăţişeze necazurile şi persecuţiile, — caracterizează firea a- I­est­ui neuitat slujitor al condeiului care a înălţat, prin fantă activitatea sa şi prin concepţia ce avea d-smr­ gazetărie, prestigiul ziaristicei din ţară. Memoria lui Constantin Gram rămâ­ne, de aceia, neŞtearsă in inima crem­­ă­rătorilor şi urmaşilor săi în meşteşugul scrisului de fiece zi. La această cins­tire se adaogă, fără îndoială, şi toți acei cari s’au cultivat din scrisul lui, din gândurile sale străbătute de dragostea de ţară ş­i de oameni, din credinţa sa neclintită în justiţie şi omenie. Bv. Săptămâna financiară de FIBUS URMĂRILE LIPSEI DE CREDITE. CEHOSIOVACIA IN PRAGUL REDRESĂRII ECONOMICE. UN APORT IN ECH­ILIBRUL BALANŢEI COMERCIALE. CREDITE PENTRU MEŞTEŞUGARI. CAUZELE CRIZEI ALIMENTARE MONDIALE. BURSA Lipsa de numerar, care în ulti­mul timp a continuat să paralizeze din ce în ce mai i­ult întreaga miş­care a pieţii noastre comerciale, îşi are obârşia în două fenomene eco­nomice care prin paralelismul lor au ajuns să sufoce aproape, circu­laţia bunurilor. Pe de o parte, ab­sorbirea de către lumea de la sate a unei bune părţi din circulaţia fi­duciară. Pe de alta, restrângerea sporită de credite din partea ins­titu­iCârCj uciytiTfîn­«ta «ti reescontul limitat al Băncii Naţio­nale. De aci, o secare a numerarului de pe piaţă, o lipsă de lichiditate care a determinat scăderi la unele produse precum şi în compartimen­tul valorilor de bursă. Aceasta însă numai în industrii, deoarece negu­storii detatilişti au stagnat cumpă­răturile şi nici nu se arată dispuşi să scadă preţurile, ca să secondeze puterea de cumpărare a consuma­torului. In sectorul industrial, restrânge-Prin aplicarea planului de la Kosi­­cei care paralel cu o curăţire a ele­mentelor compromise, urmăreşte şi aplicarea unui larg program de re­forme sociale, noul parlament cehos­lovac va da ţării o structură socială şi economică progresivă. Raţionalizarea severă a pus dintru început capăt speculei, astfel că ac­tualmente piaţa cehoslovacă e destul de bine asortată iar unele produse ca de exemplu textilele urmează să fie scoase de sub regimul raţionalizării. Impozitele sunt mici, destul de gre­le — contribuabilul ceh plăteşte azi de trei ori mai mult decât înainte de război — iar deficitul bugetar al Cehoslovaciei însumează 26 miliarde coroane. Producţie industrială naţionalizată e redusă, la jumătate din cauza sit­­uaţiei create de război şi a absorbirii producţiei de către ocupanţii nazişti Se resimte şi o lipsă a mănei de lu­cru, în urma scoaterii din procesul de producţie a elementelor germane Totuşi, Cehoslovacia omogenizată în ce priveşte structura naţională, e în plin avânt reconstrucţie şi alege­rile au pus temelia aplicării fără greş a planului de reforme economi­ce, care să redea Cehoslovaciei ran­gul cuvenit în angrenajul statelor producătoare. Un aport în echilibrul h 3 f­aci­tec comerciale o situaţie semnificativa pr­imi­rea creditelor bancare a dat naşte­re la o situaţie destul de îngrijoră­toare. Mul­te fabrici nemaiputând face faţă cheltuelilor se văd ame­ninţate să oprească producţia, plă­tind lucrătorii fără să le dea de lu­cru. Aceasta întrucât în impasul în care au ajuns din lipsă de credite, e mult mai convenabil pentru in­dustriaşi să facă faţă cheltuelilor de regie şi să renunţe la beneficii, de­cât să învestească bani în cantităţi de marfă în u­od curent. Multe sec­toare industriale stau cu stocuri im­portante de marfă, neaccesibilă pie­ţii din motivele mai sus arătate. Se pare că sesizată de această si­tuaţie Banca Naţională e pe cale să-şi revizuiască politica de rees­­cent, pentru ca marile bănci să poată fi puse iarăşi în situaţia de a face faţă cererilor, atât în legătură cu angajamentele deurgând din con­venţia de armistiţiu cât şi în general in celelalte Sectoare ale producţiei industriale, odată îmbucurătoare se înregis­trează în sectorul legăturilor de schimb cu Uniunea Sovietică. De unde până acum câteva luni, România — din pricina produc­ţiei deficiente — nu era îrî mă­sură să compenseze importul idle bumbac, camioane, cărbune, cau­­ciuc etc. din U. R. S. S., astăzi balanţa noastră comercială târf­­'de­spre un vădit echilibru. Trebuie să recunoaştem că du­pă un greu început, când — după semnarea acordului comer­­cial rom­âno-sovietic — nu pu­team face faţă obligaţiunilor contractuale, exportul românesc găsindu-se într’o vădită stare de inferioritate, situaţia s’a putut în­drepta prin aceea că am întâm­pinat din partea U. R. S. S. o deosebită solicitudine şi înţele­gere, pe lângă ajutorul preţios care ni s’a dat pentru ca să pu­tem acoperi unele din nevoile noastre alimentare. Faptul că în mare majoritate nu exportăm materii prime, ci produse comerciale finite şi pe de altă parte compensării impor­tul prin prelucrări, reprezintă o mare înlesnire pentmu producţia românească. Experienţa făcută cu U. R. S. S. în ce priveşte prelucrarea de materii prime a dat în câmpul muncii şi al ex­portului rezultate foarte bune şi este probabil ca într’un viitor apropiat ea să fie extinsă şi în raporturile comerciale cu alte tari. Mâna de lucru fiind la noi mai ieftină ca în altă parte şi industriile româneşti destul de bine utilaje pentru manoperă şi transformare de materii prime, aceste prelucrări — cari în schim­bul nostru cu produsele Uniu­nii Sovietice ocupă astăzi locul al doilea — ar putea deveni un factor important odată cu nor­malizarea legăturilor noastre co­merciale cu celelalte state. In situaţia de astăzi, când pro­blema compensaţiei importului­­, în actuala criză de produse din­tre cele mai anevoioase, ar fi cât se poate de oportun ca ex­perienţa rodnică făcută cu pre­lucrările pentru U. R. S. S. să poată fi multiplicată uşurând în felul acesta echilibrul balanţei noastre comerciale. Modalităţile practice prin care am putea tra­duce în fapt lucrul acesta, me­rită să fie îndeaproape cerce­tate. CREDITE PENTRU MEŞTEŞUGARI Sporirea producţiei în toate domeniile este un comandament, este o necesitate imperioasă care nu are nevoie de nici un fel de argumentare. Regimul democrat vă dăinui în măsura în care va reuşi să ridice productivitatea fabricelor şi atelierelor. Din acest punct de vedere, sectorul meşteşugăresc, deşi de o importanţă egală cu cel indus­trial ca producţie, ca număr de braţe întrebuinţate şi ca valoare, a fost cu totul neglijat. In mare măsură sporirea pro­ducţiei depinde şi de mijloacele de credit de care poate­ dispune­­la un moment dat o categorie de producători. Ori în această privinţă, mes-1 Continuare în pagina 4-a Cehoslovacia în pragul redresării economice Refacerea căilor de comunicaţie ale Mâniei Un interview al d-lui Gh. Gheorghiu-Dej ministrul comunicaţiilor D. Gh. Gheorghiu-Dej ministrul comu­nicaţiilor a acordat un interview ziarului , Graiul Nou“ cu privire la problema refa­­cerei căilor noastre de comunicaţie. In prima parte a interiewului sau d. ministru Gheorghiu-Dej arată felul cum s‘a organizat munca de refacere după 23 August 1944 si apoi a lămurit importanta a.——.ru!ui dat României de Uniunea So­vietică. , Ajutorul U. R. S. S-ului In această chestiune, d. ministru Gh­eor­­ghiu-Dej a spus­„In domeniul transporturilor ajutorul dat de către Uniunea Sovietică a fost de cea mai mare importanţă pentru România. El ne-a fost cu atât mai preţios­ cu cât venea într-un moment, când capacitatea de refacere a transporturilor ţării noastre era limitată din cauza distrugerilor războiului. Larga înţelegere pe care guvernul Uniu­nii Sovietice a acordat-o problemelor ro­măneşti in general şi transporturilor naos­­tre in special ne-a uşurat considerabil rea­lizarea planului nostru de refacere. in­ fil­o cepene. Un locomotive capturi de războa,­te-au fost restituite, SASA va­­goane ne-av­­teu închiriate pe 2 ani. Prin acordul comercial încheiat în 1945, Uniunea Sovietică ne livrează 2000 de camioane, din care au şi sosit 1450, care am permis dotarea societăţii R. A. T. A. (regia autonomă a transporturilor autove­­hicole) şi a multor întreprinderi şi insti­tuţii. Vasele de război, în număr de 22 şi vase comerciale, maritime şi fluviale, cap­turi de război, în număr de 23 au fost restituite ţării noastre. Acestea din urmă au intrat ca avort românesc in societatea Sovromtransport U. R. S S. a contribuit cu 50 o fă la in­­fiinţarea societăţilor Sovromtransport şi T. A. R. S. prin aportul de vase şi avioa­­ne Aceasta a dat posibilitatea celor două societăţi de a-şi crea un parc modern de vase şi avioane, care le pune la loc o frunte printre societăţile de navigaţie ment­ritimă şi aeriană din Europa Centrală şi­ Balcanică" In continuare d. ministru Dej a artist proporţia refacerii atelierelor $1 materi**! lului rulant ceta ce a dus la creşterea traf ticului de călători şi mărfuri. ! Mari lucrări la Constant şi Galaţi ' Apoi ministrul comunicaţiilor a spus: *\­­ In privinţa transporturilor pe apă — prin reunirea tuturor direcţiunilor generale ce duceau până acum activităţi paralel** — In Direcţiunea Generală PCA s‘a creat posibilitatea de coordonare eficace a lu­­crărilor necesare asigurării acestor tran­­sporturi. In­ acest domeniu, s‘a căutat s£ se refacă în primul rând instalaţiile por­­tuare distruse de război. La Galaţi refa­­cerile sunt realizate în proporţie de 65*fie deasemenea s’au făcut mari lucrări de B8- construcţie în porturile dunărene Brăila), Cernavodă Giurgiu Bechet, Calafat ţi T. Severin. Drumul navigabil al Dunării a fost din nou balizat si semnalizat 38 da vase eşuate au fost scoase la suprafaţă!» 500.000 m. c. dragaje s‘au executat pe«« tril asigurarea navigaţiei".­­ In partea finală a interview­ului său 4. ministru Gheorghiu-Dej s‘a ocupat desprfl importanţa înfiinţării societăților so­viata, române de tansport. In pag. IH­a KiniiA nPftAM!7APC * iv/vn­u»vnn!fc,niu, a CREDITULUI MEȘTEȘUGĂRESC Cum se liberează mărfurile confiscate de organele fiscale Ministerul finanţelor a fixat modalităţile în care urmează a se face liberarea mărfurilor con­fiscate, în cazul constatată con­­contravenţiei fiscale. Principiul general în această materie, este acela că numai mi­nisterul finan­trior are dreptul de a libera mărfurile confiscate, în schimbul unei despăgubiri în bani. Aprecierea sumei este dis­creţionară pentru ministerul fi­nanţelor. împotriva sumelor re­­prezentând despăgubirii cari nu convin contrefen­a­­bililor, nu există nici o ca*« le atac jurî­sd­icționată. In asemenea cazuri, exi­­stă doar posibilitatea ce­rerii de revizuire pe cale administrativă, la funcțio­narii ierarhici superiori celor cari au apreciat des­­păgubirea. Regimul special al amenzilor din cifra de afaceri şi impozitul excepţional De la dispoziţiile arătate mai sus se exceptează mărfurile con­fiscate pentru contravenţii la impozitul pe cifra de afaceri şi la contribuţia excepţională. Când există asemenea contra­venţii mărfurile confiscate nu vor putea fi liberate decât cu plata unei despăgubiri care în nici un caz nu poate fi mai mi­că de 30 la sută din valoarea a­­menzii. Ministerul finanțelor poate î?i£ă dispune ca marfa în cauză să nu poată fi liberată de­cât cu despăgubire mai mare de­cât cota de 30 la sută din amen­dă, deosebit de despăgubirea pentru valoarea mărfii, care es­te apreciată exclusiv de mi­nister. Pentru mărfurile în contra­venţie şi la impozitul pe cifra­ de afaceri şi la contribuţia ex­cepţională, cota de 30 la sută se calculează la amândouă neprzi­­tice. În mod practic, s-a sta­bilit că în toate cazurile de liberări de mărfiuri nu­­mai direcţiunile imposi­­te toar de resort din mini­ster sunt în măsuar­ă să de­cidă şi să stabilească cota de impozit sau despăgubi­­rea datorată.

Next