Argus, august 1946 (Anul 35, nr. 9924-9945)
1946-08-01 / nr. 9924
ANUL XXXV Nr. 9924 CITIRI şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri. interne şi externe QaHgBSSaaBBnBSBgSSIBiBBHUi ABONAMENTE! i Lei 60.000 12 luni: Particulari şi firma individuala Lei 100.000 12 luni: Bănci, Societăţi, Autorităţi sub rezerva urcării preţurilor In străinătate tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale f'faHU 20SBUEP DIRECTOR s MIMAU. JWItTlG fr JOI 1 AUGUST 194( fém INDUSTRIEI ŞI fiMRIEI Str. Sărindar, 15 Tel. 3.05.44 ■■BBaRamaaBnsssisjæniiiiEsni PUBLIC ITATEA ae primeşte la administraţia warul 91 (a toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS" 13. A, înscris sub Nr. 803 Trib. Onor La Conferinţa Păcii dominarea „politicul“ sau „economia pul’ii '* Judecând după o firească ladinaţiune a oamenilor de Stat, accentul se va pune pe „politic“. [Argumentarea conducătorilor politici e următoarea : ‘ Orice posibilitate de progres pe tărâm economic este riguros hotărlîtă de chestiunea securităţii. Dar, această chestiune este, ea însăşi, legată de aceia a progresului realizat pe tărâm politic. De aci urmează, că efortul constructiv tinzând să dea lumii un plan organic definitiv, trebuie să nie dus pe plan politic Tot pe acest plan arurma, apoi, să se elaboreze — în marile sale linii — și politica^ economică a lumii, ca și aceia a fiecărui Stat, în parte. [Această argumentare, care caută să justifice și să legiti meze primatul „politicm-ra^ ni se pare mult prea simplistă In adevăr, ce s‘ar întâmpla, de pildă, dacă ordinea politică ■— întemeiată fie şi pe securitate, dar cu ignorarea realităţilor economice — nu ar fi în stară să asigure raporturi economice fireşti în domeniul schimburilor internaţionale? Dacă,, de pildă, ea n ar isbucii sa impună, în relaţiile dintre capital şi muncă, armonia atât de mult dorită şi aşteptată de întreaga omenire? N‘ar fi, oare, zadarnică urmărirea mici ordine politice, când rezultă ca! ar fi 0 răsturnare generală a condiţiilor de viață, cu opisedinii asemănătoare celora pe care războiul de Treizeci de ani — isvorit şi el tot dintr’o nesocotire » relațiilor economice — le-a adus vechii Europe* rA sosit momentul ca o ucidire superioară sa impună, dar o ordine care, în prima' rini’d, să netezească asperitățile economice, să modereze poftele capitalismului, să organizeze, armonios, numea, inii‘o societate socotită ca o mariă familie', si, toate acestea, printreun sistem de echMbru ,i de compeniite satie acceptat de toți cei lesati. Dar să recunoaștem, că lucrul acesta e foarte greu, fiindcă, între politic și economic, e o prăpastie, pe care oamenii de Plat sunt nui departe de a isbuti să o ample. De-a lungul anilor spimea Sir NormanAnd II, toţi econoraiŞştii şi toţi iaebelii art preconizat o anumta directivă de politică economică, dar, toate guvernele, sprijinite de toţi carpenii de Stat, s’au angajat, cu încăpăţânare, într’o direcţie opusă. Refuzul conducătorilor politici de a urma sfatul experţilor — pentru a readuce prosperitatea — a sfârşit prim a împinge lumea în bacsei economic de azi. Pe când astfel se exprima un economist, — politicianul denunţa, pur cu simplu, falimentul ştiinţei °r,rorice, pi. cu prilejul desbate’ii irrpertantului buget englez din 1932, care modifica tote! politica lrii a urcă — din liber Miimhism îr: protectionism — ministrul finanţelor declara că, dacă ar fi consultat pe economişti, s’ar fi încurcat în multiplicitatea răspunsurilor emura di.'terii Ceiace e de reţinut în această declaraţie ţine, desigur, faptul că economiştii dacă ar fi fost consultaţi, n’ar fi fost de acord între ei, ci faptul că, înainte de a fi părăsit politica aproape seculară a guvernului britanic, el nu i -a consultat Dacă şi la Conferinţa Păcii oamenii de Stat se vor inspira numai din consideratiuni politice, ignorând, voit, realitățile și legile economice, nu credem în valoarea hotărîrilor ce se vor lua, oricare ar fi el. Desigur, oamenii de Stat își pot impune un program. Ei au puterea; dispun de resursele Statului, pot schimbă cursul evenimentelor; deţin* pârghiile de comandă care le îngădue să modifice, după voie, ’directivele sociale. 1 Wiîî*cea Libres Coilllfîmisre EEH PîStpBKS 4-» CONFERINŢA DE PACE Noui probleme ridicate la moleiia acordului anli raici Cum cere guvernul român sa fie rezolvate vechile datorii. Principiul „exportului prealabil". Transportul cu vasele britanice. Acordul de plăţi angLorcaman al cărui text sosise la Bucureşti, după multe aşteptări, la sfârşitul săptămânii trecute, a fost retrimis la Londra pentru a i se aduce modificările cerute de către guvernul român. In şedinţa de Vineri Consiliul SuPentru salvgardarea principiului respectării vocinilor datorii sa fost introdus un nou alineat în textul primit de la Londra, prin care se specifica că guvernul român recunoaşte existenţa datoriilor de stat şi particulare, anterioare războiului, şi se angajează să se onoreze în momentul când aceasta va fî cu putinţă. Reprezentanţii Warnst©rului de Finanţe şi Băncii Cu privire la volumul exportului şi importului, nu a fost fixat niciun fel de plafon- S‘u respectat principiul exportului prealabil şi acreditarii Bancii Nationale a îl amâniei cu lirele sterline rezultate din export. Dat fiind că tehniceşte ţara noastră cade perior Economic a examinat textul primit şi a cerut modificări în ceea ce priveşte redactarea obligaţiunilor noastre cu privire la datoriile vechi. : 'ît Se ştie că guvernul britanic a renunţat la cota de 25 la sută din valoarea exportului românesc în Anglia, care urma să fie afectat datoriilor antebelice. Naţionale în Consiliul Superior Econoamă© au cerut să se scoată acest alineat din acord, dat fiind că se aşteaptă ca în cadrul Conferinţei de la Paris România să fie exonerată de o mare parte din datoriile sale. Faţă de această situaţiune, d. colonel Wharry, Şeful Secţiunii Economice din Miniunea Britanică, a trimis o telegramă la Londra, cerând avizul guvernului său, pentru modificările solicitat®, sub prevederile lui „Trading With Enemy Act“ niciun cetăţean român nu poate avea un cont de credit la Londra. Ca atare, exporturile, deşi încheiate în lire sterline între exportatorul român şi importatorul britanic, vor fi decontate în lei, calculul cursului de schimb fiind fixat de către o comisiune cuprinzând delegaţii Ministerului de Finanţe, Ministerului Economiei Naţionale şi ai Bancii Naţionale. CHESTIUNEA TRANSPORTULUI CU VASE BRITANICE în chestiunea, transportului pe vase britanice, care este de o importanţă covârşitoare pentru efectuarea viitoarelor noastre exporturi către Anglia, d. colonel Wharry a arătat că d-sa este în principiu de acord cu prelungirea liniei maritime engleze până la Constanţa, dar că in prealabil este necesar să se cunoască ce cantităţi sunt vândute ferm pentru Anglia, data probabilă de încărcare, etc., pentru ca vapoarele engleze care eventual ar vizita Constanţa să cunoască din vreme tonajul pe care-l au de încărcat. Chestiunea colaborării altor bănci engleza ca Midland Bank, Barclays Bank, etc, cu Banca Naţională a României va face parte dintr’un aranjament care va interveni între Banca Angliei şi numitele bănci. In cazul când modifică râte cerute vor fi acceptate de către guvernul bri.tatBc. este nostfer ca acordul de plătit amfcrio-iwilfwAi» SA FIE SEMNAT LA BUCURESTI PE LA JUMATATFA LIMES A»IDUST. ^ i ErsUa i ARANJAREA VECHILOR DATORII Principiul exportului prealabil CONDIȚIILE TRATATULUI DE PACE CU ROMÂNIA PARIS 30 (Rador). — Textul proectului tratatului de pace cu România are următorul cuprins: „Preambul. Uniunea Sovietelor,Anglia, statele Unite, Australia, Republica Socialistă Sovietică Bielorusia, Canada, Cehoslovacia, India,, Noua Zeelandă, Republica Socialistă Sovietică Ucraina, Uniunea sud-africană, ca state care sunt în război cu România "şi au purtat război în mod activ contra statelor europene inamice cu forţe militare substanţiale mai depare numite puteri aliate şi asociate, pe de o parte şi România pe de altă parte. Avînd în vedere că România a devenit aliata Germaniei hitleriste şi a participat la război alături de ea împotriva Angliei, Statelor Unite şi celorlalte Naţiuni Unite şi are partea sa de răspundere în acest război. Având în vedere că România la 24 August 1944 a încetat complet toate operaţiile militare împotriva Uniunei Sovietelor, s-a retras din războiul contra Naţiunilor Unite, a rupt relaţiile cu Germania şi sateliţii săi şi, încheind la 12 Septembrie 1944 armistiţiu cu guvernele Uniunei Sovietelor, a Angliei şi Statelor Unite şi acţionând în interesul tuturor Naţiunilor Unite, a participat activ la războiul contra Germaniei. Având în vedere că puterile aliate şi asociate şi România doresc respectiv să încheie un tratat de pace care va constitui între ele baza unor relaţii amicale şi va soluţiona chestiunile încă în suspensie rezultând din evenimentele enumerate mai sus, dându-se posibilitate puterilor aliate şi asociate să sprijine cererea României de a deveni membră a Naţiunilor Unite şi de a adera la orice convenţie încheiată sub auspiciile Naţiunilor Unite. Au căzut în consecinţă de acord să declare încetarea starei de războiu şi să încheie în acest scop actualul tratat de pace şi au numit în acest scop pe plenipotenţiarii lor care, după prezentarea deplinelor lor puteri găsite in formă legală, au convenit asupra stipulaţiilor următoare: Frontierele României indicate pe harta anexată prezentului tratat vo fi cele existente la 8 Samsarie 1948, cu excepția frontierei româno-ungare precizată ele art. 2 din prezentul tratat Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 Iunie 1S40 şi acordul sovieto-cehoslovac din 29 Iunie 1S45. . ? Hotărârea dictatului de la Viena din 39 August 1940 este declarată reală şi neavenită. Frontiera dintre România şi Ungaria existentă iar la Ewarhie 8939 este astfel restabilită. Clauze Politice SECŢIUNEA România va lua tout• Ci&u'riZft nepoBâreJ pentru.a amurg' ’v.turor persoanelor sub jurisdicţie română fără deosebire de rasă, sex. ÎNCASĂRILE PE PRIMUL TRIMESTRU BUGETARE anni 1946-1947 Atât veniturile fiscale cât şi operaţiile de credit au fost mai mici decât evaluările. Realizările din contribuţiuni directe sub aşteptări ! Se părea la începutul actualului exerciţiu financiar că nevoile de cheltueli ale Statului nu vor putea fi acoperite din veniturile prevăzute în buget şi că el va recurge într’o proporţie foarte însemnată la concursul Băncii Naţionale pentru diferite operaţiuni de trezorerie Intr'adevăr, în luna Aprilie veniturile fiscale definitive nu depăşiseră 162 miliarde lei, în vreme ce împrumuturile sub diverse forme la Banca Naţională se cifrau la 168 miliarde lei. Decitmai mult de jumătate din sarcinile Statului s’au acoperite în ît cea lună din operaţiunile de credit ale Statului. Această situaţie destul de grea a tezaurului public, în parte justificată totdeauna la început de an financiar, a făcut pe con ducătorii ministerului de finanţe să păşească la o energică actiuzultatul măsurilor ministeruluiu de ne de activare a încasărilor. Refinanţe a fost în cifre următorul în luna Mai veniturile fiscale au sporit la 284 miliarde lei, împrumuturile la Banca Naţională diminuându-se la 88 miliarde lei, iar în luna iunie totalul veniturilor fiscale s’a cifrat la 305 miliarde lei în vreme ce mijloacele de trezorerie au atins abia valoarea de 40 miliarde lei. ' A’îâS venËturil© fiscale cât şî operaţiile de credit am fost mai mici decât evaluările. Dar mărirea veniturilor Statului cu toate eforturile ministerialul de finanţe, n’a atins limita prevederilor bugetare. Astfel, pe primul trimestru ai Aprilie(30 Iunie) al anului financiar în curs, s’au ridicat un total din venituri fiscale definitive 751 miliarde lei,, faţă de 837 miliarde lei evaluări bugetare, ceea ce reprezintă un randament de încasări fiscale cu 10 la sută mai mic decât prevederile. In acelaş timp însă, mijloacele de trezorerie şi celelalte operaţiuni de credit s’au ridicat la 296 miliarde lei* faţă de 33'9; tafeMs_kî sugă-băgată..te.tek , , 33'9; tam-pen* ,.3-eLiM^fi r get pentru această categorie de operaţiuni financiare, dându-ne acelaş procent de diminuare în raport cu evaluările bugetare, ca şi veniturile fiscale, de aproximativ 10 la sută. Cifrele de mai sus ne arată că deşi totalitatea veniturilor fiscale a scăzut la capitolele veniturilor fiscale,, totuş pentru acoperirea sarcinilor Statului, nu s’a recurs la împrumuturi sau mijloace de trezorerie; în proporţia acestei scăderi de randament, ci au fost reduse cheltuelite la nivelul realităţilor bugetare. Mai observăm efeasemism5 că reducerea operată în aceiaşi măsură (10 la sută din prevederile bugetare), atât pentra încasările fiscale cari puteau fi mai puţin «grijate de conducerea ministerului de finarmie decât mijloacele de trésorerie sssra evaptnd exclassaw c a„ el» ca și pentru acestea din tarmă-Este deci fără îndoială că ministerul finanțelor, a dus o politică de coordonare a executării bugetului, de așa natură, încât cu tot dezechilibrul din primele două luni, a izbutit în cele din urmă să niveleze atât veniturile cât şi chreltuelile la cerinţele structurale ale bugetului. încasările dîre contriiuf luise dîresi® sub aşteptări încasările din contribuţiuni directe ne arată după trei luni de aplicare a bugetului în curs, un minus de 70 la sută, faţă de cota din prevederi, aferentă acestui trimestru adică 79 milioane de lei încasări faţă de 257 miliarde lei evaluări. Nu se poate trage însă vreo concluzie din această situaţie şi ea nu se poate justifica nici prin compa G. Măteşanas Continuare îrs pag. 4-a Modificări la coeficientul de rentfltare al nor întreprinderi Consista centrală fiscală din Ministerul de Finanţe a cercetat cererile diferitelor întreprinderi comerciale şi industriale şi pe baza referatelor inspectorilor speciali au procedat la reducerea simţitoare a coeficienţilor de rentabilitate pe exerciţiul în curs. Astfel s-au aprobat următorii coeficienţi de rentăblii States Morile comerciale :1 la sută; comerţ de vinuri 32 la sută; teren curg petralatere 16 I© sută; fabricile de oţet 8 la sută; fabricile de cauciuc 12 la sută; cârciumi pe categorii, 88, 15 şi S2 la sactă; fabricile de Ejzsgess 12 la sută; întreprinderle de IrsinSporft 16 la sută, 20 la sută şi 20 la sută; căi ferate partide şi radio I6 la sută. Auu fost respins® cererile de reducere la comerţul de parfumerii, depozitar 15 de ziare şi reviste, comercianţii de mobile, casele de exploatare a filmelor şi comerţul de articole dentare şi medicale. Deasemeni s-a mărit coeficientul de rentabilitate comercianţilor angrosişti de drojdie de bere, fixându-se coeficientul de 10 la sută. MAJORĂRI DE CAPITAL SOCIAL Următoarele societăţi anonime şi-au sporit capitalul social • tMnoEe Di’ra delà S20 imnBKoane' Ba S5©«©GLA®M ieL Edilurbasta delà 30 miw Marţi 30 laşii® 1946 Multă vreme sa afirmat — şi pe drept cuvânt — că una din cauzele principale ale proastei aprovizionări a populaţiei a constat în greutăţile întâmpinate la circulaţia mărfurilor, în special, situaţia căilor ferate, avariate de pe urma războiului şi lipit de vagoane, serveau de principală explicaţie a neputinţei restabilirii unei mai bune circulaţii. Prin eforturi demne de laudă, s-au realizat mari progrese la căile ferate, aşa fel încât, la un moment dat, toate întreprinderile interesate au fost anunţate că li se ţinea la dispoziţie orice număr de vagoane au nevoe pentru transportarea mărfurilor şi produselor lor. De atunci — sunt mai bine de trei luni, — anunţul acesta, însoţit de avertismentul că în epoca recoltei de cereale numărul vagoanelor disponibile se va împuţina, a apărut foarte des în coloanele ziarelor. Printre instituţiile cele mai interesate în această problemă a vagoanelor, e fără îndoială Capsul. Aprovizionarea populaţiei cu lemne pentru iarna viitoare cade mai ales în sarcina Capsulin, despre care presupunem că se va grăbi să folosească un număr cât mai mare din vagoanele disponibile-Ca să aflăm acum din declaraţiile dlui Colpacci, administrator a! Caps-ului făcute ori, că nu vom avea lemne la iarnă, fiindcă nu sunt... vagoane. Acum, sigur ca nu mai sunt... Fiindcă e nevoe de vagoane, mai ales pentru colectarea recoltei. (Acnea s'a și spus din vreme... Adevărul e că interesul public nu stă întotdeauna în centrul preocupărilor celor care au, sau mai ales ar trebui să aibe, anumite răspunderi, împlinirea acestei răspunderi, nu se poate face decât când un spirit de colaborare domnește între diferitele organe publice. Dar când calea ferată oferă vagoane şi nu i se iau de cei interesaţi, ca să i se ceară atunci când nu are vagoane, fireşte că în felul acesta importante probleme de ordin general nu-şi pot găsi deslegarea. BURSA Mişcarea operaţiunilor târgului valorilor mobiliare s’a desfăşurat, ieri Marţi, într’o ambianţă calmă. Tendinţa, pe alocuri mai susţinută, a fost, în ansamblul negocierilor, slabă, nehotărâtă. Afacerile au avut ca obiectiv principalele acţiuni.cari în regulă generală se află în centrul intereselor deţinătorilor şi profesioniştilor bursei. In cursul strigărilor s’au produs realizări şi la unele cereri oferta s’a arătat insistentă. Din această cauză, cursurile n’au putut avansa substanţial, când a fost cazul. Acţiunile petrolifere au fost puţin dinamice, dar şi-au menţinut poziţiile. Activitate a fost mult mai vie, ca de obiceiu, la grupul de valori industriale miniere. Evident că această mişcare nu schimbă caracteristica de acalmie a târgului, lipsit de un volum normal de încheieri. În compartimentul efectelor publice, activitatea a fost redusă la patru rubrici, cu rezultate mediocre. Iat ministerului Agricultus modificarea legii privitoare bunurile comune din Cine, In sensul că principiile aplicate săi fie la fel cu cele aplicate la A.I F. O. R. (Alianța forestieră), pentru a se da posibilitatea [ prelucrării materialului finit. Tn acest mod au susţinut ceil doi delegaţi prin memoriu pre- zentat, se va putea da posibili- [ tate să se acorde jumătate din| materialul prelucrat Sovrom- Iemnului, iar cealaltă jumătate | (Coïîfûma®r,esp pag. 4-aV ÎMPRUMUTUL REFACERII NAŢIONALE Negocierile asupraimprumutului Defacerii Naţionale ap decwirs irs-v-V, cadenţa vnei îmbunătăţire smederată a carsisrilor. Târguri libere a medaliei esctisv, preţuri mai sperate* BUNURILE COMUNE DIN CIUC O delegaţie formată din d-nii György Géza şi Alex. Adler, membrii în comitetul de conducere a bunurilor comune Miercurea Ciuc şi în consiliul comitetului economic al Uniunii Populare Maghiare, au solici rai SfiliTirii Câteva constatări Problema transporturilor e departe de a fi rezolvatî şi ea se loveşte încă de mari dificultăţi. In ce priveşte transporturile cu tramvaiele noi” s-au înrăutăţit simţitor deşi vi i. a pr .mis în repetate rândur n că scumpirea tarifelor j V aduce ii o unataire. Numărul vagoanelor rămase în circulaţie s’a redus simţitor şi aglomeraţia a sporit în proporţii mari. Un singur exemplu. Pe linia 14 circulau în mod normal 32 vagoane motoare şi acum nu circulă decât 15 Realitatea e că nu se mai face nici o investiţie nici măcar de Intreţinere. Nu s’au mai pus la foc geamurile sparte şi nu s’au mM reparat uşile. Adevărul e că foarte multe persoane nu plătesc. Stau agăţate pe scări şi chiar în interiorul vagoanelor sunt destul de mulţi care se sustrag de la plata taxelor. E absolută nevoie să se ia măsuri pentru repararea vagoanelor defecte şi a se îmbunătăţi condiţiile de circulaţie a tramvaielor în special pentru a veni în ajutorul populaţiei de la periferii... Tarsaaasriae Condiiţiile în cari se călător fCeiafâsîM2223 îs? pag. 4 a) in Barn Bsgaal BMBMIM Societăţile anonime şî reforma agrara . §robl€ffna bumbâiori ci© misâna moana „Drapelul“ organul partidului naţional liberal de sub conducerea d-lui Gh. Tătărescu, publică un articol cu privire la scoaterea societăţilor anonime de la expropriere totală, ele fiind greşit considerate — din punctul de vedere al reformei agrare — ca bunuri de mână moartă. Forurile de reformă agrară s’au conformat iniţial unei interpretări eronate, spune „Drapelul“ şi au ip'-'cat societăţilor anonime regimul total de exproprieri rezervate bunurilor de mână moartă. Ziarul „Drapelul“ găseşte explicaţiaacestei interpretări în „fenomenele nefireşti cari nu puteau găsi justificare decât în forma pasională în care s-au manifestat primele aplicaţiuni la teren ale reformei agrare“. Ziarul d-lui Tătărescu consideră ca anti-juridică interpretarea ce s a dat societăţilor anonime, cari prin efectul unor instrucţii centrale au fost pur susvn op unung sarropos niduits la moartă, adică neavând o activitate lucrativă, ceea ce nu e cazul societăţilor anonime. D. Ştefan Tătărescu, delegati! par-' Udului naţional-liberal de Comisia Centrală de reformă agrară a cerut în numele partidului aplicarea strictă a legei. L’ tw'ri