Argus, august 1946 (Anul 35, nr. 9924-9945)

1946-08-01 / nr. 9924

ANUL XXXV Nr. 9924 CITIRI şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri. interne şi externe QaHgBSSaaBBnBSBgSSIBiBBHUi ABONAMENTE! i Lei 60.000 12 luni: Particulari şi firma individuala Lei 100.000 12 luni: Bănci, Societăţi, Autorităţi sub rezerva urcării preţurilor In străinătate tariful in funcţiune de convenţiile poştale internaţionale f'faHU 20SBUEP DIRECTOR s MIMAU.­ JWItTlG fr JOI 1 AUGUST 194( fém INDUSTRIEI ŞI fiMRIEI Str. Sărindar, 15 Tel. 3.05.44 ■■BBaRamaaBnsssisjæniiiiEsni PUBLIC ITATEA ae primeşte la administraţia warul 91 (a toate agenţiile de publicitate Proprietar: „ARGUS" 13. A, înscris sub Nr. 803 Trib. Onor La Conferinţa Păcii dominar­ea „politicul“ sau­ „economia pul’ii '* Judecând după o firească la­­dinaţiune a oamenilor de Stat, accentul se va pune pe „poli­tic“. [Argumentarea conducătorilor politici e următoarea : ‘ Orice posibilitate de progres pe tărâm economic este riguros hotărlîtă de chestiunea securi­tăţii. Dar, această chestiune e­­­ste, ea însăşi, legată de aceia a progresului realizat pe tărâm politic. De aci urmează, că e­­fortul constructiv tinzând să dea lumii un plan organic defi­nitiv, trebuie să nie dus pe plan politic Tot p­e acest plan ar­­urma, apoi, să se elaboreze — în ma­rile sale linii — și politica^ eco­nomică a lumii, ca și aceia a fiecărui Stat, în parte. [Această argumentare, care caută să justifice și să legiti­ meze primatul „politicm-ra^ ni se pare mult prea simplistă In adevăr, ce s‘ar întâmpla, de pildă, dacă ordinea politică ■— întemeiată fie şi pe securi­tate, dar cu ignorarea realităţi­lor economice — nu ar fi în sta­ră să asigure raporturi econo­mice fireşti în domeniul schim­burilor internaţionale? Dacă,, de pildă, ea n ar isbucii sa im­pună, în relaţiile dintre capital şi muncă, armonia atât de mult dorită şi aşteptată de întreaga omenire? N‘ar fi, oare, zadarni­că urmărirea mici ordine poli­tice, când rezultă ca! ar fi 0 răsturnare generală a condiţii­lor de viață, cu op­isedinii ase­mănătoare celora pe care războ­iul de Treizeci de ani — isvo­­rit şi el tot dintr’o nesocotire » relațiilor economice — le-a a­­­dus vechii Europe* rA sosit momentul ca o ucidi­­re superioară sa impună, dar o ordine care, în prima' rini’d, să netezească asperitățile eco­nomice, să modereze poftele ca­pitalismului, să organizeze­, ar­monios, numea, inii‘o soci­etate socotită ca o mariă familie', si, toate acestea­, printreun sis­tem de echMbru ,i de compen­i­ite satie acceptat de toți cei lesati. Dar să recunoaștem, că lucrul acesta e foarte greu, fiindcă, între politic și economic, e o prăpastie, pe care oamenii de­ Plat sunt nui departe de a is­­buti să o ample. De-a lungul anilor spimea Sir Norman­­An­d II, toţi econoraiŞş­tii şi toţi ia­­ebelii art preconi­zat o anum­ta directivă de po­litică economică, dar, toate gu­vernele, sprijinite de toţi car­penii de Stat, s’au angajat, cu încăpăţânare, într’o direcţie o­­pusă. Refuzul conducătorilor politici de a urma sfatul ex­perţilor — pentru a readuce prosperitatea — a sfârşit prim­ a împinge lumea în bacsei eco­nomic de azi. Pe când astfel se exprima un economist, — po­liticianul de­nunţa, pur cu simplu, falimen­tul ştiinţei °r,­ror­ice, pi. cu prilejul desbate’ii irr­pe­rt­antu­lui buget englez din 1932, care modifica tote! politica lrii a ur­că — din liber Miimhism­ îr: protectionism — ministrul fi­nanţelor declara că, dacă ar fi consultat pe economişti, s’ar fi încurcat în multiplicitatea răs­­­punsurilor emura di.'terii Ceiace e de reţinut în acea­­stă declaraţie ţin­e, desigur, faptul că economiştii dacă ar fi fost consultaţi, n’ar fi fost de acord între ei, ci faptul că, înainte de a fi părăsit politica aproape seculară a guvernului britanic, el nu i -a consultat­ Dacă şi la Conferinţa Păcii oamenii de Stat se vor inspira numai din considerat­iuni poli­tice, ignorând, voit, realitățile și legile economice, nu credem în­ valoarea­ hotărî­ri­lor ce se vor lua, oricare ar fi el. Desigur, oamenii de Stat își pot impune un program. Ei au puterea­; dispun de resursele Statului, pot schimbă cursul e­­venimentelor; deţin* pârghiile de comandă care le îngă­due să modifice, după voie, ’directive­le sociale. 1 Wiîî*cea Libres Coilllfîmisre EEH PîStpBKS 4-» CONFERINŢA DE PACE Noui probleme ridicate la moleiia acordului an­li­ raici­ Cum cere guvernul român sa fie rezolvate vechile datorii. Principiul „exportului prealabil". Transportul cu vasele britanice. Acordul de plăţi angLo­­rcaman al cărui text sosise la Bucureşti, după multe aşteptări, la sfârşitul săp­tămânii trecute, a fost re­trimis la Londra pentru a i se aduce modificările ce­rute de către guvernul ro­mân. In şedinţa de Vineri Consiliul Su­Pentru salvgardarea principiului respectării vo­cinilor datorii sa fost intro­dus un nou alineat în tex­tul primit de la Londra, prin care se specifica că guvernul român recunoa­şte existenţa datoriilor de stat şi particulare, anteri­oare războiul­ui, şi se an­gajează să se onoreze în momentul când aceasta va fî cu putinţă. Reprezentanţii Warnst©­­rului de Finanţe şi Băncii Cu privire la volumul exportului şi importului, nu a fost fixat nici­­un fel de plafon- S‘u respectat principiul exportului prealabil şi a­­creditarii Bancii Nationa­le a îl amâni­ei cu lirele sterline rezultate din ex­port. Dat fiind că tehni­ce­şte ţara noastră cade perior Economic a examinat textul primit şi a cerut modificări în ceea ce priveşte redactarea obligaţiuni­lor noastre cu privire la datoriile vechi. : 'ît Se ştie că guvernul britanic a renunţat la cota de 25 la sută din valoarea exportului românesc în Anglia, care urma să fie afectat datoriilor antebelice. Naţionale în Consiliul Su­perior Econoamă© au cerut să se scoată acest alineat din acord, dat fiind că se aşteaptă ca în cadrul Con­ferinţei de la Paris Româ­nia să fie exonerată de o mare parte din datoriile sale. Faţă de această situaţiune, d. colonel Wharry, Şeful Secţiunii­ Economice din Miniunea Britanică, a trimis o telegramă la Londra, ce­rând avizul guvernului său, pentru modificările solicitat®, sub prevederile lui „Tra­­d­ing With Enemy Act“ niciun cetăţean român nu poate avea un cont de cre­dit la Londra. Ca atare, ex­porturile, deşi încheiate în lire sterline între ex­­portatorul român şi impor­tatorul britanic, vor fi de­contate în lei, calculul cursului de schimb fiind fixat de către o com­i­siune cuprinzând delegaţii Mini­sterului de Finanţe, Mini­sterului Economiei Naţio­nale şi ai Bancii Naţiona­le. CHESTIUNEA TRANS­PORTULUI CU VASE BRITANICE în chestiunea, transportului pe vase britanice, care este de o impor­tanţă covârşitoare pentru efectua­rea viitoarelor noastre exporturi către Anglia, d. colonel Wharry a arătat că d-sa este în principiu de acord cu prelungirea liniei maritime engleze până la Constanţa, dar că in prealabil este necesar să se cu­noască ce cantităţi sunt vândute ferm pentru Anglia, data probabilă de încărcare, etc., pentru ca vapoa­rele engleze care eventual ar vizita Constanţa să cunoască din vreme tonajul pe care-l au de încărcat. Chestiunea colaborării altor bănci engleza ca Midland Bank, Barclays Bank, etc, cu Banca Naţională a României va face parte dintr’un aranjament care va interveni între Banca Angliei şi numitele bănci. In cazul când modifică râte cerute vor fi accepta­te de către guvernul br­i.­tatB­c. este nostfer­ ca acor­dul de plătit amfcrio-iwilfwAi» SA FIE SEMNAT LA BU­CURESTI PE LA­ JU­MA­­TATFA LIMES A»IDUST. ^ i ErsUa i ARANJAREA VECHILOR DATORII Principiul exportului prealabil CONDIȚIILE TRATATULUI DE PACE CU ROMÂNIA PARIS 30 (Rador). — Textul proectului tratatului de pace cu Ro­mânia are următorul cuprins: „Preambul. Uniunea Sovietelor,­­Anglia, statele Unite, Australia, Re­publica Socialistă Sovietică Bielorusia, Canada, Cehoslovacia, India,, Noua Zeelandă, Republica Socialistă Sovietică Ucraina, Uniunea sud-a­­fricană, ca state care sunt în război cu România "şi au purtat război în mod activ contra statelor europene inamice cu forţe militare substanţiale mai depare numite puteri aliate şi asociate, pe de o parte şi România pe de altă parte. Av­înd în vedere că România a devenit aliata Germaniei hitleriste şi a participat la război alături de ea împotriva Angliei, Statelor Unite şi celorlalte Naţiuni Unite şi are partea sa de răspundere în acest război­. Având în vedere că România la 24 August 1944 a încetat complet toate operaţiile militare împotriva Uniunei Sovietelor, s-a retras din răz­boiul contra Naţiunilor Unite, a rupt relaţiile cu Germania şi sateliţii săi şi, încheind la 12 Septembrie 1944 armistiţiu cu guvernele Uniunei So­vietelor, a Angliei şi Statelor Unite şi acţionând în interesul tuturor Na­ţiunilor Unite, a participat activ la războiul contra Germaniei. Având în vedere că puterile aliate şi asociate şi România doresc respectiv să încheie un tratat de pace care va constitui­­ între ele baza unor relaţii amicale şi va soluţiona chestiunile încă în suspensie rezul­tând din evenimentele enumerate mai sus, dându-se posibilitate pute­rilor aliate şi­ asociate să sprijine cererea României de a deveni mem­bră a Naţiunilor Unite şi de a adera la orice convenţie încheiată sub au­spiciile Naţiunilor Unite. Au căzut în consecinţă de acord să declare încetarea starei de răz­­boiu şi să încheie în acest scop actualul tratat de pace şi au numit în acest scop pe plenipotenţiarii lor care, după prezentarea deplinelor lor puteri găsite in formă legală, au convenit asupra stipulaţiilor urmă­toare: Frontierele României indicate pe harta anexată prezentului tratat vo­­ fi cele existen­­te la 8 Samsar­ie 1948, cu excepția frontierei româ­­no-ungare precizată ele art. 2 din prezentul tratat Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu acordul sovieto-român d­in 28 Iu­nie 1S40 şi acordul sovieto-cehoslovac din 29 Iunie 1S45. . ? Hotărârea dictatului de la Viena din 39 August 1940 este declarată reală şi neavenită. Frontiera dintre România şi Ungaria existentă ia­r la Ewarh­ie 8939 este astfel restabilită. Clauze Politice SECŢIUNEA România va lua tout• Ci&u'riZft nepoBâreJ pentru.a amurg' ’v.turor persoanelor sub jurisdicţie română fără deosebire de rasă, sex. ÎNCASĂRILE PE PRIMUL TRIMESTRU BUGETARE a­nni 1946-1947 Atât veniturile fiscale cât şi operaţiile de credit au fost mai mici decât evaluările. Realizările din contribuţiuni directe sub aşteptări ! Se părea la începutul actualu­lui exerciţiu financiar că nevoile de cheltueli ale Statului nu vor putea fi acoperite din veniturile prevăzute în buget şi că el va recurge într’o proporţie foarte însemnată la concursul Băncii Naţionale pentru diferite opera­ţiuni de trezorerie­ Intr'adevăr, în luna Aprilie ve­niturile fiscale definitive nu de­păşiseră 162 miliarde lei, în vre­me ce împrumuturile sub diverse forme la Banca Naţională se ci­frau la 168 miliarde lei. Deci­tm­ai mult de jumătate din sarci­nile Statului s’au acoperite în­ ît cea lună din operaţiunile de cre­dit ale Statului. Această situaţie destul de grea a tezaurului public, în parte justificată totdeauna la început de an financiar, a făcut pe con­ ducătorii ministerului de finanţe să păşească la o energică actiu­­zultatul măsurilor ministeruluiu de ne de activare a încasărilor. Re­­finanţe a fost în cifre următorul în luna Mai veniturile fiscale au sporit la 284 miliarde lei, împru­muturile la Banca Naţională di­­minuându-se la 88 miliarde lei, iar în luna iunie totalul venitu­rilor fiscale s’a cifrat la 305 mi­liarde lei în vreme ce mijloacele de trezorerie au atins abia va­loarea de 40 miliarde lei.­­ ' A’îâS venËturil© fiscale cât şî operaţiile de credit am fost mai mici decât evaluările. Dar mărirea veniturilor Statu­lui cu toate eforturile ministeria­lul de finanţe, n’a atins limita prevederilor bugetare. Astfel, pe primul trimestru ai Aprilie(30 Iunie) al anului fi­nanciar în curs, s’au ridicat un total din venituri fiscale defini­tive 751 miliarde lei,, faţă de 837 miliarde lei evaluări buge­tare, ceea ce reprezintă un randa­ment de încasări fiscale cu 10 la sută mai mic decât prevede­rile. In acelaş timp însă, mijloacele de trezorerie şi celelalte opera­ţiuni de credit s’au ridicat la 296 miliarde lei* faţă de 33'9; ta­­feMs_kî sugă-băgată..te.tek , , 33'9; ta­m­-pen* ,.3-eLiM^fi r get pentru această categorie de operaţiuni financiare, dându-ne a­­celaş procent de diminuare în ra­port cu evaluările bugetare, ca şi veniturile fiscale, de aproxima­tiv 10 la sută. Cifrele de mai sus ne arată că deşi totalitatea veniturilor fis­cale a scăzut la capitolele ve­niturilor fiscale,, totuş pentru a­­coperirea sarcinilor Statului, nu s’a recurs la împrumuturi sa­u mijloace de trezorerie; în pro­porţia acestei scăderi de randa­ment, ci au fost reduse cheltue­­lite la nivelul realităţilor buge­tare. Mai observăm efeasemis­­m5 că reducerea operată în aceiaşi măsură (10 la sută din preved­eri­le bu­getare), atât pentr­a înca­sările fiscale cari puteau fi mai puţin «grijate de conducerea ministerului de finarmie decât mijloa­­cele de trésorerie sssra eva­­ptnd exclassaw c­ a„ el» ca și pentru acestea d­in tarmă-Este deci fără îndoială că minis­terul finanțelor, a dus o politică de coordonare a executării bugetului, de așa natură, încât cu tot dezechili­brul din primele două luni, a izbu­tit în cele din urmă să niveleze a­­tât veniturile cât şi chreltuelile la cerinţele structurale ale bugetului. încasările dîre contrii­u­­f luise dîresi® sub aşteptări încasările din contribuţiuni direc­te ne arată după trei luni de apli­care a bugetului în curs, un minus de 70 la sută, faţă de cota din pre­vederi, aferentă acestui trimestru a­­dică 79 milioane de lei încasări faţă de 257 miliarde lei evaluări. Nu se poate trage însă vreo con­cluzie din această situaţie şi ea nu se poate justifica nici prin compa­ G. Măteşanas Continuare îrs pag. 4-a Modificări la coeficientul de rent­fltare al nor întreprinderi Consista centrală fisca­lă din Ministerul de Fi­nanţe a cercetat cererile diferitelor întreprinderi comerciale şi industriale şi pe baza referatelor in­spectorilor speciali au pro­cedat la reducerea simţi­toare a coeficienţilor de rentabilitate pe exerciţiul în curs. Astfel s-au aprobat ur­mătorii coeficienţi de ren­tăblii States Morile comerciale :­1 la sută; comerţ de vinuri 32 la sută; teren­ curg petr­ala­­tere 16 I© sută; fabricile de oţet 8 la sută; fabrici­le de cauciuc 12 la sută; cârciumi pe categorii, 88, 15 şi S2 la sactă; fabricile de Ejzsgess 12 la sută; în­­­treprinderle de IrsinSporft 16 la sută, 20 la sută şi 20 la sută; căi ferate parti­de şi radio I6 la sută. Auu fost respins® cereri­le de reducere la comer­ţul de parfumerii, depozi­tar 15 de ziare şi reviste, comercianţii de mobile, casele de exploatare a fil­melor şi comerţul de arti­cole dentare şi medicale. Deasemeni s-a mărit co­eficientul de rentabilitate comercianţilor angrosişti de drojdie de bere, fixân­­du-se coeficientul de 10 la sută. MAJORĂRI DE CAPITAL SOCIAL Următoarele societăţi anonime şi-au sporit capitalul social • tMnoEe Di’ra delà S20 imnBKoane' Ba S5©«©GLA®M ieL Edilurbasta delà 30 miw Marţi 30 laşii® 1946 Multă vreme sa afirmat — şi pe drept cuvânt — că una din cauzele principale ale proastei aprovizionări a populaţiei a constat în greut­ăţile întâmpinate la circula­ţia mărfurilor, în special, situaţia căilor ferate, avariate de pe urma războiului şi lipi­t de vagoane, serveau de principală explicaţie a neputinţei restabilirii unei mai bune circulaţii. Prin eforturi demne de laudă, s-au realizat mari pro­grese la căile ferate, aşa fel încât, la un moment dat, toa­te întreprinderile interesate au fost anunţate că li se ţine­a­ la dispoziţie orice număr de vagoane au nevoe pentru transportarea mărfurilor şi produselor lor. De atunci — sunt mai bine de tr­ei luni, — anunţul acesta, însoţit de avertismen­tul că în epoca recoltei de ce­reale numărul vagoanelor disponibile se va împuţina, a apărut foarte des în coloanele ziarelor. Printre instituţiile cele mai interesate în această pro­blemă a vagoanelor, e fără îndoială Caps­ul. Aprovizio­narea populaţiei cu lemne pentru iarna viitoare cade mai ales în sarcina Capsulin­, despre care presupunem că se va grăbi să folosească un număr cât mai mare din va­goanele disponibile-Ca să aflăm acum din declaraţiile d­lui Colpacci, ad­ministrator a! Caps-ului făcute ori, că nu vom avea lemne la iarnă, fiindcă nu sunt... vagoane. Acum, sigur ca nu mai sunt... Fiindcă e nevoe de va­goane, mai ales pentru­ colectarea recoltei. (Acnea s'a și spus din vreme... Adevărul e că interesul public nu stă întotdeauna în centrul preocupărilor celor ca­re au, sau mai ales ar trebui să aibe, anumite răspunderi, împlinirea acestei răspun­deri, nu se poate face decât când un spirit de colaborare domnește între diferitele organe publice. Dar când calea ferată oferă vagoane şi nu i se iau de cei interesaţi, ca să i se ceară atunci când nu are vagoane, fireşte că în felul acesta importante probleme de ordin ge­neral nu-şi pot găsi deslegarea. BURSA Mişcarea operaţiunilor târ­gului valorilor mobiliare s’a des­făşurat, ieri Marţi, într’o am­bianţă calmă. Tendinţa, pe alocuri mai susţinută, a fost, în ansamblul negocierilor, slabă, nehotărâtă. Afacerile au avut ca obiectiv principalele acţiuni.cari în re­gulă generală se află în centrul intereselor deţinătorilor şi pro­fesioniştilor bursei. In cursul strigărilor s’au produs realizări şi la unele cereri oferta s’a ară­tat insistentă. Din această cau­ză, cursurile n’au putut avansa substanţial, când a fost cazul. Acţiunile petrolifere au fost puţin dinamice, dar şi-au men­ţinut poziţiile. Activitate a fost mult mai vie, ca de obiceiu, la grupul de valori industriale­ miniere. Evident că această mişcare nu schimbă caracteris­tica de acalmie a târgului, lip­­sit de un volum normal de în­­cheieri­. În compartimentul efectelor publice, activitatea a fost re­dusă la patru rubrici, cu rezul­tate mediocre. Iat ministerului Agricultus modificarea legii privitoare bunurile comune din Cine, In­ sensul că principiile aplicate săi fie la fel cu cele aplicate la A.I F. O. R. (Alianța forestieră),­ pentru a se da posibilitatea [ prelucrării materialului finit. Tn acest mod au susţinut ceil doi delegaţi prin memoriu­ pre-­ zentat, se va putea da posibili- [ tate să se acorde jumătate din| materialul prelucrat Sovrom­- Iemnului, iar cealaltă jumătate | (Coïîfûma®r,e­sp pag. 4-aV ÎMPRUMUTUL REFACERII NAŢIONALE Negocierile asuprai­­m­­prumutului De­facerii Na­ţionale ap decwirs irs-v-V, cadenţa vnei îmbunătăţire sm­ederată a carsisrilor. Târguri liber­e a medaliei esctisv, preţuri mai sperate*­ BUNURILE COMUNE DIN CIUC O delegaţie formată din d-nii György Géza şi Alex. Adler, membrii în comitetul de con­­ducere a bunurilor comune Miercurea Ciuc şi în consiliul comitetului economic al Uniunii Populare Maghiare, au solici­ rai SfiliTir­ii Câteva constatări Problema transporturilor e de­parte de a fi rezolv­atî şi ea se lo­veşte încă de mari dificultăţi. In ce priveşte transporturile cu­­ tramvaiele n­oi” s-­a­u înrăutăţit simţitor deşi vi i. a pr .mis în repe­tate rândur n că scumpirea tarifelor j V a­duce ii o un­atai­re. Numărul vagoanelor rămase în circulaţie s’a redus simţitor şi aglo­meraţia a sporit în proporţii mari. Un singur exemplu. Pe linia 14 circulau în mod normal 32 vagoane motoare şi acum nu circulă decât 15 Realitatea e că nu se mai face nici o investiţie nici măcar de Intre­ţinere. Nu s’au mai pus la foc gea­murile sparte şi nu s’au m­M repa­rat uşile. Adevărul e­ că foarte multe persoane nu plătesc. Stau a­­găţate pe scări şi chiar în interio­­rul vagoanelor sunt destul de mulţi care se sustrag de la plata taxelor. E absolută nevoie să se ia mă­suri pentru repararea vagoanelor defecte şi a se îmbunătăţi condiţiile de circulaţie a tramvaielor în special pentru a veni în ajutorul populaţi­ei de la periferii... T­arsaaasriae Condiiţiile în cari se călător fCeiafâsîM222­3 îs? pag. 4­ a) in Barn Bsgaal BMBMIM Societăţile anonime şî reforma agrara . §­robl€ffna bumb­âiori ci© misâna moan­a „Drapelul“ organul partidului na­ţional liberal de sub conducerea d-lui Gh. Tătărescu, publică un ar­ticol cu privire la scoaterea socie­tăţilor anonime de la expropriere to­tal­ă, ele fiind greşit considerate — din punctul de vedere al reformei agrare — ca bunuri de mână moartă. Forurile de reformă agrară s’au conformat iniţial unei interpretări eronate, spune „Drapelul“ şi au i­­p'-'cat societăţilor anonime regimul total de exproprieri rezervate bunu­rilor de mână moartă. Ziarul „Drapelul“ găseşte explica­­­­ţia­­acestei interpretări în „fenome­nele nefireşti cari nu puteau găsi justificare decât în forma pasională în care s-au manifestat primele apli­­caţiuni la teren ale reformei agrare“. Ziarul d-lui Tătărescu consideră ca anti-juridică interpretarea ce s a dat societăţilor anonime, cari prin efectul unor instrucţii centrale au fost pur susvn op unung sarropos niduits la moartă, adică neavând o activitate lucrativă, ceea ce nu e cazul societă­ţilor anonime. D. Ştefan Tătărescu, delegati! par-' Udului naţional-liberal de Comisia Centrală de reformă agrară a cerut în numele partidului aplicarea stric­tă a legei. L’ tw'ri

Next