Argus, februarie 1947 (Anul 37, nr. 10064-10086)
1947-02-01 / nr. 10064
» sasra. SfNftlĂ-BRAŞOV-FĂGARAŞ-SIBlU Aur OBUZE TURISME zrNIC ora 7 J 13 BUCUREŞTÎ _ - BRAŞOV tel. 3255 Ste. Iivor Mr. 3 d * Mr |Xel 3.12.28 ■ 3 65.21 - 6.33.55 «ihl Segele carol ti Ionalul Speranţa OLYMPIA IHJI, acţionari ai societăţii OLYMPIA MAŞINI DE BIROU SAR , sunt convoacaţi in Adunare Generală ordinară pentru zona de 25 Februarie 1947, ora 16 p. m. la sediul societăţii din Bucureşti Str. Jules Michelet Nr. 14, cu următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă a Consiliului de Administraţie privind gestiunea exerciţiilor 1944-1945 şi 1948, raportat conducerii societăţii şi a Comitetului de Cenzori şi aprobarea bilanţului şi contului de Profit Şi Pierdere încheiate la SI Decembrie 1944-1945-1946. 2 Descărcarea Consiliului de Administraţie, direcţiunii societăţii şi Comitetului de Censori. 3. Alegerea unui nou Coaisiluul de Administraţie şi Comitetului de Cenzori. 4. Fixarea remuneraţiei Consiliului de Administraţie şi Comitetului de Cenisor. . 5. Diverse chestiuni care cad în competinţa adunării generale. D nei acţionări care doresc a lua parte la Adunarea Generală ordinară, vor trebtui să depuie acţiunile lor la sediul stercietâţii din Bucureşti, str. Jules Michelet Nr 14, cu cel puţin 5 zile Înaintea datei fixate pentru această adunare. Dacă la data de mai sus nu se va întruni numărul de acţionari prevăzut pe Codul de Comerţ, Adunarea Generală, ordinara şi cu aceiaşi ordine de zi în ziua de 4 Martie 1947, când Adunarea se vă trate şi lia orice hotărâri valabile indiferent de numărul obţîoărilor prezenţi pe Olympia Maşini de Birou SAR. Administrator GETERAN PETRE CONVOCARE Teren mam cincisprezece miî metrii linie C. F. R. Filaret, 2 tramvaie, 2 maii faţade, convenabil, vîrideta în parcele mari, director cumpărător. Informaţiuni: Şerban-Vodk 22$ Dr. C. Grîgorin Pie!« — Sifilis — Veneric« Boli femei — Interne Elenoragia şi complicaţii Prostată — Ovare Vindecă în 12 ore Electricitate uretrală Nervoase — Reumatism Str. Sf. Grheorghe Nou 7Piaţa Sf. Gheorghe Consult 7—1 şi 3—7 Telefon 3 S724 Dr. Dorin Brăescu Boli de Plămâni. Stomac. Radioscopii. Radiografii SIFILIS. BLENORAGIA vindecă în 12 ore STR BREZOIANU 7 Consult : 8—1 şi 40 Telefon 3.5845 DOCTORUL SEXQLPSIE INPOTENTÆ-M1D8TATE I p?nmn1iosim ! 4*jSar „ _ , (aiOCUt STEAUA POVANiEI 1 rr» v" I Dr. Hana Brăescu Boli de plămădi Boli de stomac REUMATISM RADIOSCOPII RADIOGRAFII ELENORAGIA vindecă în 12 ora CALEA MOŞILOR 131 (lângă Bulev, Carol) Consultaţii: 99 1 şi 4—0 Telefon 3.1442 MONITORUL OFICIAL ŞI IMPRIMERIILE statului PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştiinţa celor interesaţi ci. în ziua de 12 Februarie 1947 era 17Vs se va ţine la sediul Direcţiunii Generale a Monitondui Oficial fi Imprimeriile Statului din Bucurrești B-dul Elisabeta No. 29, lic’to/ie publică pentru procurarea a: ’*10.600 m, tx- d’le? autcopii cu raster de 32, 50.009 ari. pătrați cl'șde autolipii cu raster de .le 30 000 cm. p- clișee aufollinii cu ttter '60, 12.000 cm. p. 70-60, 85.030 cm. p. clișee Hin'are cu raster, 400 bud clișee fin’are minimale 400 bue clișee autotipoi minimale de 5 cm. Licitația se va țină în confortm'-tata cu art. 80-110 inclusiv din L. C. P- fogulamerdu! O. C- L. si normele publicate în Moredrul Oficial 146. 127 difi 4 Iunie 1931. Toate persoanele care vor lira bafte la licitație, vor depune pe lângă ofertă îi o garanție ds ?/* din valoarea totală a furniturii, iar oferta se va face în confort’i'uite Gu eaetul fle sarein', care ce poStî consulta în fiecare zi de lucru Intre orele 12-13 jumătate în localul Direcțiunii Generale M. O din B-dul Elisa'A’td No. 29-Garanția vi fi consemnată la Casa di DepUnerî la ofdiftUl Dieecțiunii Generale M. O. iar robi^sa de censeiBioafé se va depune odată cu oiejrt» te Silo «parai Miscarea in treji • rr.51 CONSTITUIRI SOCIETĂȚI IN NUME COLECTIV F’aio.ztricogrd iu Inn Frize și Ăl CM*t&vici, București. Capital 10.000.000 lei. Obiectul: întreprindere n* IsAUizinsegrafie. SOCIETĂȚI IN COMANDITA SIMPLA Dandy Jean Herseoviei Bucureşti. Comanditar Virgil Stăinescu. Capital 40.000.000 lei. Comerț de manufactură, galanterie și lingerie. înregistrate. La oficiul registrului comerţului s-au înscris următoarele firii: Sociala „S.A.R P.A “ soc. anon, româna pentru produse alimentare şi ambalaje, cu sediul în Bucureşti str. C. A. Roseti, nr. 34, industrializarea, fahr carcat comercializarea şi reprezentanţe de fructe, legume, came, peşte, lapte, brânzeturi orice alte produse alimentare, in stare proaspătă, conservată sau transformată, ambalaje metalic© şi lemnoase,, furaje şi reprzentanţe de, colonia!?! chimicale, «’create şi derivatele lor, cum vite Capitalei 150 milioane, DOMNIŢA S. A. din str. Splaiului No. 3, atelier de aţă, răsucitorie de fira, apreturtă, boangerie, tricotaje, ţesătorie mecanică, comerţ pe cont propriu, import şi reprezentanţe. Capital lei 60 milioane. IndiîviîFisale VIORICA BUSUIOC ARONEANU cu sediul în Bucureşti strada Carol Knapp No. 65 A; farmacie, drogherie şi articole de parfumerie. MATES LAZAR alela lancului No. 2; reprezentanţe pentru sticlărie ,porţelanuri şi articole tehnice. TEOFIL SCHEIDEGGER, Str. Valeriu Branişte nr 15, florărie, seminţerie, funete exotice şi ornamentale, vase de fiori, cu antănuntul. LICITAŢII PUBLICE MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR Casa Pădurilor Statului 14 Februarie 1947, ora 10, licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate, urmată de tratare orală, la Casa Pădurilor Statului din Bucureşti, pentru vânzarea a 2000 mc buşteni de fag din pădurea Budureasa, Ocolul silvic Sudrigiu. Preţul din oficiu este de 140 milioane lei. MINISTERUL COMUNICAŢIILOR Direcţiunea Generală P.T.T.-5 Februarie 1947, ora 10, la Direcţiunea Generală P. T. T., din Bucureşti, licitaţie publică pentru procurarea a 40 000 — 50.000 file indigo. .ARGUS JLAM Răspunsuri la întrebările AGENTURA V. TIMIŞOARA I. : Unde a-şi putea obţine lista întreagă a importatorilor înscrişi în registrul de importatori ! R. : Listele au apărut în mai multe exemplare ale Monitorului Oficial. La Camera de Comerţ locală puteţi obţine informaţii amănunţite. ATELIER CONFECŢIUNI I. : Pentru neplata impozitului pe cifra fie afaceri nu s-a dresat un proces verbal de contravenes. Pot cere anularea contravenţiei în calitate de meseriaş ! R. : Până la 1 Februarie cit. nu se dresează acte de contravenţie atelierelor pentru neplata impozitului cifrei de afaceri datorat la confecţiunile din bumbac şi lână. In acest sens, Ministend de Finanţe a expediat administraţiilor financiare ordinul Nr 463335 din 1947. ABONAT 2079 I : Posed o fişă de imobil bombardat şi doresc a şti ce formalităţi am de făcut pentru încasarea daunelor 7 R. : Nu au fost încă stabilite modalitățile de desdăunare a pnsesorilor de fișe de imobile bombardate. CHIRIAȘ O. R. I. : Cine trebue săachite garanția pentru consumul electric, cerută de Societatea de Electricitate 7 R. : Garanția e în sarcina locatarului — proprietar sau chiriaş — care e abonatul societăţii. FABRICA W. I. : Suntem în proces cu C. F R.-ul pentru despăgubirea mărfurilor pierdute în timpul transportului. S-a ridicat obiecţiunea cu privire la prescrierea acţiunei, după termen de şase luni, în baza codului de comerţ. R. : Teza invocată de partea adversă nu e întemeiată. In speță se aplică prescripția de un an, edictată de Regulamentul C.F.R, și nu prescripția de 6 luni prevăzută de art. 956 din codul de comerț. Casația a decis recent că regulamentul având caracterul unui contract tip intervenit între C.F.R. şi particularilor RIRI puse de cititorii noştri mează legea părţilor caree au părtut conveni valabil la lungirea termenului de prescripţie, dispoziţiunea din art. 956 cod comercial nefiind de ordine publică (Casaţia S. I-a ,Decizia Nr. 1271 din 10 Dec. 1946). AV. I. P. I. : Se aplică amnistia lor contravenţiile la legea curealelor 7 R. : Legea 79 942 fiind în legătură directă cu războiul infracţiunile prevăzute de această lege sunt amnistiate prin Decretul de amnistie 1624 din 24 Aug. 1944 In acest sens Decizia 1953046 a Casaţiei S. Tl a. ABONAT GALAŢI I. : Care e situaţia militară a unui tânăr din contingentul 1946 care a făcut serviciul militar ca voluntar în armatele Naţiunilor finite ? R. : Tinerii care au prestat serviciul un an şi jumătate vor fi consideraţi cuserviciul militar satisfăcut. Cei cari au prestat mai puţin vor fi încorporaţi pentru complectarea restului de serviciu militar. GHEORGHE C. - CLUJ I. : In ce mod poate do- bândi cetăţenia un român originar dintr'o comună ro- mânească din dreapta Tisei . R. : Dacă e stabilit în ţară, el obţine cetăţenia română prin recunoaştere. Formalităţile sunt simple, ele fiind prevăzute în art 28 din legea cetăţeniei. Trimiteţi cererea cu actele în anexă şi o vom depune la Minister. DNA D. — TIMISOARA L : Unde se pot căpăta informaţiuni în legătură cu reemigrarea în Cehoslovacia ! R. : Adresaţi-vă Comisiei cehoslovace de reemigrare din România cu sediul la Oradea, care are un oficiu şi la Timişoara. Veţi completa un chestionar. Salariaţii vor pleca, după informaţiile primite, în seria 3-a. Pe arltu iîntrebări iigante, abonaţii şi cetitenii noştri se nor «adresa rerlarlornlciti a rentei rubrici d. ptw. MH. BA.OY, seara între 5—8 la tel, nr. 6.05.64* «Actelfiotarkii — &i crnt,m 3191. 3190. 3174. 3168. 4163. 3204. 3180 3206. 3172. 3257. 3143 3186. 3127 3146. 3103 30 ianuarie 1947 VÂNZAR CUMPĂRARI 3216 Stalsky Iosif a vândut Luca Sllberm£m, teren str. Șelari 3, cu lei So.000.000 3215. Idem__I. Kirovici. idem cu lei 6.000.009 3184. Schintea M__H. Nienaentus, orașul Galați, cu tei 10.000.000 3135. Carpani S__O. Nevinzoglu, imp ^ gtr Fluerului 26, cu lei 195.000.000 3207. Patraulea N.c—Eug. Kraft, imob ^ Sife. dionisie Lupu 20, tei 180.000.000 Ionescu George—Alexandrina I evl_ apartament str. Basarabiei 44, cu lei 25.000.000 Marinescu Ana—Roman Mo,sejjtjpjjîj.' str. Isvor 86, cu tei 60.000.000 Aeiou Aurelia—Gabriela Wg . Bumitrescu, imobil str. Sevastopol 6, cu lei 20.000.000 Idem—Elena Serb^nescu, idem. m lie i 8.000.000 Valeta Magdalena—Vecestar de îîaltTll0ji imobil Parcul Jianu 14 cu lei 3157. Elefterescu Vasilichia— Gh. Stănescu teren com. Păslari (Vlașca), cu tei 3124. Stănculescu Nicolse—Keller Rot,^ teren Cotentina, tei 3125. Idem—Bistreanu D-tru,. idem, ru 3162. Bârsan Atanase^Teodor Bârsan imobil str. Aurel Vlatau 3176 Gheor teren com. Ciolpani (TIHBârsan Atana.se 4. cu tei Cioclu Gh.—Elfeab. P. Iov). cu tei Cristea Anica—Mircea Săvulescu, teren com. Cemica Iov), cu tei , 3205. Ioniță Vasiile—Joita Preda, teren com suburb. Dudești-Cioplea, cu tei Idem—Păuna Trandaeir. idem,. m Marin Paraschivescu.—Ion Popineiner, teren com. Tudor vladimirescu, cu led 3134. Diaconescu Vasile—Gh. Grigore, teren str. Drumul Serei 24 cu tei , , 3159. Dragomirescu Rada—Celina Va»gReacu, teren str. Pârgari 58, cu tei 3094. Adelă Tud'brița—B-dî lavorul E e Panteîimonu, teren com. Pantelimon, cu tei » Nicolae N-lae—Ecat. si Aurel Stoicescu, teren Băneasa, r u lei Ghiță Nicolee—Măria- D-tru T. Mele. teren com. Tămă dău Kilrov), cu lei Gomoescu Ion—Elena si S. Kaufmann. imobil str. Elena Doamna 38, cu la Lăzărescu Eliza—Rueia si Tr. lancu Arie. teren str Câmpineanu 5—7, cu lei Elias Solomon—Iancu Elias, imobile din Erusalim, cu tei imobil str. g-ral Eremia Rugorescu No. 53, p. lei F"« «PKTfCfrRE Stoian Ecaterina a ipotecat Boii de Scont a României, 3111. Nathansohn Lazăr a ipotecat ,,C. E. C.“-ului, imobil Fălticeni, p. lei 600.000 000 CO»s«t?TUTIVE s‘a constituit în societate anonimă, cu un 20.000.004 GAJ 3185. Tănăsescu Tr. Cecils gaj agricol şi ipotecă B-cii de Scont României pt. Iei 33166, Firma Chimică Română gajază B-cii Urbane, maşini ■ instalaţii pt. lei 3167, Idem — idem mărfuri p, lei 3165, Firma ..Irina‘‘ — idem mărfuri pt. lei ORGA TIHNI 3123. Medianu Eremia a donat Maria Vignalii, teren com Otopeni (Ilfov), evaluat lei Soc. „AUOREX“ capital de lei 16.016.000 30.000. 000 1.800.000 1.800.000 9.000. 000 4.000. 0000 2.000. 000 4.400.000 2.200.000 4.000. 000 30.000. 000 12.000. 000 10.000.000 15.000 000 3.500.000 24.800.000 1.200.000 2.000. 000 15.000.000 100.000.000 300.000. 000 200.000. 000 200.000.000 45.000000 In eu?su! cer.tas*aţii terpe «sar* c! Sf. PROFIRI, ministrul comunicăţiilor le-a fâeut or presei şi pe rare le publicăm în chipul barului, s‘a arătat că soc. de Telefoane nu poate nseuţine serviciul la actua iele tarife, astfel că acestea vor fi, in curârfdj sporite cu 300 le sută. Drept'a viticulturii si pomcul'-urii din Mteisticul Agriculturii a programat in vederea exportului in U.R.S.S, producerea unei cantități de circa 3-000.000 viE a'teite ti 6 milioane vie port altoi Acest export se va efectua In toamna anului 1947 sau primăvara anului LS48- 4 Din lipsă de cormbustibil, o serie de tăiaturi nu lucrează fapt care a obligat numeroase fabrici de textile să-şi întrerupă activitatea. • Viţiul alb din recolta 1946, se oferă locorâţăţani la 12.509 litru, iar cel roşu la 13.250. Vinurile nu trec de 11 jum. grade. Vin recolta 1945, alb din areeaș reglare s‘a oferit la 14.500 loco producător. T) Const. Urdeami a fost cooptat in constitut de adaninistratis al S A.R. VârfÎL firme enud «Juhn peter SON, Koisenhaga»Danemarca. Brh. Degnembsealle 3, dorește teri inși au meretele cu firmele importatoare fn articole pentru eismarl. * In cercurile politice engleze se declară că nu se urmărește o politică națională a salariilor care să tindă a le fixa la ruivetul lor actual Guveriul brîtănic speră că ,,Cartea Albă" pe câte o voi publică in curând, vă pluit la inifierea massetor in problemele economice. Această carte vi expune situaţia boiromicfi a tării şi va arăta că e o politică 'de zăgăzuire a inflaţiei imperios rlecesivă. Ministerul Agriculurei va atinge un proect de legi* peitrr tîiedificares ieşti pentru apărarea viticulturei şi un proect anti senini regiementarea vuiter de la ses și a viîlfw de hibrizi producători directa» Atelierele Căilor ferate au reparat în ciîrsi luftei Decemvrie 194s, 135 tecomo- tive, în afară de 5 locomotive reparate în f fabricile particulare. In ce'iace privește vagoanele clasă, producţia de reparaţii a ateperelor G.F.I. a fost în aceiaşi perioadă de 990 vag., cifră ce reprezintă mai mult de jumătate din parcul circulaţiei al vagoanelor clase CFR , care a fost în Decemvrie de 1909 vagoane. In cursul lunei Ianuarie a. c. repararea vagoanelor clasă a fost şi mai mult ccelerată, pentru a se putea înlocui vagoanele de marfă cari mai completează garniturile Aceleaşi ateliere de reparaţiuni C.F R. au mai redat circulaţiei 7113 vagoane marfă şi 633 cazaneţi S. A. Politechnicum şi-a constituit contsttnt de administraţie în persoana Clef, ing. Corneli Casassordef președinte, ing. Vasile Luca și G. Dumitriu, membri. ★ Profesorii din învățământul rrfuncitoresc din București, sunt reftvocati pentru Dumínicia 2 Februarie, orajs 10 a. m. la Căminul .Princ pe.a Măra“ din str. povernei Nr. 1, fiind de discutat che. âttUftî re i interesează. k 1st rame Bucureşti a sosit un transport de 12.100 kgr. măsline din Turcia. Pretul a fost fixat la 60.060 Iei kgr. la importator, fără taxe şi timbre, ■k • D.na Tănăsescu Tr. Cep.].ai a obţinut dele Banca dă Scont a României un împrumut de lei 600 rrilioane, garantat cu gaj agricol şi cu ipotecă In Curând vor sori din T7.R.S.S, material şi aparate pentru instalaţiile de goniometrie ale aeroporturilor civile din țar. noastră Aceste materiale vor sosi în cadrul aanutului soviete la societatea TARS-4 Prin decret., reigar d. Pop Dumitrescu administrator la Banca Naţională, a fost numit, pe termen de 4 ani, membru în consiliul de administraţie al Băncii de Cred-'m ai Meseriaşilor. b Urinele metalurgica şi chimice Române Solex şi-au majorat capitalul ridai fie la 180.000.000 la 24o.oce oco lei prin subscriere de attrstar şi reevaluarea clădirilor și tepitalaMIlf»'. ___ . m In vama București a Sosit un nou transport de 900 fiole penicilină. Casa comercială TEHNICA”, importation - exportation, Alexandria, Egipt, 26 Bould, Saud Zaghloul. B. P. 5S6. se oferă să reprezinte firmele române exportatoare de articole de menaj • Direcţiunea Administartivă a Municipiui a cerut Consiliului de avocaţi să-şi dea avizul asupra normelor cum trebuiesc închiriate terenurile de pe domeniile publice. Până la apariţia legii 825 din 19 octombrie 1946, închirierea terenurilor din domeniile publice din afara pieţelor autheritaire se făcea prin auorizaţii eliberate de primăriile de sector sau Direcţia Administrativă. Cum prin această lege toate bunurile comunale intră şi sib regimul liberei tranzacţii s-a cerut un aviz de urgenţă dacă ele trebuesc închiriate prin licitaţii publice, sau după dispoziţiuniîie legilor anterioare, S» A» Tiparul TRorminese îşi najorttaze* canitabil social dela 100.000.000 la 250.M.0RO Iei prin subscriere 1st mîrtierar. Firma THE JUAN LES CORPORATION, V1876 Westen Avenue,Tos Angeles 37, California, doreşte legături cu firmele române importatoare de articole de electricitate. Toţi d-nii ingineri cari posedă cărţi de membru sau autorizaţii eliberate de către Colegiul Inginerilor până la 31 iune. 1946 sunt încunoştiinţaţi că au obligaţia de a obţine viza valabilitate pe anul 1947 dela Secretariatul Colegiului până lv 15 Martigac- După această dată se vor lua măsurii® prevăzute de lege contra acelor cari nu şi vor indeplini această obligaţie . D- Nathansohn Lazăr, s'a împrumutat dela Banca de Sconta Românie, cu Ie. 600 milioane garantat cu ipotecă asupra impul situat în Bucureşti str. General. Eremia Grigorescu nr. 53. Consiliul de administraţie a F. A,K Pandrik-Români a fost format din finii: Zaharia Tănase, preşedinte; ing. V. Siniansky, administrator-delegat ; d-na ing. H. Pesker, ing. N. Dumitrescu si ing Jtrj KUmdnta. membri. La Ministerul Agriculturei s'a intocmi'i un in.i'd de lege {'entru combaterea fraudelor în viticultură. Proect»! de lege este dictat de necesitatea de a înăspri și intensifica controlul și repressiunea fraudelor în viticultură. * Prin hotărârea adunării generale extraordinare a acţionarilor S. A. Refacerea din Timişoara şi-a majorat capitalul social de la 18.000.000 la 48.000.000 lei. Finna WILLIAM KOESCHE, Elena I. WerfiaHortesso 7, doreşte să exporte anumt minim bmt, semifabricat şi în praf şi ambalaje de aluminium pentru lajia Banca Urbană s. A., a acordat Firmei Chimice Româna din Bucureşti deschiderea unui credt în cont curent de lei 500 milioane, garantat în gaj cu mărfuri, maşinile şi instalaţiunil® 'intrapri nderiî. LONDRA 30 (Reder). Convsaţiile economice din Anglia şi Danemarca s’au terminat la Londra. Este posibil ca Marea Britanie sa deschidă Danemarcei un credit in dolari, pentru a-i permite cumpărarea de nutreţ necesar vitelor. T“ In urma sfcriirnor depuse de ermaneţe CFR, în» SGTcinale cm suipraversire» rea buitifhii mers al trenarîlor să a ec-5?5pe!*rr sîsS'CÎa» Se tritîTiise în ajurter, majoritatea Unibhsr telceaîe ds zăfracfă au fost cirrafate» astfel că a,M mai racmas »»zsiDEzîte mimai liniile se» ctetrifare Rfeiîgidia-Tulcea, Fănireî-MăiTăreni și Mără» cectLPanciw'. crc's vor fi redate cirnuBaileS în cel vr.sl scurt * SIBIU 30 (AGERPRE3'. rirîr-'a ordonanţă. Primăria MimicipP tu Sibiu aduce la cunoştinţa cetăţerhor noul regim al. restaurantelor. în acr'..tă Ordonanţă se arată ce armente se vor putea servi în viitor în ret'-----ntg şi bodegi cum se va distribui Pâinea la aceste localuri, precum și în ce condicii se va distribui caresa de pasăre Si * ★ * * ★ . No. 1D.ee. Koo’ aviz® als Comisiei Centrale de reformă agrară Comisia Centrale de Reformă Agrară comunică : S au reformat avizele comisiunilor de îndrumători judeţeni pentru aplicarea reformei agrare în ce priveşte pe proprietarii : Judeţul Bacău: Elisabeta Gh Ştirbei, Jud. Câmeulung, Ion V Stârcea şi alţii: Otina G-ral G. Manoliu; Jud. Constanţa: Jana I. Popescu, Cristache Ionescu şi soţia; Jud. Dolj: Moşt def Stancu Răduceanu; Jud. Gor. :i Eugenia Steflea, Aurel Pociovălişteanu, Sevastiţa Munteanu; Jud- Mehedinţi: ştefan Barbu Drugă Elesabeta şi Sabin Baltaţeanu şi alţii; Jud. Neamţ: Moşt. Adina Em. Costinescu; Jud. Olt. Vashe şi Maria Manolescu; Jud. Romanaţi: Stavarache Boroescu. Eforma Bisericei Creţulescu. Demetratu Criveanu; Jud. Târnava-Mică; Văd. Bela Andrei; Jud- Tecuci; Cristea Vartaar«Z. şi alt»; Jud. Trei Scaune: Tuth Twbariu şi soţia, Nagy Paraschva şi alţii, Jud. Turda: Thorez Ion şi alţii; Jud* Bihor: Văd Matei Bela; Jud Cluj: Iar maş Simion; Jud Covuri*: U'e Muşat şi ■vH'i: Ion P. Bălan; Jud- Stemn: Uhl Gunther .Tomn şi alţii D-Vky Arpad ivsr. pr. Gönner Heinrich minorit Femn'S Elena şi Sofia. Gîrach Suzana i, Ana, Kocht Victor şi soţia. Mazanek Ferdinand, Fischer Emil g. a., Victor Schuster, Dahinten Olga şi Eeon. Zank Mteal, Bisarica Evanghelică Luterană Eilt-» Emeric I şi alţi" Cronica dramatică Teatru? Munsitese, JUSTA FAHÎUFAHULU!“ Despre Federten Garc‘a Lorca pasionaţii de frumos au mai avut deseori Prilejul să audă: „Cântece ţigăneşti" traduse de d. Miron Paraschivescu, ne-au înhăţit cu freamătul cald de viaţă, cu colorile Pistoreşti ce străbat, versurile sale. Pentru curioşii avizi de tot ce se petrece peste hotare în domeniul cultural a fost semiţistiv că sofisticatul Paris a first cucerit de povestea sobră, de un patetism ..Poignant’’ a Fermage,l — tragedia lui Lord, de o puritate. Se ştie cât de simplu a murit fără o tuiatră de mormânt la capătul unui drum drept şi luminos, ajungând la întâlnirea cu Moartea între baionete cum ■spune Antonio Machado. Dar pentru piblicul mare, pentru mulţimile care aşteaptă să trăiască prin artă care se duc la teatru nu pentru a emite opinii ci pentru a Se împrieteni cu eroi imaginar". Garda Sorea a descins aşa acum din diginil revistelor literare, căpătând viaţă tot cesna teatrului Muncitoresc. Iniţiarea d-lui Marin Iorda ş!i d-lui Lascar Sebastian e de aceea cu atât mai lăudabilă şi spectacolul realizat ca şi atenţia cu care e urmărit de o sala anonimă, dovedeşte că simplitatea nu trebue confundată cu simplismul şi că nota voit naiva sau facilă nu e necesară pentru o coborâre a arte, în mijlocul mulţimii. In arta aceasta Garcia Lorca nu mai face să se audă notatrvă aa teme sale obişnuite: singurătatea dragostei — da’ numdî în aparenţă- In fond. însă împăcarea şi împlinirea finală a pantofarului cu sprinţara sa soţie nu e o tuşă roză. sacrificiu adus comodităţii sp'ritiale a publicului — e doar una d'n iluziele a căror fragilitate se re^zimă destinele Căc' pantofarul pornit. în lume după ceea ce nu găsise în căminul său, şi înapoiat la soţia sa ca la o revelaţie, nu serveşte morala ,fugi după fericire şi ea te aşteaptă acasă, ci arată doar că evadarea e imposibilă şi nu se realizează decât parţial, lăuntric. Pantofăreasa nu e transformată de absenţa sa. "ci e doar proiecţia iubirii pe care a urmărit-o în rătăcirea sa disperată, care a crescut din toata experienţele călătorilor şi a ajuns să-i umbrească tot sufletul După cum pentru femeia care nu ştia să vadă în el decât o sinteză a viselor sale, e împodobit de aureola regretelor. Totuşi dramaturgul a ştiut să evite un sfârşit pesimist — nu , nici măcar resemnarea conproniiului: iubirea născută din cenuşa câtorva ani de cântare nu e aceea a amanţilor dp ..romancero” ci acel aliaj făurit din înţelegere, duioşie obişnuinţă, ironizare binevoitoare a slăbiciunilor reciproce, care e pâinea cotidiană sănătoasă a sanjenor miilor!*. Ri nu e o fericie măruntă ancorarea aceasta în certitudine nu strânge pânzele "vânturilor şi nie" nu împiedică peregrinările prin larg. i. A. Marius a fost sobru, uman prestant, a anunţat cu siguranţă trecerile nu a crs'at, tr'ptat d'ntr'un pîrsonaj de vodevil, un caracter complex. Rostul distribuţiei e alcătuit, mai mult un fundal pitoresc si sugestiv de altfeli ter decorurile luminoase ale d-nei Veturia Oancea muzica spaniolă (afară de o bucată cam ..gargars'tâ”), baletele stilizate şi grupele groteşti ale d-nei FivEric Capsai! şi d-lui Mitită Dumitrescu au întregit un spectacol agreabil, cu un text de un tirism de calitate şi preocupări care fac cât trei, patru comedioare bulevardiere. FAULA MARIAN L Sala Dalles Sculpunile lui Andrei Revest Poate că anii grei de urgie pe care i-a trăit au trezit în sculptorul Andrei Revesz o dârza nevoie de-a recreea în piatră dragostea de viaţă şi libertate sub cele mai variate aspecte. Şi în slujba acestor plăsmuiri, sculptorul pune toate disponibilităţile sale de sensibilitate plastică, toată puterea sa de memorizare, mnerdiând în contra ori armonice o lume în care munca şi jocul, viaţa şi moartea îşi dispută orizonturile.Se pare că acestui univers de inegale dimensiuni îi lipseşte o tramă călăuzitoare, o viziune grandioasă de ansamblu, dar fiecare chip cercetat în parte își are armoniile lui inefabile. Dar Andrei Revesz e desigur în căutarea unui drum propriu pe care orizonturile complexe, ce se poartă întrînsul se vor lumina în piatră dură și mai ales-, se vor adânci, sporind astfel neconstestatele sale daruri de înfăptuire plastică. SAN’