Argus, februarie 1947 (Anul 37, nr. 10064-10086)

1947-02-01 / nr. 10064

» sasra. SfNftlĂ-BRAŞOV-FĂGARAŞ-SIBlU Aur OBUZE TURISME zr­NIC ora 7 J 13 BUCUREŞTÎ _ - BRAŞOV tel. 3255 Ste. Iivor Mr.­ 3 d * Mr |Xel 3.­12.28 ■ 3 65.21 - 6.33.55 «ihl Segele carol ti I­onalul Speranţa OLYMPIA IHJI, a­cţionari ai societăţii OLYM­PIA MAŞINI DE BIROU SAR , sunt convoacaţi in Adunare Generală ordi­nară pen­tru zona de 25 Februarie 1947, ora 16 p. m. la sediul societăţii din Bucureşti Str. Jules Michelet Nr. 14, cu următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă a Consiliului de Administraţie privind gestiunea exer­­ciţiilor 1944-1945 şi 1948, raportat­ conducerii societăţii şi a Comitetului de Cenzori şi aprobarea bilanţului şi contului de Profit Şi Pierdere înche­iate la SI Decembrie 1944-1945-1946. 2 Descărcarea Consiliului de Ad­­­ministraţie, direcţiunii societăţii­ şi Comitetului de Censori. 3. Alegerea unui nou Coaisiluul de Administraţie şi Comitetului­ de Cen­zori. 4. Fixarea remuneraţiei Consiliului de Administraţie şi Comitetului de Cenisor. . 5. Diverse chestiuni care cad în competinţa adunării generale. D­ nei acţionări­ care doresc a lua parte la Adunarea Generală ordinară, vo­r trebtui să depuie acţiunile lor la sediu­l stercietâţii din Bucureşti, str. Jules Michelet Nr 14, cu­ cel puţin 5 zile Înaintea datei fixate pentru a­­ceastă adunare. Dacă la data de mai sus nu se va întruni numărul de acţionari prevă­zut pe Codul de Comerţ, Adunarea Generală, ordinara şi cu aceiaşi ordine de zi în­ ziua de 4 Martie 1947, când Adunarea se vă trate şi li­a orice ho­tărâri valabile indiferent­ de numărul obţîo­­ărilor prezenţi pe Olympia Maşini de Birou SAR. Administrator GETERAN PETRE CONVOCARE Teren mam­ cincisprezece miî metrii linie C. F. R. Filaret, 2 tramvaie, 2 maii faţade, convenabil, vîrideta în parcele mari, director cumpărător. Informaţiuni: Şerban­-Vodk 22$ Dr. C. Grîgorin Pie!« — Sifilis — Veneric« Boli femei — Interne Elenoragia şi complicaţii Prostată — Ovare Vindecă în 12 ore Electricitate uretrală Nervoase — Reumatism Str. Sf. Grheorghe Nou 7­­Piaţa Sf. Gheorghe­ Consult 7—1 şi 3—7 Telefon 3 S724 Dr. Dorin Brăescu Boli de Plămâni. Stomac. Radioscopii. Radiografii SIFILIS. BLENORAGIA vindecă în 12 ore STR­ BREZOIANU 7 Consult : 8­­—1 şi 4­0 Telefon 3.5845 DOCTORUL SEXQLPSIE INPOTENTÆ-M1D8TATE I p?nmn1iosim ! 4*jSar „ _ , (aiOCUt STEAUA POVANiEI 1 rr» v" I Dr. Hana Brăescu Boli de plămădi Boli de stomac REUMATISM RADIOSCOPII RADIOGRAFII ELENORAGIA vindecă în 12 ora CALEA MOŞILOR 131 (lângă Bulev, Carol) Consultaţii: 99 1 şi 4—0 Telefon 3.1442 MONITORUL OFICIAL ŞI IM­PRIMERIILE statului PUBLICAŢIE DE LICITAŢIE Se aduce la cunoştiinţa celor in­teresaţi ci. în ziua de 12 Februarie 1947 era 17Vs se va ţine la sediul D­irecţiuni­i Generale a Mon­itondui Oficial fi Imprimeriile Statului di­n Bucurrești B-dul Elisab­eta No. 29, lic’­to/ie publică pentru procurarea a: ’*10.600 m­, tx- d­’le? autcopii cu raster de 32, 50.009 ari. pătrați cl'șde autolipii cu raster de .le 30­ 000 cm. p- clișee aufollinii cu­ ttt­­er '60, 12.000 cm. p. 70-60, 85.030 cm. p. clișee Hin'are cu ras­ter, 400 bud clișee f­in’are minimale 400 bue clișee autotipoi minimale de 5 cm. Licitația se va țină în confortm­'-­­tata cu art. 80-110 inclusiv din L. C. P- fogu­lamerdu! O. C- L. si nor­mele publicate în Moredrul Ofici­al 146. 127 difi 4 Iunie 1931. Toate persoanele care vor lira bafte la licitație, vor depune pe lângă ofertă îi o garanție ds ?/* din valoarea totală a furniturii, iar oferta se va face în confort’i'uite Gu eaetul fle sarein', care ce poStî consulta în fiecare zi de lucru In­tre orele 12-13 jumătate în loca­lul Direcțiunii Generale M. O­ din B-dul Elisa'A’td No. 29-Garanția vi fi consemnată la Ca­sa di DepUn­erî la ofdiftUl Dieec­­țiunii Generale M. O. iar robi^sa de censeiBioafé se va depune odată cu­ oiejrt» te Silo «parai Miscarea in treji • rr.­­51 CONSTITUIRI SOCIETĂȚI IN NU­ME COLECTIV F’aio.ztricogrd­ iu Inn Frize și Ăl CM*­­t&vici, București. Capital 10.000.000 lei. Obiectul: întreprindere n* IsAUi­zinse­­grafie. SOCIETĂȚI IN COMAN­DITA SIMPLA Dandy Jean Herseoviei Bu­cureşti. Comanditar Virgil Stă­­inescu. Capital 40.000.000 lei. Comerț de manufactură, galan­terie și lingerie. înregistrate. La oficiul registrului comerţului s-au înscris următoarele firii: Sociala „S.A.R P.A “ soc. anon, româna pentru produse alimentare şi am­balaje, cu­ sediul în Bucureşti str. C. A. Roseti, nr. 34, industrializa­rea, fahr carcat com­ercializarea şi reprezentanţe de­ fructe, legu­me, came, peşte, lapte, brânzeturi orice alte produse alimentare, in stare proaspătă, conservată sau transformată, ambalaje metalic© şi lemnoase,, furaje şi reprzentan­­ţe de, colonia!?! chimicale, «’crea­t­e şi derivatele lor, cum vite Capita­­lei 150 milioane, DOMNIŢA S. A. din str. Splaiu­lui No. 3, atelier de aţă, răsuci­­torie de fira, apreturtă, bo­ange­­rie, tricotaje, ţesătorie mecanică, comerţ pe cont propriu, import şi reprezentanţe. Capital lei 60 mi­lioane. IndiîviîFisale VIORICA BUSUIOC ARONEA­NU cu sediul în Bucureşti strada Carol Knapp No. 65 A; farmacie, drogherie şi articole de parfume­­­rie. MATES LAZAR alela lancului No. 2; reprezentanţe pentru sti­clărie ,porţelanuri şi articole teh­nice. TEOFIL SCHEIDEG­GER, Str. Val­eriu Branişte nr 15, florărie, seminţerie, funete exotice şi orna­mentale, vase de fiori, cu antă­nun­tul. LICITAŢII PUBLICE MINISTERUL AGRICUL­TURII­ ŞI DOMENIILOR Casa Pădurilor Statului 14 Februarie 1947, ora 10, lici­taţie publică cu oferte închise şi sigilate, urmată de tratare ora­lă, la Casa Pădurilor Statului din Bucureşti, pentru vânzarea a 2000 mc buşteni de fag din pădurea Budureasa, Ocolul sil­vic Sudrigiu. Preţul din oficiu este de 140 milioane lei. MINISTERUL COMUNICA­ŢIILOR Direcţiunea Generală P.T.T.-5 Februarie 1947, ora 10, la Direcţiunea Generală P. T. T., din Bucureşti, licitaţie publică pentru procurarea a 40­ 000 — 50.000 file indigo. .ARGUS JLAM Răspunsuri la întrebările AGENTURA V. TIMIŞOARA I. : Unde a-şi putea ob­ţine lista întreagă a impor­tatorilor înscrişi în regis­trul de importatori ! R. : Listele au apărut în mai multe exemplare ale Monitorului Oficial. La Ca­mera de Comerţ locală pu­teţi obţine informaţii amă­nunţite. ATELIER CONFEC­­ŢIUNI I. : Pentru neplata impo­zitului pe cifra fie afaceri nu s-a dresat un proces verbal de contravenes. Pot cere anularea contravenţiei în calitate de meseriaş ! R. : Până la 1 Februarie ci­t. nu se dresează acte de contravenţie atelierelor pen­tru neplata impozitului ci­frei de afaceri datorat la confecţiunile din bumbac şi lână. In acest sens, Mini­stend de Finanţe a expe­diat administraţiilor finan­ciare ordinul Nr 463335 din 1947. ABONAT 2079 I­ : Posed o fişă de imo­bil bombardat şi doresc a şti ce formalităţi am de fă­­cut pentru încasarea dau­nelor 7 R. : Nu au fost încă sta­bilite modalitățile de des­­dăunare a pnsesorilor de fișe de imobile bombardate. CHIRIAȘ O. R. I. : Cine trebue să­­achite garanția pentru consumul electric, cerută de Societa­tea de Electricitate 7 R. : Garanția e în sarcina locatarului — proprietar sau chiriaş — care e abona­tul societăţii. FABRICA W. I. : Suntem în proces cu C. F­ R.-ul pentru despăgu­birea mărfurilor pierdute în timpul transportului. S-a ridicat obiecţiunea cu pri­vire la prescrierea acţiunei, după termen de şase luni, în baza codului de comerţ. R. : Teza invocată de par­tea adversă nu e întemeia­tă. In speță se aplică pre­scripția de un an, edictată de Regulamentul C.F.R­, și nu prescripția de 6 luni prevăzută de art. 956 din codul de comerț. Casația a decis recent că regulamen­­­­tul având caracterul unui contract tip intervenit între C.F.R. şi particulari­lor­­ ­ RIRI puse de cititorii noştri mează legea părţilor caree au părtut conveni valabil la lungirea termenului de pre­scripţie, dispoziţiunea din art. 956 cod comercial ne­­fiind de ordine publică (Casaţia S. I-a ,Decizia Nr. 1271 din 10 Dec. 1946). AV. I. P. I. : Se aplică amnistia lor contravenţiile la legea cu­realelor 7 R. : Legea 79 942 fiind în legătură directă cu războiul infracţiunile prevăzute de această lege sunt am­ni­stiate prin Decretul de am­nistie 1624 din 24 Aug. 1944 In acest sens Decizia 1953046 a Casaţiei S. Tl­ a. ABONAT GALAŢI I. : Care e situaţia mili­tară a unui tânăr din con­tingentul 1946 care a făcut serviciul militar ca volun­tar în armatele Naţiunilor finite ? R. : Tinerii care au pre­stat serviciul un an şi ju­­mătate vor fi consideraţi cu­­serviciul militar satisfăcut. Cei cari au prestat mai pu­ţin vor fi încorporaţi pen­tru complectarea restului de serviciu militar. GHEORGHE C. - CLUJ I. : In ce mod poate do-­ bândi cetăţenia un român originar dintr'o comună ro-­ mânească din dreapta Ti­sei . R. : Dacă e stabilit în ţară, el obţine cetăţenia ro­mână prin recunoaştere. Formalităţile sunt simple, ele fiind prevăzute în art 28 din legea cetăţeniei. Tri­miteţi cererea cu actele în anexă şi o vom depune la Minister. D­NA D. — TIMISOARA L : Unde se pot căpăta informaţiuni în legătură cu reemigrarea în Cehoslova­cia ! R. : Adresaţi-vă Comisiei cehoslovace de reemigrare din România cu sediul la Oradea, care are un oficiu şi la Timişoara. Veţi com­pleta un chestionar. Sala­riaţii vor pleca, după in­formaţiile primite, în se­ria 3-a. Pe arltu iîntrebăr­i i­i­gante, abonaţii şi ceti­tenii noştri se nor «a­dresa rerlarlornlcit­i a rentei rubrici d. ptw. M­H. BA.OY, seara între 5—8 la tel, nr. 6.05.64* «Actelfiotarkii — &i crnt,m 3191. 3190. 3174. 3168. 4163. 3204. 3180 3206. 3172. 3257. 3143 3186. 3127 3146. 3103 30 ianuarie 1947 VÂNZ­AR CUMPĂRA­RI 3216 Stalsky Iosif a vândut Luc­a Sllberm£m, teren str. Șelari 3, cu lei So.000.000 3215. Idem__I. Kirovici. idem cu lei 6.000.009 3184. Schintea M__H. Nienaentus, orașul Galați, cu tei 10.000.000 3135. Carpani S__O. Nevinzoglu, imp ^ gtr Fluerului 26, cu lei 195.000.000 3207. Patraulea N.c—Eug. Kraft, imob ^ Sife. dionisie Lupu 20, tei 180.000.000 Ionescu George—Alexandrina I evl_ apartament str. Basa­rabiei 44, cu lei 25.000.000 Marinescu Ana—Roman Mo,se­­jjtjpjjîj­.' str. Isvor 86, cu tei 60.000.000 Aeiou Aurelia—Gabriela Wg . Bumitrescu, imobil str. Sevastopol 6, cu lei 20.000.000 Idem—Elena Serb^nescu, idem. m lie­ i 8.000.000 Valeta Magdalena—Vecestar de îîaltTll0ji imobil Parcul Ji­­anu 14 cu lei 3157. Elefterescu Vasilichia— Gh. Stănescu teren com­. Păslari (Vlașca), cu tei 3124. Stănculescu Nicolse—Keller Rot,^ teren Cotentina, tei 3125. Idem—Bistreanu D-tru,. idem, ru 3162. Bârsan Atanase^Teodor Bârsan imobil str. Aurel Vlatau 3176 Gheor teren com. Ciolpani (TI­­H­Bârsan Atana.se 4. cu tei Cioclu Gh.—Elfeab. P. Iov). cu tei Cristea Anica­—Mircea Săvulesc­u, teren com. Cemica Iov), cu tei , 3205. Ioniță Vasiile—Joita Preda, teren com suburb. Dudești-Cio­­plea, cu tei Idem—Păuna Trandaeir. idem,. m Marin Paraschivescu.—Ion Popi­neiner, teren com. Tudor vladimirescu, cu led 3134. Diaconescu Vasile—Gh. Grigore, teren str. Drumul Serei 24­ cu tei , , 3159. Dragomirescu Rada—Celina Va»­gReacu, teren str. Pârgari 58, cu tei 3094. Adelă Tud'brița­—B-d­î lavorul E e Panteîimonu, teren com. Pantelimon, cu tei » Nicolae N-lae—Ecat. si Aurel Stoicescu, teren Băneasa, r­ u lei Ghiță Nicolee—Măria- D-tru T. Mele. teren com. Tămă dău Kilrov), cu lei Gomoescu Ion­—Elena si S. Ka­ufmann. imobil str. Elena Doamna 38, cu la­ Lăzărescu Eliza—Rueia si Tr. lancu Arie. teren str Câm­­pi­neanu 5—7, cu lei Elias Solomon—­Iancu Elias, imobile din Erusalim, cu tei imobil str. g-ral Eremia Ru­gorescu No. 53, p. lei F"« «PK­TfCfrRE Stoian Ecater­ina a ipotecat B­­oii de Scont a României, 3111. Nathansohn Lazăr a ipotecat ,,C. E. C.“-ului, imobil Fălti­ceni, p. lei 600.000 000 CO»s«t?TUTIVE s‘a constituit în societate anonimă, cu un 20.000.004 GAJ 3185. Tănăsescu Tr. Cecils gaj agricol şi ipotecă B-cii de Scont României pt. Iei 33166, Firma Chimică Română gajază B-cii Urbane, maşini ■ instalaţii pt. lei 3167, Idem — idem mărfuri p, lei 3165, Firma ..Irina‘‘ — idem mărfuri pt. lei ORGA TIHNI 3123. Medianu Eremia a donat Maria Vignalii, teren com Oto­­peni (Ilfov), evaluat lei Soc. „AUOREX“ capital de lei 16.016.000 30.000. 000 1.800.000 1.800.000 9.000. 000 4.000. 0000 2.000. 000 4.400.000 2.200.000 4.000. 000 30.000. 000 12.000. 000 10.000.000 15.000 000 3.500.000 24.800.000 1.200.000 2.000. 000 15.000.000 1­00.000.000­ 300.000. 000 200.000. 000 200.000.000 45.000000 In eu?su! c­er.tas*aţii ter­pe «sar* c!­ Sf. PROFIRI, ministrul comun­icăţiilor le-a fâeut or­ presei şi pe rare le publicăm în chipul b­arului, s‘a arătat că soc. de Telefoane nu poate nseu­ţine serviciul la actua iele tarife, astfel că ace­­stea vor fi, in curârfdj spo­rite cu 300 le sută. D­rept'a viticulturii si pom­cul'-urii din Mteisticul Agriculturii a programat in vederea exportului in U.R.S.S­, produ­cerea unei cantități de circa 3-000.000 vi­E a'teite ti 6 milioane vi­e port altoi­ Acest export se va efectua In toamna anului 1947 sau primăvara anului LS48- 4 Din lipsă de corm­bustibil, o serie de tăiaturi nu lucrează fapt care a obli­gat numeroase fabrici de textile să-şi întrerupă activitatea. •­ Viţiul alb din recolta 1946, se oferă loco­­râţăţani la 12.509 litru, iar cel roşu la 13.250. Vinurile nu trec de 11 jum. grade. Vin recolta 1945, alb din areeaș re­­glare s‘a of­erit la 14.500 loco produ­cător. T) Const. Urdeami a fost cooptat in constitut de adaninistratis al S A.R. VârfÎL firme enud «Juhn peter SON, Koisenhaga»Danemarca. Brh. Degnembsealle 3, dorește ter­i inși au meretele cu firmele importatoare fn­ articole pentru eismarl. * In cercurile politice engleze se declară că nu se urmărește o politică națională a salariilor care să tindă a le fixa la rui­­vetul lor actual Gu­veriul brîtănic speră că ,,Cartea Albă" pe câte o voi publică in curând, vă pluit la inifierea massetor in problemele economice. Această carte vi expune situaţia b­o­­iromicfi a tării şi va arăta că e o politică 'de zăgăzuire a inflaţiei imperios rlece­­sivă. Ministerul Agr­iculurei va atinge un proect de legi* pei­trr tîiedificares ieşti pentru apăra­rea viticulturei şi un proect anti s­enini regiemen­tarea vuiter de la ses și a viîlfw de hibrizi pro­ducători directa» Atelierele Căilor ferate au reparat în ciîrsi­ luftei Decemvrie 194s, 135 tecomo- tive, în afară de 5 locomotive reparate în f fabricile particulare. In ce'iace privește vagoanele clasă, producţia de reparaţii a ateperelor G.F.I. a fost în aceiaşi perioadă de 990 vag., cifră ce reprezintă mai mult de jumă­tate din parcul circulaţiei al vagoanelor clase C­F­R , care a fost în Decemvrie de 1909 vagoane. In cursul lunei Ianuarie a. c. repa­rarea vagoanelor clasă a fost şi mai mult ccelerată, pentru a se putea în­locui vagoanele de marfă cari mai com­pletează garniturile A­celeaşi ateliere de reparaţiuni C.F­ R. au mai redat circulaţiei 7113 vagoane marfă şi 633 cazane­­ţi S. A. Politechnicum şi-a constituit contsttnt de administraţie în persoana C­lef, ing. Corneli­ Casassordef pre­ședinte, ing. Vasile Luca și G. Dumi­­triu, membri. ★ Profeso­rii din învățământul rrfuncitoresc din București, sunt reftvocati pentru­ Dumínicia 2 Fe­bruarie, orajs 10 a. m. la Căminul .Princ pe.­a Măr­a“ din str. pover­­nei Nr. 1, fiind de discutat che. âttUftî re i interesează. k 1st rame Bucureşti a sosit un trans­port de 12.­100 kgr. măsline din Tur­cia. Pretul a fost fixat la 60.060 Iei kgr. la importator, fără taxe şi timbre, ■k • D.na Tănăsescu Tr. Cep.].ai a obţinut dele Banca dă Scont a Ro­mâniei un împrumut de lei 600 rrilioane, garantat cu gaj agricol şi cu ipotecă In Curând vor sori din T7.R.S.S, mate­­rial şi aparate pentru instalaţiile de goniometrie ale aeroporturilor civile din țar.­ noastră­ Aceste materiale vor sosi în cadrul aanutului soviet­e la societatea TARS-4 Prin decret., reigar d. Pop Dumitres­­cu administrator la Banca Naţională, a fost numit, pe termen de 4 ani, membru în consiliul de administraţie al Băncii de Cred-'m ai Meseriaşilor. b­ Urinele metalurgica şi chimice Ro­mâne Solex şi-au majorat capitalul ri­dai fie la 180.000.000 la 24o.oce oco lei prin subscriere de attrstar şi reeva­­luarea clădirilor și tepitalaMIlf»'. ___ . m In vama Bu­curești a Sosit un nou transport de 900 fiole penicilină. Casa comercială TEHNICA”, im­portation - exportation, Alexandria, Egipt, 26 Bould, Saud Zaghloul. B. P. 5S6. se oferă să reprezinte fir­mele române exportatoare de arti­cole de menaj • Direcţiunea Administartivă a Mu­­nicipiui a cerut Co­nsiliului de avo­caţi să-şi dea avizul asupra normelor cum trebuiesc închiriate terenurile de pe domeniile publice. Până la apariţia legii 825 din 19 oc­tombrie 1946, închirierea terenurilor din domeniile publice din afara pie­ţelor au­th­eritaire s­e făcea prin au­­­orizaţii eliberate de primăriile de sector sau Direcţia Administrativă. Cum prin această lege toate bunu­rile comunale intră şi sib regimul li­­ber­ei tranzacţii s-a cerut un aviz de urgenţă dacă ele trebuesc închiriate prin licitaţii publice, sau după dispo­­ziţiuniîie legilor anterioare, S» A» Tiparul TRorminese îşi n­ajorttaze* can­itabil social dela 100.000.000 la 250.M.0RO Iei prin sub­scriere 1st mîrtierar.­­ Firma THE JUAN LES C­ORPO­­­RATION, V1876 Westen Avenue,­­T­os Angeles 37, California, doreşte legături cu firmele române­­ importa­toare de articole de electricitate.­­ Toţi d-nii ingineri cari­­ posedă cărţi de membru sau autorizaţii eliberate de către Colegiul Inginerilor până la 31 iune. 1946 sunt încunoştiinţaţi că au obligaţia de a obţine viza valabilitate pe anul 1947 dela Secretariatul Colegiului până l­v 15 Martig­a­­c- După această dată se vor lua măsurii® prevăzute de lege con­tra acelor cari nu şi vor indeplini această obligaţie . D- Nathansohn Lazăr, s'a îm­prumutat dela Banca de Scont­a Românie, cu Ie. 600 milioane ga­rantat cu ipotecă asupra impul situat în Bucureşti str. General. Eremia Grigorescu nr. 53.­­ Consiliul de administraţie a F. A,­K Pandrik-Români a fost format din fi­nii: Zaharia Tănase, preşedinte; ing. V. Siniansky, administrator-delegat ; d-na ing. H. Pesker, ing. N. Dumitres­­cu si ing Jtrj KUmdnta. membri. La Ministerul Agriculturei s'a intocmi'i un in.i'd­ de lege {'entru combaterea fraudelor în viticultură. Proect»! de lege este dictat de necesitatea de a înăspri și in­tensifica controlul și repressiu­­nea fraudelor în viticultură. * Prin hotărârea ad­unării generale extraordinare a acţionarilor S. A. Re­facerea din Timişoara şi-a majorat capitalul social de la 18.000.000 la 48.000.000 lei. Finna WILLIAM­ KOESCHE, Ele­na I. WerfiaHortesso 7, doreşte să exporte anumt minim bmt, semi­fabri­cat şi în praf şi ambalaje de alu­minium pentru lajia­­ Banca Urbană s. A., a acordat Firmei Chimice Româna din Bu­cureşti deschiderea unui credt în cont curent de lei 500 milioane, garantat în gaj cu mărfuri, ma­şinile şi instalaţiunil® 'intrapri n­­deriî. LONDRA 30 (Reder). Conv­sa­­ţiile economice din Anglia şi Da­nemarca s’au terminat la Londra. Este posibil ca Marea Britanie sa deschidă Danemarcei un credit in dolari, pentru a-i permite cumpăra­rea de nutreţ necesar vitelor.­­ T“ In urma sfcrii­rnor de­puse de ermaneţe CFR, în» SGTcinale cm suipraversire» rea bu­itifhii mers al trena­­rîlor să a ec-5?5pe!*rr sîsS'CÎa» Se tritîTiise în ajurter, majo­­ritatea Unibhsr telc­eaîe ds zăfracfă au fost cirrafate» astfel că a,M mai racm­as »»­­zsiDEzîte mimai liniile se» ctetrifare Rfeiîgidia-Tulcea, Fănireî-MăiTăreni și Mără» cectLPanciw'. crc's vor fi redate cirnuBaileS în cel vr.sl scurt * SIBIU 30 (AGERPRE3'. rirîr-'a ordo­nanţă. Primăria MimicipP­ tu Sibiu a­­duce la cunoştinţa cetăţerhor noul re­gim al. restaurantelor. în acr'..tă Ordo­nanţă se arată ce armente se vor pu­tea servi în viitor în ret'-----ntg şi bodegi cum se va distribui Pâinea la aceste localuri, precum și în ce condicii se va distribui caresa de pasăre Si * ★ * * ★ . No. 1D.ee. Koo’ aviz® als Comisiei Centrale de­­ reform­ă agrară Comisia Centrale de Reformă Agrară comunică : S au reformat avizele comisiunilor de îndrumători judeţeni pentru aplicarea re­formei agrare în ce priveşte pe proprie­tarii : Judeţul Bacău: Elisabeta Gh Ştirbei, Jud. Câmeulung, Ion V Stârcea şi alţii: Otina G-ral G. Manoliu; Jud. Constanţa: Jana I. Popescu, Cristache Ionescu şi soţia; Jud. Dolj: Moşt def Stancu Ră­­du­ceanu; Jud. G­or. :­i Eugenia Steflea, Au­rel Pociovălişteanu, Sevastiţa Munteanu; Jud- Mehedinţi: ştefan Barbu Drugă Elesabeta şi Sabin Baltaţeanu şi alţii; Jud. Neamţ: Moşt. Adina Em. Costines­­cu; Jud. Olt. Vashe şi Maria Manolescu; Jud. Romanaţi: Stavarache Boroescu. E­forma Bisericei Creţulescu. Demetra­tu Criveanu; Jud. Târna­va-Mică; Văd. Bela Andrei; Jud- Tecuci; C­ristea Vartaa­r«Z. şi alt»; Jud. Trei Scaune: Tuth Tw­bariu şi soţia, Nagy Parasch­va şi alţii, Jud. Turda: Thorez Ion şi alţii; Jud* Bihor: Văd Matei Bela; Jud Cluj: Iar maş Simion; Jud Covuri*: U'e Muşat şi ■vH'i: Ion P. Bălan; Jud- Stemn: Uhl Gun­ther .Tomn şi alţii D-Vky Arpad ivsr. pr. Gönner Heinrich minorit Femn'S Elena şi Sofia. Gîrach Suzana i, Ana, Kocht Victor şi soţia. Mazanek Ferdinand, Fi­scher Emil g. a., Victor Schuster, Da­hinten Olga şi Eeon. Zank Mtea­l, Bisa­­rica Evanghelică Luterană Eilt-» Emeric I şi a­lţi" Cronica dramatică Teatru? Munsitese, JUSTA FAHÎUFAHULU!“ Despr­e Federten Garc‘a Lorca pasi­onaţii de frumos au mai avut deseori Prilejul să audă: „Cântece ţigăneşti" traduse de d. Mi­ron Paraschivescu, ne-au înh­ăţit cu freamătul cald de viaţă, cu colorile Pis­toreşti ce străbat, versurile sale. Pentru curioşii avizi de tot ce se pe­trece peste hotare în domeniul cultu­ral a fost semiţi­stiv că sofisticatul Paris a first cucerit de povestea sobră, de un patetism ..Poignant’’ a Ferma­ge,l — tragedia lui Lord, de o puritate. Se ştie cât de simplu a murit fără o tuiatră de mormânt la capătul unui drum drept şi luminos, ajungând la în­tâlnirea cu Moartea între baionete cum ■spune Antonio Machado. Dar pentru p­iblicul mare, pentru mulţimile care aşteaptă să­ trăiască prin artă care se duc la teatru nu pentru a emite opinii ci pentru a Se împriete­ni cu ero­i imaginar". Gard­a Sorea a descins aşa acum din di­gini­l revis­telor literare, căpătând viaţă tot cesna teatrului Muncitoresc. Iniţiarea d-lui Marin Iorda ş!­i d-lui Lascar Sebastian e de aceea cu atât mai lăudabilă şi spectacolul realizat ca şi atenţia cu care e urmărit de o sala anonimă, dovedeşte că simplitatea nu trebue confundată cu simplismul şi că nota voit naiva sau facilă nu e necesară pentru o coborâre a arte, în mijlocul mulţimii. In arta aceasta Garcia Lorca nu mai face să se audă nota­trvă aa teme­ sale obişnuite: singurătatea dragostei — da’ numdî în aparenţă- In­­ fond. însă îm­păcarea şi împlinirea finală a pantofa­rului cu sprinţara sa soţie nu e o tuşă roză. sacrificiu adus comodităţii sp'ri­­tiale a publicului — e doar una d'n iluzie­le a căror fragilitate se re^zi­­mă destinele Căc' pantofarul pornit. în lume după ceea ce nu găsise în căminul său, şi înapoiat la soţia sa ca la o revelaţie, nu serveşte morala ,fugi după ferici­re şi ea te aşteaptă acasă, ci arată doar că evadarea e imposibilă şi nu se realizează decât parţial, lăuntric. Pan­tofăreasa nu e transformată de absen­ţa sa. "ci e doar proiecţia iubirii pe care a urmărit-o în rătăcirea sa dispe­­rată, care a­ crescut din toata experien­ţele călătorilor şi a ajuns să-i umbreas­că tot sufletul D­upă cum pentru femeia care nu ştia să vadă în el decât o sinteză a viselor sale, e împodobit de aureola regretelor. Totuşi dramaturgul a ştiut să evite un sfârşit pesimist — nu , nici măcar resemnarea co­npro­­­niiului: iubirea născută din cenuşa câtorva ani de cântare nu e aceea a amanţilor dp ..romancero” ci acel aliaj făurit din înţelegere, duioşie obişnuin­ţă, ironizare binevoitoare a slăbiciuni­lor reciproce, care e pâinea cotidiană sănătoasă a sanjen­or miilor!*. Ri nu e o fericie măruntă ancora­rea aceasta în certitudine nu strânge pânzele "vânturilor şi nie" nu împie­dică peregrinările prin larg. i­. A. Marius a fost sobru, uman prestant, a anunţat cu siguranţă trece­rile nu a crs'at, tr'ptat d'ntr'un p­îrso­­naj de vodevil, un caracter complex. Rostul distribuţiei e alcătuit, mai mult un fundal pitoresc si sugestiv de altfeli ter decorurile luminoase ale d-nei Ve­­turi­a Oancea muzica spaniolă (afară­ de o bucată cam ..gargars'tâ”), baletele stilizate şi grupele groteşti ale d-nei FivEric Capsai! şi d-lui Mitită Dumi­­trescu au­ întregit un spectacol agreabil, cu un text de un tirism de calitate şi preocupări care fac cât trei, patru co­medioare bulevardiere. FAUL­A MARIAN L Sala Dalles Sculpun­ile lui Andrei Revest Poate că anii grei de urgie pe care i-a trăit au trezit în sculp­torul Andrei Revesz o dârza nevoie de-a recreea în piatră dragostea de viaţă şi libertate sub cele mai variate aspecte. Şi în slujba acestor plăsmuiri, sculptorul pune toate disponibi­lităţile sale de sensibilitate plas­­tică, toată puterea sa de mem­o­­rizare, mnerdiând în contra ori ar­monice o lume în care munca­ şi jocul, viaţa şi moartea îşi dis­pută orizonturile.­­Se pare că acestui univers de inegale dimensiuni îi lipseşte o tramă călăuzitoare, o viziune grandioasă de ansamblu, dar fie­care chip cercetat în parte își are armoniile lui inefabile. Dar Andrei Revesz e desigur în căutarea unui drum propriu pe care orizonturile complexe, ce se poartă întrînsul se­ vor lu­mina în piatră dură și mai ales-, se vor adânci, sporind astfel neconstestatele sale daruri de înfăptuire plastică. SAN’

Next