Argus, septembrie 1947 (Anul 37, nr. 10234-10258)
1947-09-01 / nr. 10234
hm L XXXVII Nr. 10,234 CITIŢI şi răspândiţi TIMPUL cu ultimele ştiri Interne şi externe ABONAMENTE! Lei 450.— 3 luni pentru particulari. Lei 3000.— 12 luni pentru Firme Lei 5000.— 12 luni pentru Autorități, _____ Instituții şi Societăți.___ In străinătate tariful la funcțiun* de convention postal* Internum n,,, mm ZILNIC AL COMERȚULUI, Tui de francert plătit* In numerar coaf. aprobare. Dir. O le P. T. T. No,BIROURILE: Cuvântarea d-lui Gheorghiu-Dej Operaţiunea stabilizării ne-a dat prilejul să ascultăm cuvâtul dlui ministru Gheorghiu- Dej. L-am ascultat ce o deosebă aenţiune !nsa nu e din acei politicieni obişnuiţi să înşire ,i abilitate, vorbe ce ţin loc de program, fără risc de compromitere. D. Gheorghiu-Dej, explicând operaţiunea stabilizării, a expus, cu moderaţie şi sinceritate, un adevărat program de salvare publică — un program pe care întreaga opinie la primit cu viu interes şi satisfacţie, conştientă fiind, că el reprezintă efortul cel mai energic, încercat — de când se perinda deficitele bigetare — de a pune ordine în nuanţele ţării şi de a însănătoşi economia naţională. Un guvern cu adevărat democrat presupune incontestabil că poporul e luminat—cinstit complet şi sincer—asupra situaţiei sale economice şi financiare, precum şi asupra măsurilor pe care reprezentanţii săi legali înţeleg a le lua. Un popor liber trebue, în adevăr, să cunoască exact şi prealabil şaretele pe care Ie are de îndeplinit, de pe urma reformelor ordonate de conducătorii săiIată dece, d. Gheorghiu-Dej* pentru a explica rostul stabilizarii de azi, s’a văzut silit să facă şi procesul trecutului. Cunoaştem cu toţii acest trecut. El ne aminteşte haosul economic, bugetar deficitar, hidra inflaţiei, activitatea bolăvicioasă a comerţului speculativ, tezaurizarea metalului preţios şi a devizelor.Acest trecut nu mai poate învia Programul expus de d. Gheorghiu-Dej îi pune, definitiv, capăt. Ce urmăreşte acest program? Un ansamblu de măsuri de ordin economic deopotrivă de necesare apărării monetei naţionale, înviorării tranzacţiunilor şi revenirii la condiţiunile normale de viaţă ale unui întreg popor. Programul d lui Gheorghiu* Dej înseamnă buget echilibrat şi trezorerie redată rolului său bine hotărît şi limitat. E revenirea la echilibrul financiar E efortul de producţie mărită întoate sectoarele. E înlăturarea deficitului elementelor permanente ale balanţei de conturi. Programul d'Uji Gheorgiu- Dej înseamnă însănătoşirea creditului prin legarea, cât mai strâns posibil, a intereselor economice generale, de gestiunea Băncii Naţionale, transformată în Bancă a Naţiunii. Cuvântul dlui GheorghhiDej are marele merit de a aduce un efort de sinteză şi un act de credinţa în viaţa economică a ţării, în clipa când această viaţă se clatină. Desigur, acest cuvânt propune măsuri aspre. Dar severitatea însăşi a măsurilor de însănătoşire e de natură să fortifice încrederea în eficacitatea lor Ne găsim, pentru prima dată, pe pământ ferm, unde activitatea economică, atâta vreme adormită din lipsă de încredere, poate să renască şi să înainteze spre noui posibilităţi. Expunând programul de readresare al guvernului, d. Gheorghiu-Dej s’a făcut mandatarul celor care se silesc să înlăture mizeria prin experienţa stabilizării, prin reforma monetară. In focul desbaterilor politice sau a controverselor tehnice, argumentele se înmulţesc, faptele se deformează, termenii capătă un înţeles vag, nelămurit şi general, care îngădue orice echivoc Așa se explică de ce stabilizările acoperă evenimente cu caractere particulare și că ele — dacă se aseamănă în oberul lor se pot deosebi, profund, prin metodă și urmări. Reforma monetară a d-lui Gheorghiu-Dej are fizionomia ei specială, — deosebită de cea a celorlalte reforme monetare Ea a fost concepută sub un unghiu economic — uu simplu monetar — ea socoate că valoarea monetei constă în preţul mărfurilor şi că rolul său e de a menţine constante aceste preţuri. Ea se întemeiază pe sistemul monetei dirijate, — sistem ce consistă în a doza volumul circulaţiei fiduciare şi acela a creditelor de scont pentru a asigura comerţului şi industriei o stabilitate relativă şi a preveni excesele speculaţiei ca şi sdruncinările la care aceste excese expun economia ţării. Pentru reuşita acestui sistem — şi acistă originalitatea reformei monetare — stabilizarea, la noi, nu se sprijină pe ajutorul împrumuturilor străine, ci pe producţia naţională şi pe legătura firească şi indestructibilă dintre muncă şi capital. Convingerea generală ci că ţara — datorită operei d-lui Gheorghiu-Dej — se saltă din nou pe un val de prosperitate- Mircea Lifeeos UN ULTIM TERMEN DE 7 ZILE PERIRI PRESCHIMBAREA ACRU Sl VAUimOR AGERPRES. — La 30 August a c- Banca Naponelă a trimis Comisiei Ministeriale Pentru Redresarea Economică şi stabilizarea monetară o adresă în care arată că opera|iunea de Preschimbare a aurului si valutelor deţinute de instituţii si particulari potrivit disposipunilor art. 1 ş3 din legea No. 281 dîn 1947, neutru cedarea aurului velutiior efective si a altor mijloace de plată străine a cerut un mare număr de salariaţi cu cunoşt'nţe technici în această materia ti,, care Banca Naţională nu a putut dispune în măsura în care nevoi Ie o cereau si în măsura în care ar fi etern să satisfacă publicul. Din această cauză o mare parte din deţinătorii de aur si valute nu vor putea să facă preschimbarea in termenul prevăzut de legea mai sus amintită mai cu seamă că se constată o mare afluentă a publicului in ritma zi de preschimbare Pentru aceste considerente, Banca Na ională solicită să se acorde un ultim termen de 7 zlei. Până la data de 6 Septembrie 1947 inclusiv, în care termen publicul deţinător de aur valute efective şi alte mijloace de plata străine să poată efectua preschimbarea cerută de lege Dând urmare ®ceKt©i juste cereri a Băncii Naționale, Comisiunea Ministerială pentru Redresarea economică și stabizarea monetară a dat următoarea deriziune: Comisiunea Ministerială pentru redresarea economică și stabilizarea monetară. Având în vedere adresa Băncii Naționale a României No. 103.275 din 30 August 1947, prin care arată că dat motive de ordin tehnic precum și datorită numărului mare de Persoane ce se Prezintă la gniseele Băncii , ultima zi de preschimbare nu va putea preschimba aurul, valutele efective și alte mijloace de Plată străine până la data fixată de Legea No. 284 din 1947. DECIDE: ART. I. — Se jstoragă fememil prevăzut de art. I ti«« legea No. 284 din 1947 pentru «cedarea căte Bancă Naţională a României, a aurului, valutelor efective şi a altor mijloace de plată străine, până la data de 6 Septembrie 1947 inclusiv. Art- 2 — Prelungirea prevăzută de articolul precedent i sic unica Cons’îiu de liniştit extraordinar la Paris FARTS 30 (Radar). D Paul Ramsder primul sninistru francez a prezdat Sâmbătă un consiliu extraordinar de crib!n©t întrunit pentru a discuta problema economică «, urmează să adreseTip Adunării Nadinale sau MVR, un exhozeu în legătră cu situaţia critică alimentară a Franței INDUSTRIEI ŞI FIINŢEI Str. Sărindar, 15 Td 3.05.44 OL Dec 1252 II rector: MHIAlL t¥Vnrtfi Luni 1 Sept. 1947 CITIŢI şi răspândiţi TIMPUL M primeşte la administraţia rfarultd1 la toate agenţiile de publicitate, , Proprietar : „ARGUS“ S. L inscris sub Nr. 103 Trtfc. Uiov IŢI PUBLICITATEA Masive cantităţi de mărfuri aflate în vămi vor fi redate pieţii comerciale Cote speciale vor fi repartizate magazinelor generale. Vânzarea de produse coloniale in magazii®. După cum se ştie, forurile superoare de resort lucrează în Continuare in cadrul măsurilor Pentru redresarea economică. Astfel, în afară de reforma monetară, a declarării aurului şi devizelor, crearea magazineor generale, introducerea punctelor în sectorul aprovizionărilor, etc., guvernul mai este preocupat şi de problema importului şi exportului de mărfuri în dorinţa de a veni cu noul uşurări pentru normalizarea vieţii noastre economice. AUTORIZAREA IMPORTURILOR BSN DISPUSE RSLUL PROPRIU Printre primele măsuri care au fost luate în această direcţie este STABILIREA NORMELOR DE In momentul de faţă foierile de resort lucrează la fixarea normelor după care să fie stabilite noule preţuri de vânzare. După ce s-au acordat înlesnirile de vămuirea mărfurilor, precum şi preţuri provizorii, Pentru ca firmele comerciale să poată intra în posesia acestor produse, urmează ca negustorii să se prezinte la ministerul Industriei şi Comerţului, ca pe baza documentelor ce le vor prezenta în care sunt trecute toate cheltuelile, taxele, să se stabilească preţurile de vânzare in comerţ. Această operaţie se va face după ce mai întâiu forurile de resort vor ajunge la soluţii practice în măsură să satisfacă atât întâiu interesele statului, cât şi de cele ale economiei naţionale în general aceea privitoare la acordarea de noui autorizaţii din disponibilul propriu a unui important număr de firme comerciale. In acest fel, majoritatea mărfurilor sosite în ultima vreme din străinătate şi aflate în Vămi, au obţinut permisiunea de a intra în ţară spre a fi valorificate dupăroune norme luate de factorii în drept.. Printre mărfurile văvatuite se află importante cantităţi d© textile, coloniale: cafea, cacao, ciocolată, piper, etc., care fuseseră trimise de mai multă vreme din America, Brazilia, Orient, etc. FIXARE A PREŢURILOR Este vorba anume ca actualele preţuri ale parti cluselor abia vămuite să nu fie nici mai mici, nici mai mari decât ale mărfurilor aflate în momentul de faţă pe piaţă. Este o operaţie destul de dificilă, astfel că rezolvarea ei comportă o atentă exrrhinare. Lucrările fiind destul de inaintate, se speră Ca să se ia hotărări definitive PESTE 2—3 ZIlE când aceste mărfuri Vor putea fi puse în vânzare pe piaţă. Or, Prin punere® în vânzare a rouii stocuri de produse textile şi Coloniale, piaţa comercială va fi aprovizionată cu noui produse care până acum lipeau sau se aflau in Cantităţi destul de reduse. 30% BIN MĂRFURI DESTIMATE MAGAZINELOR GENERALE In 'Cadrul aceloraşi măguri, s'a mai hotărât ca o Cotă de CjrCa 25—30 la sută din mârfurile importate să fie Puse la dispoziţia Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării care va creta stocurile necesare de mărfuri pentru aprovizionarea magazinelor generale Care Urmează să ia fiinţă la începutul lunii Octombrie. Preţurile tuturor acestor produse vor fi desigur numai cele oficiale, în felul acesta dându-se posibilitate masselor Consumatoare cu venituri plafonate să se aprovizioneze cu produsele de care au nevoie. Este interesant de arătat şi faptul, printre altele, că aproape toţi importatorii se arată foarte satisfăcuţi de măsura luată, ei putând să pună la dispoiţie mărfuri, la preţ oficial. Astfel, in scurtă vreme, P'aţa «» mercială va primi — afară de mărfurile interne — nori stocuri de produs® ca*1® până acum zăceau In vamă riscând să fie supuse stricâciunji sau să fie retrimise fn ţările de origină. După cum Se vede măsurile pentru normalizarea vieţii economice mint in continuare, căutându-se să se pună ordine și disciplină în toate sectoarele vieții economice, pentru a se ușura viața maselor muncitoare. p. d. — in lila. paff. Cunt se transformă implct zilele directe îai lei stabilizați I V. V 'S^"S\ ....•ifi* * *.. 4 PAGINI 5 LEI Săptămâna Financiară de FIDUS — Cooperarea în sprijinul stabilizării. Reforma monetara in 1929 si 1947. Marile magazine ale Statului. Aprovizionarea Capitalei. Bursa. —* Dacă reforma monetară iniţiată di forurile conductoare întâmpină în aplicarea ei pe teren unele piedici fireşti inerente oricărui început, acest fapt nu se datoreşte câtuşi de pufin unor defecţiuni in concepţie, c/ carenţelor economice de dută mai veche instaurate in gospodăria noastră naţională ca nişte •obiceiuri ale pământului.,‘ Deaceea' oricât de ingenioasă nu fi marea reformă financiară in curs de aplicare, ea nu poate da rezultate maxime_ decât pararel cu punerea in practică a unorr /reforme' mai mărturite ce-i drept- dar ie-o important vitală pentru redresarea noastră îndeosebi în domeniul aprovizionării. Se plâng unii furnizori rurali_ că nu pot aduce alimentele la praş deoarece transportul e — la actualele tarife — foarte costisitor. Dar nu a sosit oare vremea ca acest sistem primitiv de aLa baza reformei monetare actuale stă nu numai o concepţie economică, ci şi una socială. E ceea ce deosebeşte actuala stabilizare de aceea din 1929, care n’a avut in vedere interesele largi ale păturilor muncitoare, ci a urmărit în primul rând o consolidare a deţinătorilor de latifundii şi de mari capitaluri, fără a ridica însă standardul de viaţă al celor mulţi. Prisosul de atunci nu a fost câtuşi de puţin canalizat în scopul uşurării traiului celor mulţi, deşi după cum a arătat d. ministru Gheorghiu-Dej în expunerea făcută la radio, „România se numără printre ţăriiie învingătoare cu economia sa completată, cu industria extractivă şi transformatoare din Ardeal şi Banat şi cu o producţie agricolă mai ridicată. Această Românie invingatoarre şi-a căutat peste hotare consolidarea, contractând Împrumuturi de peste 1 miliarde 500.000.000 iei în condiţiuni destul de oneroase, pentru a putea ieşi din impasul inflaţiei şi al crizei generale temţite îndeosebi de mastere contribuabile. E interesant de reamintit că stabilizarea din 1929 s’a bazat pe împrumuturi in dolari, franci francezi şi lire, însumând peste 17.000.000.000 lei provizionarea Capitalei prin mii de oamenii cari călătorind cu trenul sau cu căruţele. Ioi pierd timpul şi banii să înceteze, înlocuit fiind de o iniţiativă cooperativistd' maiffapie mfaowlyn owd mfawowiya Con paralizarea este astăzi, mai ales in domeniul alimentării, o necesitate de primul ordin şi ea trebuie să se sprijine pe iniţiativa, munca şi capitalurile particulare, care în felul acesta ar putea contribui în mare măsură la normalizarea străduită de reforma monetară. Ca şi cu ţările nordice- ideia de cooperaţie trebuie să capete şi la noi un interes oficial şi naţional şi să determine o strângere a rândurilor, evitând irosirea atâta de mare făcută în trecut la timpul Şi cu puterea noastră de muncă, iar această înfeudare a avut între altele la bază concesiunea monopolului chibriturilor către faimosul trust suedez Kreuger, care preluase din împrumutul de stabilizare de atunci, obligaţiuni în valoare de 30.000.000 dolari, cari reprezentau peste 5.000.OOO.OOO lei la curisul din acea vreme. Plata în străinătate a angajamentelor preluate de Stat pe baza „pla--. nului de stabilizare” din 1929, s’a soldat pentru Banca Naţională asediată de cereri de valută forte cu o imensă pierdere a stocului de devize, pierdere care s’a urcat la o contravaloare de peste 3 miliarde lei. Stabilizarea dire9cor rdarea marilor interese financiare nu a adus nici o înlesnire păturilor muncitoare, ca şi ţării în general care în anii următori s’a trezit în plină criză economică. Deaceea, încrederea pe care o avem în actuală reformă economică e justificată în primul rând şi pe faptul ca nu se reazemă pe artificiale ajutoare auxiliare, ci numai pe propriile noastre puteri, pe capacitatea noastră de muncă şi pe voinţă fermă de a nu sdnmcina o experienţă câştigată cu atâtea sacrificii. „ Marile magazine ale Statului In prima decadă a lunei Septembrie, două vor fi evenimentele principale în viaţa economică a ţării : crearea marilor magazine ale Statului şi declararea stocurilor de mărfuri Despre marile magazine ale Statului este inutit să insistăm, s’a mai vorbit în coloanele acestei gazete de rolul mare pe care îl vor juca în viitoarea organizare economică şi* activitatea lor cuprinzând toate ramurile comerciale şi industriale vor fi bine simţite de cei încadraţi în contractele colective. In ceia ce priveşte declararea stocurilor de mărfuri, acestea vor infuenţa în mod hotărât piaţa comercială. Apariţia multiplelor mărfuri cari au circulat până acum la „negru" şi cari au fost continuu speciate, va determina o eftinare a lor şi un surplus de venituri în finanţele ţării. Prin declararea acestor stocuri, Statul va putea descoperi foarte multe din industrii, în care amualulţi interesaţi căutau cele mai bune mijloace de eludarea tuturor legilor, numai pentru îmbogăţirea propriului lor patrimoniu. Aprovizionarea Capitatei. Două au fost preocupările discicide ale şedinţei compiunei interimare a primăriei Municipiului Bucureşt: stabilirea nouilor taxe şi impozite comunale şi problema apronsionării populaţiei, pentru cea din urmă chestiune, de generat Victor Dombrawski Coiîţinutare în pag. 4 a Reforma monetarii , în 1929 ş* 1947 '■r.* APROVIZIONAREA CAPITALEI §1 TRANSPORTURILE PE C. F. R. Consutatom cu bucurie Că una după alta, măsurile şi vechiurile ce se iau de autorităţile competente pentru asigurarea stabilizării monetare şi a preţurilor, converg toate spre isbăndă deplină. Si, de astă dată, mai mult ca oricând, credem în această izbândă, pentru că avemi satisfacţia de a constata că cei chemaţi să îndrepte unele lipsuri şi greutăţi neprevăzute ivite după stabilizare, se grăbesc să cerceteze cauzele lor adevărate şi cunoscându-le, caută să le înlăture. Iată de pildă, cazul caracteristic al greutăţilor şi lipsurilor survenite după decretarea stabilizării, în problema aprovizionării Capitalei cu alimente. Aceste greutăţi şi lipsuri, prelungindu-se nu timp■ ar fi putut fi fatale efortului general pentru menţinerea stabilizării, prin faptul că oferta era mică în raport cu cererea de alimentare strict indispensabilă — untdelemn, untură, brânzeturi, ouă etc. — ar fi putut încuraja pe cei ce la un moment dat ar fi isbutit să dispună de o candiaie de numerar, să ofere, preţuri superioare celor maximale, pentru a şi le procura. De astă dată, primejdia a fost înlăturată. S'a cercetat de cei în drept, substratul greutăţilor şi lipsurilor intervenite la aprovizionarea Capitalei. S'a constatat că singutra vină o poartă tarifele excesive de transport pe C. F. R. fixate după stabilizare, dispunându-sereducerea masivă a acestor taxe, pentru transporturile de măfuri, în special alimentare. Măsura e excelentă şi ea va pune capăt ta prin minune, unei situaţiuni, care putea să aibă efecte nebănuite. Din cauza scumpei taxelor de transport, preţul alimentelor, cari trebuiau aduse de la locuri,e unde p..sosesc, la marele centre de consumaţie, care e Capitala, — se ridica enorm, depăşind cifrele maximale la cari erau obligaţi să vândă negustorii. In aceste condiţii comercianţii fiind ameninţaţii de a pierde beneficiul legal s'au abţinut de la anumite achiziţii, mărginindu-se numai la aprovizionarea Capitalei cu câteva zarzavaturi şi fructe, pe cari şi le puteau procura la mici distanţe in împrejurimile Capitalei. Revenindu-se acum asupra taxelor prea mari de transport, problema se rezolvă de la sine. Suntem siguri că in foarte puţine file Capitala va fi aprovizionată normal la preţurile oficiale, ceiare in definitiv, se şi urmăreşte, asigurându-se astfel isbonda neştirbită a stabilizării monetare. Mai subzistă totuşi Încă o greutate care trebuie înlăturată, deşi unora, la prima analiză, s‘ar părea că nu, prezintă prea mare imp°rtanţă. Este vorba, (Je tariful de călători pe C. F- R. E neapărat necesar să se reducă simţitor şi ‘arifeie la transporturile de persoane pe C. F. R. — ori puţ’» pentru cine de CI. lî a şi a II-a în scopul de a se da o deslegare complectă problemei aprovizionării cen’reîor mari de consumaţie. Intradevăr, pentru achiziţionară* umor alimente sau mărfuri strict înd’spetisable consumului populaţiei, nu e «de-ajuns ca marfa să călătorească eftin. E nevoîe, tot aşa de mult, ca cel ce s« Îndeletnicesc cu această aprovizionare, să se poată transporta eftin, ca să caute mărfuri respective în locuiile unde prîs°sesc. să le angajeze în timp util, să le însoţească cu trenul, ei sau prepuşii lor, — cu 31*0 cuvinte să nu coste prea mul tran,sportul lor de la un loc la altul până o găsec, — o angajează sau atunci când o aduc acolo unde trebuie^, Tarifele de transport pentru călător, fiind prea urcate , este deja sin® Înţeles, că şi ele grevează preţul mărfii, uneori până la punctul fie a prohibi aducerea ei în capitală sau alte centre de consumaţie. Negustorul neavând o convenienţă minimă, renunţă la min iubea lui celalce trebuie evitat cu ,orice preţ. De altfel chiar dacă instituţia căilor ferate ar încerca unei® deficite Pe urma reducerii tarifelor la mărfuri şi călători, aceste pagube ar fi larg compensate, in folosul Stabilul, prin reuşita deplină a stabilizării pieţelor, ţel infinit superior — pe lângă veniturile considerabile ce ar rezulta pentru fisc, din viteza de circulaţie a mărfuriion şl multiplicarea •hpu-acţiunilor. Dar nici calea ferată nu poate fi păgubită prin reducerea tarifelor,pentru că In urej un caz ea nu ar putea realiza beneficii, din transporturi scumpe, dar limitate la câteva, ton© de mărfuri sau la câţiva călăt°rî aşa curo a fost în realitate cazul, în ultimele zile, când din unele trenuri, coborau unul sau doi călători iar vagoarele de tagale şi de mărfuri, circulau goale. LSuntem încredinţaţi că în cel mai scurt timp se va da o soluţie rezonabilă şi problemei transportului de călători, în acelaş interes superior al deplinei i abânzi, de care trebuie să fie încoronată stabilizarea monetară, splendida iniţiativă a ministrului nostru de industrie şi comerţ. « Rstîtu Legea ratificării tratatului de pace a apărut în Monitorul Oficial In Monitorul Oficial de ori 30 August 1947 a apărut legea 304 pentru ratificarea Tratatului de pace intre România şi puterile Aliate şi Asociate, lege votată de Adunarea Deputaţilor in ziua de 23 August 1947. Totodată Monitorul Oficial publică textul Tratatului de pace în limbile: română, rusă, engleză și franceză. Sumele provenite din preschimbarea valutelor şi manetelor în lei stabilizaţi nu vor fi supuse nici unui impozit şi nici urmărire pentru culpe penale Comisiunea ministerială pentru Redresarea Monetară a luat în discuţie problema obligativităţii întreprinderilor comerciale şi industriale de a înscrie la registre, sumele provenite din preschimbarea valutelor şi a monetelor în lei stabilizau, conform deciziei de stabilizare monetară. Comisiunea a hotărît că trebuesc înscrise în registre toate sumele rezultate din preschimbare, precizându-se în acelaşi timp că sumele acestea nu vor fi supuse nici unui impozit, taxe sau urmărite pentru culpe penale. De asemenea a stabilit ca , Ministerul de Finanţe colaborând cu Ministerul Industriei şi Comerţului să ia măsurile de rigoare, pentru ca industriaşii şi comercianţii, să ţină registre reale şi la zi. In felul acesta se va lichida sistemul din trecut al registrelor duble şi a evidenţelor ţinute la negru. Exportul de cafea al Braziliei In Cursul primului trimestru 1847, Brazilia a exportat 6400000 saci de Cafea faţă de 7.600.000 in actaş perioadă a anului preceden. Importul de Cafea în Statele Unite s scăzut dela 5.800.000 saci, in primul semestru 1946, la 3 an. 9GOCCO .saci De$i, în acelaş interval, expertul de cafea spre Europa e in creștere dela 1.200.000 la 1.800.000 saci, — această creștere nu compensează scăderile mai sus arătate.