Argus, septembrie 1947 (Anul 37, nr. 10234-10258)

1947-09-01 / nr. 10234

hm L XXXVII Nr. 10,234 CITIŢI şi răspândiţi TIM­PUL cu ultimele ştiri Inter­ne şi externe ABONAMENTE! Lei 450.— 3 luni pentru particulari. Lei 3000.— 12 luni pentru Firme Lei 5000.— 12 luni pentru Autorități, _____ Instituții şi Societăți.___ In străinătate tariful la fu­ncțiun* de convention postal* Internum n,,, mm ZILNIC AL COMERȚULUI, Tui de francert plătit* In numerar coaf. aprobare. Dir. O­ le P. T. T. No,BIROURILE: Cuvântarea d-lui Gheorghiu-Dej Operaţiunea stabilizării ne-a dat prilejul să ascultăm cuvâ­tul d­lui­­ ministru Gheorghiu- Dej. L-am­ ascultat c­e o deoseb­ă aenţiune !nsa nu e din acei politicieni obişnuiţi să înşire ,­i abilitate, vorbe ce ţin loc de pro­gram,­­ fără risc de compro­mitere. D. Gheorghiu-Dej, explicând operaţiunea stabilizării, a ex­pus, cu moderaţie şi sinceritate, un adevărat program de salva­re publică­ — un program pe ca­re întreaga opinie la primit cu viu interes şi satisfacţie, conşti­entă fiind, că el reprezintă efor­tul cel mai energic, încercat — de când se perinda deficitele bi­­­­g­etare — de a pune ordine în nuanţele ţării şi de a însănătoşi economia naţională. Un guvern cu adevărat demo­crat presupune­ incontestabil că poporul e luminat—cinstit com­plet şi sincer—asupra situaţiei sale economice şi financiare, precum şi asupra măsurilor pe care reprezentanţii săi legali în­ţeleg a le lua. Un popor liber trebue, în adevăr, să cunoască exact şi prealabil şaretele pe care Ie are de îndeplinit, de pe urma reformelor ordonate de conducătorii săi­Iată dece, d. Gheorghiu-Dej* pentru a explica rostul stabiliza­rii de azi, s’a văzut silit să facă şi procesul trecutului. Cunoaştem cu toţii acest tre­cut. El ne aminteşte haosul eco­nomic, bugetar deficitar, hidra inflaţiei, activitatea bol­ăvicioa­să a comerţului speculativ, te­zaurizarea metalului preţios şi a devizelor.­­Acest trecut nu mai poate în­via Programul expus de d. Gheorghiu-Dej îi pune, defini­tiv, capăt. Ce urmăreşte acest program? Un ansamblu de măsuri de ordin economic deopotrivă de necesare apărării monetei naţio­n­ale, înviorării tranzacţiunilo­r şi revenirii la condiţiunile nor­male de viaţă ale unui întreg popor. Programul d­ lui Gheorgh­iu* Dej înseamnă buget echilibrat şi trezorerie redată rolului său bine hotărît şi limitat. E reve­nirea la echilibrul financiar E efortul de producţie mărită în­­toate sectoarele. E înlăturarea deficitului elementelor pe­rma­­nente ale balanţei de conturi. Programul d'Uji Gheorgiu- Dej înseamnă însănătoşirea cre­ditului prin legarea, cât mai strâns posibil, a intereselor eco­nomice generale, de gestiunea Băncii Naţionale,­­ transforma­tă în Bancă a Naţiunii. Cuvântul dlui GheorghhiDej are marele merit de a aduce un efort de sinteză şi un act de cre­dinţa în viaţa economică a ţă­rii,­­ în clipa când această via­ţă se clatină. Desigur, acest cuvânt propu­ne măsuri aspre. Dar severita­tea însăşi a măsurilor de însă­nătoşire e de natură să fortifice încrederea în eficacitatea lor Ne găsim, pentru prima dată, pe pământ ferm, unde activitatea economică, atâta vreme adormi­tă din lipsă de încredere, poate să renască şi să înainteze spre noui posibilităţi. Expunând programul de rea­dresare al guvernului, d. Gheor­ghiu-Dej s’a făcut mandatarul celor care se silesc să înlăture mizeria prin experienţa stabili­zării, prin reforma monetară. In focul desbaterilor politice sau a controverselor tehnice, ar­gumentele se înmulţesc, faptele se deformează, termenii capătă un înţeles vag, nelămurit şi ge­neral, care îngădue orice echi­voc­ Așa se explică de ce stabili­zările acoperă evenimente cu caractere particulare și că ele — dacă se aseamănă în ob­erul lor se pot deosebi, profund, prin metodă și urmări. Reforma monetară a d-lui Gheorghiu-Dej are fizi­o­no­mia ei specială, — deosebită de cea a celorlalte reforme monetare­ Ea a fost concepută sub un un­ghiu economic — uu simplu mo­netar — ea socoate că valoarea monetei constă în preţul mărfu­rilor şi că rolul său e de a men­ţine constante aceste preţuri. Ea se întemeiază pe sistemul mone­tei dirijate, — sistem ce consis­tă în a doza volumul circulaţiei fiduciare şi acela a­ creditelor de scont pentru a asigura co­merţului şi industriei o stabilita­te relativă şi a preveni excesele speculaţiei ca şi sdruncinările la care aceste excese expun econo­mia ţării. Pentru reuşita acestui sistem — şi aci­stă originalitatea refor­mei monetare — stabilizarea, la noi, nu se sprijină pe ajutorul împrumuturilor străine, ci pe producţia naţională şi pe legă­tura firească şi indestructibilă dintre muncă şi capital. Convingerea generală ci că ţara — datorită operei d-lui Gheorghiu-Dej — se saltă din nou pe un val de prosperitate- Mircea Lifeeos UN ULTIM TERMEN DE 7 ZILE PERIRI­ PRESCHIMBAREA ACRU Sl VAUimOR AGERPRES. — La 30 August a c- Banca Naponelă a trimis Comisiei Ministeriale Pentru Redresarea Eco­nomică şi stabilizarea monetară o adresă în care arată că opera|iunea de Preschimbare a aurului si valute­lor deţinute de instituţii si particu­lari potrivit disposipunilor art. 1 ş­­3 din legea No. 281 dîn 1947, neutru cedarea aurului­ velutiior efective si a altor mijloace de plată străine a cerut un mare număr de salariaţi cu cunoşt­'nţe technici în această mate­ria ti,, ca­re Banca Naţională nu a pu­tut dispune în măsura în care nevoi­ Ie o cereau si în măsura în care ar fi etern­ să satisfacă publicul. Din această cauză o mare parte din deţinătorii de aur si valute nu vor putea să facă preschimbarea in termenul prevăzut de legea mai sus amintită mai cu seamă că se consta­tă o mare afluentă a publicului in rit­ma zi de preschimbare Pentru aceste considerente, Banca Na ională solicită să se acorde un ul­tim termen de 7 z­lei. Până la data de 6 Septembrie 1947 inclusiv, în care term­en publicul deţinător de aur valute efective şi alte mijloace de plata străine să poată efectua pres­chimbarea cerută de lege Dând urmare ®ceKt©i juste cereri a Băncii Naționale, Comisiunea Minis­­terială pentru Redresarea economică și stabizarea monetară a dat urmă­toa­rea deriziune: Comisiunea Ministerială pentru redresarea economică și stabilizarea monetară.­ Având în vedere adresa Băncii Na­ționale a României No. 103.275 din 30 August 1947, prin care arată că dat motive de ordin tehnic precum și datorită numărului mare de Per­soane ce se Prezintă la gniseele Băn­cii , ultima zi de preschimbare nu va putea preschimba aurul, valutele efe­ctive și alte mijloace de Plată străine până la data fixată de Le­gea No. 284 din 1947. DECIDE: ART. I. — Se jstoragă fem­emil prevăzut de art. I ti«« legea No. 284 din 1947 pentru «cedarea că­te Bancă Naţională a Ro­­mâniei, a aurului, valute­lor efective şi a altor mi­jlo­ace de plată străine, până la data de 6 Septem­brie 1947 inclusiv. Art- 2 — Prelungirea prevăzută de articolul precedent i sic unica Cons’îiu de liniştit extraordinar la Paris FARTS 30 (Radar).­­ D Paul Ra­msd­er primul sninistru francez a prez­dat Sâmbătă un consiliu ex­­traordinar de crib!n©t întrunit pentru a discuta problema economică «, ur­­mează să adreseTip Adunării Nadi­­nale sau MVR, un exhozeu în legăt­r­ă cu situaţia critică alimenta­ră a Franței­ INDUSTRIEI ŞI FIINŢEI Str. Sărindar, 15 Td 3.05.44 OL Dec 1252 II rector: MHIAlL t¥Vnrtfi Luni 1 Sept. 1947 CITIŢI şi răspândiţi TIMPUL M primeşte la administraţia rfarultd­­1 la toate agenţiile de publicitate, , Proprietar : „ARGUS“ S. L inscris sub Nr. 103 Trtfc. Uiov IŢI PUBLICITATEA Masive cantităţi de mărfuri aflate în vămi vor fi redate pieţii comerciale Cote speciale vor fi repartizate magazinelor generale. Vânzarea de produse coloniale in magazii®. După cum se ştie, forurile su­­peroare de r­esort lucrează în Continuare in cadrul măsurilor Pentru redresarea economică. Astfel, în afară de reforma mo­netară, a declarării aurului şi de­­vizelor, crearea magazineor gene­rale, introducerea punctelor în sectorul aprovizionărilor, etc., gu­vernul mai este preocupat şi de problema importului şi exportului de mărfuri în dorinţa de a veni cu noul uşurări pentru normaliza­rea vieţii noastre economice. AUTORIZAREA IMPOR­TURILOR BSN DISPUSE RSLUL PROPRIU Printre primele măsuri care au fost luate în această direcţie este STABILIREA NORMELOR DE In momentul de faţă foierile de resort lucrează la fixarea nor­melor după care să fie stabilite nou­le preţuri de vânzare. După ce s-au acordat înlesniri­le de vămuirea mărfurilor, pre­cum şi preţuri­ provizorii, Pen­tru ca firmele comerciale să poa­tă intra în posesia acestor produ­se, urmează ca negustorii să se prezinte la ministerul Industriei şi Comerţului, ca pe baza doc­u­mentelor ce le vor prezenta în care sunt trecute toate cheltuelile, ta­xele, să se stabilească preţurile de vânzare in comerţ. Această operaţie se va face du­pă ce mai întâiu forurile de re­sort vor ajunge la soluţii practice în măsură să satisfacă atât întâiu interesele statului, cât şi de cele ale economiei naţionale în gene­ral­ aceea privitoare la acordarea de noui autorizaţii din disponibilul propriu a unui important număr de firme comerciale. In acest fel, majoritatea măr­furilor sosite în ultima vreme din străinătate şi aflate în Vămi, au obţinut permisiunea de a intra în ţară spre a fi valorificate după­roun­e norme luate de factorii în drept.. Printre mărfurile vă­­vatuite se află importante cantităţi d© textile, colo­niale: cafea, cacao, cioco­lată, piper, etc., care fu­seseră trimise de mai multă vreme din Ameri­ca, Brazilia, Orient, etc. FIXARE A PREŢURILOR Este vorba anume ca actualele preţuri ale pa­rti cluselor abia vămuite să nu fie nici mai mici, nici mai mari decât ale măr­furilor aflate în momen­tul de faţă pe piaţă. Este o operaţie destul de difici­lă, astfel că rezolvarea ei com­portă o atentă­­ exrrhinare. Lucrările fiind destul de inain­tate, se speră Ca să se ia hotă­rări definitive PESTE 2—3 ZIl­E când aceste mărfuri Vor putea fi puse în vânzare pe piaţă. Or, Prin punere® în vânzare a r­ouii stocuri de produse textile şi Coloniale, piaţa comercială va fi aprovizionată­­ cu noui produse care până acum lipeau sau se aflau in Cantităţi destul de re­duse. 30% BIN MĂRFURI DE­STIMATE MAGAZINE­LOR GENERALE In 'Cadrul aceloraşi măguri, s'a mai hotărât ca o Cotă de CjrCa 25—30 la sută din mârfurile im­portate să fie Puse la dispoziţia S­ubsecreta­ri­atul­ui de Stat al A­­provizionării care va creta stocu­rile necesare de mărfuri pentru a­provizionarea magazinelor genera­le Care Urmează să ia fiinţă la în­ceputul lunii Octombrie. Preţurile tuturor acestor produ­se vor fi desigur numai cele ofi­ciale, în felul acesta dându-se po­sibilitate masselor Consumatoare cu venituri plafonate să se aprovi­zioneze cu produsele de care au nevoie. Este interesant de arătat şi faptul, printre altele, că aproape toţi impor­tatorii se arată foarte satisfăcuţi de măsura luată, ei putând să pună la dispo­iţie mărfuri, la preţ oficial. Astfel, in scurtă vreme, P'aţa «» mercială va primi — afară de mărfu­rile interne — nori stocuri de pro­­dus® ca*1® până acum zăceau In vamă riscând să fie supuse stricâciunji sau să fie retrimise fn ţările de origină. După cum Se vede măsurile pentru normalizarea vieţii economice mint in continuare, căutându-se să se pună ordine și disciplină în toate sectoare­le vieții economice, pentru a se ușura viața maselor muncitoare.­ ­ p. d. — in lila. paff. Cunt se transformă implct zilele directe îai lei stabilizați I ­V. V 'S^"S\ ....•ifi* * *.. 4 PAGINI 5 LEI Săptămâna Financiară de FIDUS — Cooperarea în sprijinul stabilizării. Reforma monetara in 1929 si 1947. Marile magazine ale Statului. Aprovizionarea Capitalei. Bursa. —* Dacă re­for­ma monetară iniţiată di forurile conductoare întâmpină în aplicarea ei pe teren unele piedici fi­reşti inerente oricărui început, acest fapt nu se datoreşte câtuşi de pufin u­­nor defecţiuni in concepţie, c/ carenţe­lor economice de dută mai veche instau­rate in gospodăria noastră naţională ca nişte •­obiceiuri ale pământului.,‘ Deaceea' oricât de ingenioasă nu fi marea reformă financiară in curs de aplicare, ea nu poate da rezultate maxime_ decât pararel cu punerea in practică a unorr /reforme' mai măr­turite ce-i drept- dar ie-o important vitală pentru redresarea noastră îndeo­sebi în domeniul aprovizionării. Se plâng unii furnizori rurali_ că nu pot aduce alimentele la pr­aş deoarece transportul e — la actualele tarife — foarte costisitor. Dar nu a sosit oare vremea ca acest sistem primitiv de a­La baza reformei monetare actuale stă nu numai o concepţie economică, ci şi una socială. E ceea ce deosebeşte actuala stabilizare de aceea din 1929, care n’a avut in vedere interesele largi ale păturilor muncitoare, ci a urmărit în primul rând o consolidare a deţină­torilor de latifundii şi de mari capita­luri, fără a ridica însă standardul de viaţă al celor mulţi. Prisosul de atunci nu a fost câtuşi de puţin canalizat în scopul uşurării traiului celor mulţi, deşi după cum a arătat d. ministru Gheorghiu-Dej în expunerea făcută la radio, „România se numără printre ţă­­riiie învingătoare cu economia sa com­pletată, cu industria extractivă şi trans­­formatoare din Ardeal şi Banat şi cu o producţie agricolă mai ridicată. Această Românie invingatoarre şi-a căutat peste hotare consolidarea, con­tractând Împrumuturi de peste 1 mili­arde 500.000.000 iei în condiţiuni de­stul de oneroase, pentru a putea ieşi din impasul inflaţiei şi al crizei gene­­ral­e te­­mţite îndeosebi de mastere con­tribuabile. E interesant de reamintit că stabili­zarea din 1929 s’a bazat pe împru­muturi in dolari, franci francezi şi lire, însumând peste 17.000.000.000 lei provizionare­a Capitalei prin mii de oamenii cari călătorind cu trenul sau cu căruţele. Ioi pierd timpul şi banii să înceteze, înlocuit fiind de o iniţiativă cooperativistd' m­aiffapie mfaowlyn­ owd mfawowiya Con paralizarea este astăzi, mai ales in domeniul alimentării, o necesitate de primul ordin şi ea trebuie să se sprijine pe iniţiativa, munca şi capita­lurile particulare, care în felul acesta ar putea contribui în mare măsură la normali­zarea străduită de reforma mo­netară. Ca şi cu ţările nordice- ideia de co­operaţie trebuie să capete şi la noi un interes oficial şi naţional şi să determi­ne o strângere a rândurilor, evitând i­­rosirea atâta de mare făcută în trecut la timpul Şi cu puterea noastră de muncă, iar această înfeudare a avut între altele la bază concesiunea monopolului chi­briturilor către faimosul trust suedez Kreuger, care preluase din împrumutul de stabilizare de atunci, obligaţiuni în valoare de 30.000.000 dolari, cari re­prezentau peste 5.000.OOO.OOO lei la curisul din acea vreme. Plata în străinătate a angajamen­telor preluate de Stat pe baza „pla--. nului de stabilizare” din 1929, s’a sol­dat pentru Banca Naţională asediată de cereri de valută forte cu o imensă pierdere a stocului de devize, pier­dere care s’a urcat la o contravaloare de peste 3 miliarde lei. Stabilizarea dir­e9co­­r­ r­darea marilor interese financiare nu a adus nici o înlesnire păturilor mun­citoare, ca şi ţării în general care în anii următori s’a trezit în plină criză economică. Deaceea, încrederea pe care o avem în actuală reformă economică e justi­ficată în primul rând şi pe faptul ca nu se reazemă pe artificiale aju­toare auxiliare, ci numai pe propriile noastre puteri, pe capacitatea noastră de muncă şi pe voinţă fermă de­ a nu sdnmcina o experienţă câştigată cu atâtea sacrificii. „ Marile magazine ale Statului In prima decadă a lunei Sep­tembrie, două vor fi evenimen­tele principale în viaţa economi­că a ţării : crearea marilor ma­gazine ale Statului şi declararea stocurilor de mărfuri­ Despre marile magazine ale Statului este inutit să insistăm, s’a mai vorbit în coloanele ace­stei gazete de rolul mare pe care îl vor juca în viitoarea organi­zare economică şi* activitatea lor cuprinzând toate ramurile comerciale şi industriale vor fi bine simţite de cei încadraţi în contractele colective. In ceia ce priveşte declararea stocurilor de mărfuri, acestea vor infuenţa în mod hotărât piaţa comercială. Apariţia multiplelor mărfuri cari au circulat până acum la „negru" şi cari au fost continuu speciate, va determina o efti­­nare a lor şi un surplus de veni­turi în finanţele ţării. Prin declararea acestor stocuri, Statul va putea descoperi foarte multe din industrii, în care amua­lulţi interesaţi căutau cele mai bune mijloace de eludarea tutu­ror legilor, numai pentru îmbo­găţirea propriului lor patri­moniu. Aprovizionarea Capit­­atei. Două au fost preocupările disc­ic­ide ale şedinţei compiunei inte­rimare a primăriei Municipiului Bucureş­t: stabilirea nouilor taxe şi impozite comunale şi proble­ma apron­sionării populaţiei, pentru cea din urmă chestiune, de generat Victor Dombrawski Coiîţinutare în pag. 4 a Reforma monetarii , în 1929 ş* 1947 '■r.* APROVIZIONAREA CAPITALEI §1 TRANSPORTURILE PE C. F. R. Consutatom cu­ bucurie Că una după alta, măsurile şi vechiurile ce se iau de autorităţile competente pentru asigurarea stabilizării mone­tare şi a preţurilor,­­ converg toate spre isbăndă deplină. Si, de astă dată, mai mult ca ori­când, credem în această izbândă,­­ pentru că avem­i satisfacţia de a con­stata că cei chemaţi să îndrepte unele lipsuri şi greutăţi neprevăzute ivite după stabilizare, se grăbesc să cerceteze cauzele lor adevărate şi cu­­noscându-le, caută să le înlăture. Iată de pildă, cazul caracteristic al greutăţilor şi lipsurilor survenite după decretarea stabilizării, în pro­blema aprovizionării Capitalei cu a­­limente. Aceste greutăţi şi lipsuri, prelun­­gindu-se nu timp■ ar fi putut fi fa­tale efortului general pentru menţi­nerea stabilizării, prin faptul că oferta era mică în raport cu cererea de alimentare strict indispensabilă — untdelemn, untură, brânzeturi, ouă etc. — ar fi putut încuraja pe cei ce la un moment da­t ar fi isbu­­tit să dispună de o candiaie de numerar, să ofere, preţuri superioare celor maximale, pentru a şi le pro­cura. De astă dată, primejdia a fost în­lăturată. S'a cercetat de cei în drept, sub­stratul greutăţilor şi lipsurilor in­tervenite la aprovizionarea Capita­lei. S'a constatat că singutra vină o poartă tarifele excesive de transport pe C. F. R. fixate după stabilizare, dispunându-se­­reducerea masivă a acestor taxe, pentru transporturile de măfuri, în special alimentare. Măsura e excelentă şi ea va pune capăt ta prin minune, unei si­tuaţi­­uni, care putea să aibă efecte ne­bă­nuite. Din cauza scumpe­i taxelor de trans­port, preţul alimentelor, cari trebuiau a­­duse de la locuri,e unde p.­.sosesc, la marele centre de consumaţie, care e Capitala, — se ridica enorm, de­păşind cifrele maximale la cari erau obligaţi să vândă negustorii. In aceste condiţii comercianţii fi­ind ameninţaţii de a pierde benefi­ciul legal s'au abţinut de la anumite achiziţii, mărginindu-se numai la aprovizionarea Capitalei cu câteva zarzavaturi şi fructe, pe cari şi­ le puteau procura la mici distanţe in împrejurimile Capitalei. Revenindu-se acum asupra taxelor prea mari de transport, problema se rezolvă de la sine. Suntem siguri că in foarte puţine file Capitala va fi aprovizionată normal la preţurile oficiale, ceia­re in definitiv, se şi urmăreşte, asigu­râ­ndu-se astfel isbonda neştirbită a stabilizării monetare­­. Mai subzistă totuşi Încă o greuta­te­ care trebuie înlăturată, deşi unora, la prima analiză, s‘ar părea că nu, prezintă prea mare imp°rtanţă. Este vorba, (Je tariful de călători pe C. F- R. E neapărat necesar să se reducă simţitor şi ‘arifeie la transporturile de persoane pe­ C. F. R. — ori puţ’» pentru cine de CI. lî a şi a II-a în scopul de a se da o deslegare complec­tă problemei aprovizionării cen’reîor mari de con­sumaţie. Intrade­văr, pentru achiziţionară* umor alimente sau mărfuri strict în­­d’spetisable consumului populaţiei, nu e «de-ajuns ca marfa să călătorea­scă eftin. E nevoîe, tot aşa de mult, ca cel ce s« Îndeletnicesc cu această aprovi­­zionare, să se poată transporta eftin, ca să caute mărfuri respective în lo­­cuiile unde prîs°sesc. să le angajeze în timp util, să le însoţească cu tre­­nul, ei sau prepuşii lor, — cu 31*0 cuvinte să nu coste prea mul tran,­sportul lor de la un loc la altul până o găsec, — o angajează sau atunci când o aduc acolo unde trebuie^­­, Tarifel­e de transport pentru călă­tor, fiind prea urcate , este deja sin® Înţeles, că şi ele grevează preţul mărfii, uneori până la punctul fie a prohibi aducerea ei în capitală sau alte centre de consumaţie. Negustorul neavând o convenienţă minimă, renunţă la min iubea lui celal­­ce trebuie evitat cu ,ori­ce preţ. De altfel chiar dacă instituţia căi­lor ferate ar încerca unei® deficite Pe urma reducerii tarifelor la măr­­furi şi călători, aceste pagube ar fi larg compensate, in folosul Stabilul, prin reuşita deplină a stabilizării pieţelor, ţel infinit superior — pe lân­gă veniturile considerabile ce ar rezulta pentru fisc, din viteza de cir­culaţie a mărfuriion şl multiplicarea •hpu-acţiunilor. Dar nici calea ferată nu poate fi păgubită prin reducerea tarifelor,pen­tru că In urej un caz ea nu ar putea realiza beneficii, din transporturi scumpe, dar limitate la câteva, ton© de mărfuri sau la câţiva călăt°rî aşa curo a fost în realitate cazul, în ul­timele zile, când din unele trenuri, coborau unul sau doi călători iar va­­goarele de tagale şi de mărfuri, cir­­culau goale. L­Suntem încredinţaţi că în cel mai scurt timp se va da o soluţie rezona­bilă şi problemei transportului de călători, în acelaş interes superior al deplinei i abânzi, de care trebuie să fie încorona­tă stabilizarea monetară, splendida iniţiativă a ministrului nostru de industrie şi comerţ.­ ­« Rstîtu Legea ratificării tratatului de pace a apărut în Monitorul Oficial In Monitorul Oficial de ori 30 August 1947 a apă­rut legea 304 pentru ra­tificarea Tratatului de pa­ce intre România şi pute­rile Aliate şi Asociate, le­ge votată de Adunarea Deputaţilor in ziua de 23 August 1947. Totodată Monitorul O­­ficial publică textul Tra­tatului de pace în limbi­le: română, rusă, engleză și franceză. Sumele provenite din preschimbarea valutelor şi manetelor în lei stabilizaţi nu vor fi supuse nici unui impozit şi nici urmărire pentru culpe penale Comisiunea ministerială pentru Re­dresarea Monetară a luat în discuţie problema obligativităţii întreprinderi­lor comerciale şi industriale de a în­scrie la registre, sumele provenite din preschimbarea valutelor şi a monete­­lor în lei stabilizau, conform deciziei de stabilizare monetară.­­ Comisiunea a hotărît că trebuesc în­scrise în registre toate sumele rezultate din preschimbare, precizându-se în a­­celaşi timp că sumele acestea nu vor fi supuse nici unui impozit, taxe sau urmărite pentru culpe penale. De asemenea a stabilit ca , Ministe­rul de Finanţe colaborând cu Ministe­rul Industriei şi Comerţului să ia mă­surile de rigoare, pentru ca industriaşii şi comercianţii, să ţină registre reale şi la zi. In felul acesta se va lichida siste­mul din trecut al registrelor duble şi a evidenţelor ţinute la negru. Exportul de cafea al Braziliei In Cursul primului trimestru 1847, Brazilia a exportat 6400000 sa­ci de Cafea faţă de 7.600.000 in act­aş perioadă a anului prece­­den.­ Importul de Cafea în Statele Unite s scăzut dela 5.800.000 saci, in primul se­mestru 1946, la 3 an­. 9GOCCO .saci De$i, în acelaş interval, exper­tul de cafea spre Europa e in cre­ștere dela 1.200.000 la 1.800.000 saci, — această creștere nu com­pensează scăderile mai su­s ară­tate.

Next