Argus, decembrie 1947 (Anul 37, nr. 10311-10330)
1947-12-01 / nr. 10311
REFORMA JUSTIŢIEI Continuarea dîn pag. la toate încercările de a convinge massa mare » magistraţi de justeţea poH«pel nq^stre in tomba tex»,, Speculei totuşi noi nu am parvenit să t®gron’are nici Pină'n ceasul de faţâ, magistratura nor,. s ra în lupţi împotriva speculei Care este expVcaţiunea acestei permanente nepotriviri intre activitatea unei mari porţi din magistratură, a unei bune părţi din aparatul judecătoresc, şi tendinţele constructive ale guvernului? Deodată magistraţii noştri au devenit blânzi şi miloşi. A început sări doară inima când trebue să condamne un speculant, au început să găsească explicaţii cnd este vorba de sapbtori și au început să găsească un paragraf de lege, prin care să absolve pe un moşier, încă râvnitor la pământul expropriat. Ce s'a întâmplat? S'a spus: corupţia Eu n'am să pun accentul pe corupţie. S'a schimbat intradevăr ceva. Ce anume? S'a schimbat caracterul social al massei infractorilor. Judecătorii erau foarte aspri atunci când trebuiau să judece şi să condamne un monetor, un ţăran, un om nevoiaş. Aceştia erau oameni nu din categoria socială din care făceau ei parte sau de care cei mai mulţi se simţeau aproape, nu din categoria socială în spiritul căreia au fost creiaţi şi crescuţi. Puteau, între omul împricinat , judecător, să ridice un zid. Dar massa infractorilor de astăzi— moşieri, speculanţi, sabotori — aceasta este massa cu care foarte mulţi magistraţi sunt legaţi organic. Este categoria socială din care foarte ASESORII Prin prezenţa asesorilor populari, am introdus în adevăr elementul democrat în justiţia noastră. Dela divanul boerilor veniţi, de la divanul domnesc, de la boerii cu barbă chemaţi să împartă dreptatea, dar mai ales să-şi facă lor dreptate şi până la muncitorii şi ţăranii muncitori cari vor funcţiona ca judecători, ce distanţă mare am parcurs ! Este distanţa între Împilare şi întuneric, spre Albe Bâte şi spre adevărată dreptate. Poporul român a mers înainte. El îşi dă azi forme de viaţă care în adevăr să asigure nu numai drepturile şi libertăţile, dar şi viitorul lui. Căci unul din atributele nouilor instanţe populare este de a veghea şi de a apăra democraţia noastră, drepturile şi libertăţile populare. Azi în competenţa tribunalelor populare şi a curţilor criminale, vine apărarea democraţiei, luarea de măsuri, sancţionarea celor cari, pe căi ocolite pe calea complotului sau a încercării de răsvrăfire, vor căuta să atingă fundamentul democraţiei noastre. Procesele politice, procesele împotriva semnăturilor de vrajbă, vor fi date în competenţa tribunalelor populare şi a Curţilor criminale şi suntem siguri că elementul popular la tribunalele populare şi la curţile criminale va şti să garanteze şi să asigure democraţia noastră. DESPRE INAMOVIBILITATE inamovibilitatea a fost o formulă irecrifa fi falsă dar cu'tivată în scopuri bîne de.imitate S'a spus: Jud 1^ că tor iij este inamovibil pentru că. vrem *5 fie Tulene iflicit a« ruterea executivă. Este un neadevăr sfruntat In r°gimu] de clasă pe c*r® La cunoscut poporul romăn înainte și după 1865, rutere» judecătorească a fost permanent la dispoziţia puterii executive, adică la dispoziţia oamenilor din fluvorn reprezentind Păturile posedante. N'a existat independenta magistraturii sub nici o formă. S'a afirmat însă și s'a cultivat această formulă, pntru a face să se creadă de ci pe masse că intr'adevăr justiţia, car« in realitate servea Intensele moşierimii şi ale burgheziei, că aceast& justiţie este neatârnată, nu depinde de nimeni. Şi care este corectivul pe car® l-am adus noi? Nu făcând Pe Judecător să depindă de puterea executivă dar l-am făcut efectiv, am făcut pe asesorul popular. Pe judecătorul popular El va avea răspundere şi în faţa legilor ţării cT°sigur dar şi pe faţa mai mulţi dintre ei fac parte, de care se simt apropiaţi prin mentalitate şi stare socială, ale cărei interese — conştienţi sau inconştienţi — încă le servesc, lată adevărata explicaţie a blândeţii, altfel greu de explicat, a blândeţei multora dintre magistraţii noştri SCHIMBAREA SISTEMULUI în aceasta situaţie, pentru a asigura drumul democraţiei noastre populare, pentru, a consolida căştigurile massei populare şi mai mult pentru a deschide drum larg in viitor reghiului de astăzi, reforma justitiri se impunea in mod deos*bit. reforma — din iniţiativa Pn-I’dului Comunist Român. — a venit. Reforma '.justiţie^ nu. înseamnă numai schimbarea oamenilor si si schimbarea sistemului. Prezenta asesorilor populari schimbă sistemul iar nu numai oamenii. Intr adevăr, asesorii populari aduc pe scaunul judecătoresc conştiinţa lor de clasă, lumina, minţii lor, dar mai aduc ceva : interesele oamenilor muncitori, ale oamenilor truditori, ale celor care luptă şi muncescent îu îmbunătăţirea vieţii lor, dar şi pentru apărarea şi consolidarea drepturilor şi libertăţilor democrate. Asesorii populari aduc in justiţie sprijinul mastelor cari i-au trimis acolo. Ei reprezintă intr'adevăr massele populare reprezintă imensa majoritate a poporului român. POPULARI citorilor şi ţăranilor care l-au al°s şi l-au trimes să fie judecător. Noi aducem un principiu înoitor într-adevăr, dar pe o bază largă democratică, făcând din judecător reprezentantul ales al muncitorilor şi ţarăunimii muncitoare. Un alt aspect al problem© este c©l constituţional. Aşa cum este formulat articolul din actul constituţional din 30 August 1944, problema asigură inamovibilitatea sau a suspenda această inamovibilitate, d©vine un atribut al Put©ril legiuitoare şi obiectul unei Pgt orbi nare. Beac©ia cred că cei care vor să invoce textul constituţional sau pr^vC- d©rjte constituţionale în sprijinul inamovibilităţii nu au teraei juridic NUMAI UN ÎNCEPUT levoli de refcmă judecătorească într’ad -vâr sihimbă fundamenta] justiţia noastră Această refomă este în.-A numai un început rentru că noi vom tinde, tretue să tindem la stabilirea principiului alegriior pentu intr-nea magistratură. Este un început această reformă, dar un ‘netput care ne dă dreptul s’* vorbim chiar de astăzi de o nouă justiţie în ţara •(■mit,cască. O justiţie rusă f indem rut masseior populare nu numai prin faptul că am ramificat in mod masiv aparatul judecătoresc, în mediul rural, nu numai pentru ci am lărgit conponenţa instanţelor delitate, nu numai pentu că am introdus elermentul popular, dar pettru că spiritul acestei reforme spiritul acestei justiţii, este un spirit nu inspirat din democraţia noastră populară. Vo- fi desigur greutăţi în aplicarea reformei. Ateste greutăţi însă vor fi învinse cu concursul masse’or popualre care văd în această reformă rea’.tz,rea unei că;;ui,-ţi, de mult simtUe, a. etia de a da poporului român o justiţie aşa tum o cer vremurile noui şi cum cer interesele democraţiei noastre repu’aree Revizuirea întregului inventar mecanic al R.E.A.Z.LM.-«îui P* c'*rsul acestei ierni r.e.A.Z lM-ul va organiza o campanie de reparaţii si revizuirea intregidui său inventar mecanic Reparaţiile grele vor fi «g-cutate la nouă mari afiliere regionale instalat« la Ciorobârl» Ilfov Călăraş, Cra nv», Cluj. Codlea Braşov Arad Timişoara, Ninov Teleorman şi Gala. Programul r*Paraţilor este eşalonat după necesi tăţi astfel Ca tractoarele şi celelalte m» sunt necesare campanii de primăvară s* fie complect revizuite până la Însppu-’U acestei campanii.Deasemeni re AZIM-ul organizează in această iarnă 0 serie de curs'«* de perfecţionare pentru conducătorii unitâţilor sale de exploatare, precum si scol* de calficare de diferite specialităţi agricol® pentru personalul întrebuințat în acest® exploatări. Spectacolele Zilei TEATRE NATIONAL SF. SAVA: mat: Nunta din Perugia; seria- Gsfiţele. OPERA ROMANA- mat: Bărbierul dan Sevilla; seara: Lakmé, STUDIO: mat: Inspectorul de prniţi; seara: Nopţile! mâniei. C.G.M (Teatrul Lipscani): Cântecul rame?!. aLHAMBRA: ora 7:30: Bayadera_ M PILOTTI George și Margaret COLORADO: Sclavul înebunit. NATIONAL (Sala Comedia): Chestiunea rusă MOGADOR: Cucurigu boieri măr! NOSTRU, ora 16,30. Măldare de bani, ora 8. Banchet în familie MUNICIPAL- Nu se știe niciodată. ATLANTIC: Coadă la... Stroe. ODEON: Im! amintesc de mama MIC: Veste bună VICTORIEI: ultima noutate. SAVOY: Farmecul unui vals ARMATEI: Toulon, ATENEULUI: Coloniale și delicatese. TEATRU DE MARIONETE „Ţăndărică" (sala Cinema Gioconda). MUNCITORESC C F.R.: Coliba lui Moş Toma 'INimA'S^SRAFF. MIC: Liliacul RITZ: Amiralul Nahimov EFORIA: Vis de glorie_ ‘ ORFEU: O viaţă pierdută. SCAIA- Aficerea Korlick. „ REGAL: D'monU zori.'.or TIVOLI. Clubul Aristocraţilor cu Viviane Romance, LUXOR: Idolul prăbuşit (Le visiteur) GIOCONDA: Liliasa MIGNON (Câmpineeni 5—7): Djünger EXCELSIOR: Dillinger TRIANON: împuşcături în noapte. SELECT'- Al sântele,, văl CENTRAL: Intrigile lor ED PALAS: Fiul Mexicului VICTORIA: Mascatul din Santa FA CASANDRA: Madona cu două feţe FEMINA: Stan şi Bran in ghiaret? ÎOziel. NISSA: Urmăriţi de Gestapo. ARTA: Carmen CORSO: Suez şi Corso Cabaret Giovani. CARTIERE »• X AIDA: Lacrimi de ţigancă AMERICAN: Am 17 ani. ALIANŢA: Femeia cu 4 fete COTROCENI: Totul pentru« 0 Naice. DIANA: Grapante ucigatoare cu ARGUS LAMURIRI Răspunsuri la întrebările puse de cititorii noștri INGINER D- S. I. Ce chMe urmează să plătească un chiriaș lucrător ceasorîtic^, care are un con*tract încheiat la 15 Iunie 1945 cu o chirie contractuală de lei 3.600.000 în 1947/8-Imobîhll nu a esistat în 1938, niei alte blocu ii cu garrsonieî'e-Valoarea locală încă nu este fixată pefltru imobil. Contractul se referă la garsonieră, cu calorifer și bae-R. Chiria din 1938 plus 100% pentru o garsonieră similară. C. V. M. I: In 1938 am plă^t bă 24 mii pentru 2 camere §j una prăvălie în care am ateilor de tinichîgerie. In ce articol mă încadrez şi ce ch'^e am de plătit ? R: Vă încadrati in art. 7 şi veţi plăti lei 48.000 pe an. I: Subchiriaşul care e vânător ambulant plătea 6000 lei în 1942 In ce articol se încadrează şi ce chirie trebue să plătească? R: Se încadreazăă in art. 0 al. c şi s-a plăti lei 12 000 A. NY I: Am intrat în locuînţă în 1940 cu lei 35.000 pe an. Sunt tiber profesionist; fiind evreu chiria a fost majorată pe baza legiuirilor rasiale. Ce chirie urmează să plătesc acum ? R: Trebue să plătiţi 0 chirie de lei 29.780 pe an. ABONAT I. I: Sunt chiriaşul unui local de prăvălie în care am sub* închiriat 2 raioane. Se aplică şi in cazul meu dispoziţie din legea chirilor privitor la oblgafiile subchiriaşilor de a plăti o cotă de chirie proprietarului ? R: Aceste dispozitiuni vi se aplică Si dv. întrucât legea vorbeşte de subînchiriere ori* care ar fi obiectul lor. A. H. BUCUREȘTI I: Sunt cetățean fără pro*fesie şi am un contract de închiriere de 26 Octombrie 1940 cu o chirie anuală Ide lei 3 .500. Ce chirie trebue să plătesc ? R: Trebue să platy* ria dîn 1938 plus 100%. HERMAN BUCUREȘTI I: Am subînchiriat înainte de stabilizare un magazin primind chiria anticipat pe 2 ani. Vă rog a mă lămuri dacă şi subchiriaşîi trebue să plătească impozitele de 60°/o şi 27°/o în contul proprietarului ? R: Ministerul de Finanţe a dat un comunicat prin care cere să s© depună numit 27%. . FUNCŢIONAR COMBIMAT I: Ce impozîte trebue să plătesc ca funcţionar particular comprimat, avinci o cameră mobilată la chiriaşul principal din Aprilie 1947 şi care plăteşte proprietarului 25% din chirie? R: Trebue să p'ătîrî 278/« asupra părţii eţ® Primeşte] proprietarul. S. G. I. 1) Am un contract de închiriere dinainte de 1940 și| plăteau o chirie, de 14.400 anu&l. Sunt liber profesionist. j In care categorie intru s* căt r trebue să plătesc? ^ 2) Ultimul contract pe care îl am adică 15 'August crt. estei de lei 1.200 000. Cum se calculează chiri®? R: 1) Art. 6 al. b din legea chiriilor. 2) 1 Ia 50 lei vechi. F. H. P. I: Conform dispoziţiunilor Ministerului Industriei şi Comarţului, costul meselor la cantine se vor plăti în întregime de salariaţi. Rog precizatî decă şi regia cantinelor Va fi calculată în costul meselor ? 2) Fabrica noastră, avânldj pe lângă can fir fi un atelier de pantofarie şi o frizerie cari deservesc salariaţîî noştri, cu preţuri reduse, suportă diferenţele de preţuri cât şi regia acestora. Este legal ca «► Pestiri» întrebări urgente, abonaţii se pot adresa redactorulu nostru Juridic d-lui av. M. H. Barry, seara între 7—8, tel. 3.05.18. D dr Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri a primit in audienţă Sâmbătă, 29 Noembrie a c., pe domnii colonel D. Mayer, reprezentantul Crucei Roşii de la Geneva. Delegaţia facultăţii de Medicină din Timişoara, compusă din: Prof. dr. Blatt, prof. dr. Iagnov şi prof. dr. Aslan, împreună cu d. ministruroitec. Audiență de prezentare a nouei conduceri a Uniunii Populare Maghiare compusă din: *Cicso Alixandru, Bannor Iadislau, Inhaci, Tajos, Vass Marton, Kuckó Gyárfás, Csiko Nándor, Csakay Bria, J-na Revi Ylova, I. P. 15. S.listinia i Mitropoliul Moldovei. Aseară a avut loc lot spl.ui ren. trăi al Atee.. Generale a Micilor Acţionari dîn România dîn calea victorieî 50, adunarea comitetului central al Asociaţiei, la care ău participat o numeroasă a^stenţâ S’au discutat chestiuni prh-î;id interesele micilor acţionari urmând a se înainta memorii guvernului şi Băncii Naţionale. D. Jeffn Paul B°ncoWr fostul reprezentant poetic al Franţei, în România, părăseşte ţara fiind rechemat. Până la numirea unui nou titular Legaţia din Bucureşti, va fi giratăde d. Christian Anhoyneau cu titlul de însărcinat de afaceri^ Asociaţia română pentru strângerea legăturilor de prietenie cu Cehoslovacia ARCES, organizează cursuri serale gratuite de lmba cehă înscrierile se fac zilnic la sediul ARCES secretariat din SU Carigrile 1 b's etaj III telefon 2 04.44 interior 64 Intrie orele 8—13 Potrîva uneî decizii a Ministerului Muncii pe ziuă de 8 Decembrie se vor Pune în circulaţie nofie ţîmbre I. O . V. R. Adunarea Deputaţilor a hsat er! vacanţă până Marţi 9 Decembrie a. c Tn congîllul de administraţie al «! A. ..Matadori' au fost aleşi dni: Vi^tp- Anca, preşedinte; Carol EnesCu a îministrator delegat şi I. Mănciuiescu administrator 1 In perioada dela 7 Xi.-30.XI. fi. e. Direcţiunea Ginerala P. T. T. din Ministerul Comunicaţiilor a instalat centrale telegrafice în oraşele mari din ţară după cum urmează: la Braşov centrala cu 30 numere,-a Sibiu centrala cu 15 numere ifi Timişoara centrala cu 15 numere şi este în curs de înstâlâre una cu 30 numere, ia cluj centrala c» fd numere ia Bacău centrala cu 15 nu* mere, Iar la lăşi centrală este în curs de montare. D nil; nn* D fost cooptaţi în ţi« a!, S.A. Uzin»,toa« şerbu şl I Semo a° ‘ui fle admte'stea. Sietalurgi.oe ^ După informaţii culese dîn d’ ferit® regiiuni campania de însămânţări se apropie de sfârşit. In cursul acestei săptămâni s’au mai inregistrat cifre importante la suprafeţele însămânţate, procentul de 94% înregistrat săptămâna trecută a sporit la 96%. Vom reveni Marţi cu cifre exact®Un Burner de 100 întreprinderi din Iugoslavia au îndeplinit planul anual de producţie până la data de 29 Noembrie şi au început să livreze producţia prevăzută în planul pentru anul 1948. In numărul viitor al ziarului nostru vom publica instrucţiunile ministerului industriei şi comerţului asupra modului cum se face transportul alimentelor. DESCHIDERI DE CREDITE La secția de Notariat trib Ilfov »a fost transcrisa următoaele acte: Banca Ardeleană S. A a acordat majorări de crudite la următorii: — „MINOGEN” S.A.R, cu sediul în București B dul Domniţel No. 3 etaj III, majorat creditul dela 3.272.435 la te 4.972.435 n.ctsari pentru: plata salariilor, economat, materiale, cheltueli, impozite, transport — INTELBALCAN“ S.A.R. —, Import-Export, din str. Brezoan 4. majorarea craditului dela 720.000 la lei 10,720 000, necesari pentru garantarea unei scrisori de garanția către Aduiția comercială M A T — Banca de Credi Român S. A a acordat S. A. ..STEAUA ROMANA" pentru industria petroleului, din B-dul Carol No 17, deschiderea unui credit în cont curent de lei 259.000.000, necesari pentru plata salariilor, materiale diferite taxe fisele și vamale, etc. I_a oficiul registrului comerțului au fost înscrise următoarele firme • SOCIAT.E — ..SYNAROM“ — Mircea N'Cohenă, Vladimir I. Largu, soc. în nume colectiv, cu sediul în Bm* curest-' sir Principatele Unite rr. lS,V—3b, laborator de parfumerie, articole cosmetice, de toaletă, de hyginvă şi chimice, fabricarea şi comercializarea 1er, reprezentant, în aceste branşe, în articole de muntie Solingen, uleiuri volatile esentime şi sintetice, esenţe alimentare import şi export în aceste, branşe. Capital lei bOO.mp INDIVIDUALE -- IOAN A. OGREZEANTI, cu sedid în comuna Vidra (Ilfov), măcelărie, coloniale, cârciumă cu tot felul -le băuturi spirtoase. — ..L.„ BRUTARIa CU PAINE BUNA“ — Elena M. pendelică, din București Calea Rahovei Nr. 33a, brutărie. — ..Ld BROTACEI" — Alexandru pm Dumitrescu, din corn,, suburb. Bă era sa str. Regina Mark Nr. 1, bodegă şi restaurant. DELA TEAM NATIONAL Deschiderea stagiune: la Teatr-jj M° dern la cea de a patra sală a Teatrului Naţional (Teatrul Modern) va avea Joc Vineri 5 Decembrie când se va rs. prezenta în premieră DOMNIŞOARA de Jaques Duval In directia de scenă a dM Mony Ghelerter vor juca d-nii: v Valentineanu, Ionel Ţăranu (în reprezentaţie) şi Aurel Munteanu şi dnele Eliza Petrăchescu Şi Mimi Enăceanu (în reprezentaţie) Flesa va prilejui dejjutul a două elemente tinere: d soara Carina Rex şi u Mihail Berechet Decoruri d Traia« Corbescu Femeia împătărtnică la Teatrul Sfântul Sava Miercuri 10 Dec se va reprezenta în premieră Femeia indurătnică de Shakespeara la Teatrul Sf Sava. Spectacolul va prilejui una din cele r mai fastuoase montări ale Teatrului Naţional în direcţia de scenă a d-lui Fernando de Cruccietti vor juca d-nele Elvira Codeanu Tanţi Econom« Tanţi Soviani. Elena Sereda şi domnii: Nifey Atanasiu, I Anastas'ad Al Finţi Al Marius Al G’ugariu. M Gngulescu E Stoiceanu N Berceanu. P. Rroian N Me’cu, c. Morţun I Henter Al Ciprian, g Gumă. I Focşa M. F«ri» şi dl lanculescu, Decoruile se semnează d-na Elena Pătrăşcanu şi Brătăşeanu Execuţia costumelor d-na Floriga Scârţan. X»-»*-*-*■* ♦ *«♦♦♦«< ♦ ♦ ♦ » - Noul numiri In diplomatic Consiliul de miniştri, a semnat in lipsa din ţară a Suveranului, decretele privindurmatoarele numiri în diplomaţie: D. Petru Năvodaru se numeşte consilier de legaţie ch I, în cadrele Ministerului Afacerilor Străine, la legaţia României din Oslo. D. Avram Valeriu se numeşte conc Hier de legaţie el. IL Charap Eugen se a.itmeâî $*».* Prin alt decret Se printeşte demisia din diplomaţie a d-lui Sergiu Dimitriu fost ministru al României la Buenos Aires, precum şi demisia d-lui Constantin, Zănescu din funcţiunea de secretar general al Ministerului de Externe. Decretele. Sunt date cu titlu provizor, ele urmând a fi supuse aprobării ulterioare a Suveranul. Decretele a« apăr’uit * ‘ ». 29 NOEMBRIE 1947 Vânzări — Cumpărări43711 — Stalsky Iosif a vândut Heim Bercoviei, apartament str. Belari 3, cu lei 2 600 000 43710 — Idem — idem, cu lei 2.800 0001 43719 — Ștefănescu Const. - - Petre Bărbules-"U, mașină de tipar, cu leii 70 000 ’43717 — BV",ia Ion — Veda 'Ardpefi, teren str- Timiș 20, en lei 100 091 43793 — Braunstein Rifra —Maria Manițifi, prarsonieră str Nicolae Gelesen 5- ou lr-i 120.009 43716 — Pauker Elena — Osi’ss Klein, apartament str Popa Soare 1, eu lei 100 009 43693 -- Ceean Tindmila — Valeria Cutii, apartament B-dul Tache Ionesean 26 en lei 250 009 '4377S — Corraei Cezar- -Petre Oeor^scn, gSrsoni’eră Str. Av. Briand 1-3. en lei 65 00Ő 43745 — Vas’lcson Maria — Ma rçraretp Dumitresou, imobil str. Hasri Chită '44, c.: lei SO 00 t f§3690 — Geor^eseu Bufă Natialva — Gheorgrhe Petre, terem sfer. Sabinelor 80 en Ice 60 000 4376* — Adam wie — Isabelle TSoisescu, Keren com. Frndeni Illfov), eu lei 10 000 43689 — Drexler Elena — Olimpiu C. Tar. imobil com. subn'b. Marele Voevod Mihai. eu lei 16 000 436% — B-ca Pop. ..Tsvornl Kf,. p.mU'Vmon“ —Sultana Bwec.teren com sa^urbană Progresul eu leii 10 000 43506 — Banca Marino»»««- a i.nek \ C — Teodora Zgura, teren bar-•' Tarm eu lei 79.040 43-507 — Idem — Niaol'e ^ ••- :u vlem, culei 20 072-500 4376fi -- Rjic-iu Gh — Rada M an 4 mbe. teren comuna Chiajna fllfov*. mi lei 30.000 43750 — Tndor Marina — Oh Şfefania teren com Pan l«l;mon (Ilfov*, eu lei 60-000 43301 — Lazărescu Ion — Maria Mărgumanu, teren corn. Apărătorii Famnei cu le* 12 000 Inscripțîuni ipotecare 43702 — Soc.Jnctra" a ilpotecat- B-cî: ds Credit Român imobil str. Oitelor 9- p. lei 2-500-000 43629 — Avramcscu C tin a ipotecar Serbiinescu C'tin, imobil str. Octav Cocărăscu 80, p. lei 300 000 Concesiune 43783 — Safira Ion s. a. a temei b,stomat Soc. Concordia", teren com. Ţintea (Prahova) p. lei 497 558 Donaţiuni 43725 — Munteamu Natalia a donat Adela Manóim Furnică, imobil str. St Garofeanu 6, ev. lei 150 000 Constitutive 43781 — Soc. ..Tlaboratorimn** s*a constiliuit cu un capital de lei* 500-000 CONSTRUCTII 43709 — Kirovici I. s*a obligat f ă construiască p. Adolf Edehnan, apart, str. Selari 3 437I2 — Idem — Haim Bercoviei, i'dem p, led 28.000-000 Act dotai 43637 — Monogheiu Maria a conabituît dotă Magda Gheîrghiiade, la trecerea in căsătorie cu Iesii fache Anghelescu, apart. str Prof. I. Ursu Ubis, evaluat lei 300 000 Recital de dans Floria Cansali-Mitiţă Dumitrescu Astăzi Duminică 30 Noembrie, orela 10 dimineaţa, în sala studioului Teatrului Naţional In piaţa Amzei va loc recitalul de dans Floria capsali — Mitiţă Dumitrescu organizat de Sindicatul ziarşţilor profesionişti. La pian Frederica Rosen. Machetele costumelor au f°st făcute de Mao Constantinescu, T°maziu Elem Dinu-Teodinov. B'Jdeie la cassa Teatrului Naţional (Studio) Reconstrucţia atelierelor C.F.R. din leşi Eforturile depuse de muncipii In cadrul operei de retfacere a Căilor Ferate, muncitorii albelelerelor CFR Iaşi au desfăşurat voluntar o acţiune energică de reconstrucţie reuşind în a celaş timp sa repună în funcţiiune treptat, margimile unelte ale atelierului. Programul extrem de încărcat pe care Direcţiunea Generală CFR l-a fixat acestor ateliere, au impus înfiinţarea a încă două mici ateliere de colaborare cu atlelfierul principal: unul de sudură electrică şi autogenă şi altul de rodărie, plus o serie întreagă de clădiri şi atenanse. In această opera de refaherie s‘au remarcat muncitorii ceferişti Criparu Manele, Altu Mihail şi Manolaichelou, cari au adus remarcabile inovaţii ca: un dispozitiv bazat pe principiul pârghiilor, care permite manevrarea unei roţi aflalte în Iuniu fără eforturi fizice, apoi un dispozitiv cu care se curăţa foarte uşor tuburile cazanelor, etc. Ca o consecinţă firească a acestor inovaţii, producţia atelierelor CFR Iaşi a eres mii simţitor. Astfel la locomotive a creecdie de 16 cmi faţă de 1944 şi de 1,50 faţă de 1933, iar la vagoane de 4 ori faţă de 1945 şi de 2.18 ori faţă de 1948 In acest mod cu consumul tuturor, pintr'o puternică colaborare in muncă, producţia atelierelor CFR Iaşi este în plină creştere.. No. 10.311 Posibilitatea desvoltării unei importante industrii chimice în Capitală In reportadive apărute la începutul săptămânii încheiate am arătat importanţa ca şi stadiul lucrărilor pentru aducerea gazului metan în Capitală, din zăcămintele aflate în centrul Ardealului. Aci vom nota o altă faţă a acestei importante opere şi anume ce alte posibilităţi poate deschide gazul metan adus in cantităţi indestulatoare în Bucureşti. Debitul conductei care va fi terminată şi dată folosinţei înainte ele 15 Decembrie este suficient pentru a acoperi consumul actualelor racordări existente in Capitală şi în plus se va mitea da gaz metan şi atelierelor Grivita C. F. R . care au instalaţia complectă însă nu aveau racordarea. Alte racordări noui, în afară de atelierele Griviţa C.F R. nu se vor mai face în iarna aceasta. O MARE INDUSTRIE CHIMICA Toate cele de mai sus sunt valabile pentru timpul iernei când consumul de gaz este maxim. In timpul verii însă debitul conductei fiind acelaşi consumul mult mai mic, desigur că o foarte importante canfitate de gaz rămâne disponibilă și de aci posibilitatea desvoltării, aici în Capitală, a unei industrii chimice puternică. Din gazul metan se scoate altfel hida formica cu atât de vaste şi variate întrebuinţări în alte industrii* Deasemeni negrul de fum, atât de căutat în toată lumea pentru fo-losirea lui în fabricarea coloranţilor, cremelor pc,cu încălţăminte, cauciucului,etc, se scoate tot din gazul metan ! De acela credem câ existenţa, aci în Capitală, a acestei materii prime, nu va fi lăsată neexploatatăl şi va lua naştere această importantă industrie. ■ Desigur că prezenţa materiei prime numai în şase luni ale anului mi va împiedica iniţiativa folosirii ei, dat fiind interesul pe care îl reprezintă. I »•«»«♦♦ Preţul farmeladei Prin decizia NA 5380 preţul maximal de vânzare al marmeladei melanges*şi sperialităţi a fost stabilit la 70 literi fabrică şi 115 lei vânzare Cu amănuntul catre consumatori, inclusiv toat® taxele, cheltuelile si beneficiul, pentru Municipilii Bucureşti din alte localntă şi preţul de 115 l°coi depozitul federalei la care distribuitorid fietailist adaugă impozitele sî taxele legale, cheltuelile de manipulare şi eventual transport si beneficiul brut de 1 G la sută. I Bâtâlia exportului Continuare din pat, la pături tăiate, păduri animale, fulgi şi pene, coarne și copite, maţe, — reprezintă cca 17% din categoria .Animală1’ ceea ce consitue de acum un coeficient destul de apreciabil dar susceptibil în eră de desvoltare ulterioară. Ori, asupra unor astfel de bogăţii exportabile din toate sectoarele producţiinei naţionale trebue să se concentreze capacitatea creatoare a Iniţiativei private înăuntrul cadrului general oficial de stimularea exportului românesc în anul 1948- Ne grăbim totuşi a adăuga, referindu-ne şi la cele recent expuse într’un articol despre ,,oficiile comerciale”, că acest joc constructiv al iniţialvei libere în materie de, export, de o însemnăvitală, nu jbceastă ordine, de î M ist wm AjS.iff.ir fect util optim numai printr’o conexare judicioasă cu acţiunea convergentă organizatorică a oficialităţii îndrumătoare.. Avem impresiunea că, spre demiselile de trecut, forurile adminstrative superioare ale ministeriullui industriei şi comerţului se consideră acum mobilizaţi în servi-, cu al încurajării reale a exportului românesc iar nu ca apărătorii unei birocraţii sterile şi perimate. Oficialitatea în strânsă cooperare cu cercurile de specialitate au datoria de a ocupa de acum poziţiunile strategice pentru marea bătălie a exportului din anul vizor, bătălie care, odată, câştigată, va perinde consolidarea rapidă a întregei situaţiuni economice, financiare şi monetafight