Argus, ianuarie 1948 (Anul 38, nr. 10331-10351)

1948-01-01 / nr. 10331

1­5 ABONAMENTE: tei 3000.—­­2 luni pentru Firms Lei 5000.— 12 Sunt pentru Auto­rităţi, Institute­ şi Soci­etăți In străinătate $ariful în funcţiune de convențiile postale Internationale T»x» de francare plătită în numerar conf aprobărei Dir. G.re P. T. T. No. 30.287/939 ZILNIC AL COMERȚULUI, BIROURILE: * ANUL XXXVII Nr. 10.331 8 PAGINI 10 LEI ,V.VAV.V.V.V.mV.VAWV, CITAȚI I Și RĂSPÂNDIŢI § TIMPUL :« CU ULTIMELE ȘTIRI ^ interne ȘI EXTERNE V.V.VAV.V.V­.V.VAW.W.V.V.j iV. V.WAVA'AV.V.VAV.W.’AV m « kîrsB ^V V ' '1 li. DE AN U Ur N OU Joi 1 ianuarie 1948 .flioLOS­IŢI * CU SUCCES INDUSTRIEI ȘI FINANJE Str. Sărindar, 15 Tel: 3.05.44 Cf. Cec 1252 Director: MIHAIL HURTIG­Ă 10 hJfc­ w aw.va«a%w.vwa’ *mb @as ss & js'kfjs & &&&&'& ah PUBLICITATEA se primeşte la administraţia zia­rului şi la toate agenţiile de publicitate Proprietar „ARGITS’ S. A* înscris sub Nr. 203 Trib­ilfov PE DRUMUL REALIZĂRILOR încotro? Era intitulat articolul parţial al ziarului nostru din prima zi a anului 1947. Întrebare legiti­mă, dată fiind situaţia la acea dată a economiei naţionale, a cărei pre­­tenterte fusese agravata ei în pri­cina celor doi ani succesivi de cumplită secetă. Cu finanţele pu­blice în dezordine, cu producţia scăzută, lipsită de materii prime, cu utilajul industrial descomplec­­t jat­dic pe urma războiului, fără un plan general de orientare şi coor­donare, economia naţională nu părea sortită reînvierei. Rea­lizările unor ministere, puţine la numări de altfel, şi fără un acord d­e acţiune, nu reuşeau să redea un r ritm de sănătate activităţii ge­­nerate economice. Dacă în ce priveşte ravagiile se­cetei, cu aspecte tragice în multe părţi ale ţării, un generos ajutor ne fusese acordat de marea noastră vecină de la răsărit : Uniunea So­vietică şi alte câteva ţări prietene, problem­a capital­ă, acei­a a resta­­bilirii şi măririi producţiei ,îşî cău­ta încă deslegarea. Soluţ­ia a fost găsită tot în bu­năvoinţa şi propriea solicitudine pe care ne-a arătat-o mereu de la sfârşitul răzbelului. Uniunea So­vietică. Itoltr'adevâr in primele zile ale anului­ 1947, o delegaţie comer­cial®., condusă de d. Gheorghhi Dej, de scurtă vreme, aflat la con­ducerea ministerului industriei şi comerţului, pleacă la Moscova pen­­tru în­cheer­ea unui acord cotoarcial cu Uniunea Sovietică. Tratativele, prelungite până a­­proape de sfârşitul luniei Februa­­rie, din cauza complexităţii cereri­lor noastre, sunt încheiate favora­bil. Deşi ea însăşi într'um febril pro­ces de refacere economică Uniu­nea Sovietică nu ezită să ne acor­de materialele necesare refacerii utilajului tehnic pentru industriile noastre de bază, precum şi canti­tăţi importante de materii prime, Spre a face faţă lipsurilor cari nu eia, puteau fi amânate. Acest aju­tor al U.R.S.S s-a dovedit a fi in­fuzia care a redat vitalitatea pro­ducţiei naţionale. D. ministru Gheorghiu-Dej Ini­ţiază imediat un plan amănunţit de producţie, a cărei realizare urmă­rită cu tenacitate şi vigilenţă, în­cepe să-şi dea în scurtă vreme roadele, fiind împlinit până la sfâr­şitul anului 1­947 aproape în t°o­t­alita­tea lui-Dar în alte sectoare ale vieţii noastre economice marasmul con­tinua. Din cauza lipsei, nu a unui echilibru bugetar, dar a unui bu­get propriu zis al Statului, inflaţia monetară crescândă ameninţa să anihileze eforturile făcute în câm­pul producţiei. Naţionalizarea Băn­cii Naţionale, nu îşi dădea roade­le, din cauza servituţii în care In­stitutul de Emisiune continua să se afle în ce privea acoperirea golu­rilor bugetare şi a lipsei unei ra­ţionale dirijă­ri a creditelor pentru industrie. Astfel părea compromisă şi activitatea Oficiilor industriale, create recent Ministerul Indus­triei şi Comerţului. Partidul comunist, prin secreta­rul său general, d. ministru Gh. Gheorgh­iu-Dej a luat atunci iniţia­tiva unui vast plan de reformă mo­netară şi de redresare economică. A fost momentul crucial al reface­rii noastre economice Activitatea tot mai fructuoasă din sectorul producţiei, pregătise fundamentele de realizare ale acestui plan. Re­colta — graţie muncii intensive desfăşurate pe tot cuprinsul ogoa­relor, în care redise seminţele ve­nite din Uniunea Sovietică — se anunţa îmbelşugată. Se faceau sforţări pentru alcă­tuirea unui Buget general al Sta­tului, care să corespundă princi­piilor democratice, printr'o nouă așezare a impozitelor, prea apăsă­toare pentru clasa muncitoare și prea favorabile pentru capitalurile parazitare. Reforma monetară a putut ast­fel fi înfăptuită pe la mijlocul anu­lui 1947, fără ca ea să producă perturbările grave înregistrate în alte ţări cu prilejul unor atari ope­raţiuni) Prin contracţia la care au fost supuse cantităţile uriaşe de menete aflate în circulaţie, stâr­­pindu-se comerţul cu faimoasele medalii şi traficul ilicit cu devizele streine, noul leu şi-a stabilit o nouă putere de cumpărare — venind astfel în ajutorul clasei producă­toare şi salariate, stertă complect de acţiunea nocivă a inflaţiei —­ şi şi-a restabilit o echilibrată poziţie faţă de valutele streine. In acelaşi timp s-a stabilit un activ control al creditelor acor­date de Banca Naţională, a căror destinaţie a fost riguros şi exclusiv îndreptată spre produ­cţie. De ace­ste credite au beneficiait în largă măsură industriile particulare, a căror viabilitate a stat mereu în preocupările guvernului, dar care au fost supuse unui sever control economic, pentru a se evita abu­zurile unui foarte apropiat trecut. Puţin după reforma mone­tară, s-a procedat la o largă raţio­­nalizare a desfacerii produselor de primă necesitate pentru aprovizio­narea populaţiei, prin introducerea cartelelor cu puncte, lâsându-se totuşi întreprinderilor particulare stocuri importante de produ­se li­bere. Pentru reactivarea comerţului nostru exterior, a fost alcătuită o Societate de Stat de import-ex­port, la care au fost chemate să participe şi societăţile particulare de verificată reputaţie şi care îşi va începe activitatea în ch­ar primele zile ale anului 1948. Dată fiind, larga contribuţie a Statului în materii prime şi mij­loace de finanţare s'a început or­ganizarea unor întreprinderi co­merciale de Stap ale căror produse sunt lbere la îndemâna întregeî populaţiunii­ Sfârşitul anului 1947 aduce — odată cu realizarea mult dormei unităţi de acţiune a ministerelor interesate în ansamblul vieiţii noa­stre , economice, prin preluarea de­partamentului nuanţelor de către Cor­tinuare în pagina I1-a ARGUS IN CORPUL ZIARNIK­ * Lichidarea cred telor în lei vechi. * Perspectivele econo­miei românești în 1948. * Fi soluţin pieţei capitalu­­rîlor înainte şi după reform monetara. * Sf­riad­rile de fine de an la Bursa București. * Anul financ­ar 1917. * Distribuirea produselor­ raţionate, se va face de Societatea Comer­cială de Stat. 9 ^ARC­U­S” urează X e * ti US V’ B cititorilor sai LA MULTI ANI ! • W ABDICAREA REGELUI MIHAI I — ROMÂNIA PROCLAMATĂ REPUBLICĂ POPULARĂ — O ŞEDINŢĂ ISTORICĂ A CAMEREI--PROCLAMAŢIA GUVERNULUI CĂTRE POPOR MIHAI I in Pri«­ţiatul­ Dumnezeu şi voinţa naţională RE ut al RQMANILi La toţi de faţă şi vlfto*.!, sanitate! !p viaţa Statalul Romani s’au­ produs in ultimii ani adânci preîaceeî politice, economice ş­i sociale, cari au creat noul raportul*­ intre prin­­cip­afii­­actori ai vieţii de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astăzi condiţiunilor stabilite de pactul Sumdamemtal—Constituţia Ţ iril—ale cerând o grabnică şi fun­damentală schimbare. In faţa acestei siuaţiuni, in deplină înţelegere cu factorii de răs­pundere ai Ţării, conştient de răspunderea ce-mi revine, consider că instituţia monarhică nu mai corespunde actualelor condiţiuni ale vieţii noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă in calea desvoltării României.­­ In consecinţă, pe deplin conştient de importanţa actului ca­zae in interesul poporului român, A­BDIC -- a ....... . pentru mine şi pentru urmaşii mei de Tron, renunţând pentru mi­ne şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României* Las poporului român libertatea de a-şi alege noua formă de Stat. Dat la Bucureşti, astâzi 30 Decembrie 1947 MIHAI Ro­mână împotriva duşmanilor din af®ră ţi dinăuntru._____________________ „Jur de a respecta legile Republicei Popuare Român® şi de a păstra s®­­cri'tul un serviciu’'. Pentru armată, grăniceri şi tan­­dem­ii, formula jurământului e**e: „Jur de a­­ credincios poporului şi de a apăra Republica Populară Ro­mână ţmpotriva duşm­*nilor din afară şi dinăuntru­­,Jur d® a respecta legile Republic®­ populare Române şi d® a păstra se­cretul în ser­riciu „Jur supunere PgtHor și regu’.ame n­­telor militare îp toate o­caziiie* ART. 9. - Promu'garea nre?!"nfri legi se va îare /J* către PrS. ejintei® Consiliului de Miniştri, (urmează semnăturile a 25 do mnl deputati) (aplzu^e prelur.sfit» și îndelung r®­­pptafe) D MIHAIL SADOVEANU­. preş®. dinto: Doamnelor şi domnîlor depu­taţi, ţinând seama de atmosfera care domneşte în ac®astă Adunare în cea­­cul acesta pentru noi so!emn, cred ei vep accepta .Să nu mai treacă aceas­­tă lege tn secţiuni şi o propun domnii­­lor vo»stre aşa cum a fost prezenta­t (8plat?z®). Vă rog si poftiţi la votul în total cu bile. D. MIHAIL SADOVEANU, pre­» ședinte. Doa­m­nelor Și domnilor de­putați, rezultatul Votului ese ur­mătorul: Votanți 295; majoritate absolută 148; bile albe pentru 295- Adunarea a adoptat în unani­mitate proeetul de lege. (Adunarea în picioare, pi'­mp este rezultatul vo­tului cu aplauze Puternice)- D de­putat Gh­ Apostol are cuvântul, pentru a depune un propet de lo­go din inițiativă parlamentară. " Proclamaţia guvernului câtre popor Muncitori, Ţăran], In­­telec­tual:, Soit!'4*', Subofiţer­:,­­Kiferi, Cetăţeni şi Cetăţeni­i României, Regele Jiahaî, a abdicat astăzi dein Tron. In actul de abdicare* semnat, astăzi, la 30 De­cembrie 1947, constată că­­, în viata Statului Ro­mân s’au produs în ulti­mii ani adânci prefaceri polit­ce, economice şi so­ciale, care au creat nouî raporturi, între principa­lii factori a­i*­efii de Stat’. In faţa aceste situnţiunî în deplină înţelegere cît factorii de răspundere ai ţârii, Regale consideră că ,.instituţia monarhică nu mai corespunde actuale­lor condiţii vii ale vieţ­i noastre de Stat, ea repre­zentând o piedică seri­oa­să în calea desvoltării Ro­mâniei”. Astfel, poporul român a dobândit libertatea de a-şi clădi o formă nouă de Stat, -- Rep­ublica Popu­lară. T­iberat i;­ 1944 de sub jugul cotropitorilor hit­ler­şti şi al slugilor lor d* l *t* ţară, poporul român şi-a luat soarta în propriile sale mâini. In frunte cu forţa or­ganizată, conştientă şi ne şovăitoare a clasei mun­citoare, aliată cu ţărani­mea muncitoare, poporul român a înlăturat jugul moşierilor şi a pedepsit pe trădătorii intereselor sate, alungând de la cârma ţării pe cei care apărau interesele jefuzoriior săi Astfel, poporul român a reuşit să-şi înfăptuiască un regim democratic care ’ 9 continuă să-l întărească. Monarhia constituia o piedică în calea desvol­tă­rii ţării noastre spre un regim de democraţie populară, care să asigu­re tuturor celor ce mun­cesc bunăstarea materia­lă şi culturală, să asigure independenţa şi suverani­tatea Statului Român. Prin înlăturarea, monar­hiei se deschid democra­ţiei noastre populare căi noul de măreţe înfăp­tuiri. Muncitori, ţărani şi in­telectuali, ostaşi, su­bofi­­ţeri şi ofiţeri, cetăţeni şi cetăţene ! Să înălţăm noua formă de viaţă a Statului nostru Republica Populară Ro­mână, Patria tuturor ce­lor ce muncesc­­»* braţele şi cu mintea, dela oraşe şi dela sate.­ţii publik vor depune jurământ d* credințâ. Formula jurământului pentru func­ționaril public este. ..jur de a fi credincioa poporului ?i de a apâra Republica populară Ror O şedinţă istorică a Camerei Şedinţa s-a deschis la orele 19.10 sub preşedinţia d-lui Mihail Sadoveanu. La intrarea membrilor guvernu­lui, în frunte cu d. dr. Petru Groza. Adunarea, în picioare, a apla­udat cu entuziaste ovaţii şi strigăte de ura. D MIHAIL SADOVEANU, preşedinte. Adunarea fiind în nu­măr, declar şedinţa deschisă. Dau cuvântul d-lui preşedinte al Consi­liului de Miniştri. D. dr. PETRUŢ GROZA, pri­mul ministru, primit cu aplauze furtunoase si strigăte de ura, a dat citire textului de abdicare. In vederea acestei de­clar­at­ii, gu­vernul s-a întrunit în Consiliu! de Miniştri a luat act de această ab­­dicare si a considerat de a sa da­torie de a se adresa poporului, punându-1 în cunoştinţă de cauză printr'o proclamaţie pe care —• .doamnelor şi domnilor deputaţ; — să-mi dat­ voie s‘o citesc aci, ce­­.fj­.«d c-' -'leziunea d­om­ni’lor vo­a­spre. (D. pr-u­-ministru dr. Petru Groza a citit apoi Proclamaţia gu­vernului către popor). Doamnelor şi domnilor deputaţi, rog pe d. preşedinte ca, luând act de aceste două documente, să vi te supună hotărîrii dom­nrilor voa o«p*. ADUNAREA DEPUTAŢI­LOR A LUAT ACT DE ABDICAREA REGELUI MIHAI I D. MIHAIL SADOVEANU. Doamnelor şi domnilor deputaţi, cred că sunt în asentimentul dvs. al tuturor, dacă declarăm in acea­stă şedinţă solemnă că Parlamen­tul ia act atât de abdicarea Rege­lui Mihai I, cât şi de Proclamaţia Guvernului către Ţară. ( Aplauze furtunoase, strigăte de bravo. Adunarea aclamă îndelung în picioare­. Doamnelor şi domnilor deputaţi, se va depune un proiect de lege din iniţiativă parlamentară. D. de­putat Nechiti are cuvântul. D. GH. NECHITI: Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor miniştri- doamnelor şi domnilor deputaţi, Se depune următorul proiect de lege din iniţiativă par­­lamentară: APT. 1. — Adunarea Deputaţi­lor ia act de abdicarea Regelui Avilir­.* T. *a et~’ ABROGAREA CONST­­• TUŢIEI ART. 2. — Constituţia dîn anu’ 1886, cu modificările din 29 Mar­tie 1923 şi acelea din 1 Septem Id« 1944 gl următoarele at afeaogă. ART. 3. — Romanța este Repu­blîcă Populară (aplauze furtunoa­se şi îndelung repetate, strigăt* de bravo, Adunarea în picioare ova­ţionează). Denumirea Statului Ro­mân este: Republica Populară Ro­mână, presetmta,. R P. RA. ART. 4. — Puter®« Wglslative va fî exercitată d® Adunarea Deputaţi­lor până la dizolvarea ei şi până la constituirea unei Adunări Legislative constituante care s® va la dat® el se va fixa de A-lungrea noutăţi­­lor ART. 5. — Adunarea Constituanţi va hotărî asupra nouii Constituţii a Republicii Populare Român®. ART. 6. — Până I® intrata în vi­goare a nouei Constituţii, puterea cad-.ă v­a fi exercitată de an Presi­dium compus din cinci membri aic?i cu majoritate de Adun®rea Deputaţi­lor, dintre persona­lităţile vieţii publi­ce, ştiinţifice şi cunturile ale Republi­­cei Populare Române. ART. 7 — Membrii presidium-ului Republicei Populare Român» vor de­pune tn faţa Adunării Deputaţilor ju­rământ credinţă poporului Român, după următoarea formulă: „Jur a apăr» drepturi!* si Hb®rt9- ţiîe democraUce ale poporului ro­mân fi indepenă'-’nte Şi suveranitatea Re­publicii Populare Române^ precum șî legile sal®« ART 8. — In term®B de tr*î ri'e «eia «pari­țlle prezenfei legi, ftaioţion®­ MEMBRII PREZIDIU M-DLDI REPUBLICII D- GH. APOSTOL: Doamnelor şi d­om­i­ilor deputaţi Propunem un ante-proeCt de lege din inîtîativă Parlamentară: ARTICOL UNIC. — I» conformitate cu alt 6 lecţi* nem un din l&471 se numesc memfo­î a! Pre**­­dîn­m­-uluî Republicei Populare Române dom­nii s C. I. Parfum, Mihail Sadoveanu, Ştefan Voi­­tec, GH. C. Stere, I. Nicm. (Adunarea în picioare, aplaudă puternic fiecare dîn mimele citite). D. MIHAIL SADOVEANU Pre­şedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, totuşi, trebue să proce­­dfim­ ca şi la Cealaltă lege şî, vă rog trocefi la Votul cu b­le­g. Mihail Sadoveanu.­ preşe­dinte, Doamnelor şi domnilor de­­put­aţi, rezultatul votu­lui: Votanţi 295- Majoritatea regulamentară 148. Bile albe pentru 295. Adunarea a votaii. In­­unanimita­te (aplauze puternice şi îndelung repetate)­DEPUNEREA JURAMAN­TULUI IN FAŢA ADU­NĂRI­I (Domnul Miron Belea, vice­­preşedinte, ocupă întol­it prezi­denţial). D. Miron Belea, vies prosedinte­. Urmează depurarea jurăm­ântu­­lui. D. Prof .apr Parhon moar să poftească la tribună. D- Prof. Parhon este primit la tribună cu aplauze îndelung repe­tate. depune jurământul: „Jur a apăra drepturile liber­tăţile democratice ale poporului român ţi independenţa, şi­ suvera­nitatea Republicii populare Ro­mâne, precum şi legile sale'' (In timp ce semnează, Adundrce­­ovaţionează pe d. prof. Parhon). D. Miron Bollea., vice­preşedinte: Domnul Mihail Sadoveanu, este, ru­ 'pat să­­depună Jurământul. D. Mihail Sadoveanu, primit la tribună cu vii aplauze, depune Jurământul:­­ .."Jur a apăra 'drepturile şi liber­tăţile democratice ale poporului român şi independenţa şi Super«* nitatea Republicei Populare R­o* m­âne, precum şi legile sale“.­­fin timp ce semnează jurămân­­tul, d. preşedinte Radoveanu este ovaţionat de membrii Adunării).­­ D. Miron Berea, vice preşedinte: D Stefan Voite« este rugat să pof­te­ască la tribună. D. Stefan Voit­e, primit cu vii aplauze, depune Jurământul. ..Jur a apăra drepturile şi liber­ tăţile democratice ale poporului român şi independenţa, şi surfera* nitatea Republicei ’Populare Ro* mâne iire mm şi le oile. «ale“ fin timp ce semnează, d. mini* stru Voiter este viu aplăudat di membrii Adunării) i D Mîron Bolea, vice preşedinte,: D loan Ni­cuti este rugat să de* Pună jurământul. D T T»Ti­ ni'li puternic ovaţionat de membrii 'Adunării, depune, jurii mântui• ..Jur a apăra drepturile, si liber­tăţile democratice ale poporului român si independenţii, si supera* nitatea Republicei Papul­a-p 1t0. mâna precum şi legile «ale“. fin timp ce semn*«?* menu U Adunări« ovaționează lrni lung pe d- vice preşedinte 1 menii) R*dinfig ,1 fast apoi viu - w* Cea vH nare are 10(, wtter­'-* 1 ^rremb'-ie. fa ara IO dim. LISTA H0ULUI DEN Dr. PETRU­ GROZA, Președin­tela Consiliului de Ministrii GHEORGHE GHEORGHEI­­DEJ, Ministru Secretar de St® f la Departamentul Industriei si Co­m mului, ANA PAUKER, Ministru Scara tar de St*t 1* Departamentul AM cerilor Străini», vASu.F OFT'--,' lâîiaa-s'rt, j c^etar de Stat ia D'r*rAanie-'-uî . F'nanțdor; TEOHARI GEORGE­SCU. Mi­nistru Secretar de Stat Ia Drpar­­tamentul Afacerilor Interne; Prof. TR­AI­AN SAVUNESCU G®n$&nst«*e 3« pa?; O »

Next