Argus, februarie 1948 (Anul 38, nr. 10353-10377)
1948-02-01 / nr. 10353
« ANUL XXXVIII Nr 10.353 MÍ.V.WMFWAWWMWUMMWM £ CITIŢI T jj Ş» HASPÄNPITI j[ ! TIMPUL > CU ULTIMELE 3T1R1 * INTERNE Sl EXTERNE V.VAW.V.V.V.W.V.V.V.VW.V.V.V ABONAMENTE: Lei 3000 anual pentru Firme Lei 5000 anual pentru Auto» rităţi, Instituţii şi Societăţi In străinătate tariful In funcţiune de convenţiile poştale Internaţionale ORGAN ZILNIC AL COMERȚULUI, Taxa de francare plătită In numerar conf aprobărei Dir. G.re P. T. T. No. 80.287/939 BIROURILE: Str. Sărindar, 15 Tel. 3.05.44 Duminica 1 Februarie 1e. 48 VAV.W. W.W.W.WAVAW.WAV.W.V FOLOSIȚI I CU SUCCES ^ » fiii i Timpul W.W.1 00000 PUBLICITATEA se primeşte la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Reg. Com. 172 940 Cf. Cee 1252 SFÂRŞII Dl EPOCA La sfârşît, acestei luni expiră ultimul termen acordat evazioniştîlor fiscali, pentru a se pune la curent cu executarea îndatoririlor lor faţă de vîsteria tarii Intr'un comunicat recent. Ministerul Finanţelor atrage atenţia celor vizaţî că , simpla depunere a declaraţiunîlor privind evaziunile fiscaile, mi scuteşte pe contribuabilii respectivi de aplicarea San'*' tîuinilor penale, tri mumaî dacă până la data prevăzuta maii sus, plătesc şî impozitele sustrase“. Afluenţa observată la ofi«niîre de percepere, dl» zîua în care nord taiîtdietou al finanţelor d .Vasîle, Luica a deslănţuit, ofensiva îînpot.TÎ va evazîoniştîlor fiscal! după metode cari n'au maî îngăduit nicî corupţîa, nicî metodele dd&tork. n'M compromîSnrite, e o dovadă că mulţi dîn cp’ căzuţi în păcat au înţeles că a trecut vremea când se puteau abate cteîa una din cele maî importante îndatoriri civîce Maî sunt încă întârziaţî, mai sunt recalcitranţi, pentru prevenirea cărora comunicatul Ministerului de Finanţe, trage ultimul semnal de alarmă. Printre aceştia mva fost dat de curând să întâlnesc pe unu!, care mî a spus ea 6 Supremă încercare de apărare 1 *— Vei recunoaşte şi dte că după o eipopă extrem de TpdeH-io- Sfată de anarhic fiscală în care stîioî dar şi agenţii fiscului neam comportat numai conform intereseîor noastre purrientare, înfemc.-i inld o trainică tradiţie de Ignorare ii tijpivoîlor Statului şi până la metoda inaugurată alcum pentru a Irepune Statul în drepturile lui, e odistanţă pe care nu o putem trece atât de uşor. Argumentul preopinentului meu a fostenunţat cu accente patetice. Şi sunt dîspus să-i acord adîbutul svntw'tătîi, din Punctul de vedere al celui care l-a emîsi. F întriadevăr o distante enormă între zîua în care înfăţişamln-î se debitul ilegal fiscal, preopinentul meu găsea uşor soluţia de al ignora şi de. a lăsa e.irdParea de. numerar respectivă, în casa lui de bani şi 2frua de azî când trebue să v(.r se acest* bani în casa, vîsferiei pu* bliice Dar din nefericire pentru el, controversa, nu poate continua şi distanţa enormă nu poate fi trecută de cât printr'un singur mîjloc: trebuie dat Statului ce î se cuvine. Pe lumea asta toate au un sfârşit. Epoca de îngăduinţă şi corupţie fiscală a durat destul de mult, pentru a nu putea afirma cu toată certitudinea că ea a folosît din plin numai evazionîştilor. A lî Se cere să restituie ceea ce au reţinut fără drept şi cu beneficii ditn cele mai fructuoase pentru ea, c- cea maî simplă dîntre d’potăţile de care se poate prevala Statul. Aceasta e elementară echitate treime înţeleasă. Accepta,rea, acestui punct de vedere legal, suprimă dintr'odată distanţa enormă dintre cele două eprei- anarhia şî tepul plătea. Pentru mulţi e probabil foarte dureros să se despartă de o serie de beneficii cu cari se obişnuiseră, cu toate că nu li se cuveneau. Punct de vedere sentimental, care nu poate rămâne valabil dacă ne gândim că şi Statul sărăcit de atâtea evaziuni şi copleşit actualmente de uriaşe nevoi, are drept să reclame ce î se cuvine. De altfel exigenţa Statului în materie fiscală nu intră în cadrul obiectivelor egoiste, cum a fost fără îndoială cazul evazioniştilor. Nevoile pe cari voeşte să le acopere Statul cerând cetăţenilor respectarea îndatoririlor fiscale, sunt nevoile noastre ale tuturor, cari ne arătăm nemulţumirea că atâtea lucruri linsese neutru a reda ţării putinţa de refacere, după ravagiile atât de grele lăsate de război Ca să ajungem acolo fără a fi convinşi că trebue să ne împlinim obligaţii elementare, distanţa va rămân® într’adevăr, ei normă. Aceasta trebue sa înţelegem cu toţii şî cu atât maî bine dar o vom înţelege fără anumite păreri de rău. Sfârşitul lunei ianuarie, dată la care toţi trebue să fim în lege, va putea să devină astfel un sfârşit de epocă, ale cărei ravagii au fost atât de dureroase pentru ansamblul colectivităţii naţionale, încât dacă e un regret de exprimat, e acelo că ea a fost cu putință. George Horb Propunerile sovietice privitoare la bunurile germane din Austria LONDRA, 30 (Bador).— TASS ansmîto: In conformitate cu acordul rearat la şedinţa adjuncţilor mivîsdor ’d'( externe pentru 'Austria d v 17 Decembrie 1947, delegaţia rosefică a înaintat acum cftterare la Londra 'textul propunerii s vîetice privîowrc la 'Bunurile gergne din Austria. Propunerea ’prevadă pentru Tini nea Sovietica 'drepttil la extraort. petrolului in proporție "de două •dmi dîn producția curenta av,g•îacă, și in, ceeXce privește sondai'te noi — dreptul in cdhregiunl rrp se urca la doua treimi din toa- terenurile petrolifere SovdahîlA 'inerte în 'austria răsarit eonii, dinele Bunuri germane la rare Junima Sovietică este îndrituită in °tc, acordului dein Potsdam si trr simt proprietatea ei în mo ’■«ntul de față. propunerea sovietă prevede transferarea în prob, la care ea are dreptul să ni fie vrr donate pentru o perioadă de a de ani. Unîunea Sovietică nrm'eăSă 'de.tr ■n4‘nî să primească, rafinării de "trot rv o capacitate anuală de BO.OOf) tone petrol brut . 'și deagement întreprinderile pentru distrivirea produselor petrolifere, gara i prezent sunt la dispoziţia Uniuni Sovietice Jn c,geace, priveşte compania de avipatie dunăreană, propunerea revede ca Uniunea Sovietică să ■••"•mnPscă toate imnurile acestei omptmîi din Ungaria, Bulgaria şî românia ai, dmssmesd 25 H snt£ 'din 'bunurile companiei de navigaţie dunărene dinAustria. În acelaş timp propunerea Sovietică prevede trasferarea în propria Hale a Austriei a tunuror celorlalte tunuri foste germane din Austria cu excepţia celor menţionate mai sus, care urmează să devină proprietatea Uniune,i Sovietici. Acest transfer de bunuri germanice a fost deasemeni prevăzut în idernele propuneri ale Franţei, cari au fost sprijinite de Marea Britetpie şi Statele Unite şi conform proecturiii Sovietic. Austria urmează să plătească ţărilor interesate o anumită sumă, din care: Uniunea Sovietice 200.000 000 dolari amer Continuare în pagina 4-a TELEGRAMA ADRESATA GENERALISIMULUI STALIN de Congresul ziariştilor din Zagreb ZAGREB 30 (Radír). — T ANTU G eramsmite: La Sfârşitul Intevederii lor de la Zagreb, ziariştii din ţările slave Sli din republicile populare vecine au adresat generalissimului Stalin o telegramă în care sepun printre altele: „In actuala sibiaţie internaţională datoria tuturor ziariştilor einstiţi si progr^sisfj dîn lumea întreagă este sa ajute popoarele lumii in lupta lor impotriva imperialismuîui agresiv şi să paralizare pe toţi duşmanii unei cola, hbOrftr internaţioB«.lwb .a- BURSA Târgul acţiunilor a închis activitatea săptămânală într’o atmosferă calmă afectată de o tendinţă fără susţinere a cursurilor; scăderile au fost aproape generale la toate grupele de valori. Scrisurile Funciare Urbane Bucureşti, emisiunea în lei stabilizate s’au comportat mai ferm, înregistrând un moderat spor de cotă. B » «‡%■*■‹% Vineri 30 ianuarie 1548 Calcularea trmupilor de acord la produsele industriale nu își vă rezuma efectele la socoteli strict industriale ci va avea binefăcătoare efecte practice prin descongestionarea preturilor la produsele până acum încărcate cu balistul unei munci «erationale sau cu adausuri artificiale Paralel cu reducerea costului produselor se va realiza şi o justă repartzare a braţelor de muncă. Fixarea normelor de lucru va introduce în nimica industrial un spirit stieptic, stimulând astfel iniţiativa şi discplina în toate ramurile de producție-cheerea unui nou acord economic româno-iugoslav. Forările superioare economice pregătesc materialul necesar, lucrând actualmente la întocmirea listelor de mărfuri ce vor face obiectul schimbărilor dintre cele două ţări. COMPENSAŢII CU EGIPTUL Un acord a fost încheiat la Cairo pentru o compensaţie de bumbac egiptean cu porumb românesc. De altă parte — din Informaţiile ce deţinem — sunt în curs tratative pentru un scuimb de bumlo egîptean cu hârtie de proveatenţă românească. ADMINISTRAREA BINURILOR CRIMINALILOR DE RA£30I pi conformitate cu dispoziţiile ministeului Afacerilor Interne, direcţiunea economică finanţată a primăriei municipiului Bucureşti a fost delegată cu administrarea bunurilor întmte în patrimoniul Statului, ale criminalilor de război. Pentru punerea la punct a dispoziţiunilor de maî sus, s'a cemt Tribunalului Poporul,,, şiCmnţîlor martiale sentinţele prin caii s'a dispus confiscarea bunurilor 'celor vinovaţi* REFACEREA UTILAJULUI FABRICILOR DE TEXTILE Oficiul industrial al Uiiuii a înaintat ministerului de industrie și CoMterț un detailat memoriu arătând ar fi en fa imperioasă a re faceri' utilajului industrial la piritei fitilele întru prinderi textile d'n for« șî posibilitatea obf nerii utilajului pe baza unui export în compensaţie. DELEGAŢIE IUGOSLAVA LA BUCURESTI In cursul săptămânii viitoare este aşteptată să sosească la Bucureşti o delegaţie economică iugoslavă care urmează a trata pi UIMMRMWUiailţllIJII MII.....IJI'II IU J . MII. miw ■ Articole cari mai pot fi fabricate din mătase artificială Conform decir*eî mîiils’ ferujic! fitdissfris* s' corner fuilwî, se maî admite fabricarea formătoarelor art Hcole, confort*cinere dîn mătase artifcală, încadrate în următoarele catectoriî : Articole de serie: Țesături de mătase arii frrca'J^i ; Popiînă (cămăș* bărbătestă cu desen) ; dublură și MirelFa. Articole fantezie: Antisope„ mătăsîcă șî bentbarg SmiTirîmat; T*îcot»|e de mătase ar* tsfîclată; fulare tricotajje, centuri tricotate și por|jartiere. Toate întreprinderile prelucrătoare de mătase sunt obligate să aibă un catalog de mostre în care articolele să poarte denumirea uzuală a fabrice! POSIBILITĂŢILE DE VIITOR ALE INDUSTRIEI CHMICE Materiile prime. Gazul metan. O mai bună valorificare a petrolului. Valorificarea stucului. Un preţ de cost cât mai scăzut Industria chimică, deşi este una din cele mai importante industrii ale ţării noastre, nu s-a desvoltat încă în măsura posibilităţilor la care le oferă materiile prime aflate în subsolul românesc. Totuşi s-a reuşit în ultimă vreme a se da industriei chimice ln impuls destul de mare fabricându se o serie de produse chimice cari mai înainte se impolitău, într'un interesantstudiu publicat în excelenta revistă ,,Probleme Economice“, organ al Consiliului Superior Economic, d. ing. Mire că Constantinescu se ocupă de ceeace trebuie să fie în viitor industria miamctră chimică. MATERIILE PRIME Avem în ţară ca materii prime: lemnul, cărbunii, petrolul, gazele naturale şi minereuri ca pirită de fier şi blended de zinc. Toate acestea puse în exploatare cu o capacitate industrială suficientă, pot face din industria noastră chimică una din industriile principale din Europa. Dacă am lua de pildă numai zăcămintele noastre de sare, în parte exploatate, şi sar da o atenţi© deosebită mărire a capacităţii de producţie a sediei caustice, s'ar putea construi un important articol plătit la export în devize libere. GAZUL METAN - Gazul metan pus astăzi în exploatare datorită, eforturilor făcute de autorităţile de resort nu constue numai un combustibil bun și eten, ci d .este o importantă materie primă pentru industria noastră, textilă.. Obținerea, acetîlenului din metan, punerea în practică a praceil-flor -’-..'virti ■,-,'''p!-irTn" -■ Oferitei or produs din acetilen disocierea gazului metan în oxid de carbon şi hidrogen prin utilizarea oxigenului sau aerului îmbogăţit in oxigen, clorurarea metalelor şi a hidrocarburilor, ce se pot obţine din netan, sunt operaţiuni industriale cari fără îndoială puse în practică vor constitui una din realizările viitoare ale industriei noastre chimice. La aceasta mai trebue adăugat noile procedee de fabricare a negrului de fum. O MAI BUNA VALORIFICARE A PETROLULUI Produsei© noastre petrolifere care constituie astăzi unul din capitolele principale ale balanţei comerţului nostru exterior, vor putea fi în viitor şi mai bin© valorificate nu numai prin obţinerea benzinei octanice şi a uleiurilor superioare dar şi prin utilizarea produselor secundare la sinteze organice. Dacă examinăm producţia ultimilor 3 ani a principalelor fabricate chimice, constatăm faţă de 1938 o îmbunătăţire continuă, în unele sectoare ea depăşind chiar nivelul anului 1938. Totuşi înstalaţiile principalelor noastre industrii trebuesc revizuite, iar anumite procedee de fabricaţie trebuesc puse la curent cu stadiul actual al tehnicei. Deasemenea industria chimiei printre utilare adecvată, va putea în viitor utiliza cocsul de petrol la obţinerea electrozilor de c®re are atâta nevoie industria chimică şi cea metalurgică. VALORIFICAREA STUFULUI Industria chimică organică are la dispoziţie stuful din Delta Dunării care în fiecare an se regenerează în cantităţi imense. E suficient de constatat că s-ar putea exploata anual cu uşurinţă 1.500.000 de tone, ceea ce corespunde la circa 450.000 de tone celuloză sau de 10 ori mai mult decât producţia de azi a celulozei din frună. Ceea ce se examinează acum nudeosebi, este realizarea unui preţ de cost cât mai scăzut. Acest preț poate fi realizat numai printr'o concentrare a unităţilor de producţie realizând astfel instalaţiuni mari, cheltuieli de regie mic, şi cheltueli de transport cât mai reduse la materiile prime şi produsele fabricate. Un preţ de cost cât mai scăzut m REFORMA MONETARĂ DIN FRANŢA Adunarea Naţională a aprobat retragerea biletelor de 5000 franci Dramatica situaţie a claselor nevoiaşe PARIS 30 (Rador) Târziu în cursul nopţii de Miercuri spre Joi, consiliul de miniştri francez a adoptat un proect de lege prin care se prevede retragerea biletelor de 5.000 de franci. Băncile au primit ordin să se închidă până Sâmbătă când urmează să înceapă preschimbarea acestor bilete. Posesorii bancnotelor de 5.000 franci vor primi in schimb o chitanţă provizorie care ulterior va f înlocuită printr’run bon rambursabil in trei ani. După cum anunță ASSOCIATED PRESS este vorba de 66 miiloare de asemenea bilete, in valoare de 330 miliarde de franci. Sonaiitare In pagina 4-a AZI EXPIRA TERMENUL DE PLATA AL EVAZIUNILOR FISCALE Evazioniştilor cari au sustras fiscului mai puţin de 100.000 lei stabilizaţi într'un an financiar, nu li se aplică legea sabotajului. Nedeclararea micilor venituri nu are decât sancţiune fiscală Astăzi 31 Iănuari© Expiră termenulul pentru declararea şi plata impozitelor datorate de evazioaisV fiscal. In această privinţă ţinem să informăm pe cititor.* noştri că M'nîsterul Finanţelor interpretează dispoziţia legală că decîarwea şi plata împorteior datorate de ev»zsoîv!st.i3 se face până la I Februarie Sin sensul că ultima zi de iă este ani Sâmbătă 31 Ianuarie, întrucât legea nu spune „1 Februarie In Dealtfel în acest sens ministerul finanţelor a dat dispoziţii percepţiilor şi admnistraţiilor financiara astfel că operaţiunile privind pa evazîonişti se vor încheia la toate unităţile fiscale în Seara zile de 31 Ianuarie. Duminică 1 Februarie toate organele fiscale vor primi instrucţia* Pil© ministerului de finanţe privitoare la cercetarea contribuabililor’ în primul rând a întreprinderilor industriale ş comerciale mari, urmând ca suni echipele speciale *4s ministerului să înceapă verificările pa teren. EVAZÎONISTÎLOR CARI AU SUSTRAS FISCULUI MAI PUTIN DE IOO.OOG LEI STABILIZAT! NU LI SE APLICA LEGEA SABOTAJULUI Atragem atenţia citilorîior noştri că potrivit leejii se încadreawră in legea sahofrjifli»; iHiind evaz'im - |s fiscale fitsla impozite si recte, indirecte și taxe la? orice fel, ceri totalizează într'im an financiar mult as 190000 ro! stabil' lați, ș! numai dacă evaziunile au fost constatate tip fisc după data de faste'warde. Pedeapsa penali nu se apfica decât dacă la evaziunea respectiv&, fisc«! a aplicat sancțiune« previ* cută de legile fiscale, c* fiind o urmare a pedepsei fiscale. Nedeclararea veniturilor cari a« totalizează intr’un an ffriandM» 100.000 lei stabilizați nu se vnor* dre^ză *n legea sabotajului,li declararea inexactă indiferent de ventul sustras impunerii fîse*|* constitua delictul de sabotaj, — g. m. — î GHIŞEELE FISCULUI VOR FI DESCHISE PÂNĂ NOAPTEA TÂRZIU Comunicatul ministeruloi de finanţe larg şi comunicatul ministerului de finanţe în legătură cu cele de mai sus . » Avându-se în veder© că astăzi, 31 Ianuarie aceste ultima zi in care contribuabilii mai pot achita în termen impozitele prevăzute de legea pentru sancţionarea evaziunilor fiscale, ministerul Finanţelor a dispus ca ghişeele percepţiilor şi administraţiilor financiare să fie deschise în permanenţă, până noaptea târziu, adic« păaâ când ultimul contribuabil de fata ghişeelor va fi satisfăcut Mâine Duminică 1 Februarie a. c.. pereaptiile și artministrafiile financiare vor fi închise, or« «■anele fiscale fiînd ocupate cu organizarea echipelor de control, care vor esi teren ca începere de Turni 2 Februarie a- Cu, pe«tru descoperirea celor caii nu s’au conformat1 legii ma! sus arătate. "(Agerpres) Rcodivorco m cilor nânci » In urma încercărilor de fuziune a micilor instituţi de credit şi cari nu au dus la nici un rezultat, micile bănci au rămas inactive deoarece nu sunt acceptate la rescontul Băncii Naţionale. Faţă de această stare de lucruri în urma unei recente consfătuiri între reprezentanții acestor bănci, s.j» hotărît să se înceapă o acțuipv» pentru reactiv,area acestor casa d« bancă. S'a hotărât anume să se ist©?« vină la B.N.R, prin cereri individuare de reactivare, solicitându-a« acordarea scontului. Băncile cari vor fi respinse la scont sau nu vor face asemenea cereri, vor lichida fondul de comerț până la 15 Martie. NOIII FABRICI BE ZAHAR In piaiad de producfie al iJMOMsrlrîel zahărului s’a' prevăzut Infî nţarea unor nou! fabricii în Oltenia şî Moldova ş* o sporire a carttilsfiîor însămânţate eu sîeelă de zahăr. Nouî de fabrică ar urma sn Sal'nţă la Lsvezi şi Rîpîcsna In ce priveşte distribuţia zahărului, ea va fi trecută asupra Societăţii pentru distribuire produselor de Stat- Blocarea deşeurilor textile Comform deciziei ministerului, industriei şi comerţului, s’au blocat toate cantităţile de deşeuri provenite de la fiinţările de mătase actificată, precum şi deşeurile de floeaţă sau zdrenţe de ţesături, tricotaje, punnţVieţ şi de alte articole obţinute din preluerarea mătase artificiale, uf fufe 'a fabricile de ţesătorii, tricotaje şi panglici din fară din următoarele -atefftd îl: — Deşeur u'he fire; — TJescui'i col oi a.fe fire; — deşeuri erppe fire; — Deşeuri dht ţesătur*? tricotaje, panglici, etc. Întreprinderile sunt obligate SA COMUNICE I.Y •»ZILE Oficiului mătase , stoicuri e de deşeuri şi zdrenţe. In pag. IXI-a Cum se face plaţa impozitelor pe salarii, cifra de afaceri şi excepţional ţre bază de borderouri