Arhitectura, 1955 (Anul 3, nr. 1-12)
1955-01-01 / nr. 1
bine şi batoze, precum şi 46 remize pentru adăpostirea diverselor utilaje agricole, 37 magazii pentru piese de schimb şi 60 depozite pentru carburanţi. Vor trebui construite şi date în exploatare, pentru a se asigura cazarea muncitorilor şi tehnicienilor din S.M.T.-uri, 84 locuinţe colective, 588 apartamente pentru familişti, precum băile, cantinele şi clădirile administrative corespunzătoare. In gospodăriile agricole de stat, Directivele prevăd, printre altele, să se pună în exploatare în cursul anului 1955: 36 grajduri pentru vaci, 219 grajduri pentru tineret bovin, 50 grajduri pentru cai, 70 saivane pentru oi, 570 hale de ouat. In acelaşi timp să se construiască şi să se dea în exploatare ateliere mecanice, depozite pentru carburanţi, remize pentru maşini şi tractoare, magazii, pătule, pivniţe, crame, sere, precum şi 2750 apartamente pentru familişti, 30 dormitoare comune, 10 grupuri sociale, împreună cu băile, cantinele şi creşele necesare. In scopul asigurării rapide cu locuinţe a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor din S.M.T., gospodării agricole de stat şi din alte întreprinderi şi instituţii agricole, se va dezvolta pe scară largă construirea de apartamente personale, asigurîndu-se în următorii 2-3 ani construcţia a cel puţin 6000 apartamente personale de locuit în S.M.T. şi a 10000 case în gospodăriile agricole de stat. Iată numai cîteva din prevederile proiectului de Directive, referitoare la investiţiile pentru dezvoltarea construcţiilor necesare agriculturii, care sunt însă suficiente pentru a ilustra vastru cîmp de activitate ce se deschide arhitecţilor din ţara noastră în acest domeniu. Sistematizarea şi proiectarea a nenumărate ansambluri, elaborarea proiectelor tip pentru principalele construcţii agricole, întocmirea documentaţiei tehnice pentru realizarea investiţiilor alocate, ridică în faţa arhitecţilor probleme de mare amploare, pline de conţinut şi capabile să determine un puternic avînt creator. Reducerea preţului de cost al construcţiilor agricole, folosirea materialelor locale, utilizarea pe scară largă a prefabricatelor, introducerea tehnicii avansate pentru o execuţie rapidă şi economică, reprezintă sarcini de mare răspundere pentru îndeplinirea cărora arhitecţii sunt chemaţi să-şi dovedească capacitatea lor profesională şi interesul pentru deplina înfăptuire a prevederilor Directivelor. Preluarea şi prelucrarea minunatelor tradiţii artistice populare, încadrarea în peisaj şi mai ales exprimarea în imagini plastice a conţinutului nou, socialist, al construcţiilor pe care le ridică regimul nostru democrat-popular sunt probleme de natură să pună la încercare măiestria artistică a oricărui arhitect, chiar a maeştrilor experimentaţi ai arhitecturii noastre. Iată de ce este fundamental greşită părerea răspîndită încă în rîndurile multor arhitecţi, că proiectarea construcţiilor agricole ar pune doar probleme minore de arhitectură, prea mărunte şi neînsemnate pentru pregătirea şi capacitatea de creaţie a unora dintre ei. Proiectarea ansamblurilor şi construcţiilor agricole cere o concentrare a eforturilor creatoare ale masei de arhitecţi, care, împreună cu toţi oamenii muncii din ţara noastră, trebuie să considere ca o importantă sarcină patriotică ridicarea agriculturii pe o treaptă superioară. Efortul şi stăruinţa arhitecţilor în proiectarea construcţiilor agricole sînt cu atît mai necesare, cu cît, pînă acum, în acest sector a existat o activitate în general redusă şi cu importante lipsuri. Plenara a Ill-a a Uniunii Arhitecţilor, care a dezbătut o serie de aspecte dintre cele mai importante ale proiectării ansamblurilor şi construcţiilor agricole a scos la iveală însemnate rămîneri în urmă în acest domeniu şi a indicat totodată drumul rezolvării lor. Sarcina arhitecţilor este de a frămînta şi de a-şi însuşi cu convingere concluziile plenarei, de a se avînta fără rezerve în munca creatoare pentru ridicarea la un nivel superior a proiectării construcţiilor agricole. O preocupare insuficientă pentru problemele construcţiilor agricole a avut pînă în prezent şi Uniunea Arhitecţilor. Ea va trebui, în viitor, să sprijine necontenit efortul arhitecţilor, organizînd dezbaterea şi lămurirea problemelor din acest important sector de activitate. Cea de a 7-a aniversare a proclamării Republici Populare Române este o sărbătoare şi un prilej de bucurie pentru toţi oamenii muncii din ţara noastră, împreună cu întregul popor muncitor, arhitecţii trec în revistă realizările obţinute în anii regimului democrat-popular şi îşi manifestă hotărîrea de a-şi spori eforturile pentru a contribui din ce în ce mai mult prin activitatea lor creatoare la construirea socialismului în țara noastră.