Arhitectura, 1971 (Anul 19, nr. 1-6)

1971 / nr. 1

Petre Blajovici 1989­­Preşedintele Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală UNELE PROBLEME ACTUALE­­ ALE ARHITECTURII ŞI URBANISMULUI DIN ŢARA NOASTRĂ* Anul 1970 a fost un an de hotar între două cincinale, an cu care s-a încheiat o perioadă de muncă rodnică, bogată în înfăptuiri. A fost un an de grele încercări pentru poporul nostru, în marea înfruntare cu forţele oarbe ale naturii, dar şi de intensificare a eforturilor generale, în vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. Păşim astfel cu toată încrederea în noul plan cincinal, care deschide largi orizonturi dezvoltării societăţii noastre. în vastul program dezbătut şi adoptat la Congresul al X-lea al Par­tidului Comunist Român, investiţiile pe perioada 1971—1975 ocupă un loc de seamă. In acest domeniu, care concentrează imense resurse materiale, toate măsurile şi îndrumările, pornite de la cel mai înalt nivel al conducerii noastre, se împletesc într-o concepţie unitară. Aplicarea lor cu consecvenţă şi principialitate, cu pricepere şi dăruire, se impune cu atît mai imperios astăzi, cînd în institutele de proiectare se elaborează proiectele necesare realizării investiţiilor pe următorii ani, investiţii de un volum şi amploare necunoscute pînă azi în ţara noastră. Lucrînd în institute de proiectare centrale şi locale, proiectanţii desfăşoară o activitate plină de răspundere, concretizată în documen­taţii tehnico-economice pentru investiţii de clădiri industriale, agri­cole, locuinţe şi dotări social-culturale, precum şi proiecte de sistema­tizare. Rezultatul acestei vaste activităţi — edificiile, ansamblurile, ora­şele şi satele — constituie o mărturie vie a culturii şi civilizaţiei, cadrul în care se desfăşoară munca productivă, viaţa spirituală şi socială a în­tregii societăţi, mediul în care îşi găseşte împlinirea personalitatea fiecărui membru al ei. Un rol deosebit în acest proces de făurire a cadrului material al vieţii oamenilor, în care se urmăreşte îmbinarea cerinţelor eficienţei eco­nomice cu cele funcţionale şi ale expresiei estetice, îl are arhitectul. Conducerea de partid şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal au dat o preţuire pozitivă activităţii de construcţie şi arhitectură din ţara noastră. Această preţuire este însoţită însă de o înaltă exigenţă. Neajun­surile care persistă, fenomenele negative care mai apar şi care frînează ridicarea pe un nivel mai înalt a acestei activităţi, unele tendinţe de grandomanie, de irosire a fondurilor de investiţii în lucrări ce nu-şi justifică totdeauna oportunitatea, ritmul încă lent de industrializare a construcţiilor sînt, pe bună dreptate, criticate. Referindu-ne la neajunsurile care persistă în proiectare, semna­lăm, în primul rînd, insuficienta atenţie acordată încă factorului eco­nomic. în această privinţă trebuie arătat că nu totdeauna spaţiile construite au fost proporţionate după nevoile proceselor funcţionale, iar costul exagerat al unor finisaje, uneori inutile, a însemnat şi o risi­pire a forţei de muncă în construcţii. Proiectarea construcţiilor, din care nu trebuie să lipsească preocu­pările estetice, se exercită astăzi în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiin­­ţifice, care a generat şi în construcţii noi tehnologii, noi materiale, noi metode şi — în legătură cu aceasta — un nou concept al arhitecturii. Aspiraţiile către frumos îşi pot găsi împlinirea fără a contraveni princi­piului de economicitate, de importanţă vitală pentru satisfacerea nece­sităţilor în continuă creştere ale poporului nostru. Hotărîtoare pentru eficienţa investiţiei este tema de proiectare. Importanţa ei covîrşitoare pentru întreaga desfăşurare a proiectării şi a finalizării ţelului urmărit pentru a corespunde scopului în condiţiile unei maxime eficienţe implică o răspundere directă a proiectantului, chiar dacă tema este dată de un beneficiar la nivel de minister. Rolul şi sarcina arhitectului în acest domeniu sînt exprimate prin­­tr-un exemplu recent: îmbunătăţirea indicatorilor valorici pentru creşe şi grădiniţe, ceea ce va permite o sporire cu peste 30% a numărului de locuri în asemenea clădiri ce urmează a se realiza în cincinalul 1971 — 1975. Pe aceeaşi linie se înscrie şi acţiunea de reducere a preţului de cost pentru construcţiile spitaliceşti, obţinută printr-o judicioasă rea­­nalizare a conţinutului tematic, combinată cu soluţionări funcţionale de eficienţă economică sporită. Este o demonstraţie elocventă că, printr-o chibzuită analiză a temelor, mai există posibilităţi de reducere a valorii investiţiilor, astfel ca planul pe cincinalul viitor să fie depăşit, punîndu-se la dispoziţia populaţiei mai multe unităţi de folosinţă şi acoperindu-se astfel o arie mai mare a necesităţilor. Referindu-ne la rolul activ al proiectantului, printr-o poziţie cri­tică, realistă, în abordarea temei investiţiei, constatăm că în domeniul clădirilor industriale au apărut exagerări, prin prevederea unor supra­feţe inutile faţă de nevoile tehnologice, a unor mari suprafeţe de depo­zite şi spaţii auxiliare, unor finisaje scumpe şi nu totdeauna justificate, în tendinţa de creare a unei false monumentalităţi la această categorie de clădiri, la care eficienţa economică constituie factorul primordial. Tot pe linia eficienţei economice, considerată complex, trebuie să subliniem importanţa acţiunii de tipizare şi industrializare a construc­ţiilor. * Conferinţa ţinută la Uniunea arhitecţilor în luna noiembrie 1970. 2

Next