Astra Dejeană, 1997 (Anul 4, nr. 1-4)

1997-02-01 / nr. 1

ASTRA DEJEANA BLOC NOTES CULTURAL • 1 Decembrie 1996 - Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la Dej cu fostul cuvenit. Au fost depuse coroane de flori la mormântul generalului Nicolae Şova, la monumentul eroilor din Dealul florilor şi la grupul statuar din Piaţa Unirii reprezentându-i pe cei trei corifei dejeni care au luptat pentru înfăptuirea actului de la 1 Decembrie: Teodor Mihali, Alexandru Vaida-Voievod şi Ștefan Cicio-Pop. Momentul sărbătorii a fost evocat de primarul municipiului ec. Alexandru Man. Au urmat apoi manifestări militare organizate de corpul local de armată, sfinţirea steagului şi parada unităţilor. Tot cu acest prilej a avut loc o ceremonie religioasă oficiată de un sobor de preoţi ortodocşi şi greco-catolici în frunte cu protopopii: Teofil Herineanu şi Alexandru Nicula. Festivitatea s-a încheiat cu un program artistic prezentat de Casa Municipală de Cultură Dej. • Casa Municipală de Cultură Dej a găzduit, în ziua de 14 decembrie 1996, manifestarea "Invitaţie la o...poveste". Sub acest generic un grup de tineri greco-catolici din Dej conduşi de inimosul pr. Florin Bozînţan a prezentat, dramatizat, Naşterea Domnului nostru Isus Hristos. Manifestării i s-a adăugat un concert de colinde interpretat de un grup coral de la Institutul Teologic Greco-Catolic din Cluj- Napoca. Copiilor prezenţi li s-au împărţit dulciuri. La reuşita manifestării au contribuit şi sponsorizările acordate de S.C. Someş S.A. Dej şi S.C. Jurie Dej. • în cadrul tradiţionalului spectacol de colinde şi obiceiuri desfăşurat în ziua de 17 decembrie 1996 la Casa Municipală de Cultură grupul vo­cal "înfrăţirea" al Asociaţiei culturale Probasarabia şi Bucovina Dej sub conducerea instructoarei Camelia Moldovan a prezentat o frumoasă suită de colindă, în cadrul aceleaşi manifestări corul "Senec­­tus" al Asociaţiei pensionarilor Dej a readus în actualitate vechea şi frumoasa colindă "Trei cocoşi negri cântară”. • Ziua de 26 decembrie 1996 a fost marcată la Gherla de evocarea priteniei dintre canonicul Domide şi poetul George Coşbuc. Cu acest prilej pe clădirea nr. 9 din Str. Ştefan cel Mare a fost dezvelită o placă memorială. în cadrul manifestării cultural-religioasă au fost mult apreciate cuvântările domnilor: pr.prof. dr. Ioan Mitrofan şi prof.dr. Ioan Buzaşi, ambii oaspeţi de la Blaj. • O reuşită manifestare dedicată poetului nostru naţional Mihai Eminescu a avut loc în ziua de 15 ianuarie a.c. şi la Cercul Militar Dej. După cuvântul de deschidere în care domnul mr. Liviu Cojan a marcat importanţa evenimentului aniversar, a urmat un simpozion în care prof. Emil Lazăr, directorul muzeului local a vorbit despre prietenii someşeni ai lui Mihai Eminescu, cu referire deosebită la prof. dr. acad. Grigore Silaşi, unul dintre mentorii spirituali ai Societăţii "România Jună" din Viena unde a activat poetul de la Ipoteşti în perioada studenţiei, iar prof. Alexandru Păltineanu a prezentat un frumos portret liric al neuitatului poet. Manifestarea s-a încheiat cu un frumos program ar­tistic, adecvat evenimentului aniversar prezentat de o formaţiei a Cercului militar, sub conducerea doamnei Lucia Tudorache. • în ziua de 15 ianuarie a.c. a avut loc la Casa Municipală de Cultură Dej manifestări organizate sub genericul “Eminesciana ’97" organizate de Despărţământul “dr.Teodor Mihali” Dej al Astrei. Programul a început cu un simpozion dedicat poetului nepereche în care prof. Axinte Bob, Livia Sabău şi Nicolae Vesa au prezentat comunicările: Mihai Eminescu în căutarea unei mitologii autohtone. Imaginea Ipoteştiului în unele creaţii eminesciene, respectiv Ecouri hegeliene în gândirea poetică şi istorică eminesciană. A urmat apoi un recital liric intitulat: “Apari să dai lumină” realizat de Elena Gârda, Doina Minea-Sima şi Călin Morariu în care şi-au dat concursul recitatorul artistic Eugen Crâşmaru, soprana prof. Gabriela Bărbulescu şi solistul Ion Dordoi. Comunicările din cadrul simpozionului cât şi recitalul desfăşurat în feeria oferită de flacăra unei lumânări au fost apreciate cu vii aplauze de către numeroşii participanţi. • Teatrul de stat Turda a prezentat în ziua de 30 ianuarie la Casa municipala Dej comedia de succes “Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu. Regia artistică Mircea Cosma, regia tehnică şi sonoră: Ovidiu Cosac. Scenografia: Gh­eorghe Matei. Sufleor: Ana Cosac, în distribuţie: Ileana Protase, Doina Şoproni, Cornel Miron, Radu Bota, Ginac Crişan şi Marian Miron. • în ziua de 27 ianuarie a.c., Ansamblul “Doina” din Reşiţa a prezentat în premieră la Casa municipală de Cultură Dej un spectacol extraordinar cu Aurel Tămaş. Invitaţi în spectacol: Petrică Nicoară-Sârbu, Zorica Savu, Gheorghe Ieremici, Aurora Dan­­ (Câmpia Turzii). Acompaniament: formaţia “Transilvania” Prezentare şi momente vesele: Alexandru Neagu (Reşiţa), Varga Lali (Târgu Mureş). în program: piese de folclor şi romanţe. în cadrul spectacolului au fost lansate casetele volumul III şi IV ale solistului Aurel Tămaş. • în cadrul manifestărilor dedicate Unirii Principatelor Române din luna ianuarie a.c. prof. Emil Lazăr directorul muzeului municipal Dej a făcut la instituţia ce o conduce o evocare a eminentului domnitor Alexandru Ioan Cuza, fondator al Statului Naţional Român modern. La manifestare au fost prezenţi elevi de la Şcoala generală nr. 3 Dej. • Luni 29 ianuarie a.c. Casa Municipală de cultură Dej, a găzduit spectacolul pentru copii "Cele două privighetori" de Dumitru Solomon după Andersen, în distribuţie Marian Miron, Ileana Protase, Melania Aştilean, Antoneta Pop, Radu Rotar, Cornel Miron şi Mircea Cosma. Regia artistică şi scenografia au fost asigurate de Mircea Cosma. Muzica: Gheorghe Marcu. Regia tehnică: Marius Dordai. Coloana sonoră: Ovidiu Cosac. Sufleor: Liana Bozântan. Grupaj realizat de Petru Codoreanu SEMNALE CULT­URALE De la Astra LĂPU­ŞA­NĂ din Tg. Lăpuş aflăm următoarele: *Cu ocazia împlinirii vârstei de 65 ani, domnul BILŢ VALENTIN - preşedintele Astrei Lăpuşene , pune la dispoziţia iubitorilor de cultură românească cartea sa care de curând i-a apărut la Editura "Grai şi Suflet - Cultura Naţională" din Bucureşti. Cartea este intitulată "POEZII, TRADIŢII şi OBICEIURI POPULARE din MARAMUREŞ”. Cartea are 280 pagini şi cuprinde nestemate folclorice şi obiceiuri din zonele folclorice: A. Folclor din Ţara Căpuşului; B. Folclor din Ţara Maramureşului C. Folclor din Ţara Oaşului; D. Folclor din Ţara Chioarsului: Costul 8000 lei. * La aceeaşi editură şi odată cu prima, a mai apărut cartea: •LITERATURA ŞI OBICEIURILE DE FAMILIE DIN MARAMUREŞ", sub semnătura prof. VALERIA BILŢ şi costă 4000 lei. *La Editura DACIA din CLUJ NAPOCA, a apărut cartea prof. PAMFIL BILŢIU, intitulată "Sculaţi, sculaţi boieri mari!” (colinde din toate zonele folclorice ale Maramureşului). Majoritatea acestor colinzi sunt puse pe­­note muzicale. F este o lucrare de excepţie. Are 440 pagini şi costă 14000 lei. La întocmirea acestei cărţi a contribuit şi prof. Gheorghe Pop - preşedintele Astrei Baia-Mare. Autorii ar fi putut să scoată volume din creaţiile lor poetice, romane, eseuri din care au publicat multe, în anii anteriori în diferite ziare şi reviste literare, antalogii, etc. dar au crezut de datoria lor să publice aceste cărţi de folclor, tradiţii şi obiceiuri populare adevărate comori ale culturii tradiţionale româneşti, pentru a le salva de la dispariţie. Nădăjduim că tineretul de azi, sub îndrumarea cadrelor didactice şi altor animatori culturali vor revaloriza, reînvia aceste comori de artă populară românească. Aceasta este o datorie de onoare a fiecăruia dintre noi care se consideră român şi creştin! VALENTIN BILŢ Preşedintele Astrei Lăpuşene MAGAZIN ISTORIC TREI DECENII DE APARIŢIE Prin încheierea anului 1996 se marchează în timp al 30-lea an de existenţă a revistei MAGAZIN ISTORIC De-a lungul celor trei decenii paginile publicaţiei ne-au oferit prilejul să cunoaştem atâtea adevăruri privind trecutul poporului nostru şi al altor popoare de pe mapamond La rafturile colecţiilor a fost adăugat al 360-lea număr al prestigioasei reviste ale cărei pagini întotdeauna cuprind pasionante noutăţi privind istoria naţională şi universală. Petru Codoreanu O NOUĂ FORMAŢIE CORALĂ în viaţa artistică a municipiului nostru a intrat timid o nouă formaţie corală E vorba de corul "Senectus” al Asociaţiei pensionarilor Dej, a cărui primă confruntare cu publicul a fost ocazionată de concertul de colinde de dinainte de Crăciunul anului 1996, ce a avut loc la Casa Municipală de Cultură. Noua formaţie cuprinde amatori de categoria vârstei a 111 -a şi îşi propune să aducă în actualitate comorile de nepreţuit ale cântecelor vechi, doina şi balada care pe măsură ce trece timpul sunt date uitării Obiectivul e greu Se speră însă că mimozitatea celor care se alătură formaţiei şi bunăvoinţa celor ce-i pot acorda ajutor vor duce la izbândă Petru Codoreanu Pagina 3

Next