Ateneu, 1986 (Anul 23, nr. 1-12)

1986-01-01 / nr. 1

= © BIOGRAFII © = Pasiune şi răspundere Mai mult ca oricînd, actualita­tea noastră socialistă alătură no­ţiunile din titlu, pasiunea şi răs­punderea fiind intrinseci spiritu- 3 lui revoluţionar, corelativele spa- I .­ţiului de lumină prin care nu- i făptuirea materială şi spirituală I a oamenilor devine istorie dura­bilă, mărturia sigură a unei e­­poci eroice. Vorbind de pasiune ca despre o implicare avîntată în temeiul răs­punderii lucide, vorbim de răs­pundere pentru că viitorul e o continuă perspectivă prefigurată conştient, ne referim la amân­două aşa cum numai sensurile fundamentale se interpătrund in­tr-o rezultantă definitorie pen­tru munca şi viaţa oamenilor... Există momente în care, par­­curgînd cu ochii minţii anii mai îndepărtaţi ai copilăriei, primii , ani de şcoală, primele note pri­mite, acea bucurie amestecată cu emoţie, acum la maturitate ţi se par cu totul fireşti,­ fenomene integrate formaţiei tale, devenirii tale. Ai în astfel de clipe senti­mentul că munca ta actuală este un Crîmpei din marea construc­ţie, din viaţa­ care pulsează în ritmuri sonore... îmi notez atent, afirmaţie cu afirmaţie, întreaga evocare, în 1971 tînăra absolventă a Facultăţii de Industrie Uşoară, secţia Lină, din Iaşi, Rodica Be­rea era repartizată împreună cu soţul ei la întreprinderea de Pos­tav din Buhuşi. Fusese o elevă bună şi o studentă care îşi pre­gătise cu seriozitate lucrarea de diplomă, activase in organizaţia U.T.C. a liceului... „In organiza­­■ ţia de tineret — subliniază in­terlocutoarea — am luat toate problemele in serios. Depuneam toată sîrguinţa pentru a îndepli­ni întocmai cele stabilite în bi­roul organizaţiei. Am convinge­rea că perseverenţa şi conştiinţa datoriei ne disciplinează. Iar cine­ disciplina devine pentru tine în primul rînd o regulă de viaţă, nu mai poţi admite dezordine şi su­perficialitate in jurul tău. Să revin : văd adesea­ la unii tineri o anume delăsare,­ deşi aceştia­­'­ia , care­ mă refer au condiţii de muncă şi viaţă tot mai bune, sunt inteligenţi, au lecturi bo­gate, părinţi care fac eforturi spre a-i şti fericiţi. Dar, după cum citeam într-un eseu, arbo­­rii tineri nu trebuie feriţi de vînt şi, mai ales, nu trebuie o­­bişnuiţi cu ideea lipsei viituri­lor. Este foarte important ca un tinăr, absolvent să fie urmărit în traiectoria lui profesională, îndrumat, chiar criticat, în tot cazul integrat cu ■ răspundere în fluxul muncii,­­ în problemele cu care se confruntă colectivitatea. Vedeţi, eu ca elevă nu ştiam că voi lucra peste ani, într-o fabrică de postav, dar mă atrăgeau com­binaţia de culori, armonia ţesă­­t­­urilor, şi întrezăream că vesti­mentaţia constituie sau aduce un dram de bucurie a vieţii intra­te în fibrele ţesăturii, o parte din sufletul celor ce­­ ne oferă rochiile şi costumele, aşa cum ne-ar oferi ,o carte bună, un sfat, un îndemn generos. Mi-a plăcut mult facultatea, seriozitatea pro­fesorilor, practica din întreprin­deri. Caietul meu de practică, era meticulos organizat. La re­partiţie nu cunoşteam deloc în­treprinderea buhuşeană; ce a în­­semnat­­pentru mine această u­­nitate, acum centenară ? în pri­­­­mul rînd o colectivitate de mare competenţă : muncitori, ajutori de maiştri, maiştri, ingineri. Ca stagiar, cu ei intri în contact mai tatii. Am trebuit să muncesc­­ mult.­ • Mi-am dat seama că mi ajungea ce studiasem la facultate. Maiştrii, puşi la punct cu pro­blemele producţiei te testează, te ' 'urmăresc să­­ vadă ce faci, cum rezolvi o problemă, te antre­nează în discuţii de specialitate. Deci mi-am însuşit problemele secţiei în care am­ fost reparti­zata. Mi-a plăcut meseria, ur­măresc rezolvarea problemelor di­ficile.' M-am specializat la secţia de filatură pieptănată , secţia s-a mărit­,­ s-au prelucrat aici tot fe­lul de amestecuri în cadrul lunii. Am devenit şefa secţiei prin ’79. Am urmărit în permanenţă cali­tatea producţiei. Apoi am fost numită director tehnic, în această calitate, iar acum ca director al unităţii m-am maturizat, înţeleg , cu toată gravitatea sensul pro­fund al documentelor de partid, necesitatea aplicării lor aici în întreprindere, pentru sporirea producţiei, creşterea calităţii pro­duselor. Am­­ acordat şi acord mare atenţ­ie atelierului de crea­ţie, laboratorul unde se nasc ar­ticolele noi, compoziţiile noi, moda. Avem un bun colectiv de creaţie, în care se integrează şi inginerii stagiari. Creaţia a fost mult îmbunătăţită : prelucrăm ■ fibre noi, nu numai clasice. A­­vem muncitori foarte buni , unii lucrează aici de generaţii, îşi transmit meseria din tată în fiu. Satisfacţii ? Multe. De pil-­­­dă, faptul că parteneri externi ne preferă de mai mulţi ani (fir­me­ din R.F.G., Italia. S.Tr.A-1. De altfel tot personalul munci­tor doreşte ca întreprinderea să-şi onoreze sarcinile şi mai bine­ să fie la înălţimea­ prefigurărilor noastre comuniste înscrise în do­cumentele Congresului al XIII-lea al Partidului.“ Victor MITOCAEU - COLOCVII! @ INTERVIURI © OPINII © PREŢIOASE ÎNDRUMĂRI ŞI ORIENTĂRI PENTRU INTENSIFICAREA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ŞI PERFECŢIONAREA ÎNVĂŢĂMέNTULUI „Cercetarea ştiinţifică trebuie să aducă o contribuţie importantă, prin elaborarea de noi soluţii şi tehnologii, care să asigure sporirea randamentelor centralelor electrice pe cărbune şi hidro, să grăbească punerea în func­ţiune a centralelor nucleare, intensificînd, în acelaşi timp, studiile pentru trecerea la noile generaţii de reactori, inclusiv cu neutroni rapizi. O con­tribuţie însemnată trebuie să aducă cercetarea la perfecţionarea tehnolo­giilor pentru utilizarea surselor neconvenţionale de energie, precum şi la descoperirea şi folosirea de noi resurse energetice.“ „Odată cu creşterea producţiei de energie, cercetarea trebuie să elabo­reze cele mai raţionale norme de consum energetic, să contribuie la per­fecţionarea instalaţiilor de recuperare şi refolosire, la înlocuirea tehno­logiilor mari consumatoare de energie, incit să se asigure, pe această cale, reducerea consumului de energie şi combustibil cu cel puţin 5O la sută.“ „Vor trebui extinse prospecţiunile pentru descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi, de zăcăminte de cărbuni, de minereuri feroase şi me­tale neferoase, precum şi de substanţe nemetalifere.“ „înfăptuirea revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cere din partea oamenilor de ştiinţă spirit revoluţionar, îndrăzneală şi iniţiativă.“ „Cercetarea ştiinţifică trebuie să contribuie activ la înfăptuirea în bune condiţii a programelor de valorificare superioară a materiilor prime şi materialelor , de realizare a noi materiale şi tehnologii cu caracteris­tici superioare şi de ridicare a parametrilor tehnici şi calitativi ai produ­selor. Astfel, în metalurgie este necesar să fie lărgite şi mai mult cercetă­rile pentru perfecţionarea tehnologiilor de elaborare a oţelurilor speciale şi asigurarea unui coeficient de scoatere în producţia de laminate de peste 90 la sută.“ „Trebuie dezvoltată şi mai mult cercetarea fundamentală de perspec­tivă, în toate domeniile cunoaşterii umane, pentru a deschide noi orizon­turi cercetării aplicative şi a spori aportul ştiinţei la progresul general al ţării, la îmbogăţirea tezaurului gîndirii ştiinţifice universale.“ „în deplină concordanţă cu prevederile planului de dezvoltare econo­mică şi socială a ţării în perioada 1986—1990, cu realizările obţinute în creşterea forţelor de producţie, a avuţiei naţionale, noul cincinal prevede un important program de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii, a calităţii vieţii întregului popor. Cercetarea va trebui să contribuie într-o măsură însemnată la realizarea acestui program prin adîncirea studiilor în domeniul creşterii şi diversificării producţiei bunurilor de consum destinate populaţiei, al sănătăţii publice, al urbani­zării şi sistematizării localităţilor patriei, al combaterii poluării şi asi­gurării calităţii mediului înconjurător.“ „Trebuie să folosim mai bine condiţiile învăţămîntului, pentru ca el să-şi poată îndeplini cu rezultate tot mai bune, marile sarcini ce îi revin, să ţină în permanenţă pasul cu schimbările determinate de desfăşurarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice în ţara noastră.“ „In activitatea şcolii este necesar să se acorde cea mai mare atenţie însuşirii cunoştinţelor de bază din disciplinele fundamentale — mate­matica, fizica, chimia, biologia — precum ş­i ştiinţelor sociale şi altor discipline cu o puternică înrîurire educativă asupra tinerilor, cum sînt limba şi literatura română, istoria şi geografia patriei.“ „La baza învăţămîntului de toate gradele trebuie să stea cunoaşterea şi însuşirea temeinică a concepţiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţă, a teoriei revoluţionare a partidului nostru, care aplică în mod creator adevărurile generale ale socialismului ştiinţific la con­diţiile concrete din ţara noastră.“ „Şcoala trebuie să asigure pregătirea temeinică de muncitori şi spe­cialişti, cu un larg orizont de cunoştinţe profesionale, de specialitate, ca­pabili să stăpînească şi­ să dezvolte tehnica modernă, să se integreze cu bune rezultate în munca întregului popor pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, pentru construirea orînduirii noi, socialiste.“ Acad. dr. ing. Elena CEAUŞESCU MĂRTURII ALE UNEI ACTIVITĂŢI ŞTIINŢIFICE DE EXCEPŢIE La progresul rapid al industriei chi­mice, ştiinţa, cercetarea românească şi-au adus o contribuţie tot mai im­portantă, un rol esenţial în aplicarea tehnologiilor avansate din ultimele două­ cincinale avîndu-i activitatea institutului şi laboratoarelor Institutu­lui Central de Chimie. Aceste rezul­tate sunt indisolubil legate de activi­tatea prodigioasă şi opera ştiinţifică de înalt prestigiu internaţional ale tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim-viceprim-minis­­tru al guvernului, preşedintele Consi­liului Naţional pentru Ştiinţă şi Teh­nologie şi al Consiliului Ştiinţific al ICECHIM, preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului. Tovarăşa Elena Ceauşescu simbolizează ştiinţa şi tehnologia românească. In­dustria chimică beneficiază ,­în mod special de opera ştiinţifică, teoretică, şi practică a tovarăşei academician, doctor inginer Elena Ceauşescu, prin­­ lucrările de cercetare fundamentală şi aplicativă concretizate în instalaţiile moderne de cauciuc polibutadienic, poliizopranic, de cauciuc termo­plastic ELTAR, în instalaţii de­ epiclorhidrină, în alcooli polivinitici şi acetat de vi­nil, puse în funcţiune în ţară noastră, şi alte importante­ realizări ale­ indus­triei româneşti. Ca preşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie tovarăşa Elena Ceauşescu aduce o contribuţie hotărîtoare la îndeplinirea rolului în- ? credinţat acestui organism de partid şi de stat, la realizarea sarcinilor ce revin ştiinţei şi tehnologiei, în dezvol­­tarea economico-so­cială, a ţării. Ast--. fel, în cincinalul A98p—1990 Institu­tul Central de­ Chimie’îşi va axa ac-­ tivitatea De direcţiile principale stabi­lite de Congresul al XIII-lea, abor­­dînd cu prioritate obiective., de mar­­ximă însemnătate,, cum­, .ar fi. , reali-' ; zarea tehnologiilor şi docUThăriţaţiilor, conform programului de dezvoltare a industriei chimice, şi­ petrochimice, re­ducerea importurilor de produse chi­mice, valorificarea superioară a mate-­ riilor prime, a măteriăieîlor bile şi refolosibile, reducerea­­consum­u­­rilor de materiale şi energie, folosirea cu eficienţă a unor tehnologii necon­venţionale. - în,, domeniuLT^ hidrocarburilor, cercetările vor fi con­centrate asupra realizării de soluţii economice privind utilizarea produselor grele, a ţiţeiurilor sulfftuoase,:: asupra , valorificării­ şisturilor bituminoase şi­ a nisipurilor asfaltice, a obţinerii de hi­drocarburi din cărbuni cu putere, calo­rică mică, asupra accentuării­ gradului, de chimizare a gazelor naturale, a gudroanelor de cocserie, de lemn. Se vor intensifica cercetările pentru rea­lizarea de catalizatori noi, care să asigure creşterea productivităţii în pro­cesele chimice, reducerea consumurilor materiale şi energetice, chimizarea ga­­­­zelor naturale şi a cărbunelui, dez­voltarea tehnologiilor de obţinere a hidrocarburilor sintetice, dezvoltarea biotehnologiilor. De asemenea, în cin­cinalul viitor vom intensifica preocu­pările în vederea realizării de polimeri, mase plastice, fibre şi cauciucuri sin­tetice cu performanţe superioare şi extinderea utilizării tehnice a acestora, se vor moderniza 244­ instalaţii, 362 tehnologii de fabricaţie şi 671 produse. In cadrul chimiei anorganice, aşa cum ne indică tovarăşa Elena Ceauşescu, se vor amplifica cercetările pentru pro­ducţia de acizi, baze şi săruri, prin tehnologii cu consumuri reduse de e­­nergie. Se va dezvolta producţia de îngrăşăminte­ chimice, inclusiv cu mi- proVemente­,și­ a celor lichide, se vor elabora Tehnologii,­­pentru folosirea e­­ficientă a uner calități inferioare de fiSstcadte, rorceBeeri,­­de potasiu și sulf. : Se preconizează folosirea tehnologiilor moderne pentru diversificarea produ­­­­sel­or de : substanţa; organi­ce, de chimie ■ fină şi de: mic; tonaj, cu valoare ri­dicată la export. .. Cuvîntările rostite de către tovarăşa Elena Ceauşescu la congresele naţio­nale de chimie, la manifestările ştiin­ţifice de specialitate, la congresele cul­turii şi educaţiei­ socialiste, la unele reuniuni, academice, organizate în di­ferite ţâri­ ale lumii,­, cu ocazia primirii unor înalte onoruri­ şi distincţii ştiin­ţifice, scot­ în evidenţă personalitatea remarcabilă a unui mare savant. Militînd pentru afirmarea ştiinţei ca factor de conlucrare şi înţelegere între popoare, pentru transformarea ei con­tinuă într-o forţă materială activă, utilizată de către oameni exclusiv în scopuri paşnice, tovarăşa Elena Ceauşescu transmite un vibrant mesaj umanist societăţii contemporana, mesaj care reprezintă o contribuţie impor­tantă la menţinerea păcii în lume. Un element aflat în centrul preocu­părilor tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu îl constituie ideea — subliniată cu fiecare prilej — de a înscrie ştiinţa noastră într-un cadru larg de dialog şi cooperare in­ternaţională, de promovare a valori­lor româneşti ca factori ai indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, con­diţie primordială a unei conlucrări e­chitabile între state, indiferent de o­­rînduirea socială, pe baza egalităţii în drepturi şi a avantajului reciproc. Doresc să exprim, în numele cerce­tătoarelor, al tuturor oamenilor muncii de la Laboratorul ICECHIM — Borzeşti, întreaga noastră admiraţie faţă de per­sonalitatea şi opera tovarăşei acade­mician doctor inginer Elena Ceauşescu, faţă de înalta competenţă cu care, prin întreaga activitate pe care o des­făşoară face cunoscute şi apreciate în lume strălucitele realizări ale ştiinţei româneşti. Alexandra FILIP Preşedinta Comisiei de Femei de la Laboratorul ICECHIM Borzeşti EXEMPLUL LUMINOS AL UNEI VIEŢI ÎNCHINATE PATRIEI ŞI PARTIDULUI Noi femeile ţării, cu profundă stimă şi înaltă preţuire, avem ca model e­­xemplul luminos pe care ni-l oferă personalitatea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, mem­bru al Comitetului Politic Executiv al C. C. al . P.C.R., prim-viceprim-minis­­tru al guvernului, preşedinte al Consi­liului Naţional al Ştiinţei şi Învăţă­mîntului, militant de frunte al vieţii politice şi ştiinţifice, savant de renume mondial. Animată de nestrămutate sen­timente de dragoste şi devotament pentru cauza poporului, tovarăşa Elena Ceauşescu, alături de secretarul ge­neral al partidului, preşedintele Repu­blicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a­­du­ce o inestimabilă contribuţie la fun­damentarea şi înfăptuirea politicii in­terne şi externe a partidului şi statului, la perfecţionarea continuă a organiză­rii şi conducerii societăţii, la întărirea democraţiei noastre socialiste, la trans­punerea în viaţă a măreţului program de edificare a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi înaintare a noas­tră spre comunism. Prin bogata şi neobosita activitate, prin spiritul re­voluţionar ce-i caracterizează întreaga viaţă, tovarăşa Elena Ceauşescu a con­tribuit în mod direct la înfăptuirea marilor succese dobîndite de poporul nostru în ultimii 20 de ani, cei mai fertili din istoria patriei, pe care cu­ mîndrie patriotică poporul îi numeşte­ „Epoca Nicolae Ceauşescu“, dovedind o înaltă vocaţie de om politic, contri­buind la promovarea păcii şi înţele­gerii între popoare, în calitate de pre­şedinte al Comitetului român „Oame­nii de ştiinţă şi pacea“ tovarăşa Elena Ceauşescu acţionează cu pasiune şi înaltă responsabilitate pentru triumful raţiunii, pentru cauza nobilă a dezar­mării, a colaborării şi păcii, ca ma­rile cuceriri ale ştiinţei să fie puse­ în slujba progresului şi bunăstării în­tregii omeniri. Unind într-o viziune armonioasă lu­ciditatea militantului politic şi răspun­derea savantului, tovarăşa Elena Ceauşescu a adus valoroase contribuţii la dezvoltarea ştiinţei şi învăţămîntu­­lui românesc, la afirmarea chimiei ro­mâneşti ca domeniu de avangardă al ştiinţei şi tehnicii contemporane. Im­presionanta sa activitate creatoare de largă cuprindere şi înalt nivel ştiin­ţific, concretizată în zeci de lucrări publicate în editurile de prestigiu din Europa şi alte continente, în reviste de largă circulaţie internaţională, răs­plătită cu înalte titluri ştiinţifice , omagieri pe plan internaţional, aca­demii şi societăţi ştiinţifice, elocventă mărturie a stimei şi preţuirii de care se bucură în întreaga lume, au exerci­tat o influenţă decisivă pentru pro­gresul ştiinţei româneşti. Chimia ro­mânească s-a dezvoltat impetuos, a­­jungînd la parametrii mondiali. Recenta alegere a tovarăşei acade­mician doctor inginer Elena Ceauşescu în înalta funcţie de preşedinte al­ Consiliului Naţional al Ştiinţei şi în­văţămîntului, într-un moment în care cercetarea ştiinţifică este chemată să aducă o importantă contribuţie la pro­gresul multilateral al societăţii româ­neşti, atestă recunoaşterea unanimă a meritelor sale excepţionale în condu­cerea şi îndrumarea nemijlocită a a­­cestui domeniu. în acelaşi timp sem­nifică marele prestigiu şi aleasa pre­ţuire de care se bucură tovarăşa Elena Ceauşescu în rîndul întregului popor şi reprezintă chezăşia înfăptuirii, la nivelul celei mai înalte exigenţe a Hotărîrilor Congresului al XIII-lea al P.C.R. privind dezvoltarea în continuare a ştiinţei şi învăţămîntului românesc. Strălucitul exemplu de viaţă şi muncă al tovarăşei Elena Ceauşescu, eminent activist al partidului şi statului, savant de p renume mondial, este pentru noi femeile ce slujim învăţămîntul şi şti­inţa, un imbold de a acţiona cu toată capacitatea, de a nu precupeţi nici un efort pentru, ridicarea pe o treaptă superioară a întregii noastre activităţi, pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor pe care le avem, pentru înfăptuirea neabătută a sarcinilor ce revin învă­ţămîntului şi cercetării din hotăririle Congresului al XIII-lea al Partidului. Prof. univ. dr. Lorica GAVRILHU Rector al Institutului de Medicină şi Farmacie, Iaşi Savantului, ele, renume mo­ne­ia­l, oetipistului po­litic, de­ înaltă, ţinută spirituală, cu prilejul zilei de naştere, din adîncul inimilor LA MULŢI ANI !

Next