Ateneu, 1986 (Anul 23, nr. 1-12)
1986-01-01 / nr. 1
= © BIOGRAFII © = Pasiune şi răspundere Mai mult ca oricînd, actualitatea noastră socialistă alătură noţiunile din titlu, pasiunea şi răspunderea fiind intrinseci spiritu- 3 lui revoluţionar, corelativele spa- I .ţiului de lumină prin care nu- i făptuirea materială şi spirituală I a oamenilor devine istorie durabilă, mărturia sigură a unei epoci eroice. Vorbind de pasiune ca despre o implicare avîntată în temeiul răspunderii lucide, vorbim de răspundere pentru că viitorul e o continuă perspectivă prefigurată conştient, ne referim la amândouă aşa cum numai sensurile fundamentale se interpătrund intr-o rezultantă definitorie pentru munca şi viaţa oamenilor... Există momente în care, parcurgînd cu ochii minţii anii mai îndepărtaţi ai copilăriei, primii , ani de şcoală, primele note primite, acea bucurie amestecată cu emoţie, acum la maturitate ţi se par cu totul fireşti, fenomene integrate formaţiei tale, devenirii tale. Ai în astfel de clipe sentimentul că munca ta actuală este un Crîmpei din marea construcţie, din viaţa care pulsează în ritmuri sonore... îmi notez atent, afirmaţie cu afirmaţie, întreaga evocare, în 1971 tînăra absolventă a Facultăţii de Industrie Uşoară, secţia Lină, din Iaşi, Rodica Berea era repartizată împreună cu soţul ei la întreprinderea de Postav din Buhuşi. Fusese o elevă bună şi o studentă care îşi pregătise cu seriozitate lucrarea de diplomă, activase in organizaţia U.T.C. a liceului... „In organiza■ ţia de tineret — subliniază interlocutoarea — am luat toate problemele in serios. Depuneam toată sîrguinţa pentru a îndeplini întocmai cele stabilite în biroul organizaţiei. Am convingerea că perseverenţa şi conştiinţa datoriei ne disciplinează. Iar cine disciplina devine pentru tine în primul rînd o regulă de viaţă, nu mai poţi admite dezordine şi superficialitate in jurul tău. Să revin : văd adesea la unii tineri o anume delăsare, deşi aceştia'ia , care mă refer au condiţii de muncă şi viaţă tot mai bune, sunt inteligenţi, au lecturi bogate, părinţi care fac eforturi spre a-i şti fericiţi. Dar, după cum citeam într-un eseu, arborii tineri nu trebuie feriţi de vînt şi, mai ales, nu trebuie obişnuiţi cu ideea lipsei viiturilor. Este foarte important ca un tinăr, absolvent să fie urmărit în traiectoria lui profesională, îndrumat, chiar criticat, în tot cazul integrat cu ■ răspundere în fluxul muncii, în problemele cu care se confruntă colectivitatea. Vedeţi, eu ca elevă nu ştiam că voi lucra peste ani, într-o fabrică de postav, dar mă atrăgeau combinaţia de culori, armonia ţesăturilor, şi întrezăream că vestimentaţia constituie sau aduce un dram de bucurie a vieţii intrate în fibrele ţesăturii, o parte din sufletul celor ce ne oferă rochiile şi costumele, aşa cum ne-ar oferi ,o carte bună, un sfat, un îndemn generos. Mi-a plăcut mult facultatea, seriozitatea profesorilor, practica din întreprinderi. Caietul meu de practică, era meticulos organizat. La repartiţie nu cunoşteam deloc întreprinderea buhuşeană; ce a însemnatpentru mine această unitate, acum centenară ? în primul rînd o colectivitate de mare competenţă : muncitori, ajutori de maiştri, maiştri, ingineri. Ca stagiar, cu ei intri în contact mai tatii. Am trebuit să muncesc mult. • Mi-am dat seama că mi ajungea ce studiasem la facultate. Maiştrii, puşi la punct cu problemele producţiei te testează, te ' 'urmăresc să vadă ce faci, cum rezolvi o problemă, te antrenează în discuţii de specialitate. Deci mi-am însuşit problemele secţiei în care am fost repartizata. Mi-a plăcut meseria, urmăresc rezolvarea problemelor dificile.' M-am specializat la secţia de filatură pieptănată , secţia s-a mărit, s-au prelucrat aici tot felul de amestecuri în cadrul lunii. Am devenit şefa secţiei prin ’79. Am urmărit în permanenţă calitatea producţiei. Apoi am fost numită director tehnic, în această calitate, iar acum ca director al unităţii m-am maturizat, înţeleg , cu toată gravitatea sensul profund al documentelor de partid, necesitatea aplicării lor aici în întreprindere, pentru sporirea producţiei, creşterea calităţii produselor. Am acordat şi acord mare atenţie atelierului de creaţie, laboratorul unde se nasc articolele noi, compoziţiile noi, moda. Avem un bun colectiv de creaţie, în care se integrează şi inginerii stagiari. Creaţia a fost mult îmbunătăţită : prelucrăm ■ fibre noi, nu numai clasice. Avem muncitori foarte buni , unii lucrează aici de generaţii, îşi transmit meseria din tată în fiu. Satisfacţii ? Multe. De pil-dă, faptul că parteneri externi ne preferă de mai mulţi ani (firme din R.F.G., Italia. S.Tr.A-1. De altfel tot personalul muncitor doreşte ca întreprinderea să-şi onoreze sarcinile şi mai bine să fie la înălţimea prefigurărilor noastre comuniste înscrise în documentele Congresului al XIII-lea al Partidului.“ Victor MITOCAEU - COLOCVII! @ INTERVIURI © OPINII © PREŢIOASE ÎNDRUMĂRI ŞI ORIENTĂRI PENTRU INTENSIFICAREA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ŞI PERFECŢIONAREA ÎNVĂŢĂMÎNTULUI „Cercetarea ştiinţifică trebuie să aducă o contribuţie importantă, prin elaborarea de noi soluţii şi tehnologii, care să asigure sporirea randamentelor centralelor electrice pe cărbune şi hidro, să grăbească punerea în funcţiune a centralelor nucleare, intensificînd, în acelaşi timp, studiile pentru trecerea la noile generaţii de reactori, inclusiv cu neutroni rapizi. O contribuţie însemnată trebuie să aducă cercetarea la perfecţionarea tehnologiilor pentru utilizarea surselor neconvenţionale de energie, precum şi la descoperirea şi folosirea de noi resurse energetice.“ „Odată cu creşterea producţiei de energie, cercetarea trebuie să elaboreze cele mai raţionale norme de consum energetic, să contribuie la perfecţionarea instalaţiilor de recuperare şi refolosire, la înlocuirea tehnologiilor mari consumatoare de energie, incit să se asigure, pe această cale, reducerea consumului de energie şi combustibil cu cel puţin 5O la sută.“ „Vor trebui extinse prospecţiunile pentru descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi, de zăcăminte de cărbuni, de minereuri feroase şi metale neferoase, precum şi de substanţe nemetalifere.“ „înfăptuirea revoluţiei tehnico-ştiinţifice, cere din partea oamenilor de ştiinţă spirit revoluţionar, îndrăzneală şi iniţiativă.“ „Cercetarea ştiinţifică trebuie să contribuie activ la înfăptuirea în bune condiţii a programelor de valorificare superioară a materiilor prime şi materialelor , de realizare a noi materiale şi tehnologii cu caracteristici superioare şi de ridicare a parametrilor tehnici şi calitativi ai produselor. Astfel, în metalurgie este necesar să fie lărgite şi mai mult cercetările pentru perfecţionarea tehnologiilor de elaborare a oţelurilor speciale şi asigurarea unui coeficient de scoatere în producţia de laminate de peste 90 la sută.“ „Trebuie dezvoltată şi mai mult cercetarea fundamentală de perspectivă, în toate domeniile cunoaşterii umane, pentru a deschide noi orizonturi cercetării aplicative şi a spori aportul ştiinţei la progresul general al ţării, la îmbogăţirea tezaurului gîndirii ştiinţifice universale.“ „în deplină concordanţă cu prevederile planului de dezvoltare economică şi socială a ţării în perioada 1986—1990, cu realizările obţinute în creşterea forţelor de producţie, a avuţiei naţionale, noul cincinal prevede un important program de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a oamenilor muncii, a calităţii vieţii întregului popor. Cercetarea va trebui să contribuie într-o măsură însemnată la realizarea acestui program prin adîncirea studiilor în domeniul creşterii şi diversificării producţiei bunurilor de consum destinate populaţiei, al sănătăţii publice, al urbanizării şi sistematizării localităţilor patriei, al combaterii poluării şi asigurării calităţii mediului înconjurător.“ „Trebuie să folosim mai bine condiţiile învăţămîntului, pentru ca el să-şi poată îndeplini cu rezultate tot mai bune, marile sarcini ce îi revin, să ţină în permanenţă pasul cu schimbările determinate de desfăşurarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice în ţara noastră.“ „In activitatea şcolii este necesar să se acorde cea mai mare atenţie însuşirii cunoştinţelor de bază din disciplinele fundamentale — matematica, fizica, chimia, biologia — precum şi ştiinţelor sociale şi altor discipline cu o puternică înrîurire educativă asupra tinerilor, cum sînt limba şi literatura română, istoria şi geografia patriei.“ „La baza învăţămîntului de toate gradele trebuie să stea cunoaşterea şi însuşirea temeinică a concepţiei materialist-dialectice şi istorice despre lume şi viaţă, a teoriei revoluţionare a partidului nostru, care aplică în mod creator adevărurile generale ale socialismului ştiinţific la condiţiile concrete din ţara noastră.“ „Şcoala trebuie să asigure pregătirea temeinică de muncitori şi specialişti, cu un larg orizont de cunoştinţe profesionale, de specialitate, capabili să stăpînească şi să dezvolte tehnica modernă, să se integreze cu bune rezultate în munca întregului popor pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, pentru construirea orînduirii noi, socialiste.“ Acad. dr. ing. Elena CEAUŞESCU MĂRTURII ALE UNEI ACTIVITĂŢI ŞTIINŢIFICE DE EXCEPŢIE La progresul rapid al industriei chimice, ştiinţa, cercetarea românească şi-au adus o contribuţie tot mai importantă, un rol esenţial în aplicarea tehnologiilor avansate din ultimele două cincinale avîndu-i activitatea institutului şi laboratoarelor Institutului Central de Chimie. Aceste rezultate sunt indisolubil legate de activitatea prodigioasă şi opera ştiinţifică de înalt prestigiu internaţional ale tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, prim-viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi al Consiliului Ştiinţific al ICECHIM, preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului. Tovarăşa Elena Ceauşescu simbolizează ştiinţa şi tehnologia românească. Industria chimică beneficiază ,în mod special de opera ştiinţifică, teoretică, şi practică a tovarăşei academician, doctor inginer Elena Ceauşescu, prin lucrările de cercetare fundamentală şi aplicativă concretizate în instalaţiile moderne de cauciuc polibutadienic, poliizopranic, de cauciuc termoplastic ELTAR, în instalaţii de epiclorhidrină, în alcooli polivinitici şi acetat de vinil, puse în funcţiune în ţară noastră, şi alte importante realizări ale industriei româneşti. Ca preşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie tovarăşa Elena Ceauşescu aduce o contribuţie hotărîtoare la îndeplinirea rolului în- ? credinţat acestui organism de partid şi de stat, la realizarea sarcinilor ce revin ştiinţei şi tehnologiei, în dezvoltarea economico-socială, a ţării. Ast--. fel, în cincinalul A98p—1990 Institutul Central de Chimie’îşi va axa ac- tivitatea De direcţiile principale stabilite de Congresul al XIII-lea, abordînd cu prioritate obiective., de marximă însemnătate,, cum, .ar fi. , reali-' ; zarea tehnologiilor şi docUThăriţaţiilor, conform programului de dezvoltare a industriei chimice, şi petrochimice, reducerea importurilor de produse chimice, valorificarea superioară a mate- riilor prime, a măteriăieîlor bile şi refolosibile, reducereaconsumurilor de materiale şi energie, folosirea cu eficienţă a unor tehnologii neconvenţionale. - în,, domeniuLT^ hidrocarburilor, cercetările vor fi concentrate asupra realizării de soluţii economice privind utilizarea produselor grele, a ţiţeiurilor sulfftuoase,:: asupra , valorificării şisturilor bituminoase şi a nisipurilor asfaltice, a obţinerii de hidrocarburi din cărbuni cu putere, calorică mică, asupra accentuării gradului, de chimizare a gazelor naturale, a gudroanelor de cocserie, de lemn. Se vor intensifica cercetările pentru realizarea de catalizatori noi, care să asigure creşterea productivităţii în procesele chimice, reducerea consumurilor materiale şi energetice, chimizarea gazelor naturale şi a cărbunelui, dezvoltarea tehnologiilor de obţinere a hidrocarburilor sintetice, dezvoltarea biotehnologiilor. De asemenea, în cincinalul viitor vom intensifica preocupările în vederea realizării de polimeri, mase plastice, fibre şi cauciucuri sintetice cu performanţe superioare şi extinderea utilizării tehnice a acestora, se vor moderniza 244 instalaţii, 362 tehnologii de fabricaţie şi 671 produse. In cadrul chimiei anorganice, aşa cum ne indică tovarăşa Elena Ceauşescu, se vor amplifica cercetările pentru producţia de acizi, baze şi săruri, prin tehnologii cu consumuri reduse de energie. Se va dezvolta producţia de îngrăşăminte chimice, inclusiv cu mi- proVemente,și a celor lichide, se vor elabora Tehnologii,pentru folosirea eficientă a uner calități inferioare de fiSstcadte, rorceBeeri,de potasiu și sulf. : Se preconizează folosirea tehnologiilor moderne pentru diversificarea produselor de : substanţa; organice, de chimie ■ fină şi de: mic; tonaj, cu valoare ridicată la export. .. Cuvîntările rostite de către tovarăşa Elena Ceauşescu la congresele naţionale de chimie, la manifestările ştiinţifice de specialitate, la congresele culturii şi educaţiei socialiste, la unele reuniuni, academice, organizate în diferite ţâri ale lumii,, cu ocazia primirii unor înalte onoruri şi distincţii ştiinţifice, scot în evidenţă personalitatea remarcabilă a unui mare savant. Militînd pentru afirmarea ştiinţei ca factor de conlucrare şi înţelegere între popoare, pentru transformarea ei continuă într-o forţă materială activă, utilizată de către oameni exclusiv în scopuri paşnice, tovarăşa Elena Ceauşescu transmite un vibrant mesaj umanist societăţii contemporana, mesaj care reprezintă o contribuţie importantă la menţinerea păcii în lume. Un element aflat în centrul preocupărilor tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu îl constituie ideea — subliniată cu fiecare prilej — de a înscrie ştiinţa noastră într-un cadru larg de dialog şi cooperare internaţională, de promovare a valorilor româneşti ca factori ai independenţei şi suveranităţii naţionale, condiţie primordială a unei conlucrări echitabile între state, indiferent de orînduirea socială, pe baza egalităţii în drepturi şi a avantajului reciproc. Doresc să exprim, în numele cercetătoarelor, al tuturor oamenilor muncii de la Laboratorul ICECHIM — Borzeşti, întreaga noastră admiraţie faţă de personalitatea şi opera tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, faţă de înalta competenţă cu care, prin întreaga activitate pe care o desfăşoară face cunoscute şi apreciate în lume strălucitele realizări ale ştiinţei româneşti. Alexandra FILIP Preşedinta Comisiei de Femei de la Laboratorul ICECHIM Borzeşti EXEMPLUL LUMINOS AL UNEI VIEŢI ÎNCHINATE PATRIEI ŞI PARTIDULUI Noi femeile ţării, cu profundă stimă şi înaltă preţuire, avem ca model exemplul luminos pe care ni-l oferă personalitatea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C. C. al . P.C.R., prim-viceprim-ministru al guvernului, preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţămîntului, militant de frunte al vieţii politice şi ştiinţifice, savant de renume mondial. Animată de nestrămutate sentimente de dragoste şi devotament pentru cauza poporului, tovarăşa Elena Ceauşescu, alături de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aduce o inestimabilă contribuţie la fundamentarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la perfecţionarea continuă a organizării şi conducerii societăţii, la întărirea democraţiei noastre socialiste, la transpunerea în viaţă a măreţului program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a noastră spre comunism. Prin bogata şi neobosita activitate, prin spiritul revoluţionar ce-i caracterizează întreaga viaţă, tovarăşa Elena Ceauşescu a contribuit în mod direct la înfăptuirea marilor succese dobîndite de poporul nostru în ultimii 20 de ani, cei mai fertili din istoria patriei, pe care cu mîndrie patriotică poporul îi numeşte „Epoca Nicolae Ceauşescu“, dovedind o înaltă vocaţie de om politic, contribuind la promovarea păcii şi înţelegerii între popoare, în calitate de preşedinte al Comitetului român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“ tovarăşa Elena Ceauşescu acţionează cu pasiune şi înaltă responsabilitate pentru triumful raţiunii, pentru cauza nobilă a dezarmării, a colaborării şi păcii, ca marile cuceriri ale ştiinţei să fie puse în slujba progresului şi bunăstării întregii omeniri. Unind într-o viziune armonioasă luciditatea militantului politic şi răspunderea savantului, tovarăşa Elena Ceauşescu a adus valoroase contribuţii la dezvoltarea ştiinţei şi învăţămîntului românesc, la afirmarea chimiei româneşti ca domeniu de avangardă al ştiinţei şi tehnicii contemporane. Impresionanta sa activitate creatoare de largă cuprindere şi înalt nivel ştiinţific, concretizată în zeci de lucrări publicate în editurile de prestigiu din Europa şi alte continente, în reviste de largă circulaţie internaţională, răsplătită cu înalte titluri ştiinţifice , omagieri pe plan internaţional, academii şi societăţi ştiinţifice, elocventă mărturie a stimei şi preţuirii de care se bucură în întreaga lume, au exercitat o influenţă decisivă pentru progresul ştiinţei româneşti. Chimia românească s-a dezvoltat impetuos, ajungînd la parametrii mondiali. Recenta alegere a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu în înalta funcţie de preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, într-un moment în care cercetarea ştiinţifică este chemată să aducă o importantă contribuţie la progresul multilateral al societăţii româneşti, atestă recunoaşterea unanimă a meritelor sale excepţionale în conducerea şi îndrumarea nemijlocită a acestui domeniu. în acelaşi timp semnifică marele prestigiu şi aleasa preţuire de care se bucură tovarăşa Elena Ceauşescu în rîndul întregului popor şi reprezintă chezăşia înfăptuirii, la nivelul celei mai înalte exigenţe a Hotărîrilor Congresului al XIII-lea al P.C.R. privind dezvoltarea în continuare a ştiinţei şi învăţămîntului românesc. Strălucitul exemplu de viaţă şi muncă al tovarăşei Elena Ceauşescu, eminent activist al partidului şi statului, savant de p renume mondial, este pentru noi femeile ce slujim învăţămîntul şi ştiinţa, un imbold de a acţiona cu toată capacitatea, de a nu precupeţi nici un efort pentru, ridicarea pe o treaptă superioară a întregii noastre activităţi, pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor pe care le avem, pentru înfăptuirea neabătută a sarcinilor ce revin învăţămîntului şi cercetării din hotăririle Congresului al XIII-lea al Partidului. Prof. univ. dr. Lorica GAVRILHU Rector al Institutului de Medicină şi Farmacie, Iaşi Savantului, ele, renume moneial, oetipistului politic, de înaltă, ţinută spirituală, cu prilejul zilei de naştere, din adîncul inimilor LA MULŢI ANI !