Ateneu, 1993 (Anul 30, nr. 1-12)
1993-02-01 / nr. 2
AT EDITORI : INSPECTORATUL PENTRU CULTURĂ • FUNDAȚIA ACADEMICA „GEORGE BACOVIA“ BACAU Revistă de cultură Serie nouă Anul 30 Nr. 2 (281) Februarie 1993 20 lei 'Daa.te nie&eeUle cui eeaiLt ia ic acg.cuiLzeze, ceaett d ieitu/a-si dceptaci ici l'dpBl't cu, ca Lid Lac. rDe ce nieitcpig.iiL da iccLLtac să iul Iii pcatait La a aaaiip aa Lance, pe ea.ee a ace iute-un itat eiailLzat? TUDOR ARGHEZI („d[)la...CL iltlCCLCod‘, OUL 1, tic. 28, nalfmkcii 1926) INTR-O LIMBĂ TOTODATĂ SONORĂ Șl SUAVĂ, LUCHIAN A FOST UN MARE REVELATOR AL SUFLETULUI ROMÂNESC. HENRI FOCILLON ANUL LUCHIAN _ 125 de ani de la naştere (1 februarie 1868 — 28 iunie 1916) PAG. 2 ABD RUSHIN IN lumina adevărului 1. Un mesaj al speranţei „Aflarea adevărului a fascinat întotdeauna pe oameni, dar dorinţa de a ridica voalul şi de a şti ce se va întîmpla mîine a devenit mai imperativă în perioadele de nesiguranţă. Cînd toate valorile recunoscute ca atare se devalorizează, cînd cadrul exterior se dezagregă şi totul este pus în dubiu, ne-ar plăcea să ştim de ce să ne agăţăm pentru o perspectivă certă şi pentru a putea spera în ciuda tuturor acestor situaţii“. PAG. 3 VAL CONDURACNE „De scris, scriu din necesitate“ „...Nu am un model anume, am doar scriitori preferaţi. Ei au modelat în mine înţelegerea literaturii. De scris, scriu din necesitate. Ca şi dragostea, scrisul reprezintă pentru mine unul din marile rosturi ale vieţii. Prin dragoste şi prin scris mă apăr de moarte. Cam firave mijloace de apărare !“ FONDATORI : GEORGE BACOVIA, GRIGORE TABACARU (1925) PAG. 4 Daniel DIMITRIU BACOVIA DUPĂ EMINESCU „...Paralela Bacovia—Eminescu poate fi dezvoltată în diferite interpretări care, în majoritatea lor, văd în Eminescu nu doar un model ulterior renegat, ci un predecesor autentic. Ideea continuităţii lui Eminescu prin Bacovia are argumente serioase". PAG. 5 Constantin PRANGĂTI, T.S. KIRILEANU „...In 1956 trăia la Piatra Neamţ, în mijlocul cărţilor şi al manuscriselor timp de o viaţă, G.T. Kirileanu (1872—1960) — reputat istoric literar, folclorist şi cărturar, cel mai de seamă editor al operei lui Creangă şi al scrierilor politice ale lui M. Eminescu. Bolnav şi fără pensie, era supus unor dese anchete din partea organelor respective ale statului, pentru activitatea desfăşurată în trecut.“ PAG. 7 Emil NICOLAE PRETEXT ŞI COMENTARIU „Dacă poezia, după zeci şi sute de definiţii, a rămas o necunoscută (mă refer, desigur, la "imponderabila despre care s-a vorbit mereu înainte de limitarea „textualistă"), destul de multă lume crede că ştie cum este şi ce este un poet...“ PAG. 8 CONSULTAȚII ȘCOLARE • EMINESCU • CREANGĂ • CARAGIALE PAG. 9 UNIVERSITARIA • GRIGORE TABACARU — 110 OBIECTUL DIDACTICII PAG. 6 Irina PETRAȘ „Obosite, vorbele s-au dat peste cap şi s-au prăvălit asupra lumii intr-un potop colorat violent, zuruitor, senzaţional cu orice preţ. Nici un semn nu mai trimite la ceva cit de cit ferm identificabil.“ PAG. 10 ARTE • Teatrul Tineretului Piatra Neamţ „MAREA MASCARADĂ" • Cronica muzicală PAG. 11 O întilnire CU Vittorio GASSMAN TENTAŢIA NECUNOSCUTULUI (Traducere şi adaptare de C.M. POPA) Gregor Von REZZORI MEMORIILE UNUI ANTISEMIT (II) „...Dar necazul meu cel mai mare era altul. Eram copleşit de un sentiment de vinovăţie. Căci cele ai căror ochi frumoşi şi rîs răsunător mă fermecaseră erau evreice, iar privirile mele libidinoase reprezentau o trădare față de ceea ce mi se băgase în cap.“ (în românește de Catrinel PLEȘU) PAG. 12 LITERATURA UNIVERSALĂ Din poezia belgiană modernă • HENRI CORNÉLUS • ARTHUR HAULOT • JEAN-LUC WAUTHIER • PHILIPPE CANTRAINE • ANDRE SMITZ • MARIE-CLAIRE D’ORBAIX • JACQUES CRICEILLIEN (In tălmăcirea lui Ion CRISTOFOR)