Buna Vestire, martie 1938 (Anul 2, nr. 300-322)
1938-03-02 / nr. 300
Warn, II. - Hr. 3 fl. Chemare nouă O, emu se 'ntorc amintirile poienilor de vis, cum mi se par toate aşa cum au fost ieri. Albumul a rămas curat ca lacrima, deschis la pagina resuită din icoane şi tăceri. A bulguit fulger bine vestitor — o stea Şi mi-a trimis — semn limpezit chemări. Stăruie, senin şi cald. în urma men, ^v glasul încuiat în temniţe de zări.. Şi aşa, în ceas de linişti, toate bucuriile, înmugurite peste noapte, din minune, îşi risipesc — joc de petale mici — Floriile Când cresc opriri de neguri şi cărbune. — Semn cuvenit, de sărbătoare — Hotarele crescute din lumini şi rouă. In simfonia sfântă, de muguri şi de floare, haina dimineții mi se pare nouă. Hai, prietene, te cheamă jocul din livezi.n stol de amintiri — privighetori — trimit întâmpinări. Hai, prietene, să vezi cum ne mai ştiu, pe nume, curcubeele de flori. DINU ROSMARIN „Opera Română” a rolual „Năpasta” lui Sabin Dragoin, o lucrare puternică, ţesută cu multe teme folclorice. Din nenorocire, foarte puţină iunie la reprezentaţie. Nina, credem, cade asupra acelora, cari au luat asupra lor realizarea scenică a Operei. Corul nedisciplinat (care ar putea fi altfel, când toată floarea Dudeştiface parte din el?). Baletul, o adevărată ruşine. Bale- iştii şi baletistele „Operei Române” fac, în danţul ţărănesc, graţii răsuflate de balenă. Ce naiba, corpul de baletula văzut încă o horă ţărănească? Decorul, din prolog, o vechitură «le copaci scoşşi din naftalină. Costumele ţărăneşti, de operetă. Lumina, prost dirijată. Soliştii, s’au menţinut. Dar acesta nu e meritul „Operei Române”, om al cântăreţilor, cari au ţinut să servească lucrarea prezentată în bătaie de joc. Scriem de luni de zile asupra situaţiei de la „Opera Română”. Cu toate acestea, vedem că nu se ia nici o măsură de ameliorare. Păcat! M. S. File de carnet „Năpasta" Şezătoarea Cercului cartural şi artistic al Casei de Credit P.T . Sâmbătă 26 Februarie a. c. Cercul cultural şi artistic PTT a organizat prima şezătoare artistică-culturală, din ciclul care va avea loc în cursul anului acesta izvorât din iniţiativa d-lui Gheorghe Neacşu, directorul Casei de credit şi preşedinte al Cercului artistic, cultural PTT. Programul ales, variat şi îndeajuns apreciat de numerosul public asistent, în majoritate funcţionari ai Poştei, a fost întocmit cu concursul direcţiunei culturale a primăriei municipiului şi a d-lui Hier. Popp-D-na Galia Tudor, apreciata scriitoare, a conferenţiat despre, ,Semnale timpului şi credinţa noastră”, realizând neasemuitul rol al femeii în păstrarea crediniţii, in educarea oamenilor de mâine şi sprijinul pe care trebue să-l acorde bărbatului, ca soţie Corul Casei de credit PTT a intonat câteva cântece populare îndelung aplaudat sub conducerea dirijorului Gh. Niculescu-Găină. D-nii Zaharia Gh. Buruiană şi ine V. Pop au recitat, obţinând un real şi aplaudat succes. D. N. Dogaru a distrat asistenţa cu melodii româneşti; d. Petre Munteanu, tenor, acompaniat la pian de el. Theodor Focşa a cântat arii din opere şi cântece româneşti. Şezătoarea a luat sfârşit într’o caldă atmosferă de prietenie. $AH Campionatul vituman al Capitalei pe anul (918 mmrţi- Duminică 20 crt s-a jucat în frumoasa sală a cercului „Monitorul Oficial”, pusă la dispoziţia regionalei de şah prin bunăvoinţa d-lui ing. Bălan, prima rundă, din al 3-lea campionat al Capitalei inter-cercuri, dotat cu cupa „Monitorul Oficial”La începerea concursului d. av. M. Manolescu, preşedintele F. R. S. a împărţit premiile din concursul M. Manoilescu jucătorilor cari s-au distins, subliniind importanţa acestui concurs, ca antrenament în vederea campionatului naţional. De asemenea, subliniază prezenţa la acest campionat, a cercului şcolar Cantemir şi a cercului Mişcarea, formate exclusiv din jucători tineri, cari vor putea căpăta astfel rutina necesară. In numele jucătorilor de şah, a răspuns d. Gică Alexandrescu, mulţumind d-lui preşedinte, pentru osteneala ce şi-l dă în spinosul drum al şahului. Se observă că aproape toate cercurile şi-au întărit formaţiile cu jucători străini. In felul acesta nu putem anticipa asupra aceluia ce va ocupa primul loc in anul acesta. In orice caz lupta se va da între cercurile Gh. Brătianu, Tura şi P. T. T. .Pentru ultimul loc concurează cercurile Cantemir, Mişcarea, Monitorul Oficial şi eventual Ardealul. Noul cerc/ C.S.S. nu a jucat insă aşa că nu i se ştie forţa de joc Deoarece sorţii au fost părtinitori şi au aranjat ca în prima rundă cercurile tari să întâlnească pe cele slabe, sau obţinut rezultate la scor, după cum era de aşteptat . Totuşi au fost şi câteva surprize. Astfel, Andriţoiu şi R. Florin (Gh. Brăt.) nu pot obţine decât remis la Peternelu şi Bălănescu, Isdraelovici va pierde la un necunoscut, iar Cabigalia a câştigat datorită unei gafe a lui Craighert-In general se observă o conştiinciozitate la masa de şah şi o disciplină cart' ne face să credem că nivelul şahului românesc s’a ridicat cil mult faţă de trecut când la matchuri se prezentau echipe cu 2—3 jucători lipsă. Pentru aceasta trebue subliniată neobosita muncă pe care o depun d-nii prof. S. Sprinceană, preş. regionalei Bucureşti, Lehaci, secretarul F. R. S.-ului şi Blasbalg secretarul regionalei Bucureşti. S’au obţinut următoarele rezultate tehnice: Gh. Brătianu — Cantemir Vodă 5-1. Tura — Ardeal 3-1. P.T.T. — Mişcarea OVs-Vs-s S. E. T. — Monitorul Oficial 5-1. Runda II-a se va juca în cursul săptămânei viitoare. SANDU IVANESCU Sub tipar ! Hamlet TRADUCERE IN VERSURI de Draps Protopopescu Editura FUNDAŢIILOR REGALE «BUNA VESTIRE» CALENDAR Marţi 1 Martie 1938 ORT.: S-ta Mart. Eudochia Samarinean. CAT.: Sf. Alfin. — Aubin. ca (+ 126). :(Marţea,igrasă). Râs. soarelui 6.55; ap. soarelui: 18.0. TEATRE OPERA ROMANA: Manon. TEATRUL NATIONAL: Ion al Vădanei STUDIOUL TEATRULUI NAŢIONAL. Actriţa. TEATRUL MODERN. Două duzini de trandafiri. TEATRUL REGINA MARIA: Stăpâna din La Paz. TEATRUL COMEJDIA: Mansarda. TEATRUL LIBER: Teoria cocoşului. TEATRUL ALHAMBRA: Trei valsuri. TEATRUL SAVOY: Poftă bună la TIL naşe. TEATRUL LIGII CULTURALE: Rude». ARO: Nopţi princiare cu Käthe de Naghi şi Jean Murat. BOGDAN P. HASDEU HAŞDEU Bogdan Petriceicu Haşdeu s’a născut, cu ascendenţă voevodală, la Cristineşti, acum un veac. Tatăl său av. Al. Al. Haşdeu, mama sa Elisabeta Daneş. De la Chişinău s’a dus la Harcani unde a studiat dreptul cu prof. Mickiemicz (fratele lui Adam) Anton Stanislawski, Alfons Walicki şi criminalistul Feurbach. Tatăl sau i-a însuşit credinţa in Hristos şi neam şi-şi schimbă numele din Tadeu în Bogdan. Haşdeu se revoltă contra rectorului Katakai, un urce runificat. Revoltă care explică însăş firea lui. Nu-i prima. înrolat in regimentul de huzari ♦Contele Radetzky» îşi pălmueşte superiorul şi exilat, se refugiază în Moldova unde îl salvează Kogălniceanu. Judecător în Calmi, e destituit pentru că n’a acceptat să fie unealta lui Vogoride. Profesor la Centrală în Iaşi, şi bibliotecar este destituit pentru pazagiile «pornografice» din Duduca Mamuca. In «Forţia de istorie şi literatură» apar primele lui versuri, (.1860). In 1862 apare cu «Din Moldova» (apoi Lumini din Moldova»). Trece Prutul de 2 ori, e arestat, dar scapă de extrădare. Intervine V. Alecsandri la Al. Odobescu, care era ministrul cultelor şi artelor şi-l numeşte pe B. P. Haşdeu în comisia istorică pentru documentele minăstirilor închinate. In 1864 este pe poziţia lui Kogălniceanu în chestiunea legii rurale. Peste un an se căsătoreşte cu Iulia Faliciu din Roşia Abrudului. Din îndemnul ei scrie «Domniţa Luixandra» şi «Răzvan şi Vidra». Ţine în anul următor un curs public despre «Istoria dreptului constituţional al Românilor» iar la Teatrul Naţional C. Caragiale joacă în piesa lui Haşdeu. In 1864 este ales deputat de Bolgrad. Intre 1870 şi 1883 apare (după ce scoase în 1864-1868 Arhiva istorică a Rommiei) «Columna lui Traian» in continuarea lui Traian (1869-70) care aduse 9 zile de arest... Suflet de arhivar- Haşdeu scotoceşte prin bibliotecile sirbeşti din Belgrad unde găseşte un Leviti şi prin cele budapestene unde află partea I din pravila lui M. Basarab. La 1873 primeşte gratificaţie naţională 300 galbeni pentru magnifica operă: Istoria Critică a Romînilor. Peste un an începe la Bucureşti cursul de filologie comparată, suprimat de T. Maiorescu, redeschis apoi sub ministrul Voiţu. ^ 1877 e ales membru la Academie. Pe temeiul Istoriei Critice a Romînilor in traducerea lui Daméni s’a dat Dobrogea la congresul dela Berlin (1878). Este ales apoi secretar general al Academiei pe 7 ani, intră in comisia pentru revizuirea ortografiei. Iar pentru «Cuvinte din bătrîni» la premiul «Z. H. Rădulescu. Are mai multe mari misiuni ştiințifice în străinătate. In 1886 apare «Magnum Etymologicum Romaniae»; în 1887 scoate «Revista Nouă». Pini aici Haşdeu a fost marele Haşdeu. Enciclopedic şi cu o inteligenţă fluidă ca argintul viu, Haşdeu a dominat chiar pe vrăjmaşii lui. Dar moartea Iuliei, fiica lui, îl îndurerează pina la convertirea la spiritism. Şi Haşdeu care, în tinereţea lui viforoasă îşi legase 3 ovrei de troikă, care a scris cu înverşunare Studiile asupra iudaismului, răzvrătitul şi flegmaticul ironist care s’a distrat pe seama Junimei in celebrele farse (La noi e putred mărul şi El şi ea) a îngenunchiat in pragul morţii cu sufletul copleşit de spiritism, i.i ; i *,. Un veac de la naşterea lui ne aminteşte cele cîteva veacuri de cînd Dimitrie Cantemir, altă minte enciclopedică a culturii noastre, îşi întindea prestigiul intre Berlin, Constantinopol şi Moscova. Ion Băleanu , Bd. HASDEU * pÂ"sAlvoY^MT!!!!!!!!T"^% I Poftă bună la Tănase I ’ El SAMBATA, DUMINECA MATINEURI a Teatrul MODERN T Str. Sărindar, 14 |„ fiecare seară d Iancovescu — Taranu " Două duzini de trandafiri , cu Ion Iancovescu, Tota, Yaiin, Vivi Vlasin și Ionel Ţăranu Mănăstirile noastre Peste câteva zile, BUNA-VESTIRE va începe publicarea unei serii de reportaje şi foiletoane despre mănăstirile româneşti. Neamul nostru este un neam care a trăit şi s-a născut pe lespezi sfinte de altare creştine. Inima istoriei noastre, o alcătuesc aceste mănăstiri, iar ritmul vieţii româneşti istorice, l-au bătut şi l-au înregistrat clopotele şi toacele mănăstireşti din adâncul de codri şi din crăpăturile munţilor... .V.Ei bine, sufletul BUNEI-VESTIRI, peste câteva zile, va îngenunchia în faţa lor. Apoi în murmure pioase le va povesti istoria, le va cânta,bucuriile, va sângera de durerile lor şi le va striga nevoile. ţ *■ Chemăm deci pe cititorii noştri la o împreună îngenunchiere, învitându-i să urmărească îndeaproape aceste reportagii ca pe nişte doine ale tristeţilor noastre. Ele vor fi scrise de o pană trăită în chiar duhul lor de sfinte ruine şi ilustrate prin desene după adevăr, de mâna unui mare talent al peniţei. Urmăriţi-le cu atenţie. FAPTE DIVERSE Recidiva impertinenţei Impertinenţa este privilegiul de căpetenie al rassei semite — şi formele pe care ea le îmbracă sunt din cele mai diverse. La liceul comercial din Focşani, elevul Fred Grunberg din cl. Hl-a a adus grave injurii religiei creştine, fapt pentru care a fost eliminat. Acum câteva săptămâni scriam de un alt exemplar al rassei degenerate,, care a insultat drapelul Ţării. Există o ofensivă a epidemiei de toval semit refractar oricăror noţiuni ale bunului simţ — după cum există şi o opacitate cerebrală la aceşti urmaşi ai blestemului, cari nu înţeleg că sensul lor în lume se sfârşeşte acum şi că pe ultima pagină a istoriei lor vechi fiecare popor îşi va scrie prima lui pagina de viaţă nouă... Răzbunarea lutului Sătenii Teodor Calenciilc in etate de 25 ani şi Isidor Flohenciuc de 65 ani lucrau la o carieră de piatră de unde scoteau blocuri pentru temelia unei case. Un mal al carierei s’a prăbuşit şi a îngropat, sub el pe cei doi săteni. Abia după două ceasuri cadavrele lor au putut fi scoase de sub dărâmături. Natura e geloasă de supremaţia omului care vrea să o domine şi să o modeleze tot mai mult —, şi de aceea răzbunările ei sunt atât de crunte... Hoţia organizată Când hoţii se plictisesc de furtul individual trec la furtul colectiv. Se caută, se găsesc şi se organizează. Solidaritatea de breaslă e cheia tuturor succeselor. La Ploeşti-triaj se remarca în ultimul timp cu o dezolantă şi matematică regularitate, dispariţia ciudată a unor colete de mare valoare din vagoanele trenurilor de transportat mărfuri şi bagaje. La reuşita operaţiunilor colaborau trei categorii de oameni de treabă: — comercianţii — cari intrau apoi în posesia mărfurilor subtilizate: — jandarmii de patză — cari păzeau... să nu-i vadă cineva cum... păzesc. — plumbuitorii vagoane — cari pe lângă operaţiunea oficială a plumbuirii o mai făceau şi pe acea... benevolă a deplumburii şi apoi, bineînţeles, pe acea a... replumbuirii. Bilanţul valorilor dispărute totalizează cifra modestă de 50 milioane iar numărul celor arestaţi până în prezent, nu trece de 40. Din declaraţiile făcute la judecătorul de instrucţie, rezultă că făptuitorii erau foarte strâns legaţi... sufleteşte, aşa încât e de aşteptat că aceştia vor cere să fie închişi împreună şi pentru cât mai mult timp cu putinţă... E o favoare pentru care subscriem şi noi. Terapeutica suferinţii Sinuciderea maiorului Nicolae Ponta, în condiţiunile sguduitoare de deunăzi — capul sub ghilotina de circumstanţă a şinei lucii şi a roţii de vagon trecută peste albeaţa gâtului cu repeziciunea cuţitului «oficial» consacrat de Revoluţia franceză — readuce în actualitate problema sinuciderilor, care nu mai contnesc... Maiorul Panta şi-a pus capăt zilelor pentru că suferea de nervi şi pentru că — după cum singur o spune «post-mortem» — nu mai putea suferi boala. Sinuciderea înseamnă dezertare din faţa vieţii. Există o — terapoetică a suferinţei — care ea singură ne poate da puterea să înfruntăm viaţa cu toate vijeliile şi cu toate durerile ei. Prin trăirea lăuntrică a unui adevăr, de-o pildă, prin concentrarea asupra lui a tuturor resorturilor noastre de înţelegere şi de viaţă, reuşim să devenim în faţa suferinţei. S-o căutăm chiar. Să ne familiarizăm cu ea. * *• ♦ i * *• P Ne amintim că maiorul Nicolae Panţa a avut o familie. iftim Artistice Culturale De la Societatea Tinerimea română Miercuri 2 Martie, ora p. m., va avea loc inaugurarea conferinţelorr pe anul 1938, prin conferinţa d-lui prof. NAE DUMITRESCU, preşedinte al societăţii«Tinerimea Română», care împlineşte anul acesta 60 de ani de activitate romică D-sa va vorbi despre: Organizarea evoluţia şi perspectivele Soc. Tinerimea Română. Toţi cunoscuţii şi admiratorii Soc, simt rugaţi a participa cu familia. La sfârşitul conferinţei va fi şi un program artistic. Conferinţele vor avea loc în sala de Teatru a Soc, din B-dul Schitu Măgureanu 4. Intrarea liberă. De la Teatrul Modern La teatrul Modern din str. Sărindar 14 (direcţiunea Iancovescu-Ţăranu) se joacă în fiecare seară marele succes al stagiunii ,,Două duzini de trandafiri” comedie în 3 acte de Aldo de Besedetti şi I. I. I. In fruntea distribuţiei: Ion Iancovescu, Tota Yanu, Vivi Vlasin şi Ionel Ţăranu. l". r^ONTOFTU A In fiecare seară la ora 9 și în matineurile v^V^l lV-/J-»J--'l-rV de Joi Sâmbătă și Duminecă la ora 8 Tel. 4.71.71 .. _ MANSARDA H cu G. Timică, Mișu Fotino și Nora Piacentini | TRIÎ'P Până Joi seara inel. matineul de Joi la ora 3 lulUL.IV ULTIMELE SPECTACOLE V& TEORIA COCOȘULUI cu VASILIU-BIRLIC VINERI PREMIERA Rămânem prieteni ! TEATRUL REGINA MARIA __________Asoc. BULANDRA—MAXIMILIAN-STORIN Astă seară la ora 9 ! Stăpâna din La Paza Mâine seara OAMENI IN ALB « '''11 lir' lr LI'|M cinematograf!" ARO: Pentru dvs. doamnă şi jurnal. CAPITOL: O zi la curse cu fraţii Marx, cu Costance Bennet şi Cary Grant. ROXY: O zi la curse cu Fraţii Marx. SCALA: Contesa Walewska şi Journal Paramount. TRIANON: Paramata, jurnal şi complectară colorată. SELECT: Spovedania, cu Carole Lombard şi Fred Mac Murray. PALAS BD.: Serenada cu Grace Moore şi Legiunea neagră cu Humphrey Bogart. CITY: (B-dul Carol 21): Ispita cu Edward Arnold şi Valetul de cupă cu Robert Taylor şi Jean Harlow. OMNIA: Broadway Melody 1938 cu Robert Taylor şi Demonii mărilor cu Victor mac Lagren. FRANKLIN: Ogorul, cu Paul Muni şi Charlie Chan la Olympiadă cu Warner Oland. REGAL: O anumită femee, jurnal Paramount. DARLY: închis din cauza incendiului. ROXY: Departe de ţară, jurnal şi completare. A. R. P. A.: Mormântul lui Celgh Khan, jurnal şi complectară. CORSO: Piraţii, jurnal şi complectat ELYSEE (str. Doamnei 11): Paramat jurnal şi complectare colorată. PACHE: Sângele pământului cu trei Dunne şi Panterele roşii. VOLTA BUZEŞTI: Cinci copii deodat cu June Lang şi Pericol de moarta ! Warner Orlland. BARCELONA (Măgurele 123): Căpitan curagioşi cu Freddie Bartholomew Spencer Tracy şi Văduva din Mon Carol cu Lil Dagover; complectat trupă de reviste. CENTRAL: Ogorul, cu Paul Muni şi Machul de box Joe Louis—Farr. RAHOVA: Maman Colibri cu Jean Piere Aumont şi Poliţistul învingător ( Richard Talmadge. UNIC (Ed. Col. Mihail Ghica 45): Cap Căpitanului Grant şi Misiunea locotentului Perry cu Robert Taylor Barbara Stanwyck. VOLGA-DOROBANŢI (calea Dorobanţi Un carnet de bal, cu Marie Bell Singur la nevastă cu Hens Ruehman. AIDA: D-na de la etajul II cu Mary Do şi Curierul din Londra cu Tyrone Piper. MODEL: Răzbunare cu Pal O’Brien ! Tigrul din Bengal. FLORIDA: Un carnet de bal şi Fat din Salem. MARCONI: Jean Arthur în Viaţ uşoară, Alaska, jurnal şi trupa d reviste Nedeianu-Violeta Ionescu. DICHIU: Lumpacius Vagabondus , Valea Tigrului. TRIUMF: Refugiata din Shanghai , Shirley şi Doamna consimte cu An Harding. MARNA: Danielle Darieux în Dr, mama mea, Piraţii Cu Richard Talmadge şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. LIA: Tarantella cu Jeanette Mac Donald şi Lupul singuratic cu Melv Douglas. De la Academia Română Academia Română a acordat prin concurs două burse din fondul C. O. Vernescu, fiecare de câte 3.000 lei lunar. Una s-a dat d-lui Lupu Ştefanache, student în anul I al Facultăţii de Drept din Capitală, cealaltă d-lui Mita N.. Ion, student în anul I al Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale. Bursierii sunt invitaţi să se prezinte la cancelaria Academiei. Ceilalţi candidaţi sunt invitaţi să şi ridice actele de la cancelaria Academiei. radio Marţi I. Martie 1938 6.30: Deschiderea emisiunii.Gimnastică riitmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării . 13.10: Concert de prânz. Orchestra Sandu Marcu. 14.10: Ora. Mersul vremii. Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului. 15.00: Actualităţi străine. Radiofonice. 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.05: Poşta technică. 18.20: Cei trei B.: Bach, Beethoven, Brahms (discuri). 19.00: Actualităţi ştiinţifice. 19.15: Muzică engleză (discuri). 20.00: Actualităţi slave, le d-ra Eli Eftimiu. 20.15: D-na Barbillon-Ştefănescu (oară) şi d-na Edmée Filip (pian). 20.45: Concert simfonie al Orehesti Radio, dirij. de Egizio Massini. Ciclul simfoniei (XII): Borodin. UNIVERSITATEA RADIO 21.25: îmbunătăţirea recepţiilor radionice (II). Reacţia negativă de ing. C. Florea. 21.45: Continuarea concertului simfnic. 88.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte al Orchestr Ionel Cristea, transmis de la restaurant «Bulevard». 23.45: Jurnal pentru străinătate limba franceză și germană