Calendarul, iulie 1932 (Anul 1, nr. 83-113)

1932-07-01 / nr. 83

Panto 2­a fiam­ moiieressca Mu­stria­­ ratet la BaKaria Numărul lucrătorilor și a lucră­toarelor din industria grafică din­­ Bulgaria se poate evalua la apro­ximativ 2000. Din puncte de vedere al organi­zării profesionale, meseriașii din țara vecină, sunt foarte înapoiați în comparație cu cei de la noi. Ast­fel în anii 1918—1823, prin solidari­z­atea lor aceștia au avut o organi­zație de breaslă prin intermediul căreia au reușit să obțină unele re­vendicări și să câștige o serie de ramuri de ajutorare. In Septembrie 1923, din cauza e­­­­­enimentelor politice interne, Uni­­­­­,­CONTRIBUȚIA STATULUI PEN­­­TRU AJUTORAREA ȘOMERILOR .­ In ultimii trei ani, din cauza mic­șorării producției industriale și mi­nui­ere din lipsă de plasament, statul a trebuit să vină în ajutorul mun­citorilor — după posibilități — cu u­­rmătoarele sume de bani repre­zentând: subvenții acordate confe­derației generale a muncii, institu­țiilor de asistență a șomerilor, ins­pectoratelor și ajutoare în bani sau alimente șomerilor. In anul 1928 lei 5.825.827, în anul 1930, lei 11.508.278 și în anul 1931, lei 16.816.684, reprezentând un total de lei 34.210.789. Repartizată această sumă la nu­mărul de șomeri constatau­ special țnea profesională a tipografilor bul­gări se nărue. Din cauza desbină­rii acestora în locul Uniunei iau naștere șase organizații de tipo­grafi. In cursul ultimilor 8 ani însă, patru din ele dispar, rămânând în ființă astăzi numai două din ele și care reprezintă un număr neîn­semnat de membri. Din cauza desbinăr­ilor din sânul profesioniștilor tipografi, astăzi în Bulgaria aproape că nu mai există organizație de breaslă, cele două în ființă fiind neînsemnate atât ca reprezentanți cât și ca autoritate în rândurile meseriașilor tipografi, de către ministerul muncii, ajuto­rul de fiecare șomer se ridică în 1929 la 15.12 lei, în 1930 la 9.52 lei iar în 1931 la 13.02 lei pe săptă­mână. DE LA SINDICATUL OSPĂTARI­­LOR La restaurantul Bufet-Șosea s’a declarat un conflict de muncă, în­trucât patronii pretindeau între al­tele de la chelneri o cotă de 30 la sută din remiza lor. In ultimul timp, conflictul a de­generat, servindu-se chelnerilor o masă imposibil de mâncat. In fața acestei situațiuni, repre­zentanții legali ai acestora s’au a­­dresat ministerului muncii care a ordonat facerea unei anchete. „Calendarul” sportiv Manifestația sportivă de la C. H. E. F. asistat și M. S. Regele și Voevodul Mihai Eri, pe stadionul C. N. E. F. a a­­vut loc, în prezența M. S. Regelui și a Marelui Voevod Mihai, o grandi­oasă manifestare sportivă a detașa­mentului armatei române care va pleca la Praga, spre a participa la serbările socolilor. A asistat și d. general Ștefănescu- Amza. Detașamentul militar a fost pregă­tit sub supravegherea d-lui colonel V. Bădulescu directorul general al C. N. E F. și de către d. lt-col. E. Pălăngeanu, comandantul institutu­lui militar de educație fizică, cari au fost ajutați de căp. Medeleanu și căp. Drăghici. Programul a început cu defilarea detașamentului și a urmat apoi con­curs­­ hipic de obstacole, între cei mai s’a remarcat cpt. Chirculescu. " Marele Voevod Mihai a împărțit participanților la concursul hipic pre­miile și mențiunile căpătate. Programul a mai cuprins: Gimnastică cu arma (după muzi­că). Dansuri naționale. Jocuri de a­­tenție, inițialele președintelui repu­­blicei Cehoslovace și cifra Regală. Detașamentul este alcătuit din urmă­toarele unități: Școala militară de infanterie Nr. 1, batalionul „Gărzii Palatului“, reg. de gardă ,,Mihai Vi­teazul“, reg. de escortă Regală, vâ­nătorii de munte, reg. 1 și 2 vânători de gardă, reg. 1 grăniceri, reg. 2 ar­tilerie grea și 2 artilerie de câmp, reg. 4 și 9 roșiori, reg. jandarmi pe­­deștri, reg. 21 infanterie, aviația, ma­rina, pompierii, muzica reg. de gar­dă ,,Mihai Viteazu“. Manifestația s-a încheiat cu mat­­chul de foot-ball, pentru cupa insti­tutului militar de educație fizică, In­tre BUCUREȘTI-BRAȘOV, care s-a terminat cu 5-0, în favoarea echipei bucureștene. Au asistat circa 3.000 oameni. M­OTOCI­CLISM EK­ a avut loc pe velodromul din șos. Ștefan­ cel­ Mare o nouă reuniune motociclistă cu caracter internațio­nal. i MOTOCICLETE ÎNCEPĂTORI (10 ture) 1) L. Ionescu 8.15 2/5 2) P. Vasilescu. AMATORI (3 serii a 5 ture) Seria I-a 1) Ovid Ionescu 4.45 2) Carlo Giordanni 3) Val­ai­ca. Seria II-a 1) O. Ionescu 4.43 2) Carlo Giordanni 3) P. Vasilescu. Seria IlI-a 1) Carlo Giordani 5.022/5 2) Limbău ^ 3) P. Vasilescu. ” IdiiȘ­ j' ‘ CLASAMENT GENERAL 1) C. Giordanni 16 puncte 2) O. Ionescu 15 puncte 3) P. Vasilescu 8 puncte. uuvtift ma­uwuft KIA-ROMANIA. CURSA INTERNATIONALA (3 serii a 10 ture) Seria l-a 1) Winckler 6.49­ 2/5 2) Bertram 6.49­ 3/5 3) Th. Szamesnik 7.003/5 4) Cantacuzino 7.12 1/5 5) O. Ionescu 6) E. Popescu. Media tur: 39 4/5 Seria ll-a 1) Winckler 6.55 2) Cantacuzino 7.06 3) Th. Szamesnik 7.061/5 4) Bertram 7.10. Seria lu­­ a D Winckler 6.59” 2) Th. Szamesnik 7.01 3) Bertram 7.06 4/5 4) Cantacuzino 7.14 4/5. CLASAMENTUL GENERAL 1) Winckler 21 puncte 2) Th. Szamesnik 16 puncte. 3) Bertram 15 puncte 4) Cantacuzino 14 puncte. Au asistat circa 5006 spectatori. Germanul Bertram, a suferit înfrân­gerea datorită aefectuozității mași­­nei, ca și lui Cantacuzino. E demn de relevat performanța lui Cantacuzino, care a reușit să dispu­nă în seria a ÎI de un­gurul Szames­nik și germanul Bertram, și să-și a­­melioreze remarcabil timpul e. b. C. E. R. , •­­ tichetele pentru trenurile rapide Direcțiunea generală a căilor fe- De asemenea s’a dispus ca vago x _ s: rate a dispus, pentu înlesnirea pu­.1.­1 /Íí.aar TD--i­’T­/-vrvlifo Odri­blicului călător, ca tichetele pentru trenurile rapide să poată fi elibe­rate și în tren, nu numai la ghișeele stațiunilor u­nul direct București-Toplița, care din eroare se atașa la trenul 416, să fie atașat la trenul 414, care are legătură imediată cu această loca­litate. Tarif direct de mărfuri româno-american­ MPORTANTE ÎNLESNIRI PEN­TRU EXPORTATORII ROMÂNI.— CUM VOR FI DIRIJATE MĂR­FURILE DE EXPORT Cu începere de Vineri, 1 Iulie, se va pune­ în aplicare un tarif direct de mărfuri între România și Ame­rica. Conform noului tarif se vor pu­tea face orice fel de transporturi de produse direct între stațiunile C F. R. și porturile de est ale Sta­telor Unite ale Americei (New­ York, Baltimore, Norfolk, Boston, Philadelfia și Portland). Calea care va urma transportu­­r­ile cu produse românești va fi prin Grigore Ghica Vodă tranzit Polo­nia portul Gdynia. In urma tratativelor care au în­ceput încă din anul trecut, s’au fi­xat defintiv toate conditiunile ta­rifare și vamale dintre România și Statele Unite. Din portul Gdynia, transporturile spre porturile americane vor fi e­­fectuate, prin intermediul liniei a­­mericane de navigație .,American Scantie­line“. Tarifele stabilite in­tre țara noastră si Statele Unite sunt întocmite după tipul tarifelor de stațiuni și sunt înglobate într-o singură cifră, cuprinzând tariful de transport de la punctul de predare și până la cel de destinație. Aceste taxe vor fi calculate în centr­u. S. A de fiecare sută de klm. trans­portate din America în România sau viceversa.­­* Contractul de transport în trafi­cul român-american este reprezen­tat de scrisoarea de trăsură-cond­­­ament, special întocmită în vede­rea acestui trafic. Aceste scrisori, făcute în 10 exemplare, vor fi com­plectate conform dispozițiunilor pre­văzute în tarif partea I la art 5. In acest trafic nu se vor admite nici ramburse nici deburse- Noul trafic fiind întocmit cu avantagii pe cale de reciprocitate, se vor în­lesni pe viitor transporturile mul­tor produse românești în America, care din cauza dificultăților nu pu­teau pătrunde în continentul de pe­ste Ocean. TRENURI ACCELERATE DE SE­ZON GALAȚI—BRAȘOV Cu începere de Vineri 1 Iulie se­zonului de vară, pe restanta Galați- Brașov, trenurile accelerate direc­te sub nr. 86/87 și 88/85. Trenul accelerat 86/87 pleacă din Galați ora 7.10 și sosește Sinaia 11.51, Bușteni 12.06, Azuga, 12.15, Predeal, 12.26, Brașov 13.10, iar trenul accelerat 88/85 pleacă din Brașov ora 17.000, din Predeal 1805, din Azuga 18-15, din Bușteni 18.23, din Sinaia 18.37 și șosete Ga­lați 23.05. Călătoria cu aceste trenuri se face în condițiunile obișnuite. Călătorii pot cere cu 10 zile în­ainte rezervarea locurilor în orice stațiune, unde trenul are oprire, plătind pentru aceasta, un supliment de lei 40 la cl. 1. lei 30 la cl. II și lei 20 la clasa III de fiecare loc. Cu începere de Vineri, 1 iulie 1932, se fac următoarele modifică­ri partiale în mersul trenurilor de călători: Trenurile rapide nr. 22 „Dacia“ și 33 „Carpați“ vor avea oprire și în stația Comarnic, primul sosind ora 11.26 și plecând ora 11-28, iar al doilea sosind ora 18­ 35 și ple­când 18.58.­­ Trenul accelerat nr. 75 va sosi în Brăila 23­15­5 și va pleca 23.19 Trenul accelerat nr. 83 va sosi Buzău 8.45 și va pleca 8.51 iar în Brăila la 10-16 și va pleca la 10.20. Trenul accelerat nr. 98 va sosi în Făurei la 9.14 și va pleca 9.27, iar în Buzău la 10.07. Trenul de persoane nr. 305 va so­si la 17.41 și­ va pleca la 17.49 în Poiana Țapului la 17­ 56 și va ple­ca la 17.57, în Bușteni la 18­03 și va pleca la 18.05, iar în Azuga la 18.12 și va pleca la 18.16. Trenul de persoane nr. 617 va sosi în Bărboși la 7.28 și va pleca la 7.40, iar în Galați la 7.59­ Trenul de persoane nr. 501 va sosi în Brăila la 23.39 și va pleca la 23.46. Trenul de persoane nr. 804 va pleca din Galați la 7.21, în Brăila va sosi la 8.11 și va pleca la 8.19, iar în Buzău la 10.40 și va pleca la 10-47. Trenul de persoane nr. 805 va sosi în Brăila la 8.46 și va pleca MODIFICĂRI IN MERSUL NORILOR TRE­ Poiana-Sarata (Oiviz) (Urmare din pag. l­a) mitivă dar curată. Există cabine în casă unde apa este încălzită cu bolovani înroșiți în foc. Ieftinăta­­tea acestor băi (în comparație cu Slănicul de peste deal) și eficacita­tea lor miraculoasă, atrage în fie­care an tot mai multi suferinzi. In special pentru reumatism și artil trism, aceste băi sânt salvatoare. Guta se vindecă deplin după trei veri de cură. Nemții și-au dat sea­ma și au instalat în 1917 un con­fort cu totul modern. Războiul­ însă a prădat și distrus ceea ce cu si­guranță nu se va mai reface nici­odată. Satul e populat în întregime de români ardeleni, ospitalieri extrem de cinstiți- Casele lor con­­i­struite în lemn de brad și tencu­ială pe o bază de piatră, au came­re spațioase, frumos mobilate în stil național cu covoare țărănești și perdele brodate la ferești. In ce privește aprovizionarea, sa­tul se prezintă destul de mulțumi­tor. Pâine de casă, brânză de mun­te, laptele și ouăle precum și pâinea ce se face in casă de fiecare gos­podar, împreună cu cârciumile ca­ri aduc de la oraș tot ce trebue și cofițe cu fragi și zmeură ale țăran­celor, pot mulțumi și pe cel mai pretențios turist, împrejurimile Poienei sânt în­cântătoare, în special pe șoseaua națională ce merge la cascada Ca­­raslău (5 k­m. distanță, la cetate lui Racozzi (7 k­m ) și în satul Oituz, unde s-au descoperit prețioase iz­voare minerale. Prin altitudinea modestă (450 m.) și poziția geografică în mijlocul codrilor seculari, Poiana alcătuește una din cele mai ideale stațiuni cli­materice ce avem în­ țară. Prin iz­vorul mineral, Poiana se poate re­comanda suferinzilor cari vor găsi al­ia o liniște patriarhală și o re­creație binemeritată după munca de peste an. G. RA_CU Profesor-Chișinău . . - ^ - I . Spectacole Joi 30 Iunie TEATRE CĂRĂBUȘ: La­­ lozul Cărăbușului. COLOS: Parada Colos. CINEMATOGRAFE VOX: Când Gaby vrea — cu Cămi­lă Horn. CAPITOL: Alteța Sa cochetează cu Ivan Petrovitch. TRIANON: Serenada rusticană cu Ken Maynard. REGAL: Executarea spioanei. SELECT: Jean dela Lune și Mam‘­zelle Nitouche. CORSO: Traficanții —• cu Dita Par­lo., FORUM: John Barrymore In Sven­­galii, BULEVARD PALACE: Floarea din Cuba — cu Lupe Velez. FEMMNA: Munții în flăcări. AMERICAN: Fire de vagabond și Emancipata. GRADINA CINEMA LIRA: Am u­­cis și Hai să ne ‘nsurăm. VOLTA: Fantoma Parisului și revi­sta Cucurigu. TOMIS: Văduva logodnicului, jur­nal și completare. TERRA: Madam Satan — Jackie Holt și teatru. MARCONI: Unei femei să-i ierți to­tul și Onoarea ofițerului. L­IDO: Contesa Doniceff și Chat­­mott. TRIUMF: Tovarășul X — cu Kay Johnson și Danton cu Fritz Kor­tner. OMNIA: O tragedie în America și Divorțata. MARNA: Pe unde curge Volga — seara teatru. MODEL: Studentul din Pragra — comedie și jurnal. DICHIU: Regele lusttragiilor cu Mil­­ton și jurnal. KISESLEFF: Salte mortale și o completare. ROZICA: Să vezi și să nu crezi și Cântecul durerii. CINEMA TRIUMF: Danton, cu Fritz Kortner și Tovarășul X, cu Kay Johnson. RAHOVA: Lacrimi de paiață și Ber­the O Styn. PARCUL REGELE Mina misterioasă, o FERDINAND: comedie și teatru. ... ................ Secera meidial fie parașuta PARIS, 29 (Rador).­­ Aviatorul Rene Mache­naud a reușit să coboare azi cu parașuta de la înălțimea de 500 metri. Mache­naud a bătut astfel recordul mondial. t gil LEWPriBUL Directorul căilor ferate ungare în Capitală Eri a sosit în Capitală cu rapidul „Dacia“, d. Alois von Savaryay, secretar de stat și director al căi­lor ferate ungare, însoțit de d. A­­ladar Bogdi, inspector general de cale ferată. Oaspeții străini întorc vizita pe care d. general Mihail Ionescu. a făcut-o la Budapesta, cu ocazia ex­poziției feroviare din luna Martie . Savarlay a fost întâmpinat la sosire în Gara de Nord, de către d. general Ionescu, personalul le­gației și de funcționarii superiori ai regiei C. F R. Eri la orele 5 s’a dat o recepție în onoarea oaspeților străini în sa­la de consiliu al căilor ferate, iar seara un banchet la Athénée Pa­lace. Noni profesoare cu titlu definitiv Au fost numite profesoare cu ti­tlu definitiv în învățământul se­cundar de toate categoriile, pentru fete, următoarele: C-ta Georgescu- Fuerea, Smaranda Dobrescu și Ana Popescu la București, Elena Iancu la T.­Măgurele, Maria Ghenădescu la Câmpina, Maria Soarec la P.­­Neamț, Maria Petrescu la Chiși­nău, Ecat. Constantinescu și Ecat. Lovinescu la Ploești, Clemența Ne­stor la Brăila, Cornelia Rebreanu la Cluj, Eufimia Zaharescu la Bu­zău, Alima Romanov la Iași și Ol­ga Ghițescu la Oltenița- Înaintarea învățătorilor Se știe că prin modificările adu­se legei învățământului primar de trecuta guvernare, înaintarea învă­țătorilor de la un grad la altul, ur­ma să se facă prin acordarea „Meritului cultural“. Intre timp, am avut schimbarea de guvern fără ca regulamentul de aplicare al legii să fi fost întocmit și publicat. Cererile de înaintare au fost concentrate la minister, spre solu­ționare. Nu s’a hotărît însă dacă avansările se vor face pe baza le­gilor vechi sau legii Iorga. In care caz, învățătorii cari au dreptul la înaintare li se vor re­cunoaște acest drept cu începere de la 1 Ianuarie 1933. Vineri, 1 Iulie 1932 Poesie și se mai știe toată lumea că logodnica scrii­torului de totdeauna a fost pauper­tatea. Mai ales a scriitorului român. Abia după răsboiu, condițiile de existență ale unei infime părți din­tre beletriștii noștri au fost atenuate. Poate împrejurările mai prielnice desfacerii produsului literar, poate însuși acest produs, în genere supe­rior celui din timpurile normale, au contribuit la aceasta. Căci, orice s'ar spune, avem în prezent două duzini de scriitori cari, fără să trăiască pe picior mare, au la îndemână un con­fort in care visul e mai la el acasă. Sărăcia, pe de altă parte, se crede că ar fi o condiție sine qua non, a creației. Cei cari susțin teza aceasta impioasă aduc ca argumente câteva nume grele din literatură intre cari pe ale unor Knut Hamsun, Maxim Gorki, și, de la noi, pe proletarul Pa­­nait Istrati, de pildă. Șomajul care sleește o parte din puterile de creație ale claselor sociale face deja o vreme ravagii și în con­tingentul restrâns al scriitorilor, mai ales al celor tineri. Pentru cei cari nu-și pot agonisi o leafă care să le proteguiască traiul cel de toate zilele, Municipiul a în­ființat, recent o cantină în Piață — într’o sală vastă cât o academie, — unde pe un preț hilar, se poate lua masa de două ori pe zi și încă în condițiuni princiare, cumpărând me­ritul de acol cu al multor oameni cu serviciu in regulă și cu un aport în viața socială mai eficace. Nu e în intenția noastră să d­eve­nim opera filantropică a d-lui primar Dobrescu care cu dinarii municipiu­lui, își pregătește o livadă 'n Pasul gratitudinii postume a scriitorilor. Ințiativa d-sale ar trebui chiar de acum pusă pe note de către liricii beneficiari. Ceea ce nu e cazul, fiind­că profitorii cari, fie vorba'ntre noi, sunt majoritatea niște statui ale a­nonimatului, nu numai că au abdi­cat dela orice veleități intelectuale și artistice, dar îl și bârfesc pe pârcă­lab la fiecare dejun, ba­că jimbla nu e prea albă, ba că ciorba nu-i prea consistentă, ori friptura și de­sertul nu-s la înălțimea aptitudini­lor lor. Și nu e prea departe vremea când ii vor pretinde mecenatelui să le tocmească și câteva perechi de lăutari — deocamdată, au Radio — două trei cântărețe, ceva băutură și o limuzină pentru preumblări pe la Snagov. La urma urmii, chiar neproducând nimic, ar rămăne'n picioare superba lumânare aprinsă pe colacul ce sL-l pi­t­t­iîi a utcilor uxupuniT cu. uar parte ■ dintre pensionari, ni se pare nouă că trișeazâ cu această grata a lor... profesiune. In birtul unde ne tihne­ște și nouă dejunul cotidian, năvă­lesc de două ori pe zi o șleahtă de astfel de șomeri intelectuali — niște crai îmbrăcați și sulemenți ca niște conți, voinici și sănătoși că ai putea prăși cu ei patru pogoane de porumb — și ne pun pe masă o filă, veșnic aceeași, pe care au imprimat un fel de marsilieră a șomerului. Una din­tre ele e semnată de d-nii V. Ionescu, V. Tudor și P. Marinescu. O transcri­em în întregime, cu metrul și orto­grafia originalului: „ Biett­lix Noi acei ce-o dat'aveam Bani, serviri și bucurie Ce mizerie nu gândeam Că azi soră să ne fie în. N­ .fri­ biv Nu gândeam că'n vara asta Amărâți și prăpădiți Vom veni la cei ce Domnul l-a făcut mai fericiți III Astăzi umblu făr de pingele Haina zdrențuită port Umblu pribegiind pe drumuri Fără de hrană făr de somn IV, Casa mie ziua pe drumuri 1 Noaptea într’un șanț șezând Până m'o ajunge soarta Ca să pot avea un cămin V Lacrimi simt în ochi Și jalea in suflet Iar chinul tot în rugăciune­ l pui Doar Io'n­dura cel bun să mă ajute Să nu mai fim povara nimănui și Și acumi pe Dumnezeu rugavem De bucurie înlăcrimați Doar pentru fericirea voastră Ce azi cu drag ne ajutați Peste­ o săptămână o să’nceapă seceratul. Puturoșii trimiși cu postomolul ăștia trebuiesc în Ialomița, unde recolta a fost salvată de grin­dină. Iar la iarnă, niște hârlețe noui să rănească zăpada din Cetatea care’i hrănește... N. Crevedia Calcidarur adieval ■ ; ‘ 1 I­u­v A Comentarii, fapte, Aspecte NE-A VIZITAT — zilele acestea la redacție, un tânăr bine legat și îmbrăcat cam ca Eminescu în vremea când rădea banițele de ovăz In portul Giurgiu. Și ne-a rugat junele visător să In­tervenim vehement pe calea gaze­tei împotriva comisiei interimare din Ippteștii săi natali — comuna Regele Carol I din Ilfov — să ia măsuri prompte ca Independenței din fața monumentul primăriei, să fie împrejmuit ca să nu se mai scarpine în fiecare zi de el vitele satului. Ceea ce am și făcut. Dar în acelaș timp, musafirul cu sentimente așa de curate față de memoria scumpilor noștri doroban­ți căzuți la Plevna, a scos ghiozdan vre­o patru volume din de versuri și un roman, solicitându-ne tot așa de insistent să scriem des­­pre ele un foileton. Deoarece compunerea foiletoane­­lor ce apar în Calendarul e o com­petență care nu e de nasul nostru, ne mărginim să băgăm în seamă poesiile d-lui Vasile T. Burlacu — așa-i chiamă — la rubrica aceasta mai modestă , și anume, transcriin­­du-i două strofe din volumul „Spre alte zări“, tras în ediția II-a : Cu lacrămi sfinte m'ai rugat, Să-ți jur din nou iubire, In umbra subțire, Atunci când adie zefirul, Când doarme natura intreagă, Să-ti vine --Ti jura mani și teama, Cum Atti­ ești- dragă Te-ai aprins în obraji ca trandafirul, Adia tainic. Din alte zări venind, Zefirul Cu sufletul întreg, am dat, Durerii tale crea­mdalul, l­e-atunci nn tloc de noapte, Când doarme lumea și pământul Nu pot trăi fără de tine. Tu care ai pătruns addme, In inimă la mine. Ni­meni 1 Doc. 1931 — e baron, de străveche viță sue­deză. (Are zapise de pe la 600). Noi îl cunoaștem ca pictor rus. Za­pisele sale zugrăvite datează dinain­te de rezbel, de pe vremea câd ac­tualul refugiat desena capete pentru reviste petersburge și picta decoruri pentru Stanislavski și Nemirovici- Dancenko. La noi, după un popas (infructos, era administrator d. Buzescu) la Tea­trul Ventura — și după refuzarea angajamentului ce i se propusese la Teatrul Național — a ajuns să zugrăvească dumnezeește pereți de cafenele in Cernăuți, făcând din ele catedrale, — deoarece teatrul național provincial respectiv care-1 salarizează nu-1 pune și la treabă, tru­deștiind cum Direcția acelui tea­e pricepută numai în detur­nări de fonduri. GEORG LQWENDAL RADIO 30 IUNIE 1932 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 716 kHz. 13. Muzică vocală (plăci de gra­mofon). 13.45. Informațiuni, bursa de ce­reale bursa de efecte, cota apelor Dunărei și semnal orar. 14: Muzică ușoară (plăci de gra­­m­ofon). 18. Orchestra Grigoraș Dinicu: Muzică ușoară și românească. 19: Informațiuni, meteoril și sem­nal orar. 19.10: Orchestra Grigoraș Dinicu: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. Ion Manolescu: La noi la Breaza. 29.20:D. George M. Cantacuzino: Meșterul de altă dată. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21.Ora exactă. D. G. Ștefanovici tenor de la O­­pera Română; Severac: Păpușa mea dragă, Donizetti: Arie din „Pu­ritanii“; Massenet: Arie din „Wert­­her“. Mascagni: Siciliana din „Ca­valeria rusticană“. Două arii româ­nești. 21.30. Concert simfonic dirijat de d-nii Carol Brunetti: Simonis, Not­tara și G. Silonis : Preludiu (prima audiție); V. Isac: Rapsodia română C. C. Nottara: Polyeuct, tablouri simfonice. 22. D. Al. Obedenaru: Un duet umoristic. 22­15. Continuarea concertului simfonic: Marx Bruch: Concert pentru violină și orchestră în sol minor (solistă d-na A. Pollerman). Saint Saens : Phaeton, poem simfo­nic. 22.45: Informațiuni și știri spor­tive. BERLIN­­*; **: 17.20 : Conf. 17.45: Conf. 18 : Conf. 18.30 : Muzică distractivă. 19.30 : Pen­tru tineret, tură. 20.35 . 19.50 : Conf. 20.15: Lec- Muzică distractivă la 2 piane. 20.55 : Știri. 21 : Actualități. 21.10 : Arii populare germane. 21.35 : Conf. radiofonică. 22 : „Der Freisch­ütz“ operă în 3 acte de Weber. Intr o pauză, meteorițl, sport. In continuare muzică de dans. I ROMA 14.15 : Jurnalul radio, comunicate. 15: Plăci de gramofon. 15.15: Jurnalul radio, bursa. 15.30: Semnal orar, comunicate. 19.05: Jurnal pentru copii. 19.25: Jurnalul radio, comunicate. 19.30: Concert vocal executat de soprana Ofelia Parisini. 19.45 : Concert variat; Dobati: El caballero ; Cuscina; Fantezie ; Mas­­saglia Passo di cinga; Guarino; La ronda ; Tabarin ; Amadéi; Cinquettio di posseri; Culotta ; Naida. 20.25 . Conf. 20.55: Știri sportive. 21: Știri agricole, jurnalul ra­dio. 22 : Semnal orar, comunicate, plăci de gramofon. 22.40 . Concert variat: Boccherini; Quiet în do major; Persico; Cânt. Schumann; Marș; Cilea. S­elecți­­uni. 55. Ultimele noutăți. J Hátidéul. O seară la „Faraia-Colas" O seară de copios amuzament tr­a 0­­e de veselie și desfătare oferă mi­nunata revistă­­,PARADA CULOS“. In fiecare seară „PARADA <­OS" e aclamată de grădini pline, iar ca­pletele și scenele de rezistență sunt­ insistent aplaudate și bisate. Așa e Românul! Cine ne conduce! Pofi *<• taci! Danii mi, Dezamearea. Ce ai fi jo­­cui în locul meu? Vreau o păpu­șt­­i sprit cupletele cele mai gustate, scrije frum­iante. Jean de Mihntaș, Hrtzv­­i* ultra-bleu, Curtezanele și acel­­ m­inu­­nat șlagăr, qUinletu­l Papugu­la* a nu­­­mt muzică inspirată se fredonează pretutindeni azi. Succesul de scenă al textului mi­nunat îl asigură interpretarea exce­­lentă a d-nelor Marilena Bodescu, Si­lly Vasiliu, Lulu Nicolau, Vera Taco, Jeana Costea și d-nii: Const. Toneanu I. Talianu, G. Groner, Marcel Emilian, V. Vasilache, Richard Rang, N. Ro­man, N. Maziliu, I. Iliescu, G.­­Dines­­cu, etc. Dansurile și baletele aranjate cu pricepere și gust de maestrul de ba­let S. Siomin, culminând cu Frenca- Cancanul și Revellers, cu concursul primei balerine Anny Siomin și al d-lui A.Sniejinsky, muzica aleasă și cea de inspirată melodie a d-lui I. Va­silescu, decorurile pictorului Alexan­dre­scu-Caramanlău contribuesc la în­tregirea răsunătorului succes, cu ca­re ,,PARADA COLOS", a cucerit sim­patia Și admirația Bucureștilor. Legalitatea bolșevică RIGA, 29 (Rador). — Ziarele din Moscova publică azi un important decret al comitetului executiv cen­tral a Uniunii sovietice. Decretul ordonă categoric funcțio­narilor și autorităților ceae să res­pecte „legalitatea revoluționară" și să înceteze orice măsuri arbitrare, în deosebi față de populația rurală. Farmaciile de serviciu In noaptea de 30 iunie 1932 C. Chihăescu, calea Victoriei 61- Al. Roșu, calea Griviței 74; G. Ber­­bier, bul. Carol 45; dr. G. Sima, Șerban Vodă 198; S. Romașcan, str. Colței 31; V. Birmănescu, calea Ra­­hovei 50; M. Ha­ru, bul. Elisabe­ta 19; I. Feingold, Regală 3; Aurelia Soti­­rescu, șos. Ștefan­ cel-Mare 4; M. Bii­­nich, Nerva Traian 98; Mihail Sceo­­pol, str. N. Bălăcescu 14; N. Caranica bulevardul Ferdinand 59. Singura colecție de artă românească este.. »Colecția Apollo” Dirijată de AL. PUSUIOCEANU­ Broșuri apărute l­a f TATARESCU de Al. Maron AMAN de O. W. Cisek. ISER de Al. Busuioceanu. G. PETRAȘCU de G. Oprescu. O. HAN de Tudor Vianu. |­L BOURDELLE . MUZEUL SIMU de O. Han. . . BALCIC de Em. Bucuța. CETATEA­ ALBA de Paul Nicore­­scu. ■,'Ț ! '. Broșurile se găsesc in toate­ librăriile,

Next