Calendarul, iulie 1932 (Anul 1, nr. 83-113)
1932-07-01 / nr. 83
Panto 2a fiam moiieressca Mustria ratet la BaKaria Numărul lucrătorilor și a lucrătoarelor din industria grafică din Bulgaria se poate evalua la aproximativ 2000. Din puncte de vedere al organizării profesionale, meseriașii din țara vecină, sunt foarte înapoiați în comparație cu cei de la noi. Astfel în anii 1918—1823, prin solidarizatea lor aceștia au avut o organizație de breaslă prin intermediul căreia au reușit să obțină unele revendicări și să câștige o serie de ramuri de ajutorare. In Septembrie 1923, din cauza eenimentelor politice interne, Uni,CONTRIBUȚIA STATULUI PENTRU AJUTORAREA ȘOMERILOR . In ultimii trei ani, din cauza micșorării producției industriale și minuiere din lipsă de plasament, statul a trebuit să vină în ajutorul muncitorilor — după posibilități — cu următoarele sume de bani reprezentând: subvenții acordate confederației generale a muncii, instituțiilor de asistență a șomerilor, inspectoratelor și ajutoare în bani sau alimente șomerilor. In anul 1928 lei 5.825.827, în anul 1930, lei 11.508.278 și în anul 1931, lei 16.816.684, reprezentând un total de lei 34.210.789. Repartizată această sumă la numărul de șomeri constatau special țnea profesională a tipografilor bulgări se nărue. Din cauza desbinării acestora în locul Uniunei iau naștere șase organizații de tipografi. In cursul ultimilor 8 ani însă, patru din ele dispar, rămânând în ființă astăzi numai două din ele și care reprezintă un număr neînsemnat de membri. Din cauza desbinărilor din sânul profesioniștilor tipografi, astăzi în Bulgaria aproape că nu mai există organizație de breaslă, cele două în ființă fiind neînsemnate atât ca reprezentanți cât și ca autoritate în rândurile meseriașilor tipografi, de către ministerul muncii, ajutorul de fiecare șomer se ridică în 1929 la 15.12 lei, în 1930 la 9.52 lei iar în 1931 la 13.02 lei pe săptămână. DE LA SINDICATUL OSPĂTARILOR La restaurantul Bufet-Șosea s’a declarat un conflict de muncă, întrucât patronii pretindeau între altele de la chelneri o cotă de 30 la sută din remiza lor. In ultimul timp, conflictul a degenerat, servindu-se chelnerilor o masă imposibil de mâncat. In fața acestei situațiuni, reprezentanții legali ai acestora s’au adresat ministerului muncii care a ordonat facerea unei anchete. „Calendarul” sportiv Manifestația sportivă de la C. H. E. F. asistat și M. S. Regele și Voevodul Mihai Eri, pe stadionul C. N. E. F. a avut loc, în prezența M. S. Regelui și a Marelui Voevod Mihai, o grandioasă manifestare sportivă a detașamentului armatei române care va pleca la Praga, spre a participa la serbările socolilor. A asistat și d. general Ștefănescu- Amza. Detașamentul militar a fost pregătit sub supravegherea d-lui colonel V. Bădulescu directorul general al C. N. E F. și de către d. lt-col. E. Pălăngeanu, comandantul institutului militar de educație fizică, cari au fost ajutați de căp. Medeleanu și căp. Drăghici. Programul a început cu defilarea detașamentului și a urmat apoi concurs hipic de obstacole, între cei mai s’a remarcat cpt. Chirculescu. " Marele Voevod Mihai a împărțit participanților la concursul hipic premiile și mențiunile căpătate. Programul a mai cuprins: Gimnastică cu arma (după muzică). Dansuri naționale. Jocuri de atenție, inițialele președintelui republicei Cehoslovace și cifra Regală. Detașamentul este alcătuit din următoarele unități: Școala militară de infanterie Nr. 1, batalionul „Gărzii Palatului“, reg. de gardă ,,Mihai Viteazul“, reg. de escortă Regală, vânătorii de munte, reg. 1 și 2 vânători de gardă, reg. 1 grăniceri, reg. 2 artilerie grea și 2 artilerie de câmp, reg. 4 și 9 roșiori, reg. jandarmi pedeștri, reg. 21 infanterie, aviația, marina, pompierii, muzica reg. de gardă ,,Mihai Viteazu“. Manifestația s-a încheiat cu matchul de foot-ball, pentru cupa institutului militar de educație fizică, Intre BUCUREȘTI-BRAȘOV, care s-a terminat cu 5-0, în favoarea echipei bucureștene. Au asistat circa 3.000 oameni. MOTOCICLISM EK a avut loc pe velodromul din șos. Ștefan cel Mare o nouă reuniune motociclistă cu caracter internațional. i MOTOCICLETE ÎNCEPĂTORI (10 ture) 1) L. Ionescu 8.15 2/5 2) P. Vasilescu. AMATORI (3 serii a 5 ture) Seria I-a 1) Ovid Ionescu 4.45 2) Carlo Giordanni 3) Valaica. Seria II-a 1) O. Ionescu 4.43 2) Carlo Giordanni 3) P. Vasilescu. Seria IlI-a 1) Carlo Giordani 5.022/5 2) Limbău ^ 3) P. Vasilescu. ” IdiiȘ j' ‘ CLASAMENT GENERAL 1) C. Giordanni 16 puncte 2) O. Ionescu 15 puncte 3) P. Vasilescu 8 puncte. uuvtift mauwuft KIA-ROMANIA. CURSA INTERNATIONALA (3 serii a 10 ture) Seria l-a 1) Winckler 6.49 2/5 2) Bertram 6.49 3/5 3) Th. Szamesnik 7.003/5 4) Cantacuzino 7.12 1/5 5) O. Ionescu 6) E. Popescu. Media tur: 39 4/5 Seria ll-a 1) Winckler 6.55 2) Cantacuzino 7.06 3) Th. Szamesnik 7.061/5 4) Bertram 7.10. Seria lu a D Winckler 6.59” 2) Th. Szamesnik 7.01 3) Bertram 7.06 4/5 4) Cantacuzino 7.14 4/5. CLASAMENTUL GENERAL 1) Winckler 21 puncte 2) Th. Szamesnik 16 puncte. 3) Bertram 15 puncte 4) Cantacuzino 14 puncte. Au asistat circa 5006 spectatori. Germanul Bertram, a suferit înfrângerea datorită aefectuozității mașinei, ca și lui Cantacuzino. E demn de relevat performanța lui Cantacuzino, care a reușit să dispună în seria a ÎI de ungurul Szamesnik și germanul Bertram, și să-și amelioreze remarcabil timpul e. b. C. E. R. , • tichetele pentru trenurile rapide Direcțiunea generală a căilor fe- De asemenea s’a dispus ca vago x _ s: rate a dispus, pentu înlesnirea pu.1.1 /Íí.aar TD--i’T/-vrvlifo Odriblicului călător, ca tichetele pentru trenurile rapide să poată fi eliberate și în tren, nu numai la ghișeele stațiunilor unul direct București-Toplița, care din eroare se atașa la trenul 416, să fie atașat la trenul 414, care are legătură imediată cu această localitate. Tarif direct de mărfuri româno-american MPORTANTE ÎNLESNIRI PENTRU EXPORTATORII ROMÂNI.— CUM VOR FI DIRIJATE MĂRFURILE DE EXPORT Cu începere de Vineri, 1 Iulie, se va pune în aplicare un tarif direct de mărfuri între România și America. Conform noului tarif se vor putea face orice fel de transporturi de produse direct între stațiunile C F. R. și porturile de est ale Statelor Unite ale Americei (New York, Baltimore, Norfolk, Boston, Philadelfia și Portland). Calea care va urma transporturile cu produse românești va fi prin Grigore Ghica Vodă tranzit Polonia portul Gdynia. In urma tratativelor care au început încă din anul trecut, s’au fixat defintiv toate conditiunile tarifare și vamale dintre România și Statele Unite. Din portul Gdynia, transporturile spre porturile americane vor fi efectuate, prin intermediul liniei americane de navigație .,American Scantieline“. Tarifele stabilite intre țara noastră si Statele Unite sunt întocmite după tipul tarifelor de stațiuni și sunt înglobate într-o singură cifră, cuprinzând tariful de transport de la punctul de predare și până la cel de destinație. Aceste taxe vor fi calculate în centru. S. A de fiecare sută de klm. transportate din America în România sau viceversa.* Contractul de transport în traficul român-american este reprezentat de scrisoarea de trăsură-condament, special întocmită în vederea acestui trafic. Aceste scrisori, făcute în 10 exemplare, vor fi complectate conform dispozițiunilor prevăzute în tarif partea I la art 5. In acest trafic nu se vor admite nici ramburse nici deburse- Noul trafic fiind întocmit cu avantagii pe cale de reciprocitate, se vor înlesni pe viitor transporturile multor produse românești în America, care din cauza dificultăților nu puteau pătrunde în continentul de peste Ocean. TRENURI ACCELERATE DE SEZON GALAȚI—BRAȘOV Cu începere de Vineri 1 Iulie sezonului de vară, pe restanta Galați- Brașov, trenurile accelerate directe sub nr. 86/87 și 88/85. Trenul accelerat 86/87 pleacă din Galați ora 7.10 și sosește Sinaia 11.51, Bușteni 12.06, Azuga, 12.15, Predeal, 12.26, Brașov 13.10, iar trenul accelerat 88/85 pleacă din Brașov ora 17.000, din Predeal 1805, din Azuga 18-15, din Bușteni 18.23, din Sinaia 18.37 și șosete Galați 23.05. Călătoria cu aceste trenuri se face în condițiunile obișnuite. Călătorii pot cere cu 10 zile înainte rezervarea locurilor în orice stațiune, unde trenul are oprire, plătind pentru aceasta, un supliment de lei 40 la cl. 1. lei 30 la cl. II și lei 20 la clasa III de fiecare loc. Cu începere de Vineri, 1 iulie 1932, se fac următoarele modificări partiale în mersul trenurilor de călători: Trenurile rapide nr. 22 „Dacia“ și 33 „Carpați“ vor avea oprire și în stația Comarnic, primul sosind ora 11.26 și plecând ora 11-28, iar al doilea sosind ora 18 35 și plecând 18.58. Trenul accelerat nr. 75 va sosi în Brăila 23155 și va pleca 23.19 Trenul accelerat nr. 83 va sosi Buzău 8.45 și va pleca 8.51 iar în Brăila la 10-16 și va pleca la 10.20. Trenul accelerat nr. 98 va sosi în Făurei la 9.14 și va pleca 9.27, iar în Buzău la 10.07. Trenul de persoane nr. 305 va sosi la 17.41 și va pleca la 17.49 în Poiana Țapului la 17 56 și va pleca la 17.57, în Bușteni la 1803 și va pleca la 18.05, iar în Azuga la 18.12 și va pleca la 18.16. Trenul de persoane nr. 617 va sosi în Bărboși la 7.28 și va pleca la 7.40, iar în Galați la 7.59 Trenul de persoane nr. 501 va sosi în Brăila la 23.39 și va pleca la 23.46. Trenul de persoane nr. 804 va pleca din Galați la 7.21, în Brăila va sosi la 8.11 și va pleca la 8.19, iar în Buzău la 10.40 și va pleca la 10-47. Trenul de persoane nr. 805 va sosi în Brăila la 8.46 și va pleca MODIFICĂRI IN MERSUL NORILOR TRE Poiana-Sarata (Oiviz) (Urmare din pag. la) mitivă dar curată. Există cabine în casă unde apa este încălzită cu bolovani înroșiți în foc. Ieftinătatea acestor băi (în comparație cu Slănicul de peste deal) și eficacitatea lor miraculoasă, atrage în fiecare an tot mai multi suferinzi. In special pentru reumatism și artil trism, aceste băi sânt salvatoare. Guta se vindecă deplin după trei veri de cură. Nemții și-au dat seama și au instalat în 1917 un confort cu totul modern. Războiul însă a prădat și distrus ceea ce cu siguranță nu se va mai reface niciodată. Satul e populat în întregime de români ardeleni, ospitalieri extrem de cinstiți- Casele lor conistruite în lemn de brad și tencuială pe o bază de piatră, au camere spațioase, frumos mobilate în stil național cu covoare țărănești și perdele brodate la ferești. In ce privește aprovizionarea, satul se prezintă destul de mulțumitor. Pâine de casă, brânză de munte, laptele și ouăle precum și pâinea ce se face in casă de fiecare gospodar, împreună cu cârciumile cari aduc de la oraș tot ce trebue și cofițe cu fragi și zmeură ale țărancelor, pot mulțumi și pe cel mai pretențios turist, împrejurimile Poienei sânt încântătoare, în special pe șoseaua națională ce merge la cascada Caraslău (5 km. distanță, la cetate lui Racozzi (7 km ) și în satul Oituz, unde s-au descoperit prețioase izvoare minerale. Prin altitudinea modestă (450 m.) și poziția geografică în mijlocul codrilor seculari, Poiana alcătuește una din cele mai ideale stațiuni climaterice ce avem în țară. Prin izvorul mineral, Poiana se poate recomanda suferinzilor cari vor găsi alia o liniște patriarhală și o recreație binemeritată după munca de peste an. G. RA_CU Profesor-Chișinău . . - ^ - I . Spectacole Joi 30 Iunie TEATRE CĂRĂBUȘ: La lozul Cărăbușului. COLOS: Parada Colos. CINEMATOGRAFE VOX: Când Gaby vrea — cu Cămilă Horn. CAPITOL: Alteța Sa cochetează cu Ivan Petrovitch. TRIANON: Serenada rusticană cu Ken Maynard. REGAL: Executarea spioanei. SELECT: Jean dela Lune și Mam‘zelle Nitouche. CORSO: Traficanții —• cu Dita Parlo., FORUM: John Barrymore In Svengalii, BULEVARD PALACE: Floarea din Cuba — cu Lupe Velez. FEMMNA: Munții în flăcări. AMERICAN: Fire de vagabond și Emancipata. GRADINA CINEMA LIRA: Am ucis și Hai să ne ‘nsurăm. VOLTA: Fantoma Parisului și revista Cucurigu. TOMIS: Văduva logodnicului, jurnal și completare. TERRA: Madam Satan — Jackie Holt și teatru. MARCONI: Unei femei să-i ierți totul și Onoarea ofițerului. LIDO: Contesa Doniceff și Chatmott. TRIUMF: Tovarășul X — cu Kay Johnson și Danton cu Fritz Kortner. OMNIA: O tragedie în America și Divorțata. MARNA: Pe unde curge Volga — seara teatru. MODEL: Studentul din Pragra — comedie și jurnal. DICHIU: Regele lusttragiilor cu Milton și jurnal. KISESLEFF: Salte mortale și o completare. ROZICA: Să vezi și să nu crezi și Cântecul durerii. CINEMA TRIUMF: Danton, cu Fritz Kortner și Tovarășul X, cu Kay Johnson. RAHOVA: Lacrimi de paiață și Berthe O Styn. PARCUL REGELE Mina misterioasă, o FERDINAND: comedie și teatru. ... ................ Secera meidial fie parașuta PARIS, 29 (Rador). Aviatorul Rene Machenaud a reușit să coboare azi cu parașuta de la înălțimea de 500 metri. Machenaud a bătut astfel recordul mondial. t gil LEWPriBUL Directorul căilor ferate ungare în Capitală Eri a sosit în Capitală cu rapidul „Dacia“, d. Alois von Savaryay, secretar de stat și director al căilor ferate ungare, însoțit de d. Aladar Bogdi, inspector general de cale ferată. Oaspeții străini întorc vizita pe care d. general Mihail Ionescu. a făcut-o la Budapesta, cu ocazia expoziției feroviare din luna Martie . Savarlay a fost întâmpinat la sosire în Gara de Nord, de către d. general Ionescu, personalul legației și de funcționarii superiori ai regiei C. F R. Eri la orele 5 s’a dat o recepție în onoarea oaspeților străini în sala de consiliu al căilor ferate, iar seara un banchet la Athénée Palace. Noni profesoare cu titlu definitiv Au fost numite profesoare cu titlu definitiv în învățământul secundar de toate categoriile, pentru fete, următoarele: C-ta Georgescu- Fuerea, Smaranda Dobrescu și Ana Popescu la București, Elena Iancu la T.Măgurele, Maria Ghenădescu la Câmpina, Maria Soarec la P.Neamț, Maria Petrescu la Chișinău, Ecat. Constantinescu și Ecat. Lovinescu la Ploești, Clemența Nestor la Brăila, Cornelia Rebreanu la Cluj, Eufimia Zaharescu la Buzău, Alima Romanov la Iași și Olga Ghițescu la Oltenița- Înaintarea învățătorilor Se știe că prin modificările aduse legei învățământului primar de trecuta guvernare, înaintarea învățătorilor de la un grad la altul, urma să se facă prin acordarea „Meritului cultural“. Intre timp, am avut schimbarea de guvern fără ca regulamentul de aplicare al legii să fi fost întocmit și publicat. Cererile de înaintare au fost concentrate la minister, spre soluționare. Nu s’a hotărît însă dacă avansările se vor face pe baza legilor vechi sau legii Iorga. In care caz, învățătorii cari au dreptul la înaintare li se vor recunoaște acest drept cu începere de la 1 Ianuarie 1933. Vineri, 1 Iulie 1932 Poesie și se mai știe toată lumea că logodnica scriitorului de totdeauna a fost paupertatea. Mai ales a scriitorului român. Abia după răsboiu, condițiile de existență ale unei infime părți dintre beletriștii noștri au fost atenuate. Poate împrejurările mai prielnice desfacerii produsului literar, poate însuși acest produs, în genere superior celui din timpurile normale, au contribuit la aceasta. Căci, orice s'ar spune, avem în prezent două duzini de scriitori cari, fără să trăiască pe picior mare, au la îndemână un confort in care visul e mai la el acasă. Sărăcia, pe de altă parte, se crede că ar fi o condiție sine qua non, a creației. Cei cari susțin teza aceasta impioasă aduc ca argumente câteva nume grele din literatură intre cari pe ale unor Knut Hamsun, Maxim Gorki, și, de la noi, pe proletarul Panait Istrati, de pildă. Șomajul care sleește o parte din puterile de creație ale claselor sociale face deja o vreme ravagii și în contingentul restrâns al scriitorilor, mai ales al celor tineri. Pentru cei cari nu-și pot agonisi o leafă care să le proteguiască traiul cel de toate zilele, Municipiul a înființat, recent o cantină în Piață — într’o sală vastă cât o academie, — unde pe un preț hilar, se poate lua masa de două ori pe zi și încă în condițiuni princiare, cumpărând meritul de acol cu al multor oameni cu serviciu in regulă și cu un aport în viața socială mai eficace. Nu e în intenția noastră să devenim opera filantropică a d-lui primar Dobrescu care cu dinarii municipiului, își pregătește o livadă 'n Pasul gratitudinii postume a scriitorilor. Ințiativa d-sale ar trebui chiar de acum pusă pe note de către liricii beneficiari. Ceea ce nu e cazul, fiindcă profitorii cari, fie vorba'ntre noi, sunt majoritatea niște statui ale anonimatului, nu numai că au abdicat dela orice veleități intelectuale și artistice, dar îl și bârfesc pe pârcălab la fiecare dejun, bacă jimbla nu e prea albă, ba că ciorba nu-i prea consistentă, ori friptura și desertul nu-s la înălțimea aptitudinilor lor. Și nu e prea departe vremea când ii vor pretinde mecenatelui să le tocmească și câteva perechi de lăutari — deocamdată, au Radio — două trei cântărețe, ceva băutură și o limuzină pentru preumblări pe la Snagov. La urma urmii, chiar neproducând nimic, ar rămăne'n picioare superba lumânare aprinsă pe colacul ce sL-l pittiîi a utcilor uxupuniT cu. uar parte ■ dintre pensionari, ni se pare nouă că trișeazâ cu această grata a lor... profesiune. In birtul unde ne tihnește și nouă dejunul cotidian, năvălesc de două ori pe zi o șleahtă de astfel de șomeri intelectuali — niște crai îmbrăcați și sulemenți ca niște conți, voinici și sănătoși că ai putea prăși cu ei patru pogoane de porumb — și ne pun pe masă o filă, veșnic aceeași, pe care au imprimat un fel de marsilieră a șomerului. Una dintre ele e semnată de d-nii V. Ionescu, V. Tudor și P. Marinescu. O transcriem în întregime, cu metrul și ortografia originalului: „ Biettlix Noi acei ce-o dat'aveam Bani, serviri și bucurie Ce mizerie nu gândeam Că azi soră să ne fie în. N .fri biv Nu gândeam că'n vara asta Amărâți și prăpădiți Vom veni la cei ce Domnul l-a făcut mai fericiți III Astăzi umblu făr de pingele Haina zdrențuită port Umblu pribegiind pe drumuri Fără de hrană făr de somn IV, Casa mie ziua pe drumuri 1 Noaptea într’un șanț șezând Până m'o ajunge soarta Ca să pot avea un cămin V Lacrimi simt în ochi Și jalea in suflet Iar chinul tot în rugăciune l pui Doar Io'ndura cel bun să mă ajute Să nu mai fim povara nimănui și Și acumi pe Dumnezeu rugavem De bucurie înlăcrimați Doar pentru fericirea voastră Ce azi cu drag ne ajutați Peste o săptămână o să’nceapă seceratul. Puturoșii trimiși cu postomolul ăștia trebuiesc în Ialomița, unde recolta a fost salvată de grindină. Iar la iarnă, niște hârlețe noui să rănească zăpada din Cetatea care’i hrănește... N. Crevedia Calcidarur adieval ■ ; ‘ 1 Iuv A Comentarii, fapte, Aspecte NE-A VIZITAT — zilele acestea la redacție, un tânăr bine legat și îmbrăcat cam ca Eminescu în vremea când rădea banițele de ovăz In portul Giurgiu. Și ne-a rugat junele visător să Intervenim vehement pe calea gazetei împotriva comisiei interimare din Ippteștii săi natali — comuna Regele Carol I din Ilfov — să ia măsuri prompte ca Independenței din fața monumentul primăriei, să fie împrejmuit ca să nu se mai scarpine în fiecare zi de el vitele satului. Ceea ce am și făcut. Dar în acelaș timp, musafirul cu sentimente așa de curate față de memoria scumpilor noștri dorobanți căzuți la Plevna, a scos ghiozdan vreo patru volume din de versuri și un roman, solicitându-ne tot așa de insistent să scriem despre ele un foileton. Deoarece compunerea foiletoanelor ce apar în Calendarul e o competență care nu e de nasul nostru, ne mărginim să băgăm în seamă poesiile d-lui Vasile T. Burlacu — așa-i chiamă — la rubrica aceasta mai modestă , și anume, transcriindu-i două strofe din volumul „Spre alte zări“, tras în ediția II-a : Cu lacrămi sfinte m'ai rugat, Să-ți jur din nou iubire, In umbra subțire, Atunci când adie zefirul, Când doarme natura intreagă, Să-ti vine --Ti jura mani și teama, Cum Atti ești- dragă Te-ai aprins în obraji ca trandafirul, Adia tainic. Din alte zări venind, Zefirul Cu sufletul întreg, am dat, Durerii tale creamdalul, le-atunci nn tloc de noapte, Când doarme lumea și pământul Nu pot trăi fără de tine. Tu care ai pătruns addme, In inimă la mine. Nimeni 1 Doc. 1931 — e baron, de străveche viță suedeză. (Are zapise de pe la 600). Noi îl cunoaștem ca pictor rus. Zapisele sale zugrăvite datează dinainte de rezbel, de pe vremea câd actualul refugiat desena capete pentru reviste petersburge și picta decoruri pentru Stanislavski și Nemirovici- Dancenko. La noi, după un popas (infructos, era administrator d. Buzescu) la Teatrul Ventura — și după refuzarea angajamentului ce i se propusese la Teatrul Național — a ajuns să zugrăvească dumnezeește pereți de cafenele in Cernăuți, făcând din ele catedrale, — deoarece teatrul național provincial respectiv care-1 salarizează nu-1 pune și la treabă, trudeștiind cum Direcția acelui teae pricepută numai în deturnări de fonduri. GEORG LQWENDAL RADIO 30 IUNIE 1932 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 716 kHz. 13. Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.45. Informațiuni, bursa de cereale bursa de efecte, cota apelor Dunărei și semnal orar. 14: Muzică ușoară (plăci de gramofon). 18. Orchestra Grigoraș Dinicu: Muzică ușoară și românească. 19: Informațiuni, meteoril și semnal orar. 19.10: Orchestra Grigoraș Dinicu: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. Ion Manolescu: La noi la Breaza. 29.20:D. George M. Cantacuzino: Meșterul de altă dată. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21.Ora exactă. D. G. Ștefanovici tenor de la Opera Română; Severac: Păpușa mea dragă, Donizetti: Arie din „Puritanii“; Massenet: Arie din „Werther“. Mascagni: Siciliana din „Cavaleria rusticană“. Două arii românești. 21.30. Concert simfonic dirijat de d-nii Carol Brunetti: Simonis, Nottara și G. Silonis : Preludiu (prima audiție); V. Isac: Rapsodia română C. C. Nottara: Polyeuct, tablouri simfonice. 22. D. Al. Obedenaru: Un duet umoristic. 2215. Continuarea concertului simfonic: Marx Bruch: Concert pentru violină și orchestră în sol minor (solistă d-na A. Pollerman). Saint Saens : Phaeton, poem simfonic. 22.45: Informațiuni și știri sportive. BERLIN*; **: 17.20 : Conf. 17.45: Conf. 18 : Conf. 18.30 : Muzică distractivă. 19.30 : Pentru tineret, tură. 20.35 . 19.50 : Conf. 20.15: Lec- Muzică distractivă la 2 piane. 20.55 : Știri. 21 : Actualități. 21.10 : Arii populare germane. 21.35 : Conf. radiofonică. 22 : „Der Freischütz“ operă în 3 acte de Weber. Intr o pauză, meteorițl, sport. In continuare muzică de dans. I ROMA 14.15 : Jurnalul radio, comunicate. 15: Plăci de gramofon. 15.15: Jurnalul radio, bursa. 15.30: Semnal orar, comunicate. 19.05: Jurnal pentru copii. 19.25: Jurnalul radio, comunicate. 19.30: Concert vocal executat de soprana Ofelia Parisini. 19.45 : Concert variat; Dobati: El caballero ; Cuscina; Fantezie ; Massaglia Passo di cinga; Guarino; La ronda ; Tabarin ; Amadéi; Cinquettio di posseri; Culotta ; Naida. 20.25 . Conf. 20.55: Știri sportive. 21: Știri agricole, jurnalul radio. 22 : Semnal orar, comunicate, plăci de gramofon. 22.40 . Concert variat: Boccherini; Quiet în do major; Persico; Cânt. Schumann; Marș; Cilea. Selecțiuni. 55. Ultimele noutăți. J Hátidéul. O seară la „Faraia-Colas" O seară de copios amuzament tra 0e de veselie și desfătare oferă minunata revistă,PARADA CULOS“. In fiecare seară „PARADA <OS" e aclamată de grădini pline, iar capletele și scenele de rezistență sunt insistent aplaudate și bisate. Așa e Românul! Cine ne conduce! Pofi *<• taci! Danii mi, Dezamearea. Ce ai fi jocui în locul meu? Vreau o păpuști sprit cupletele cele mai gustate, scrije frumiante. Jean de Mihntaș, Hrtzvi* ultra-bleu, Curtezanele și acel minunat șlagăr, qUinletul Papugula* a numt muzică inspirată se fredonează pretutindeni azi. Succesul de scenă al textului minunat îl asigură interpretarea excelentă a d-nelor Marilena Bodescu, Silly Vasiliu, Lulu Nicolau, Vera Taco, Jeana Costea și d-nii: Const. Toneanu I. Talianu, G. Groner, Marcel Emilian, V. Vasilache, Richard Rang, N. Roman, N. Maziliu, I. Iliescu, G.Dinescu, etc. Dansurile și baletele aranjate cu pricepere și gust de maestrul de balet S. Siomin, culminând cu Frenca- Cancanul și Revellers, cu concursul primei balerine Anny Siomin și al d-lui A.Sniejinsky, muzica aleasă și cea de inspirată melodie a d-lui I. Vasilescu, decorurile pictorului Alexandrescu-Caramanlău contribuesc la întregirea răsunătorului succes, cu care ,,PARADA COLOS", a cucerit simpatia Și admirația Bucureștilor. Legalitatea bolșevică RIGA, 29 (Rador). — Ziarele din Moscova publică azi un important decret al comitetului executiv central a Uniunii sovietice. Decretul ordonă categoric funcționarilor și autorităților ceae să respecte „legalitatea revoluționară" și să înceteze orice măsuri arbitrare, în deosebi față de populația rurală. Farmaciile de serviciu In noaptea de 30 iunie 1932 C. Chihăescu, calea Victoriei 61- Al. Roșu, calea Griviței 74; G. Berbier, bul. Carol 45; dr. G. Sima, Șerban Vodă 198; S. Romașcan, str. Colței 31; V. Birmănescu, calea Rahovei 50; M. Haru, bul. Elisabeta 19; I. Feingold, Regală 3; Aurelia Sotirescu, șos. Ștefan cel-Mare 4; M. Biinich, Nerva Traian 98; Mihail Sceopol, str. N. Bălăcescu 14; N. Caranica bulevardul Ferdinand 59. Singura colecție de artă românească este.. »Colecția Apollo” Dirijată de AL. PUSUIOCEANU Broșuri apărute la f TATARESCU de Al. Maron AMAN de O. W. Cisek. ISER de Al. Busuioceanu. G. PETRAȘCU de G. Oprescu. O. HAN de Tudor Vianu. |L BOURDELLE . MUZEUL SIMU de O. Han. . . BALCIC de Em. Bucuța. CETATEA ALBA de Paul Nicorescu. ■,'Ț ! '. Broșurile se găsesc in toate librăriile,