Calendarul, septembrie 1932 (Anul 1, nr. 145-174)

1932-09-01 / nr. 145

.if*“ 5 ^^r*)«Tyî‘^*7>iR­IS32 CALENDARUL ♦ *Calendarul economic și financiar % AL DOILEA RAPORT RIST --------------— ♦ ** Micșorarea cheltuelilor bugetare la capacitatea veniturilor. Impozitul global pe venit este prea ridicat Aparatul fiscal treime reorganizat. Impozitele indirecte trebuiesc puse sub control. Monopolul alcoolului va fi modificat impozitul pe cifra de afaceri e prea scăzut­ ă. Charles Rist a transmis gu­ I­ralizatoare pentru contribuabilii re­mul­ui român al 2-lea raport al său conținând observațiile experți­lor ce s-au întovărășit la facerea an­chetei sale. Dăm aici, în extenso, introducerea d-lui Charles Rist la acest raport: „Raportul general asupra finanțe­lor publice ale României, stabilit înainte, este astăzi complectat prin două rapoarte particulare, unul a­­supra impozitelor directe altul asu­pra impozitelor indirecte". Guvernul român are deja în posesia lui, un raport special asupra reformelor de introdus în administrația vămilor. A fost constituită și o comisiune la Ministerul de Finanțe pentru a stu­­dia economiile ce s’ar putea realiza în diferite ministere. Toate aceste lucrări procură o bază complectă pentru examenul reformelor de a­­dus sistemului financiar al țării“. Cheltuelile trebue adap­tate veniturilor bud­getare „îndată ce comisiunea insti­tuită la Ministerul de Finanțe își va fi terminat lucrările, gu­vernul va avea în mână elemen­tele cuvenite pentru a între­prinde reducerea necesară a cheltuelilor. Primul lucru ce se impune, într’adevăr, este adap­tarea totalității cheltuelilor la capacitatea de plată actual­mente redusă a contribuabililor­ Că ar fi în această ordine de i­­dei îmbunătățiri de introdus, a­­ceasta pare în afară de îndo­ială. Fără reducerea de che­tueli, care presupune o orânduire ad­ministrativă corespunzătoare, e­­chilibrul bugetului în actualele condițiuni, ar fi imposibil de realizat. Această nouă orândui­re nu ar putea fi făcută decât minister cu minister și nu ar pu­tea fi stabilită din afară fără un studiu temeinic al fiecărei administrații. Impozitul global pe venit trebue micșorat Nu numai că aplicarea aces­tor reforme este în general po­trivită cu dările actuale, dar, de când vor fi puse în vigoare, în special în materie de impozite directe, se pare că anumite re­duceri ar putea fi făcute cu fo­los. Dările impozitului global pe venit, mai ales pentru veni­turile mijlocii, sunt relativ ridi­cate și vor putea fi, fără îndoia­lă, moderate, îndată ce o perce­pere efectivă va fi fost asigu­rată. De altfel, impozitul direct ocupă in sistemul actual român un loc su­ficient corespunzând unui sfert sau unei treimi din totalitatea încasări­­lor. Aceasta este, pentru o­­ ară a­­gricolă, o proporție relativ foarte ri­­dicată. Noi credem că din impozi­tele indirecte și impozitele pe con­sumație s’ar putea găsi veniturile su­plimentare necesare“. Reorganizarea aparatului fiscal de im­punere și control .Astfel obiectul acestui raport este ca, mai înainte de toate, să se examineze chestiunea încasărilor. Din acest punct de vedere, ideile principale ce se desprind din cele două rapoarte sunt următoarele „Problema ce se pune guvernului român, spre a readuce încasările sale la un nivel îndestulător pen­tru a asigura bunul mers al Statului, nu este acela al unei înăspriri al fisca­lității, ci din contră al u­­nei reorganizări și a unei puneri la punct al între­gului aparat de perce­pere, de control și de in­specți­une al impozitu­lui”. „Fără a ridica dările, în afară de cazuri speciale și determi­nante, destul de rare, singura introducere a unui control ad­ministrativ mai întins și mai se­ver, trebue, într’un timp foarte scurt să îmbunătățească înca­sările Tezaurului. Cea mai ma­re parte a avizelor conținute în rapoartele experților sunt con­sacrate acestui aspect al ches­tiunii, atât asupra contribuții­lor directe, cât și al contribu­țiilor indirecte. Sunt lacune defecte atât de grave în organizațiunea actua­lă, că fără nici­ un fel de îndo­ială, o orânduire dreaptă a sis­tem­ului de stabilire și de perce­pere a impozitului ar da rezul­tate importante. Impozitele indirecte trebue și ele controlate .In materie de impozite indirecte ca și de impozite directe, problema controlului și a perceperii e esen­țială. Categorii întregi de contribua­­bili scapă pur și simplu, de impu­nere. Rezultă o inegalitate între cei supuși la impozite, care este demo­conștiincioși. Propunerile ce se vor găsi aci sunt de natură, ca fără să se­ mai impună sarcini noi Statului, să permită un randament mult mai ridicat al impozitelor existente. Re­zultatul acestor măsuri trebue să se facă simțit intr’un timp extrem de scurt. Le recomandăm întregii cl­ienții a guvernului. Mai este de ase­­menea o sugestie conținută într’un raport, asupra contribuțiilor indi­­recte care prevede concentrarea la Ministerul de Finanțe a tuturor ta­xelor percepute de diversele minis­tere“. „Cu toate acestea, numai amelio­rarea perceperii nu ar fi îndestulă­toare. Trebue acoperită o parte din scăderi, pe care scăderea progresi­vă și catastrofală a încasărilor — și în special a încasărilor vamale — a provocat-o in cursul ultimilor ani". Perceperea taxelor pe alcool trebue reorgani­zată „Studiul nostru va arăta că o nouă orânduire a regimului al­coolului și a cifrei de afaceri, ar fi de natură să dea bugetu­lui, chiar în actualele împreju­rări conomice, resurse supli­mentare considerabile. Nu e ne­cesar pentru aceasta să se re­curgă la instituirea extrem de costisitoare care e monopolul alcoolului. Taxele asupra alcoo­lului dădea înainte de 1927 o sumă importantă. Experiența dovedește că consumul nu a scăzut câtuși de puțin și că din punct de vedere higienic cât și din punct de vedere fiscal, des­­voltarea considerabilă a frau­dei reprezintă foarte reale pri­mejdii. Ar fi de ajuns să se re­vină la un regim de taxe rațio­nale, pentru a regăsi veniturile cel puțin echivalente acelora de acum cinci ani. Aci e vorba de un produs de mare consum, care e însă un produs de lux, și care furnizează bugetului în fiecare stat un sprijin important. Astfel că apare profund inechitabil, ca alcoolul să scape în mod prac­tic, de la impunere, atunci când ta­limul, zahărul sau sarea suportă dări ridicate Reforma regimului alcoolului ar fi o măsură de o reală eficacitate și obstacolele de care s’a izbit până i­­cum, trebuesc să cedeze după pă­rerea noastră în fața interesului su­perior al statului. Se pare totuși că este ușor să se țină socoteală de in­teresele legitime in cauză, actualu­lui regim nefolosindu-i nimic deoa­rece numai frauda singură a benefi­ciat cu adevărat“. Evaziunea fiscală la cifra de afaceri Mai­e, de asemenea, și orândui­rea taxei asupra cifrei de afaceri, al cărei randament a scăzut considera­bil de la 1927 încoace. Un mare nu­măr de întreprinderi și de societăți scapă sigur de această taxă. Și aci rezultă o inegalitate supărătoare in­­tre contribuabili și o scădere de în­casări într’o vreme când Tezaurul are nevoe de toate resursele disponi­­bile. Se vor găsi în rapoartele experți­lor toate aceste chestiuni E suficient că am semnalat nci concluziile esen­țiale ale unei­ anchete ce s’a urmărit cu multă îngrijire în toată țara și ale cărei rezultate n’a făcut decât să confirme părerile examinate cu pri­lejul unor cercetări parțiale ante­­rioare. N­u rămâne decât să punem la punct și să obligăm reformele su­gerate până acum adeseori. Ener­gia și graba cu care trebue să se lu­creze precum și tenacitatea în apli­carea lor, sunt fără îndoială condi­­țiunile esențiale ale succesului“. Comitetul de acțiune pen­tu apăra­rea legei asanării datoriilor agricole, con­voacă pentru Duminică 4 Septembrie pe toți plugarii din întreaga țară, la marea întrunire de protestare în con­tra încercării de a se răpi drepturile agricultorilor prin proccul de modifi­care al Guvernului. Vor paricipa reprezentanții tuturor organizațiilor agricole profesionale, precum și ai partidelor politice cari au aderat la această acțiune.­­ Eni dimineață a avut loc la Sediul Uniunii Centrale a Sindicatelor agrico­le, o întrunire a agricultoilor și viti­cultorilor cu delegați din toate jude­țele în legătură cu intenția guvernu­lui de a modifica legea conversiunii. Agricultorii și viticultorii în unanimi­tate indignați de felul de a proceda al Guvernului au hotarît să ducă o luptă, cu mai energică și eficace pentru a­pă­­­rarea drepturilor câștigate prin actuala lege. Ca urmare Duminică 4 Septem­brie va avea loc, o mare întrunire de protest în București. Cursurile cooperative pentru vân­zători, organizat de Oficiul național al Cooperației române pentru 1—15 Septembrie a. c. s’au amânat până la o dată ce se va comuica ulterior. *• D- Emil Marian, directorul ofi­ciului național de import și export, s-a înapoiat dela Varșovia, unde a participat ca delegat al României la conferința statelor agrare din sudul, centrul și estul Europei. D-sa a făcut d-lui ministru al in­dustriei un raport asupra discuțiu­­nilor armate la Varșovia și rezul­tatelor obținute la această confe­rință. Ecouri Curier Judiciar Fraudele de la facultatea de medicină Fostul intendent al facultății de medicină din Capitală, Grigore Teo­­doru, care a fost arestat, pentru vina că și-a însușit mai bine de 700 mii lei din banii încasați dela ministerul finanțelor pentru plata conferențiarilor­­ facultății, a făcut o cerere de liberare provizorie pe cau­țiune. Cererea s-a judecat eri de d. ju­­de-instructor Manolescu, la cabine­tul 7, unde se anchetează cazul și a fost respinsă. Curier sovietic menținut arestat Comunismul Zalman Glimberg, un vechi curier sovietic, care a fost arestat la Sighetul Marmației cu o serie de acte și rapoarte ale orga­nizațiilor comuniste din țară către centrele de spionaj societic din A­­pus, a­ făcut cerere de liberare, care s'a judecat ori la cabinetul 7 instruc­ție de d. jude Manolescu. Dat fiind gravitatea faptei impu­tată prevenitului și ținându-se sea­mă de faptul că instrucția este de­parte de a fi terminată, cererea a fost respinsă. S’a respins cererea de liberare a inginerului loan­id D. Jude instructor al cabinetului , a judecat ori cererea de liberare pro­vizorie pe cauțiune făcută de ingi­nerul soanid, fost subdirector la C. F. R., arestat după cum se știe cu ocazia descoperirii vastelor fraude săvârșite la direcția comercialului din căile ferate cu restituirea taxelor de transport. Cererea a fost respinsă, conside­­rându-se că interesul instrucției im­pune ca­ principalul inculpat să fie menținut mai departe sub stare de arest. Instrucția acestei afaceri continuă intens la cabinetul 4, audiindu-se noi martori și ținându-se bogatul material de acte și expertize adunate cu multă truda de magistratul in­structor. Eliberarea unei alte serii de comuniști Tribunalul Ilfov, secția I c. c., în complectul d-lor președinte Bolboc și supleant Tell, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. procuror Alevra, a judecat azi cererile de eli­berare provizorie ale comuniștilor Segal H. Eschenazi Ilie, Berger Iu­­lius, Garău Tr. și Fișei Simon. Aceștia se află în arest în arest preventiv de la 16 iunie, când în urma­ demonstrației făcută la ieșirea din tribunal de propunătorii listei blocului muncitoresc și țărănesc, au fost arestați împreună cu un alt grup format din 150 de inși. Intre timp, atât în cursul cerce­tărilor și apoi în cursul instrucției, toți au fost eliberați, rămânând în arest numai cei 5 menționați mai sus. Apărătorii inculpaților d-nii avo­cați Witzman, Paul Moscovici și L. D. Patrașcanu, au scos în evidență scopul politic al arestării comuniști­lor , anume: intimidarea și împie­dicarea propagandei electorale a blo­cului muncitoresc țărănesc. In dosar nu există probe de culpabilitate, alți arestați, împotriva cărora actele do­sarului prezenta probe de mai mare gravitate, au fost eliberați, iar de­ținerea preventivă nu numai că este insolită în raport cu natura delic­tului imputat, dar e și inutilă, tot­ cei de față fiind din București, și culpabilitatea lor oricât sar pune temei pe probele acuzării, neputând conduce decât la pedepse mici. D .procuror Alevra a combătut ce­rerile de eliberare arătând cazierele inculpaților, și apoi caracterul grav a învinuirilor. Cere menținerea lor in arest, pentru ca reprimarea prin pronunțarea unei­ sentințe, să nu fie­ împiedicată, prin trăgănirea proce­sului la care se dedau inculpații când se judecă în stare de libertate. După o deliberare de o oră, tribu­nalul a­ admis cererile, dispunând punerea în libertate *> r,"1r,­ cinci, pe cauțiune morală. " Diverse D. jude-instructor Zlatko, a ares­tat ori pe Covaci Ianoș, pentru vina că a călcat prevederile articolului 8 din legea pașapoartelor, trecând în mod clandestin în țară din Unga­ria, împotriva lui Ianoș se mai emi­sese un mandat de arestare pentru furt, căci descinzând în gara de Nord, s-a oferit să servească pe o doamnă, transportându-i un gea­mantan până la restaurant,­­trecând prin mulțime el a dis­părut. DELA C. F. R. Regia autonomă a căilor ferate a aprobat ca funcționarii bugetari ai Camerelor de comerț și industrie, precum și cei ai Uniunilor, să poată călători pe C. F. R. cu aceiași redu­cere ca și funcționarii regiilor au­tonome. înlocuirea trenurilor de pe liniile înguste Direcțiunea generală a căilor fera­te a dispus ca începând de la 28 Au­­gust, toate trenurile care circulă pe liniile înguste : Turda-Abrud, Tg. Mureș-Juda, Tg.­Mureș - Praid, și Band-Mihai Viteazu, să fie anulate. In locul lor vor circula zilnic tre­nuri de persoane noui înființate. Pagina 3 a Desbateriie Parlamentare Bar­sa de mârlan din Bucureșii Operațiuni și cotațiunn­ de cereale și alte mărfuri pe ziua de 30 August 1932, GRAU­ RECOLTA 1932: 10.— vag. de "5 kg. la h­l. cu 3% c. str. și 2% secară lei 3.100 tona, fran­co vagon Lupeni. 2.­— vag. cu lei 4.700 tona, franco vagon Târgu Frumos. 2. — vag. de 79 kg. la hl. cu 2% c. str. lei 4.200 tona, franco vagon Bucu­rești. 3. — vag. de 68/69 la hl cu 4% c. str. lei 4.173 tona franco vagon Bucu­rești. 4 1/2 vag. de 78 kg. la hl. cu 2% c. str. și 2% secară, lei 3.300 tona, franco vagon București. PORUMB­REC. 1931.. . 50.— vag. .cit lei 1.900 tona, tutti șlep Cetate Dolj. PORUMB REC. 1932. 20.— vag.­­cu lei 1.675, pus în șlep Corabia în cursul lunilor Octombrie și Noembrie. . 14.— vag, lei 1.900 tona, șlep Giur­giu, în cursul lunilor Octombrie și No­embrie. SECARA REC. 1932. 9.— vag. de 70/71 kg. Ia­­l. cu 3-4% c. str. lci 3.600 tona, franco vagon moa­ră București. ORT. 40.— vag. tie 58 kg. la hl. cu 5% e. str. lei 2.250 tona sub vapor Con­stanța. FASOLE: RECOLTA 1932. . 1­­4 vag. cu 6% c. str. lei 2.360 tona șlep Oltenița. 2. — vag. cu b% c. str. lei 2.300 tona, șlep Oltenița. 3. — vag. cu 6% c. str. lei 2.360 tona șlep Oltenița. MAZ­ARE REC. 1932.­­ 6.— varof. cu lei 2.600 tona franco va­gon gara Ci­libia, 2 fi. vag. furajeră cu lei 2.250 tona franco vagon gara Videle. CUMPĂRĂRI CU LICITAȚIE PUBLICA LA BURSA Vineri 2 Septembrie 1932, ora 10 dim. Se cumpără cu licitație publică : 10 vag. grâu rec. .1931 de 78129 kg. la hl. cu 2% c. str. și 7 pag. gr. rec. 1931 de 76177 kg. la hl. cu 2% c. str. predabil imediat franco vag. paritate Pașcani, și cu plata contra duplicate 1 o Bancă din Iași, telefonic după avizarea te­legrafică a încărcatei (dos. 92/952). Bursa Marți 30 August, 1932 împroprietărirea, 26­3/8, 1/2. Stabilizare, 451/2, 5/8, 3/4, 5/8, 1/2. Desvoltare, 471/2. Urb. Buc. 5%, 361/8, 1/4, 1/8. Banca Națională Română, 4100, 4075, 50, 25. S. T. B., 775. Reșița, 144, 145, 46, Mica, 435. Credit­ Industrial, 190. Astra Română, 550, 70, 60, 70, 65, 60, 50, 55. Steaua Română, 187, 85, 82. Petrol Block, 65, 55, 60. Credit Minier, 121, 20. Petrol Românesc, 60 I. R. D. P., 46.­­ DEVINE oferite cerute Franci francezi 6.59 6.58% Lire italiene 8.64 8,61 Dolari 168 167,50 Belgas 23.40 23,30 Lire italiane 8.63 8,61 Fr. elvețieni 32.75 32,63 Mărci 40.20 39.95 Florini olandezi 67.80 67.60 Ședlnla Camerif dela 30 August 1932 Ședința­­ se deschide la orele 11 dimineața, sub președinția d-lui Ște­fan Cicio Pop. Pe banca ministerială, d-nii D. R. Ioanițescu, Emil Hațiegan. Diverse comunicări D. ADONIS POPOV (lupist) anun­ță o interpelare în chestia experți­lor financiari ai Ligii Națiunilor. Prin amestecul lor în treburile sta­tului se calcă principiile constituțio­nale, știrbindu-se suveranitatea sta­tului. A doua comunicare o adresează d-lui ministru de instrucțiune și cul­te cu privire la­ Concordatul cu Sf. Scaun cerând denunțarea lui. Cere să i se pună la dispoziție dosarul cu privire la încheerea Con­cordatului. D. HARALAMB VASILIU (cuzist) întreabă pe d. ministru de interne dacă are cunoștință de neregulile unui funcționar de la prefectura din Botoșani. D. ADAM ION­ES­C­U (lipsit) în­treabă pe d. ministru de finanțe da­că are cunoștință că acreditivele trimise în unele județe pentru inva­lizi, văduve și orfanii din război nu se dau acestora. Cere sancțiuni se­vere pentru pedepsirea vinovaților. D. COL. TRAI­AN STOICA (lupist) cere guvernului să ia măsuri pen­tru a veni în ajutorul agricultorilor rămași fără semințe. D. GHIMBAȘEANU (lupist) cere dosarele licitațiilor de pavaje din jurul orașelor Cluj și Ploești, acor­date societății „Via“. D. ROȘEȚEANU (averescan) cere să i se pună la dispoziție un ta­blou cu numele tuturor membrilor di­n consiliile de administrație ale Caselor autonome și a sumelor pri­mite până azi, de acești membri. Cere deasemeni un tablou cu nu­­mele tuturor delgaților trimiși în străinătate , de la 1928 până azi. D. MAYER EBNER (evreu) cere o acțiune energică din partea guver­­nuui pentru salvarea Casei de eco­nomie din Cernăuți. In a doua comunicare cere să se depună­­ un proccs de lege pentru modificarea legii naționalității și să se accelereze rezolvarea celor 30.000 cereri pentru recunoașterea națio­nalității. Discuția la Mesaj Cuvântarea d-lui prof. C. C. Giurescu Intrându-se în ordinea de zi se dă cuvântul d-lui C. C.­­ GIURESCU (georgist) care aduce omagiu M. S. Regelui din partea partidului din care face parte. (Aplauze). Discuția la Mesaj e mijlocul cel mai obiectiv pentru a discuta situa­ția Statului și pentru a vedea ce măsuri să se ia.. Să-mi dați voe să constat că suntem într’un moment de grea criză morală, materială și internațională. România este înzestrată cu toate bogățiile, de aceia trebui să avem cu­­rajul să o spunem că nu e criza de credit ci lipsa noastră de gos­podărire. Ne place să înălțăm fața­da statului mai mult decât trebue. Criza morală se explică mai mult prin cauze de ordin intern. In latu­ra internațională avem și o noi o vină. Trebue să recunoaștem greșe­lile de ori, pentru că numai astfel putem veni cu îndreptări pentru ziua de mâine. Av.. n­ațional,țărăniștii sunteți vi­novați in primul rând din cauza bugetelor neechilibrate și nu aț­ avut suficientă grijă pentru banul public. D. VIRGIL SOLOMON (maj.) în­trerupe: D. C. C GIURESCU : Eu am obi­ceiul să nu fac o afirmație până când nu am dovada. Momentul culminant al crizei co­incide cu guvernarea tehnicienilor. D. AUGUSTIN POPA (mai): Rui­na țării n’a fost adusă și de înain­tașii noștri ? D. C. C. GIURESCU: Starea mate­rială se constată după cifre. Din raportul Bist­reese că sub guverna­rea liberală s’a făcut risipă. Guvernul Iorga a culminat prin lipsa de program și de experiență politică. In timp ce pensionarii nu erau plătiți cu lunile se ajutau băn­cile falite. Nu e momentul încă să arăt im­portanța partidelor în viața noastră de stat. Noi tebue să lupăm astăzi pentru crearea unui viitor lipsit de erorile trecutului. Să cercetăm acum, declarația-pro­­gram a guvernului, să vedem dacă reese di­n ea spiritul nou. Problema culturală și a sănătății acestui popor ..e prea vag schițată, iar problema externă a fost discu­tată de d. Gh. Brătianu. O sfidare a intereselor publice în declarație, se spune că se vor face toate reducerile necesare. Dar în realitate e așa: avem 23 miniș­tri! Avem 11 subsecretari de stat și o dublare a secretarilor generali. Aceasta e o sfidare a opiniei și inte­reselor publice. Exemplul de sus ! Dacă vreți simplificarea aparatu­lui administrativ trebue să dați în­­taiu dv. exemplu. De asemeni micșorarea numărului de inspectori și directori generali, cari au ajuns ca o forță quasi-feu­­dală ! Se anunță modificarea legii admi­nistrative. Am dori, sincer, simpli­ficarea aparatului administrativ. Se anunță economii; pentru acea­sta trebue să începeți de sus în jos. Credeți că dacă la fiecare minis­ter ar exista numai un singur ,,Ford“ ar scădea prestigiul vreunui ministru? UN MAJORITAR. Dacă nu mă înșel șeful dv. pe când negocia cu d. Al. Vaida pretindea un minister de subsecretariate. D. GH. I. BRATIANU: Nu.i ade­vărat. In tot timpul pertractărilor mele cu d. Vaida, nu a fost un mo­ment vorba de portofolii sau subse­cretariate. D. C. C. GIURESCU: In conjunc­tura actuală cred că trebue să ne bizuim pe forțele noastre proprii. Să nu ne închipuim că aliații noștri vor fi la fel ca în timpul răs­­boiului mondial, îmi place să cred că aceste conjuncturi, dacă nu sînt unice, sînt foarte rare. Apărarea națională De aceea cred, d-lor, că sânt în asentimentul dv. când cer ca să se dea o atenție deosebită apărărei noastre naționale. In declarația-program mai vorbiți și despre modificarea conversiunei. Cred că e o greșală să se facă de­­osebire între micul agricultor, și cel mijlociu. Se poate creia în opinia publică ideea de clasă, pe care tre­bue să o înlăturăm cu orice preț, pentru solidaritatea națională, care trebue să existe. Partea cea mai interesantă a de­clarației e cea referitoare la echili­brarea bugetelor și la concursul teh­nic al Ligii Națiunilor. Noi nu sân­­tem contra cererii guvernului de a chema experți. D. A. C. CUZA: Noi sîntem con­tra. D. C. C. GIURESCU: Dv. sânteți o minoritate. O VOCE: O infimă minoritate. D. C. C. GIURESCU: Când vom fi atacați, eu cred că tot Liga Na­țiunilor ne va veni în ajutor . D. A. C. CUZA : Liga Națiunilor este o societate jidovească făcută pentru distrugerea națiunilor. D. C. C. GIURESCU : Eu cred că sînt în asentimentul țării când afirm că avem nevoe de concursul tehnic al Ligii Națiunilor. D. I. RADUCANU. Constat că d. A. C. Cuza se apropie de Soviete. Și ele sînt contra Ligii Națiunilor! D. C. C. GIURESCU. Sîntem pen­tru concursul tehnic după cum an mai spus, dar cred că e necesar să știm în ce constă acest concurs pen­tru a ne păstra suveranitatea na­țională. In ceea ce privește cuponul extern­, noi trebue să­ respectăm îndatoririle noastre dar condiționăm plata cu­ponului de posibilitățile de plată. A­­ceasta, e problema. Restaurarea morală și materală a Sfatului D-lor deputați, în linii generale ne vedem spiritul nou care e necesar, Dv. ar fi trebuit să faceți declara­ții hotărîte prin care să veniți ime­­diat la restaurarea morală și ma­terială a staului. Dar restaurarea materială e în funcție de valoarea morală a con­ducătorilor statului. Poporul suportă mai­ ușor sărăcia decât nedreptatea. Sancțiuni pentru cei cari au furat. Altfel îndreptarea statului nu se va putea face. Sufletul unui popor are nevoe de un nou ideal. Cred că pentru un stat nu poate fi un ideal mai mare decât restaurarea Iai morală și ma­terială. Idealului custral al țării, trebue s-i urmeze un ideal politic. Restaurarea morală și materială e o condiție a însăși existenței a­­cestui stat, pentru că numai astfel vom putea pregăti o viață nouă urmașilor noștri. D. ADONIS POPOV (lupist) spu­­ne, începându-și discursul la Mesaj, că a citit textul Mesajului și răs­punsul Parlamentului țăranilor cari­­au ales și că aceștia au spus că sânt numai vorbe. O VOCE : Și te-au crezut ? D. A. POPOV : Da, pentru că nu i-am înșelat niciodată. V. IUCA (lib.): Pentru că ești ne­încercat. D. ADONIS POPOV : Noi nu am calomniat pe nimeni. O VOCE : Ați spus că veți ierta toate datoriile. D. ADONIS POPOV in continua­re, spune că d-nii deputați uită că sunt reprezentanții națiuni și nu luptă pentru reașezarea pe noi baze a statului nostru. D-lor, sîntem două lumi distincte: lumea satelor și cea a orașelor. Nimeni din d-v. după campania electorală nu mai cercetează mize­ria satelor. Noi înșelăm țăranii și ei ne în­șeală pe noi. O VOCE . Dar mai mult noi! D. ADONIS POPOV : Noi nu fa­cem nimic pentru țărani. In conti­nuare spune că ceea ce interesează în primul rând pe țărani e deose­birea între prețurile produselor a­­gricole și a celor industriale. Citea­ză fragmente din diferite manifeste electorale de ale partidelor, supra­­licitarea demagogică a acestora. Cere ca guvernul să asculte mai puțin de sfaturile financiarilor stre­­ini și să țină seama mai mult de promisiunile făcute. Prăpastia cart­e între noi și sate nu se poate­­­­copii cu manifeste electorale ci nu­mai cu munca noastră. E o dorință a țărănimei noastre de a fi excluși definitiv din viața de stat orășenii. Un stat țărănesc și nici stat capita­list, ci stat cinstit. Aceasta cer ță­ranii. In încheere spune că nu crede ni­mic din cele afirmate de guvern. Ședința se ridică la ora 1 jum. d. a. D. C. C. GIURESCU ședicela de dupa amiaza Ședința se deschide la orele 4.50 Pe banca ministerială d-nii: Emil Tu­d. a, su­b președinția d-lui St. Cicio­­­țieganu, Virgil Madgearu. Pop. »I Discursul d-lui A. C. Cuza D. A. C. CUZA, ca cel mai vechi parlamentar aduc omagiile mele d-lui președinte Ștefan Cicio Pop. Azi fiind ziua mea... VOCI. La mulți ani. La mulți ani. D., A. C. CUZA. Să-mi fii­ permis a anunța d-lui președinte că pe când d-sa lupta în Ardeal pentru unirea tuturor românilor și noi, aici în Regat continuam această luptă. Eu am pretenția că am fost unul din inițiatorii naționalismului. Am trăit marea idee a unității na­ționale. De aceia aduc omagiile mele d-lui președinte care e simbolul acestor lupte.­ Eu protestez contra desbinări­­lor între frați cari trebuie să se nu­mească indiferent de partidele din care fac parte. Unde mai este azi, partidul conser­­vatt­or? Ce mai este partidul liberal? — ilaritate. Ce va fi o mâine partidul național țărănesc ? Iar­ noi suntem moștenitorii dvs. O VOCE. Dar câți ani vreți să mai trăiți? D. A. C. CUZA: Voi trăi până când îmi voi vedeta opera împlinită. Fon­d fără formă Vă fac prin aceasta o laudă. Aceas­ta nu înseamnă numai­decât o cri­tică. Aici nu e vorba de un fond biarecatv ci de un fond specific. Toate cuvântările au fost lipsite de acest fond. Fond specific este acela care cores­punde planului și nevoilor țării. Ca să vă explific, această formulă am să iau un exemplu pe care-1 soco­tesc cel mai ilustru: discursul d-lui G. Argetoianu. B. Argetoianu care, eri de pe banca ministerială distribuia mi­liarde tâlharului Blank. Ii. dă un miliard jumătate­­ să-l salveze. El avea o datorie de onoare să explice eșecul guvernării sale. Cu aceasta a compromis defini­tiv ideia guvernului de teh­nicieni La acest guvern a ajuns M. S. Regele când a văzut că partidele nu se pot înțelege între ee și atunci a apelat la d. N. Iorga. Nenorocirea d-lui N. Iorga a fost că l-a beat de tovarăș pe d. C. Argetoianu. E. ca­lea distrugerii oricărei întreprin­deri când pleca la drum la d. C. Argetoianu care nu are nici o idee. E un sceptic ignorant. Clasicul exemplu de formă fără fond. Iar toate celelalte discursuri nu­ co­respund necesităților timpului. D. V. V. HANEȘ (ma.) D-le profe­­sor, dar discursul d-lui Robuî D. A. C. CUZA: Dacă ar fi el aki ți-ar răspunde. După această introducere, să-mi dați voe să vă comunic impresia mea cu privire la discursurile ținute la Mesaj. Impresia pe care o rezum în 2 cu­vinte: formă fără fond.(Continuare în pag. 1) ■ Z‘. S3s Continuarea discuției la Mesaj

Next