Calendarul, septembrie 1932 (Anul 1, nr. 145-174)
1932-09-01 / nr. 145
.if*“ 5 ^^r*)«Tyî‘^*7>iRIS32 CALENDARUL ♦ *Calendarul economic și financiar % AL DOILEA RAPORT RIST --------------— ♦ ** Micșorarea cheltuelilor bugetare la capacitatea veniturilor. Impozitul global pe venit este prea ridicat Aparatul fiscal treime reorganizat. Impozitele indirecte trebuiesc puse sub control. Monopolul alcoolului va fi modificat impozitul pe cifra de afaceri e prea scăzut ă. Charles Rist a transmis gu Iralizatoare pentru contribuabilii remului român al 2-lea raport al său conținând observațiile experților ce s-au întovărășit la facerea anchetei sale. Dăm aici, în extenso, introducerea d-lui Charles Rist la acest raport: „Raportul general asupra finanțelor publice ale României, stabilit înainte, este astăzi complectat prin două rapoarte particulare, unul asupra impozitelor directe altul asupra impozitelor indirecte". Guvernul român are deja în posesia lui, un raport special asupra reformelor de introdus în administrația vămilor. A fost constituită și o comisiune la Ministerul de Finanțe pentru a studia economiile ce s’ar putea realiza în diferite ministere. Toate aceste lucrări procură o bază complectă pentru examenul reformelor de adus sistemului financiar al țării“. Cheltuelile trebue adaptate veniturilor budgetare „îndată ce comisiunea instituită la Ministerul de Finanțe își va fi terminat lucrările, guvernul va avea în mână elementele cuvenite pentru a întreprinde reducerea necesară a cheltuelilor. Primul lucru ce se impune, într’adevăr, este adaptarea totalității cheltuelilor la capacitatea de plată actualmente redusă a contribuabililor Că ar fi în această ordine de idei îmbunătățiri de introdus, aceasta pare în afară de îndoială. Fără reducerea de chetueli, care presupune o orânduire administrativă corespunzătoare, echilibrul bugetului în actualele condițiuni, ar fi imposibil de realizat. Această nouă orânduire nu ar putea fi făcută decât minister cu minister și nu ar putea fi stabilită din afară fără un studiu temeinic al fiecărei administrații. Impozitul global pe venit trebue micșorat Nu numai că aplicarea acestor reforme este în general potrivită cu dările actuale, dar, de când vor fi puse în vigoare, în special în materie de impozite directe, se pare că anumite reduceri ar putea fi făcute cu folos. Dările impozitului global pe venit, mai ales pentru veniturile mijlocii, sunt relativ ridicate și vor putea fi, fără îndoială, moderate, îndată ce o percepere efectivă va fi fost asigurată. De altfel, impozitul direct ocupă in sistemul actual român un loc suficient corespunzând unui sfert sau unei treimi din totalitatea încasărilor. Aceasta este, pentru o ară agricolă, o proporție relativ foarte ridicată. Noi credem că din impozitele indirecte și impozitele pe consumație s’ar putea găsi veniturile suplimentare necesare“. Reorganizarea aparatului fiscal de impunere și control .Astfel obiectul acestui raport este ca, mai înainte de toate, să se examineze chestiunea încasărilor. Din acest punct de vedere, ideile principale ce se desprind din cele două rapoarte sunt următoarele „Problema ce se pune guvernului român, spre a readuce încasările sale la un nivel îndestulător pentru a asigura bunul mers al Statului, nu este acela al unei înăspriri al fiscalității, ci din contră al unei reorganizări și a unei puneri la punct al întregului aparat de percepere, de control și de inspecțiune al impozitului”. „Fără a ridica dările, în afară de cazuri speciale și determinante, destul de rare, singura introducere a unui control administrativ mai întins și mai sever, trebue, într’un timp foarte scurt să îmbunătățească încasările Tezaurului. Cea mai mare parte a avizelor conținute în rapoartele experților sunt consacrate acestui aspect al chestiunii, atât asupra contribuțiilor directe, cât și al contribuțiilor indirecte. Sunt lacune defecte atât de grave în organizațiunea actuală, că fără nici un fel de îndoială, o orânduire dreaptă a sistemului de stabilire și de percepere a impozitului ar da rezultate importante. Impozitele indirecte trebue și ele controlate .In materie de impozite indirecte ca și de impozite directe, problema controlului și a perceperii e esențială. Categorii întregi de contribuabili scapă pur și simplu, de impunere. Rezultă o inegalitate între cei supuși la impozite, care este democonștiincioși. Propunerile ce se vor găsi aci sunt de natură, ca fără să se mai impună sarcini noi Statului, să permită un randament mult mai ridicat al impozitelor existente. Rezultatul acestor măsuri trebue să se facă simțit intr’un timp extrem de scurt. Le recomandăm întregii clienții a guvernului. Mai este de asemenea o sugestie conținută într’un raport, asupra contribuțiilor indirecte care prevede concentrarea la Ministerul de Finanțe a tuturor taxelor percepute de diversele ministere“. „Cu toate acestea, numai ameliorarea perceperii nu ar fi îndestulătoare. Trebue acoperită o parte din scăderi, pe care scăderea progresivă și catastrofală a încasărilor — și în special a încasărilor vamale — a provocat-o in cursul ultimilor ani". Perceperea taxelor pe alcool trebue reorganizată „Studiul nostru va arăta că o nouă orânduire a regimului alcoolului și a cifrei de afaceri, ar fi de natură să dea bugetului, chiar în actualele împrejurări conomice, resurse suplimentare considerabile. Nu e necesar pentru aceasta să se recurgă la instituirea extrem de costisitoare care e monopolul alcoolului. Taxele asupra alcoolului dădea înainte de 1927 o sumă importantă. Experiența dovedește că consumul nu a scăzut câtuși de puțin și că din punct de vedere higienic cât și din punct de vedere fiscal, desvoltarea considerabilă a fraudei reprezintă foarte reale primejdii. Ar fi de ajuns să se revină la un regim de taxe raționale, pentru a regăsi veniturile cel puțin echivalente acelora de acum cinci ani. Aci e vorba de un produs de mare consum, care e însă un produs de lux, și care furnizează bugetului în fiecare stat un sprijin important. Astfel că apare profund inechitabil, ca alcoolul să scape în mod practic, de la impunere, atunci când talimul, zahărul sau sarea suportă dări ridicate Reforma regimului alcoolului ar fi o măsură de o reală eficacitate și obstacolele de care s’a izbit până icum, trebuesc să cedeze după părerea noastră în fața interesului superior al statului. Se pare totuși că este ușor să se țină socoteală de interesele legitime in cauză, actualului regim nefolosindu-i nimic deoarece numai frauda singură a beneficiat cu adevărat“. Evaziunea fiscală la cifra de afaceri Maie, de asemenea, și orânduirea taxei asupra cifrei de afaceri, al cărei randament a scăzut considerabil de la 1927 încoace. Un mare număr de întreprinderi și de societăți scapă sigur de această taxă. Și aci rezultă o inegalitate supărătoare intre contribuabili și o scădere de încasări într’o vreme când Tezaurul are nevoe de toate resursele disponibile. Se vor găsi în rapoartele experților toate aceste chestiuni E suficient că am semnalat nci concluziile esențiale ale unei anchete ce s’a urmărit cu multă îngrijire în toată țara și ale cărei rezultate n’a făcut decât să confirme părerile examinate cu prilejul unor cercetări parțiale anterioare. Nu rămâne decât să punem la punct și să obligăm reformele sugerate până acum adeseori. Energia și graba cu care trebue să se lucreze precum și tenacitatea în aplicarea lor, sunt fără îndoială condițiunile esențiale ale succesului“. Comitetul de acțiune pentu apărarea legei asanării datoriilor agricole, convoacă pentru Duminică 4 Septembrie pe toți plugarii din întreaga țară, la marea întrunire de protestare în contra încercării de a se răpi drepturile agricultorilor prin proccul de modificare al Guvernului. Vor paricipa reprezentanții tuturor organizațiilor agricole profesionale, precum și ai partidelor politice cari au aderat la această acțiune. Eni dimineață a avut loc la Sediul Uniunii Centrale a Sindicatelor agricole, o întrunire a agricultoilor și viticultorilor cu delegați din toate județele în legătură cu intenția guvernului de a modifica legea conversiunii. Agricultorii și viticultorii în unanimitate indignați de felul de a proceda al Guvernului au hotarît să ducă o luptă, cu mai energică și eficace pentru apărarea drepturilor câștigate prin actuala lege. Ca urmare Duminică 4 Septembrie va avea loc, o mare întrunire de protest în București. Cursurile cooperative pentru vânzători, organizat de Oficiul național al Cooperației române pentru 1—15 Septembrie a. c. s’au amânat până la o dată ce se va comuica ulterior. *• D- Emil Marian, directorul oficiului național de import și export, s-a înapoiat dela Varșovia, unde a participat ca delegat al României la conferința statelor agrare din sudul, centrul și estul Europei. D-sa a făcut d-lui ministru al industriei un raport asupra discuțiunilor armate la Varșovia și rezultatelor obținute la această conferință. Ecouri Curier Judiciar Fraudele de la facultatea de medicină Fostul intendent al facultății de medicină din Capitală, Grigore Teodoru, care a fost arestat, pentru vina că și-a însușit mai bine de 700 mii lei din banii încasați dela ministerul finanțelor pentru plata conferențiarilor facultății, a făcut o cerere de liberare provizorie pe cauțiune. Cererea s-a judecat eri de d. jude-instructor Manolescu, la cabinetul 7, unde se anchetează cazul și a fost respinsă. Curier sovietic menținut arestat Comunismul Zalman Glimberg, un vechi curier sovietic, care a fost arestat la Sighetul Marmației cu o serie de acte și rapoarte ale organizațiilor comuniste din țară către centrele de spionaj societic din Apus, a făcut cerere de liberare, care s'a judecat ori la cabinetul 7 instrucție de d. jude Manolescu. Dat fiind gravitatea faptei imputată prevenitului și ținându-se seamă de faptul că instrucția este departe de a fi terminată, cererea a fost respinsă. S’a respins cererea de liberare a inginerului loanid D. Jude instructor al cabinetului , a judecat ori cererea de liberare provizorie pe cauțiune făcută de inginerul soanid, fost subdirector la C. F. R., arestat după cum se știe cu ocazia descoperirii vastelor fraude săvârșite la direcția comercialului din căile ferate cu restituirea taxelor de transport. Cererea a fost respinsă, considerându-se că interesul instrucției impune ca principalul inculpat să fie menținut mai departe sub stare de arest. Instrucția acestei afaceri continuă intens la cabinetul 4, audiindu-se noi martori și ținându-se bogatul material de acte și expertize adunate cu multă truda de magistratul instructor. Eliberarea unei alte serii de comuniști Tribunalul Ilfov, secția I c. c., în complectul d-lor președinte Bolboc și supleant Tell, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d. procuror Alevra, a judecat azi cererile de eliberare provizorie ale comuniștilor Segal H. Eschenazi Ilie, Berger Iulius, Garău Tr. și Fișei Simon. Aceștia se află în arest în arest preventiv de la 16 iunie, când în urma demonstrației făcută la ieșirea din tribunal de propunătorii listei blocului muncitoresc și țărănesc, au fost arestați împreună cu un alt grup format din 150 de inși. Intre timp, atât în cursul cercetărilor și apoi în cursul instrucției, toți au fost eliberați, rămânând în arest numai cei 5 menționați mai sus. Apărătorii inculpaților d-nii avocați Witzman, Paul Moscovici și L. D. Patrașcanu, au scos în evidență scopul politic al arestării comuniștilor , anume: intimidarea și împiedicarea propagandei electorale a blocului muncitoresc țărănesc. In dosar nu există probe de culpabilitate, alți arestați, împotriva cărora actele dosarului prezenta probe de mai mare gravitate, au fost eliberați, iar deținerea preventivă nu numai că este insolită în raport cu natura delictului imputat, dar e și inutilă, tot cei de față fiind din București, și culpabilitatea lor oricât sar pune temei pe probele acuzării, neputând conduce decât la pedepse mici. D .procuror Alevra a combătut cererile de eliberare arătând cazierele inculpaților, și apoi caracterul grav a învinuirilor. Cere menținerea lor in arest, pentru ca reprimarea prin pronunțarea unei sentințe, să nu fie împiedicată, prin trăgănirea procesului la care se dedau inculpații când se judecă în stare de libertate. După o deliberare de o oră, tribunalul a admis cererile, dispunând punerea în libertate *> r,"1r, cinci, pe cauțiune morală. " Diverse D. jude-instructor Zlatko, a arestat ori pe Covaci Ianoș, pentru vina că a călcat prevederile articolului 8 din legea pașapoartelor, trecând în mod clandestin în țară din Ungaria, împotriva lui Ianoș se mai emisese un mandat de arestare pentru furt, căci descinzând în gara de Nord, s-a oferit să servească pe o doamnă, transportându-i un geamantan până la restaurant,trecând prin mulțime el a dispărut. DELA C. F. R. Regia autonomă a căilor ferate a aprobat ca funcționarii bugetari ai Camerelor de comerț și industrie, precum și cei ai Uniunilor, să poată călători pe C. F. R. cu aceiași reducere ca și funcționarii regiilor autonome. înlocuirea trenurilor de pe liniile înguste Direcțiunea generală a căilor ferate a dispus ca începând de la 28 August, toate trenurile care circulă pe liniile înguste : Turda-Abrud, Tg. Mureș-Juda, Tg.Mureș - Praid, și Band-Mihai Viteazu, să fie anulate. In locul lor vor circula zilnic trenuri de persoane noui înființate. Pagina 3 a Desbateriie Parlamentare Barsa de mârlan din Bucureșii Operațiuni și cotațiunn de cereale și alte mărfuri pe ziua de 30 August 1932, GRAU RECOLTA 1932: 10.— vag. de "5 kg. la hl. cu 3% c. str. și 2% secară lei 3.100 tona, franco vagon Lupeni. 2.— vag. cu lei 4.700 tona, franco vagon Târgu Frumos. 2. — vag. de 79 kg. la hl. cu 2% c. str. lei 4.200 tona, franco vagon București. 3. — vag. de 68/69 la hl cu 4% c. str. lei 4.173 tona franco vagon București. 4 1/2 vag. de 78 kg. la hl. cu 2% c. str. și 2% secară, lei 3.300 tona, franco vagon București. PORUMBREC. 1931.. . 50.— vag. .cit lei 1.900 tona, tutti șlep Cetate Dolj. PORUMB REC. 1932. 20.— vag.cu lei 1.675, pus în șlep Corabia în cursul lunilor Octombrie și Noembrie. . 14.— vag, lei 1.900 tona, șlep Giurgiu, în cursul lunilor Octombrie și Noembrie. SECARA REC. 1932. 9.— vag. de 70/71 kg. Ial. cu 3-4% c. str. lci 3.600 tona, franco vagon moară București. ORT. 40.— vag. tie 58 kg. la hl. cu 5% e. str. lei 2.250 tona sub vapor Constanța. FASOLE: RECOLTA 1932. . 14 vag. cu 6% c. str. lei 2.360 tona șlep Oltenița. 2. — vag. cu b% c. str. lei 2.300 tona, șlep Oltenița. 3. — vag. cu 6% c. str. lei 2.360 tona șlep Oltenița. MAZARE REC. 1932. 6.— varof. cu lei 2.600 tona franco vagon gara Cilibia, 2 fi. vag. furajeră cu lei 2.250 tona franco vagon gara Videle. CUMPĂRĂRI CU LICITAȚIE PUBLICA LA BURSA Vineri 2 Septembrie 1932, ora 10 dim. Se cumpără cu licitație publică : 10 vag. grâu rec. .1931 de 78129 kg. la hl. cu 2% c. str. și 7 pag. gr. rec. 1931 de 76177 kg. la hl. cu 2% c. str. predabil imediat franco vag. paritate Pașcani, și cu plata contra duplicate 1 o Bancă din Iași, telefonic după avizarea telegrafică a încărcatei (dos. 92/952). Bursa Marți 30 August, 1932 împroprietărirea, 263/8, 1/2. Stabilizare, 451/2, 5/8, 3/4, 5/8, 1/2. Desvoltare, 471/2. Urb. Buc. 5%, 361/8, 1/4, 1/8. Banca Națională Română, 4100, 4075, 50, 25. S. T. B., 775. Reșița, 144, 145, 46, Mica, 435. Credit Industrial, 190. Astra Română, 550, 70, 60, 70, 65, 60, 50, 55. Steaua Română, 187, 85, 82. Petrol Block, 65, 55, 60. Credit Minier, 121, 20. Petrol Românesc, 60 I. R. D. P., 46. DEVINE oferite cerute Franci francezi 6.59 6.58% Lire italiene 8.64 8,61 Dolari 168 167,50 Belgas 23.40 23,30 Lire italiane 8.63 8,61 Fr. elvețieni 32.75 32,63 Mărci 40.20 39.95 Florini olandezi 67.80 67.60 Ședlnla Camerif dela 30 August 1932 Ședința se deschide la orele 11 dimineața, sub președinția d-lui Ștefan Cicio Pop. Pe banca ministerială, d-nii D. R. Ioanițescu, Emil Hațiegan. Diverse comunicări D. ADONIS POPOV (lupist) anunță o interpelare în chestia experților financiari ai Ligii Națiunilor. Prin amestecul lor în treburile statului se calcă principiile constituționale, știrbindu-se suveranitatea statului. A doua comunicare o adresează d-lui ministru de instrucțiune și culte cu privire la Concordatul cu Sf. Scaun cerând denunțarea lui. Cere să i se pună la dispoziție dosarul cu privire la încheerea Concordatului. D. HARALAMB VASILIU (cuzist) întreabă pe d. ministru de interne dacă are cunoștință de neregulile unui funcționar de la prefectura din Botoșani. D. ADAM IONESCU (lipsit) întreabă pe d. ministru de finanțe dacă are cunoștință că acreditivele trimise în unele județe pentru invalizi, văduve și orfanii din război nu se dau acestora. Cere sancțiuni severe pentru pedepsirea vinovaților. D. COL. TRAIAN STOICA (lupist) cere guvernului să ia măsuri pentru a veni în ajutorul agricultorilor rămași fără semințe. D. GHIMBAȘEANU (lupist) cere dosarele licitațiilor de pavaje din jurul orașelor Cluj și Ploești, acordate societății „Via“. D. ROȘEȚEANU (averescan) cere să i se pună la dispoziție un tablou cu numele tuturor membrilor din consiliile de administrație ale Caselor autonome și a sumelor primite până azi, de acești membri. Cere deasemeni un tablou cu numele tuturor delgaților trimiși în străinătate , de la 1928 până azi. D. MAYER EBNER (evreu) cere o acțiune energică din partea guvernuui pentru salvarea Casei de economie din Cernăuți. In a doua comunicare cere să se depună un proccs de lege pentru modificarea legii naționalității și să se accelereze rezolvarea celor 30.000 cereri pentru recunoașterea naționalității. Discuția la Mesaj Cuvântarea d-lui prof. C. C. Giurescu Intrându-se în ordinea de zi se dă cuvântul d-lui C. C. GIURESCU (georgist) care aduce omagiu M. S. Regelui din partea partidului din care face parte. (Aplauze). Discuția la Mesaj e mijlocul cel mai obiectiv pentru a discuta situația Statului și pentru a vedea ce măsuri să se ia.. Să-mi dați voe să constat că suntem într’un moment de grea criză morală, materială și internațională. România este înzestrată cu toate bogățiile, de aceia trebui să avem curajul să o spunem că nu e criza de credit ci lipsa noastră de gospodărire. Ne place să înălțăm fațada statului mai mult decât trebue. Criza morală se explică mai mult prin cauze de ordin intern. In latura internațională avem și o noi o vină. Trebue să recunoaștem greșelile de ori, pentru că numai astfel putem veni cu îndreptări pentru ziua de mâine. Av.. național,țărăniștii sunteți vinovați in primul rând din cauza bugetelor neechilibrate și nu aț avut suficientă grijă pentru banul public. D. VIRGIL SOLOMON (maj.) întrerupe: D. C. C GIURESCU : Eu am obiceiul să nu fac o afirmație până când nu am dovada. Momentul culminant al crizei coincide cu guvernarea tehnicienilor. D. AUGUSTIN POPA (mai): Ruina țării n’a fost adusă și de înaintașii noștri ? D. C. C. GIURESCU: Starea materială se constată după cifre. Din raportul Bistreese că sub guvernarea liberală s’a făcut risipă. Guvernul Iorga a culminat prin lipsa de program și de experiență politică. In timp ce pensionarii nu erau plătiți cu lunile se ajutau băncile falite. Nu e momentul încă să arăt importanța partidelor în viața noastră de stat. Noi tebue să lupăm astăzi pentru crearea unui viitor lipsit de erorile trecutului. Să cercetăm acum, declarația-program a guvernului, să vedem dacă reese din ea spiritul nou. Problema culturală și a sănătății acestui popor ..e prea vag schițată, iar problema externă a fost discutată de d. Gh. Brătianu. O sfidare a intereselor publice în declarație, se spune că se vor face toate reducerile necesare. Dar în realitate e așa: avem 23 miniștri! Avem 11 subsecretari de stat și o dublare a secretarilor generali. Aceasta e o sfidare a opiniei și intereselor publice. Exemplul de sus ! Dacă vreți simplificarea aparatului administrativ trebue să dați întaiu dv. exemplu. De asemeni micșorarea numărului de inspectori și directori generali, cari au ajuns ca o forță quasi-feudală ! Se anunță modificarea legii administrative. Am dori, sincer, simplificarea aparatului administrativ. Se anunță economii; pentru aceasta trebue să începeți de sus în jos. Credeți că dacă la fiecare minister ar exista numai un singur ,,Ford“ ar scădea prestigiul vreunui ministru? UN MAJORITAR. Dacă nu mă înșel șeful dv. pe când negocia cu d. Al. Vaida pretindea un minister de subsecretariate. D. GH. I. BRATIANU: Nu.i adevărat. In tot timpul pertractărilor mele cu d. Vaida, nu a fost un moment vorba de portofolii sau subsecretariate. D. C. C. GIURESCU: In conjunctura actuală cred că trebue să ne bizuim pe forțele noastre proprii. Să nu ne închipuim că aliații noștri vor fi la fel ca în timpul răsboiului mondial, îmi place să cred că aceste conjuncturi, dacă nu sînt unice, sînt foarte rare. Apărarea națională De aceea cred, d-lor, că sânt în asentimentul dv. când cer ca să se dea o atenție deosebită apărărei noastre naționale. In declarația-program mai vorbiți și despre modificarea conversiunei. Cred că e o greșală să se facă deosebire între micul agricultor, și cel mijlociu. Se poate creia în opinia publică ideea de clasă, pe care trebue să o înlăturăm cu orice preț, pentru solidaritatea națională, care trebue să existe. Partea cea mai interesantă a declarației e cea referitoare la echilibrarea bugetelor și la concursul tehnic al Ligii Națiunilor. Noi nu sântem contra cererii guvernului de a chema experți. D. A. C. CUZA: Noi sîntem contra. D. C. C. GIURESCU: Dv. sânteți o minoritate. O VOCE: O infimă minoritate. D. C. C. GIURESCU: Când vom fi atacați, eu cred că tot Liga Națiunilor ne va veni în ajutor . D. A. C. CUZA : Liga Națiunilor este o societate jidovească făcută pentru distrugerea națiunilor. D. C. C. GIURESCU : Eu cred că sînt în asentimentul țării când afirm că avem nevoe de concursul tehnic al Ligii Națiunilor. D. I. RADUCANU. Constat că d. A. C. Cuza se apropie de Soviete. Și ele sînt contra Ligii Națiunilor! D. C. C. GIURESCU. Sîntem pentru concursul tehnic după cum an mai spus, dar cred că e necesar să știm în ce constă acest concurs pentru a ne păstra suveranitatea națională. In ceea ce privește cuponul extern, noi trebue să respectăm îndatoririle noastre dar condiționăm plata cuponului de posibilitățile de plată. Aceasta, e problema. Restaurarea morală și materală a Sfatului D-lor deputați, în linii generale ne vedem spiritul nou care e necesar, Dv. ar fi trebuit să faceți declarații hotărîte prin care să veniți imediat la restaurarea morală și materială a staului. Dar restaurarea materială e în funcție de valoarea morală a conducătorilor statului. Poporul suportă mai ușor sărăcia decât nedreptatea. Sancțiuni pentru cei cari au furat. Altfel îndreptarea statului nu se va putea face. Sufletul unui popor are nevoe de un nou ideal. Cred că pentru un stat nu poate fi un ideal mai mare decât restaurarea Iai morală și materială. Idealului custral al țării, trebue s-i urmeze un ideal politic. Restaurarea morală și materială e o condiție a însăși existenței acestui stat, pentru că numai astfel vom putea pregăti o viață nouă urmașilor noștri. D. ADONIS POPOV (lupist) spune, începându-și discursul la Mesaj, că a citit textul Mesajului și răspunsul Parlamentului țăranilor cariau ales și că aceștia au spus că sânt numai vorbe. O VOCE : Și te-au crezut ? D. A. POPOV : Da, pentru că nu i-am înșelat niciodată. V. IUCA (lib.): Pentru că ești neîncercat. D. ADONIS POPOV : Noi nu am calomniat pe nimeni. O VOCE : Ați spus că veți ierta toate datoriile. D. ADONIS POPOV in continuare, spune că d-nii deputați uită că sunt reprezentanții națiuni și nu luptă pentru reașezarea pe noi baze a statului nostru. D-lor, sîntem două lumi distincte: lumea satelor și cea a orașelor. Nimeni din d-v. după campania electorală nu mai cercetează mizeria satelor. Noi înșelăm țăranii și ei ne înșeală pe noi. O VOCE . Dar mai mult noi! D. ADONIS POPOV : Noi nu facem nimic pentru țărani. In continuare spune că ceea ce interesează în primul rând pe țărani e deosebirea între prețurile produselor agricole și a celor industriale. Citează fragmente din diferite manifeste electorale de ale partidelor, supralicitarea demagogică a acestora. Cere ca guvernul să asculte mai puțin de sfaturile financiarilor streini și să țină seama mai mult de promisiunile făcute. Prăpastia carte între noi și sate nu se poatecopii cu manifeste electorale ci numai cu munca noastră. E o dorință a țărănimei noastre de a fi excluși definitiv din viața de stat orășenii. Un stat țărănesc și nici stat capitalist, ci stat cinstit. Aceasta cer țăranii. In încheere spune că nu crede nimic din cele afirmate de guvern. Ședința se ridică la ora 1 jum. d. a. D. C. C. GIURESCU ședicela de dupa amiaza Ședința se deschide la orele 4.50 Pe banca ministerială d-nii: Emil Tud. a, sub președinția d-lui St. Cicioțieganu, Virgil Madgearu. Pop. »I Discursul d-lui A. C. Cuza D. A. C. CUZA, ca cel mai vechi parlamentar aduc omagiile mele d-lui președinte Ștefan Cicio Pop. Azi fiind ziua mea... VOCI. La mulți ani. La mulți ani. D., A. C. CUZA. Să-mi fii permis a anunța d-lui președinte că pe când d-sa lupta în Ardeal pentru unirea tuturor românilor și noi, aici în Regat continuam această luptă. Eu am pretenția că am fost unul din inițiatorii naționalismului. Am trăit marea idee a unității naționale. De aceia aduc omagiile mele d-lui președinte care e simbolul acestor lupte. Eu protestez contra desbinărilor între frați cari trebuie să se numească indiferent de partidele din care fac parte. Unde mai este azi, partidul conservattor? Ce mai este partidul liberal? — ilaritate. Ce va fi o mâine partidul național țărănesc ? Iar noi suntem moștenitorii dvs. O VOCE. Dar câți ani vreți să mai trăiți? D. A. C. CUZA: Voi trăi până când îmi voi vedeta opera împlinită. Fond fără formă Vă fac prin aceasta o laudă. Aceasta nu înseamnă numaidecât o critică. Aici nu e vorba de un fond biarecatv ci de un fond specific. Toate cuvântările au fost lipsite de acest fond. Fond specific este acela care corespunde planului și nevoilor țării. Ca să vă explific, această formulă am să iau un exemplu pe care-1 socotesc cel mai ilustru: discursul d-lui G. Argetoianu. B. Argetoianu care, eri de pe banca ministerială distribuia miliarde tâlharului Blank. Ii. dă un miliard jumătate să-l salveze. El avea o datorie de onoare să explice eșecul guvernării sale. Cu aceasta a compromis definitiv ideia guvernului de tehnicieni La acest guvern a ajuns M. S. Regele când a văzut că partidele nu se pot înțelege între ee și atunci a apelat la d. N. Iorga. Nenorocirea d-lui N. Iorga a fost că l-a beat de tovarăș pe d. C. Argetoianu. E. calea distrugerii oricărei întreprinderi când pleca la drum la d. C. Argetoianu care nu are nici o idee. E un sceptic ignorant. Clasicul exemplu de formă fără fond. Iar toate celelalte discursuri nu corespund necesităților timpului. D. V. V. HANEȘ (ma.) D-le profesor, dar discursul d-lui Robuî D. A. C. CUZA: Dacă ar fi el aki ți-ar răspunde. După această introducere, să-mi dați voe să vă comunic impresia mea cu privire la discursurile ținute la Mesaj. Impresia pe care o rezum în 2 cuvinte: formă fără fond.(Continuare în pag. 1) ■ Z‘. S3s Continuarea discuției la Mesaj