Calendarul, noiembrie 1932 (Anul 1, nr. 206-234)

1932-11-01 / nr. 206

Al doilea plan ünd-aiiaal V'.- - - l? #1- , - • , • ' V •** t «♦ ^ La 1 ianuar 1933 urmează sa fie pus în mișcare al doilea plan cinci-anual rus. Ce va în­semna această nouă piatiletka — se poate întrevedea din de­zastrul la care a dus prima. E un tragic și al neputinței al , denaturăm care circulă de-a lungul ciclurilor de regim so­vietic. In primul ciclu, de co­munism militar, dela 1917—21 asistăm la un fel­ de prohibi­­t­ție a individualismului, cu răz­boi de clasă acut și aprig asalt al­ or­dinei capitaliste. Al doilea ciclu, al NER-ului, dela 1921—28, cu revenirea lui Lenin la metode capitaliste, e o retractare a primului­ . Al treilea ciclu, planul cinci­­anual 1928—31, reia războiul de clasă și prohibiția individua­lismului, și merge spre o so­cializare demonică a vieței. Interzicerea individului din noi merge până la distrugerea­­ omului. S’a spus și s’a regretat că planul cinci­ anul a dus ,,la lichidarea kulakilor ca clasă socială“. De fapt industrializa­­­­rea sovietică a distrus moral­mente 120 de milioane de oa­­meni — minus cele vreo patru­­ milioane de oficiali — prin ri­­­­dicarea pe întinderi nesfârșite ■ a instalațiilor de fier și oțel de­­ la Magnitogorsk, hidroelectrice de la Dniepostroi, instalațiilor­­ de tractoare de la Cheliabinsk,­­ Stalingrad și Karkov, sau de­­ automobile la Berezniki și Nijnî­­i Novgorod. Orașe întregi de monștrii me­­­­canici s-au ridicat peste omul­­ anihilat în Rusia și e o nouă formă a tragicului sovietic fap­­­­tul că­ tot a fost, eșafodaj mași­nist e clădit pe prăpastia căs­cată a foamei năpraznice.­­ Executarea planului cinci­­l anual a implicat fonduri de în­vestiri enorme. In lipsa străină­ a țâței care să le acorde, ele au­­ fost scoase din tarife enorme,­­ împrumuturi forțate și specula­ții neomenoase din partea între­­­­prinderilor de stat. Adică din aplicarea celor mai­­ abjecte metode capitaliste. Favorizarea mașinei a mers a până la așa excese că un ukaz declarat „responsabilitatea față de ea a lucrătorulu“, pe­­depsibil pentru cazuri de ne­glijarea sau vătămare­a ei, ca de o „insultă criminală“. Directo­rii și geranții deasemeni au fost ridicați la o omnipotență care vine în conflict cu însăși teoria , mar~‘ată a valorilor de muncă, ce nu admite, după cum știm,­­ participarea unor astfel de e­­lem­ente la producție. Așa că industrialismul so­­vietic n’a mâncat numai pe ță­ran dar și pe Marx în persoa­nă, părintele revoluției ruse! Ce a rămas de pe urma ace­stui... căpcăunism industrial'­ Cum spuneam: foamea năpraz­­nică, foamea universală. Distrugerea clasei hulakilor de către soviete a fost un fla­gel egal numai cu distrugerea de către țăranii a 25 la sută din vacile ruse, 35 la sută din oile ruse, 50 la sută din porcii ruși, într-o singură iarnă, aceia a anului de încordare 1929-30. al Corespondentul din Moscova ziarului american: The Christian Science Monitor, d. W. H. Chamberlin, care a străbătut în anchetă 4000 de mile de Rusie sovietică ne spune că Sta­lin a promis orășeanului că va mânca 28 la sută mai multă car­ne, 72 la sută mai multe ouă, și 50 la sută mai multă lăptărie la sfârșitul planiletrei. Nimic din acestea nu s’a rea­lizat. Cât despre țăran, pâinea, de la Ural în Ukraina, a devenit un fenomen. „Ceaiul și zahărul lipsesc complet. Cartelele de hrană au devenit o raritate e­gala numai cu exorbitanța pre­­țurilor și execrabila calitate a alimentelor“. Dacă cel puțin mașinismul ar fi ieșit la capăt! Dar corespon­denții din Moscova ai ziarelor engleze spun că, după plan, a rămas ca fabricele să producă 5­ 000.000 tone de cărbune, 10 milioane tone de fier și alte 10 milioane tone de oțel, până la 1 Ianuar! Ceiace ar însemna o jrgine! In á-Ö'S'Sélírti? ți? plan de cinci ani, cum se de­signează atunci cel de-al doi­lea? Pentru ciclul 1933—1937 vom înregistra, după ritmica so­vietică, o retractare a ciclului anterior. Stalin anunță de pe acum umanizare­a regimului. Pentru­­ 1­937 populației i se promite „de trei ori mai multă hrană și îm­brăcăminte“. Dar cum monstrul industrial va continua să fugă și flămân­zească Rusk, dictatorul roșu proectează un asalt de ex­ploatare a Asiei, șai astfel sovietismul, pornit din barbarie revine la barba­rie ; iar Rusia, după cochetări cu civilizația europeană, rein­tră — așa cum visa Dostoievs­­ki și alți „Sciți“ ca dânsul — în hăul asiatic din care a ieșit... Dragoș Protopopescu S­TELE V­ER­ZI PREA MULTA INDUL­genta Deunăzi un șomeur <A fost Con­­damnat la trei luni închisoare, pentru că furase.', o jumătate de pâine (neagră)' "Periculosul criminal" credem că a fost prea puțin pedepsit. Trebuia să fie condamnat la muncă silnică pe viață sau chiar la pedeapsa ca­pitală. Auzi d-ta? Să fure o jumă­tate de pâine, în țara In care de sute de ani nu s'a furat un fir de ață Nu, domnilor judecători! Ați fost­ prea indulgenți, mai ales, când ați achitat pe cei cu „spirtul meti­­ic", unde xorpple delict Se evapo­rase fiind vorba de.. metitíc. IDEOLOGIA LUI ZIAR8LA Cine a îndrăznit să pună la în­doială idealizatul prietenului nostru Ziurilă? In viața lui nu a făcut alt­ceva decât să cultive idealizmul și... francmasoneria Acum câteva zile Ziarilă sta de vorbă cu un redactor al său. Re­dactorul era de părere că pe o ches­tie oarecare, trebuia deschisă o vio­lentă campanie" Cum Ziarilă tre­cuse deja pe la respectivul și ■ ,nnca­­case" ce trebuia a răspuns privind crunt pe redactor și mângâind hâr­tiile de­­i­mn­ în buzunar: Nu se poate mă! Este contra ideologiei iiarului meu!. SPECIALIȘTII IN... DEFICITE Generalul M. Ioriescu care se credea „Mussolin­ul" cerereului român de­și în realitate nu era decât un bici Moș Teacă redivivus, va fi înlocuit în postul de director general al C. F. 7i ți trimis la... vatră (adică la front)' In locul d-sale s'au prezentat o se­rie de competitori, ' între cari s'a vor­bit și de „marele" financiar Taba­­covici' întrebat de ani corespondent al ru­bricei noastre, ce rost ar avea acea­­stă numire" proprietarul vilei isto­rice­­ de la Sinaia, a răspuns: „Eu sím­t obicinuit cu deficitele. La Slankc ram pus bine­ acum trec la C. F. R. unde aim auzit, că feste tot un fel de C. F. Blank și cu 3 miliarde delicii­. Vreau să bat propriul meu record și să a­­plic legea concordatului prevenție, singura salvare a instituției noastre feroviare". Justus ­NIEI fHANTA ȘI EUROPA ---------------— ------------- : acelea barbare care se oglindesc în paginile sobre ale lui Tacit și pe care Teutonii au lăsat urme care n’au pierit. Barbaria germanică pe care a pus-o Lassere într’o cla­ră evidentă, înainte chiar de teza lui faimoasă asupra Romantismului francez, (când Maurras, într’un mo­ment putentic al transformării spiri­tuale franceze, îl invita să ia frâ­nele unui mare partid naționalist), barbaria aceasta pe care astăzi Massis, după atâția an­­ii, o ține în vârful unui condei care ni­ dezar­mează, o citim acum în­semnele a­­propiate ale vremii, o vedem în marș asupra noastră. Oricât am vrea să întoarcem spatele bibliote­cii sunt acolo realități care strigă din vieață și ne cheamă la cea mai imperioasă datorie! Fără îndoială nu va fi vorba aici să luăm apărarea Franței și ne gândim mai puțin să chemăm pe soldații noștri subt tricolorul unui popor a cărui odioasă politică in­ternă (imbecilă, poate, mai mult de­cât odioasă) condamnă astăzi Eu­ropa la aceeaș bae de sânge pe care nepregătirea lui ne-a dat-o în 1914. Dar între Franța și Europa sunt legături pe care cea mai vi­novată indiferență nu le poate ig­nora. Un dig, care n’a fost nicio­dată prea solid, se dărâmă tot mai mult la Rin — iar hoardele de bar­bari care vor să meargă la Paris nu se vor opri acolo. Un răsboi franco-german va fi un răsboi eu­ropean: soarta soldaților noștri cari vor muri mâine se decide, acum, pe frontul politicei din apus și a­­mestecându-ne în certuri care, a­­parent nu privesc decât pe France­zi — noi nu fu­râni decât să ne apărăm. Constatăm astfel că în fața timp a lunci Germanii gata de răs­boi ■ — Franța e hotărîtă să repete sângeroasa greșală de la 1914. De­mocrația franceză refuză creditele militare pe care cu o inutilă stăru­ință le cere de aproape o lună de zile generalul Weygand șeful mare­lui stat major francez. Este în ati­tudinea aceasta de supremă inconș­tiență o crimă, fără îndoială, împo­triva Franței dar și împotriva tu­turor acelora cari au luptat la cot cu soldații francezi pentru o justă pedepsire a imperialismului barbar de la Berlin. Dar este mai ales în această ca­rență a Franței, toată tragedia unui mare popor otrăvit de o democrație in care aventurierul Léon Blum co­mandă primului ministru Herriot (subt sancțiunea sa a-i retrage spri­jinul socialist în Parlament) să de­zarmeze soldații și să deschidă din nou frontierele, invaziilor de van­dali moderni cari au devastat pă­mântul francez acum 18 ani! Dragostea noastră pentru spiritul francez, atâta de greu bolnav azi> pentru tot ce poezia lui a dat lumii, mai ales, s’ar resemna cu greu să vadă Franța strivită din nou subt bocancii soldaților cu chivăre cu cap de mort ale Kronprințului res­taurat și asfixiată de gazele prin­­țului-bandit Nicolai. Ni se va îngă­dui însă o înfiorare mai dureroasă acum când s’a priceput că în drama de mâine a Franței, a Europei, noi vedem mai ales o pată mare de sânge românesc. O coaliție anti-germanică a fos­tei Antante victorioase in 1918 mi se pare singura soluție salvatoare in­ ceasul acesta. Iar popoarele con­știente nu mai au deloc timp ca să priceapă prea devreme acest impe­rativ de vieață ai zîjei de azi, temă Wrăitescu Am greși mult dacă am privi cu brațele încrucișate ș­i cu mintea pa­sivă vecinătatea puțin tandră dela extremitatea continentului nostru, intre Franța și Germania n’au fost niciodată raporturi amoroase... Cei doi vecini sunt dușmani mai tradi­ționali decât toți vecinii obicinuiți — dar ceea ce ni s e pare m­­ai grav e că un obuz de tun care trece Rir nul străbate toată Europa asvâriind în aer un tezaur modest de civili­zație clădit cu râvna a două mii de ani. Nu știu dacă vor fi aici acele urmări tragice ale excesului de ci­vilizație, acete „méfaits de la civi­lisation“ de care vorbea Anatole France (v. mai ales confidentele lui Nicolas Segur), din multe motive nu cred — e posibil... Un lucru în­să e sigur, in timpurile din urmă, civilizația a fost lovită sălbatec, barbar, a fost arsă­ in scrum, toc­mai de torțele acelea în care fla­căra ei a strălucit mai frumos. Pre­textul balcanic al răsboiului mon­dial n’a fost decât o palidă prostie: el n’a acoperit niciun minut pof­tele acelea bestiale care au fost a­­duse din apus în imensa măcelărie a popoarelor și care se traduceau atunci prin formule concrete, mai simple, drang nach Osten, Mittel- Europa și alte asemenea tendințe banditești, criminale, ale unui na­ționalism degenerat. Am asistat în­să în ultimii 25 de ani la verifica­rea practică, dar dureroasă mai ales, a unor doctrine pe care aproa­pe judecata refuza să le primiască scepticismul intelectual și pasiv a fost trezit cu bubuiturile de tun al unor evidențe indiscutabile. De­­aceea oribilul paradox nu e decât aparent. Fo­cul a isbucisit în apus. Dar scânteea infamei orgii de sân­ge și de crimă s’a iscat în câmpiile scandalului pretențiilor din ultimul Dem. Dob­rescu nu are nici un stăpâni­r ii | - -------v ‘ 1 Cine scumpește viața? Primarul Capitalei să fie dat în judecată pentru delictul de „excremter­e“. Justiția are cuvântul Continuăm expunerile noastre in legătură cu problema ieftenirei tran­u­­lții. După­ ce am analizat actuala po­litică fiscală, capitolul impozitelor indirecte , taxelor de consumație, să cerce răm­ al doilea capitol și a­­nume, cel referitor la taxele perce­pute­­ de administrațiile comunale și diferitele alte instituții­ ni. TAXELE ILEGALE ALE ADMINISTRAȚII­LOR COMUNALE Evident că principalul punct, pe care voim să-l­ relevăm, este carac­terul ilegal al acestor taxe. In spe­cial primăriile și-au arogat dreptul de a percepe taxe asupra articolelor de primă necesitate: alimente, sus­­ținân­du-și bugetul în bună parte, din asemenea încasări, de pe spina­rea contribuabililor. Exemplul clasic, ni-l oferă admi­nistrația comunala a­ municipiului București tindeii: p&rea și făina, carnea, legumele etc. sunt grevate de taxe ilegale, dar cari produc sute de milioane urmat, pe cari aceeași ad­m­inistrație, își poate permite toate destrăbălările in cheltueli inutile și fanteziste sau in­ multe cazuri in in­vestiții, aducătoare de beneficii gra­se, pentru fericiții edili ai Capitalei. Povestea palmului străzilor Capi­talei (care se repetă la fiecare 6 luni, ca refacere sau înlocuire tota­lă), ne oferă un­ monument de incon­­­știență, jaf și batjocură a bdicului­­ muls, din pungii populației nevoia­șe, dar răbdătoare până la imbecili­tate PRIMARUL DEM. DO­­BRESCU ACUZAT DE ESCROCHERIE Vom Mustea- susținerile silbastre cu următorul exemplu : Primă­ria Capitaliei a priceput perma­nent o taxă asupra fainei și­ pâi­­nei, ilegală. Dar nu numai că legile în vigoare opreau perce­perea acestor taxe, ci mai mult, prevăd sancțiunile cele mai se­vere contra infractorilor. Artcolul 7 din legea pentru valorificarea produselor agrico­le ,(votată și promulgată la 8 Aprilie 1932), prevede catego­ric : In afară de taxele menționate în articolele precedente și de a­­cel­ea percepute de administra­ția c. tK r.j de regia autonomă a drum­urilor și a porturilor, ni­cit altă su­mă nu se poate per­cepe, sub nicio altă formă. Dar ,legiuitorul a voit să evite orice greșită interpretare (cu sau fără voință) și a adăugat că : Niciodată taxa nu se poate percepe în folosul oricărei in­stituții județene comunale sau instituții cu caracter public, de­cât pe bază de lege. Iar ca sancțiune, iată ce mai precizează, aceeași lege , orga­nele polițienești, vamale și ori­­care agenți ai forței publice sunt ținuți a constata orice abateri iar cine va fi dovedit, că a încasat vreo ta.... din ordinul oricui ar fi, va fi considerat ca săvârșind delictul de EXCROCHERIE, fără a se putea apăra că a lu­crat din ordinul unei autorități. Destul de clar și de drastic, dar fără efect pentru d. Dem. Dobrescu, care este de-asupra legilor țărei ! IN ATENȚIUNEA gu­vernului Primăria, a incașul din ordinul d-lui Dem. Dobrescu, taxe ilegale pe făină și pe pâine, călcând prevede­rile legei din 8 Aprilie 1932 deci să­­ conduse vinovat <d- deliciul de ..ex­­crocherie". Dece nu s’au luat măsuri Continuare în pan. II-a. funcționarii cari pleacă și cei cari român .Așa­dar funcționarii budgetari și diurniști ai statului, ilegal numiți d­'­la 1Ö26 încoace vor fi eliminați din servicii. Dimpotrivă, funcționarii budge­tari­ și diurniști ilegal numiți­­ în­ainte d­e 1926 vor fi menținuți. Diurniștii anterior numiți • zilei de 1 Ianuarie 1926 sunt deci prefe­rate budgetarilor numiți după­ acea­­stă datăi. Se poate răspunde: de vreme ce budgetarii numiți după 1926 nu in­­deplinesc condițiile legei, e indifer­­ent cari dintre ei ■ sunt păstrați și cari­ îndepărtați din slujbe. ■» Dar lucuririle nu stau tocmai­­ așa. Diurniștii, numiți după votarea statului, e limpede că în majorita­tea cazărilor n'au putut fi primiți la ranguri funcționărești, cu caii tate de budgetari, tocmai pentru că nu îndeplineau condițiile legei. Pe când cei primiți­­,de-a dreptul ca budgetari și cari acum­ sunt­­ a­men­inț­ați să fie dați afară, înde­plineau în orice caz condițai esen­țială un­ei numiri serioase,­ posedau titlul universitar sau școlar pretins de postul ce li s'a încredințat. Gar« este nenorocirea acestor bieți oameni cari se văd acum în situa­ția de a răm­âne literalmente pe drumuri, dacă n'au vre­o avere per­sonală oare­ fcare sau posibilitatea de a ocupa un post particular — noroc care nu se va abate decât 1/100 dintre ei? Pe­­ lângă studiu, pe­­ lângă spa­­ția­litate, nu li s'a complectat unele formalitâți. Unii n'au d­at un exa­men oarecare, alții nu a­u trecut printr un­­ anume comitet de direc­­tori și așa­, mai departe. Aia spus: „țiu , Ji­n'a complectat uiit­:«■ for­nalități",. sppritnică; 'ytup'uttr este a lor, dacă aceste formalități nu au fost îndeplinite. Nu­ e vina lor că acel comitet de directori nu' n s'a întrunit sau că la unele­­ institu­ții,­ el nici nu există, din bunul ..mo­tiv că­ aceste instituții n'au, decât un director. * Cine formează atunci ecan­tetul? Trebue chemați alți di­­rectori dela alte instituții? DeJli­căre?­­Și dacă n'au fost chemați, a vina funcționarilor? Cu examenul e și mai nostim. E imposibil de gândit că un licențiat în­­ drept sau un absolvent de obB­: •tehnică S'ar feri să treacă un simu­lacru de examen, in fata unei co­­misiuni, compusă, din cine? Din di­rectori — tot directorii , — de cei consacrați de statut. Adică din acea de pe vremea când cu două­ clase se­­­­cund­are ajungeai chiar și la acest înalt cin funcționăresc. Aceste examene sunt o sluj­ă­ si­nistră. Din cauza lor, vor fi arun­cați afarifi , di, ijșliliber tocit!» t­in­e­­retul cel mai merituos, al­­ fun­cțio­­n-rimei noastre Și ace­asta grație unui singur articol introdus pe cale­­ de amendament. In­tro­dese fiscală, în urma propune­­rei unuii deputat sau secretar, pro­­punere care constituie o adevărată monstruozitate. Căci legalizează toate ilegalitățile și abuzurile anterioare unei anumite date. Or criteriul de epurație trebuia sît fie altul. Noi am propus câteva: in pripru,rând studiu­, în­ al doilea gre­u­tățile familiare, în­ al treilea, fap­tul de a fi fost pe front. Legiuitorul român, somnolentul legiuitor­­ român adus grabnic de la bufet cu clopo­țelul, a ales data numirei. E atât de adormit parlam­entarul român, actual încât nici n‘a băgat de seam­­ă- cum cu un vot anulează toate numirile cu care se^ughui­rea,­par­tidul său politic și a­ consacrat tocmai'pe 'acelea, pe care­ ace­laș par­tid le ămeniinta cu foci.,­și .sa­bie,..in vr’émea lungei, lui di­iziții, când ju­mătate din campaniile­, cu , care asur­zise lumea erau duse' pe temă cou­­.Tupitei radiH-tois'trăt'ive, Gib. I. Mi­ha­escu Herdan-8 lei porția Se­­puleu­,­­yi­ntaibd și Capitala uda-T stră automatele ei? Ca Budapesta, Viena, Berlin ș.vi Paris, al cărui m­em­­bru i inferior re, zice că ar fi. E vorba de acele margajate — birturi­­’în ininia lună care, ac­asta iarnă încoace au înflorit ca ciupercile pe străzile din ■centru. . Noi concepeamu automatele Un res­taurant in cure e destul să apeși pe an­ baton ca să-ți vina im­ediat pe masă farfuria cu m­âncare și respec­tivul pahar cu udătură. Să f­ie adică înlocuit acel intermediar sinistru care te numește chelner și care so­sește in­s­.t.renunu tardiv ca un tren.. Când colo, ce să vezi? Niște udăi — un fel,de carcere — tapetate cu o­,­glinzi ca să[ le zăpăcească și cu .4-5 zugrăveli cubiste pe­­ tavan;­­ ca să ai impresia tu depanezi într-o ambianță, de artă. Chelnerii au fost­ Înlocuiți cu f, fg'te — ploi'pîimii femenine al căror cap căi o baniță,,c­ ornat, cu niște foi de varză' Și puturoase ,și năg.diiu ' bei că dacă­ le comanzi­ cevuy îți răs­pund după zece minute;: ■— Ai? Ci-ai zis? — Vai Whifwai 0. aveți cutare mân­care ?­­ W ■ ./ Românul ar­ insă pentru masă un •idevolt'ut răni și e greu fd-l p.bișhu­­iștt s­ă m­ănărăce de-a’nprinui'ele ca armăsarii in grajd. Dacă te­ așezi la df astfel de tabular irebilte­șțt ^'(ser­vești singur, adică să umbli forfota ■ - timp de un ceas- __ ivire casier­ița, t kelneroaică și­ farfurie, căci dacă nu aut voie să primească bucșiș, apoi n'au nici permisiunea,să-ți fie la dis­poziție —­ parc'ar ] fi, ale dracului, contese ! Să mai amintim că automa­tele nu servesc­ în Veștile lor cât o su­­b-­­ decât .cipiii­ir -și uite aindilikt specii de mâncări­ vegetariene? -Ei bine,, treacă meargă— ar spune cineva dl edXm stomac s'ar complace într'un atare meritu, cu 7 ’lei porția, e âesfrull-Dar â.Mux sau Voa? Her­dan — ■par'c'așa-l efhigmă pe capul de bandă al acestui trust de­ tărățe de la 10 Octombrie .încoace, peste pupăza dec­izied din geam­a lui 7, a supra­pus colacul Ivit 8, adică a scumpit por­ția (fie la el acolo!) cu [UNK] < leu. Dar bine, dă, șnapânile, lefurile noastre,i s'au mărit dela ÎS încoace, cel puțin cu acelaș franc pe raced adaugi tu 'de­junului nostru cel­ de toate zilele? Uri­ți sf a părut că toamna aceasta care își ascunde vărsta ar prevesti la vară o secetă cc In­­ Rusia și deci mălaiul de chiflele tale o să capete parii­ Ment­­aurului? Oameni buni! Neam de neamul m­eu n'au mâncat vreodată la restau­rantul al cărui nume seamănă cu al genialului m­uzicant. Eu numai, am luat de câteva ori masa la Enescu. Duceți-vă, domnilor, și mâncați acolo Ce, 30 de lei ți se servește un mușch­in pot căciula, chelnerii­­ prompți de pari­ă ar fi militariza­ți, muzică, se­lectă, lume subțire și poți să­­ nu­pzi, cheflii pe opt zile. ..Și ai­ți ocazia ,să vezi câte zeci de șprițuri bea pe scară d-rul Lupa, N. Crevadia ­Continuer,­se în parf­­d­­ul ARMATA de MI­HAIL POLIHRONIADE Regimul fascist a acordat,o deose­bita­ atenție reorganizarea, echipării și perfecționa­rei armatei italiene. Se știe că înainte de fascism ar­mat­a italiană lăsa mult de dorit a­­tât­ din punct de vedere al­ capacită­ții profesionale cât și — mai ales — ca moral. In timpul războiului TtaHa a avut — proporțional—cel mai mare număr de dezertori din toate statele belige­rante. Fascismul a încercat și în acest do­meniu o reacțiune salvatoare. Faptul că înzestrarea armatei stă în primul plan al preocupărilor guvernului ita­lian se despri­nde net din următoa­rele cifre: Bugetul armatei care în 1922—23 era­ de­­ 3.405.000.000­­ (trei miliarde ;patru sute cinci milioane) li­re a trecut în 1930—31 la 6.328.98? mH 861 lire. El însemnează circa 32 la sută din bugetul general al sta­tului. Armata italiană este compusă din două formațiuni distincte armata ac­tivă și miliția­r națională. Prima joa­că rolul pe car­e-l joacă ori tunde ori­ce armată, cea de a doua constitue or­ganizația militară a regimului­ dar în acelaș timp și un rezervoriu de oa­­meni­ bine antrenați, bine echipați și cu tmn moral excelent, pentru forțele active. ARMATA ACTIVA Durata serviciului mmtiter în ar­mată este de 18 lumi im­ orice cetă­țean între 18—55 au­fi este obligat să se supună îndatoririlor militare.­­ Stagiul a putut fi redus datorită faptului că de la 18 ani și până la în­corporare tinerii Italieni sunt supuși u­nei serioase­, mici scjiuni pro-regimen­­­tare, pe­­ care o vom analiza intai jos. Inn­cepând­ de la 1 Octombrie al anu­lui 1 în care au împlinit 18 ani, italie­nii sunt obligați ca timp de doi ani in fiecare Duminică și zi de sărbă­toare să se prezinte pe terenu­ri spe­ciale în fiecare­­ comună pentru a că­păta cunoștințele elementare ale sol­datarul. Se face instrucție individuală, edu­cație fizică, m­arșarii, instrucția plu­tonului, mântuirea armelor ușoare și cincii ședințe de­ serviciu în Compa­nie. Durata instrucției este de 6 luni în primul an și de 4 luni în anul al doi­lea. După sfârșitul celui de al doi­lea ani tineri trebue să depună un examen de absolvire, pe care dacă nu-l trec, mai fac un an de curs pre­­regimentar. Instructorii se recrutează exclusiv din sânul miliției naționale fasciste. Așadar , în m­omtril in care ieste văr­sat în armata activă, recrutul italian are­­ cunoștințele militare elemen­tare. In cursul anului 1931—32 cursurile de­­ instrucție prer­i i­­itară au fost ur­mate de 903.474 de tineri care au fost inițiați de 24.­104 instructori și subinstructori. 9) Contingentul de rec­ruți se ridică. át­ím­ul la 450.000­—p00­ 0p0 ele...oameni, din care fac Ti­um­al 250—500.000 sunt în­rolați. Se face deci o foarte severă se­lecție fizică a recruților. Efectivele variază în timp de pace intre 350.000 vara ,și 200—230.000 iar­na ,iar in caz de război ele pot a­­tiunge 400 de ani. Actualment armata italiană se com­pune din: 87 regimente de infanterie, 3 regimente de grenadieri, 12 regi­­mente de bersaglieri, 52 regimente de artilerie, 5 regimente d­e artilerie de coastă, 3 regimente de artilerie anti­aeriană, 9 regimente de cavalrie, 12 regimente de geniu, 2 regimente de telegrafie fără fir, 1 regiment de pon­­toni­eri, 1 regiment de căi ferate, 13 centre automobile, 5 regimente fe­rute de luptă. Armamentul. — Infanteria este­­ ar­mem cu materia­l modern și posedă foarte multe mitralive, puști mitra­liere, «rumcătoare ,le mine etc. •Arti­lerira de campanie are uji material în bună parte vechi și dipsrat. im­­p­u­­gieui de mode,'oTvice T-i artile­ lei ce cam­­penie este i­nl rur* ,e e o? a­tare. Artileria grea 'poseîsti''un materi­al complect modern.«!. Acelaș­i.Ci' se poate spune și desp­re­ toate cei­lalte elemente ale armatei active AVIA fi A Flota aeriană a Italiei poate­­­ a fi« pe drept cuvânt considerată drept­ una din cele mai bune din lume. Excelența materialului, a­­ aeronauțe­lor și a personalului tehnic din avia­ția italiană este unanim recunoscută. Showul escadrilei italiene deasupra Oceanului Atlantic în America de Sud primul shot de distanțe mari efectuat în lume de o escadrilă aeria­nă — a arătat imensele posibilități ten­­mice și tactice ale aviației­­ mili­tare­ italiene.. Flota aeran­ă italiană este împărțită in 105 escadrile a câte 10—12 aparate și însumează un total de 1200 avioa­ne în serviciu iar cu aparatele de re­zervă și de schimb totalu­l general sie ridica la 1500 de avioane. MILIȚIA FASCIȘTI i aseismul care a cucerit puterea ,s­apă doi anii de război civil, poseda: in momentul acestei cuceriri o arm­­ata proprie excelentă, așa mioritele grupe de­ asalt, fasciste." După două lu­n­­i, în ianuarie 1923,­ această' armată eră dizolvată, recon­­­stit­uita în­­ miliție națională și alipită armatei active. Ea se compune din trei organiza­țiu­ni militare distincte: miliția terito­rială, utilit­ăiile specializate și miliția ■ , apărare'«'anti- adriană. Miliția teritorială este compusă i­in circa 550.000 milițieni­­ și 20.000 € 5­ jei-j im­pu­rțiți în 120 de legiuni, l­e­­gttunea echivalează cu un regiment. Legiunea estee im­părți­tă in două «-0- k­orte (Imta-ljpanic) iar coh­oriel c­u ceatinii (coilupanii)­. Circumscripțiile teritoriale ale utili­­ției fasciste coresapund ciircumscrip­ții­lor teritoriale­­ ale armatei. fascism I1

Next