Calendarul, noiembrie 1932 (Anul 1, nr. 206-234)

1932-11-12 / nr. 217

tftirfe&ft;­ ^5 Wftcawlwle, IP=P PSsfercK hrubelor masonice Masoneria „românească’’ fî ■+ Tot fiarele Orient. Comn sau împăcat­­ rafii. Repub­licanii de opereta Naivi §i scelerați. Haită roasă de ambiții mari și mărunte. Conglomerat unde inconștienta lucrează mână în mână cu crima. Avortonii politici. Lașii de meserie. Vitejii fondurilor sfeterisite în­­tr'o noapte, întreținuții finanți. Ajunși uneori, prin zarul bună­voinței oculte, mici zei dolofani ai democrației hermafrodite. Toți cei cari au reușit in viată prin cabotinaj și o șiră a spinării confecționată din gumă­ elastică. Lichelele și licheluțele tuturor regimurilor. Cari se întâlnesc în aceiași speluncă numită loje, la o oră oarecare din noapte. Canaliile. Aceștia sunt: Vă izbiți deseori de ei pe uli­ile vieții. Să nu-i cruțați nici­odată. In locul vieții luate pieptiș, au preferat șorțul și uneltele maso­nice. Au depus jurăminte. Și au lucrat, conștienți sau ba, la dărâ­marea acestei țări. Robotii­ au și robotesc încă. Harnic în felul lor. Pentru visul cel mare , îl știți. Dărâm­ătorii de monarhii. Fără Dumnezeu, fără credință. Mercenarii arginților. ...Nu putem, față de cititor,, de­cât să înțătușăm. CONTINUAM. CINE, ȘI PENTRU CEI Am arătat în reportajul nostru de ori, că „Marele Orient al României*' nu e decât o filială camuflată a Ma­relui Orient din Franța. Cearta acestui „Mare Orient“ cu „Marea Lojă Națională“ n’a fost de­cât o întâmplare. O ciocnire de am­biții. Adversarii s’au lovit cu toate armele ce le-au avut la îndemână. In fond ei sunt uniți. Legați subte­ran. Conduși de aceiaș mână stră­ină. Supuși la aceleași ordine. Și plătiți de aceiași finanța. Târnoseala verbală — semi-publi­că — n’a durat mult. In fa (a »prime] diei“ — profanii puteau afla prea urnite secrete — au tăcut, mii internaționala cu sediul la Gene­va și’n alte locuri, i-a tras frumu­șel de urechi, așezându-i la colț. Căci nu era­ cuminte ca „frații’’ între ei să se porcăiască atât de nostim și colorat, când tocmai se in­ființase o nouă firmă, goală de rea­litate, dar cu scop bine definit — Liga Națiunilor. (De ce oare nu-i spune Loja Națiunilor ?!). Astfel se explică totul. Dovada o aveți in acest reportaj. Maximilul după o filă a Anuarului International Masonic, al Asociației Masonice Internationale (A. At. I.). Tipărit 1930. Deci lucrare aproape proaspătă. La paginile 304-305-306 e trecută Marea Lojă Națională din România. Iar la paginile 307-308, Marele Ori­ent al României. Reproducem în fac­simil pagina 307. Inemnăm: mare maestru — dr. GH. GHEORGHIAN, fost primar al Capitalei; mare trezorier — N­. HU­­MULESCU, mare orator — dr. E­­MIL PAPINIU. Apoi printre mem­bri: T. TODICESCU (Bârlad) di­rector de liceu; Voicu NIȚF­SCU, ministru; Sever DAN; dr. Popescu DAIA, colonel MINCU, inginer Vic­tor STEREA. La pagina 308, așezând în ordi­nea din facsimil (localitatea — nu­mele lojei — anul fondărei și adre­sa) găsim: In BUCUREȘTI: „Steaua Dună­rii“ 1922 — dr. I. BRUCAR, avocat și publicist; „Solidaritatea“ 1923— Romulus VOINESCU; „înfrățirea“ 1923 — Leontin ILIESCU, publicist; „C. A. Rosetti“ 1923 — dr. H. AL­­PERIN; „Profesor Dimiu“ 1923 — H. HUMULESCU, director de ban­că; „Phoenix“ 1927 - S. BIRMAN, industriaș; „Minerva" 1928 — dr. E. PAPINIU, avocat; „Carol Davil­la“ 1930 — A. ILIAC Românul, a­­vocat. CERNĂUȚI: ,­Fraternité“ 1911 — E. LUTTINGER, director de ban­că, consulul Belgiei și a Olandei. GALAȚI: „Discipolii lui Pytago­­ra“ 1865­­- I. VASILIU, avocat. PLOEȘTI: „Libertatea“ 1922 - Constantin RADIAN, avocat, și TIMIȘOARA: „Egalitatea“ 1929 — dr Leo SALZMAN 9K 8 C­8­1 REPUBLI­CANI Spicuim numele „ofițerilor“ — limbaj masonic decorativ — aleși de Consiliul Ordinului, in ședința din 6 Aprilie 1930 și instalați în ședința festivă din 10 Aprilie a­­celaș cl­i • General Gh- SOLACOLU, Em. /. PAPINIU, Alea­ndru FI­LIU­­I, Petre P. DAIA, Sașa V. LUPE­­SCU, etc. Pentru tinichele, ciucuri la șort, titluri pompoase, grade demente și înalte foarte, oamenii aceștia se dau tumba, tac sluj și servesc interese vrăjmașe. Marele Orient al României­ are la bază construcția și ideologiei Ma­relui Orient al Franței — cu întrea­ga lui structură REPUBLICANA, ATEE și ANTICLERICALA. Așișderi întregei masonerii caută să-și plaseze membrii, sau să și-i atragă pe toți acei cari sunt la lo­curi de informație și conducere. O parte dintre aceste nume pe fost șef al Siguranței generale a Statului, Adolf Magder, dr. I. Ră­­dulescu, chimist, inginer Artur Po­pescu, W. Filderman, argintarul Block... Mână în mână cu „frânții“ dela ^ • Voir avani-propo* — care le-am citat stau demonstra­tive. Sunt republicanii de operetă în frunte cu generalul Solacolu. Pe lângă ceilalți tinireni senti­mentali, politici, setii financiari. Apoi — fostul procuror Ioan Vlădescu, grefierul I. M. Popescu- Săruleșteanu, Romulus Voinescu, lojile „Arbeit“, „tur Brüderlich­keit“, ,fojontzi„Pax“... Sunt nume și localități, pe care cititorul e nevoit să le primească, desfânate deocamdată. Le vom îmbrăca cu fapte. Cu documente. Spațiul ne forțează să nu putem da decât trunchiat. amdrieș Vorwort­­*.Se prefac» — >T Un facsimil edificator — Explicația In text — Informatiuni Societatea Scriitorilor români va sărbători in seara de Sâmbătă 19 Noembrie orele 8 jumătate la restau­rantul CINA pe colegii Cincinat Pa­­velescu și I A- Basarabescu cu pri­­lejul împonirei vâristei de 60 ani. In­­scririle se fac la sediul Societății în str B­­ezoianu No. 44, dela orele 4 la 6 d­ a. , profesor Șerban Ionescu, de la facultatea de teologie de la București, va desc­hi de cursu­l de morală cu a­­nul IV Vineri 11 c., ora 4—5, vor­­bind despre: „Morala creștină și problemele sociale“, iar Sâmbătă 12 c., ora 6—7, începe cursul de istoria filosofiei cu anul II, vorbind despre: „Școalele filosofice dela începutul e­­poc­iii scolastici“. Ministerul instrucțiunii a cerut tu­­tu­ror direcțiun­ilor de școli secun­­dare să întocmească situațiuni exacte asupra personalului didactic, admi­­nistrativ și de serviciu, precum și asupra situațiunei școalelor respec­tive din toate punctele de vedere. Aceste situațiiu­i vor fi înaintate ministerului în termen de trei zile, ele fiind în legătură cu întocmirea noului buget. Ori după amiază a fost o consfă­tuire a fruntașilor organizației Capi­talei a partidului poporului. S'a discutat, în anii generale pro­­gramul ce va fi desbătut la ședința comitetului executiv, care va fi pre­­zidată de d. mareșal Averescu în ziua de 13 Noembrie. Astăzi la prânz va sosi ștafeta polițiștilor cu lacl­a aprinsă de la Mărășești, pe ruta Mărășești—Sinaia — București. Făclia va fi dusă la mormântul Eroului Necunoscut. In cursul zilei de ari, comisiunile respective numite de ministerul de finanțe au continuat examinarea lu­crărilor în vederea reorganizării cons­tatării, impunerii și perceperii ior­pozitelor directe și indirecte. Comitetul central executiv la par­­tidului liberal ducist, care urma să se întrunească ori, a fost amânat pentru săptămâna viitoare. Pentru Luni este convocat și sfa­tul parlamentetr D. I. Găvănescu, profesor titular la facultatea de filosofie și litere din Iași, a fost pus în retragere pentru limită de vârstă. D-na Raisa Galin, a fost delegată cu conducerea liceului de fete, „Prin­­cipesa Dadiani“ din Chișinău. Comisiunea budgetary speciala, instituită pe lângă ministerul de fi­nanțe a examinat dri dimineață pro­­bele de budget ale Cassei de Depu­neri și R. E. A. Z. Liceul „Gh. Șincai" din Ietși, urmând să sărbătorească Bucu­­în curând jubileul de 40 de ani, roa­gă pe toți foștii elevi ai gimna­ziului și ai liceului Gh. Șincai, să-și comunice adresa și actuala situa­ția socială, spre a putea fi trecuți in anuarul jubiliar. D-rei Parasc­him Săndulescu, far­macistă i s'a acordat concesiunea pentru înființarea unei a doua far­macii în com­. Lupeasca, județul Il­fov. Centrul Studențesc București con­­voacă pentru mâine seară la i­a 9 la Cantina Gutenberg, pe toți consi­lierii și membrii Comitetului execu­tiv. D. prof. Fr. Ștefănescu Goangă a fost confirmat în postul de rector al Universității din Cluj și d. prof. V. Stanciu, în postul de decan al facul­tății de științe. Eni dimineață au fost convocați la ministerul de finanțe directorii de personal de la toate departamentele, casele autonome, regii publice și di­recții speciale. A avut loc o conferință în care d. I. Banciu, directorul general al comptabilității generale a statului le-a dat nouă instrucțiuni cu privire la modul cum trebuesc întocmite ta­­blourile de funcționarii numiți și a­­v­ans­a­ți ilegal. In urma cererei ministerului de in­terne, ministerul instrucțiunii a fă­­cut cunoscut subrevizorilor școlări să ia înțelegere cu prefecții de jude­­țe pentru desemnarea, prin vot, a consilierilor de drept în consiliile comunale membri ai corpului didac­tic primar. CALENDARUC Cum se vor plăti pensiile Pentru înlăturarea aglomeră­rii cu ocazia plății pensiilor,­­ Virgil Madgearu, ministrul fi­nanțelor, a dispus ca, începând din luna Decembrie plata pen­siilor în Capitală să nu se mai facă la ad­ jiile financiare — ca până acum — ci la cele 18 per­cepții fiscale. Aceasta ca o mă­sură provizorie. Se studiază de altfel găsirea unei alte modalități mai lesni­cioase. Peste 60 intelectuali ba­­sarabeni s’au Înscris la național-țărăniști CHIȘINĂU.­­ Un mare grup de peste 60 de intelectuali din localitate s’a înscris în partidul național-țărănist. Intre el e și dl. prof. Șt Ciobanu, demisionat de curând din partidul liberal georgist, demonstrând astfel împotriva primirii d-lui Gher­man Pântea in acest partid. Primirea nouilor membri s’a făcut Miercuri seara, cu mare solemnitate la clubul național­­țărânist, de către d. Pan Ha­p­­pa, ministrul Basarabiei. In atenția”* tt­lul director pi­ers I al C. F. R. Șeful garei Dolhasca dă dovezi continue de neglijență. Pachetul nostru cu ziare plecat Marți seara cu trenul No. 53 la ora 20.50 nu a a­­juns nici până astăzi la destinație, din cauza neglijenței tuturor orga­­­­nelor ceferiste din gara Dolhasca. Luați imediat măsuri contra per­sonalului incapabil. Tă ținem responsabili pentru dau­nele morale și materiale. Manifestatiile studențești de aseară dri seara la ora 7, un grup com­­pact de studenți, cărora li s-a ală­turat un numeros public au mani­festat in fața cinematografului „Re­gal“ unde cu o zi înainte se jucase un film cu artista ungară Käthe de Nagy. Pe culoare se găsea o paju­ră și culorile Ungariei. La cererea publicului, toate aceste insigne provocatoare au fost înlă­turate și s’a arborat drapelul româ­nesc. De aci grupul a pornit spre re­staurantul „Bandy“ din parcul Ote­­teleșeanu unde au distrus firma lu­­minoasă. Au trecut apoi pe la restaurantul „Amiciția“ unde au arborat drapele românești; la redacția ziarului „Brasoi Lapok“ unde au dat foc u­­nui stoc de ziare și au rupt o fir­mă; la restaurantele „Riviera“, „Pr*­cadilly“ și „Bavaria1" unde deaseme­­ni au manifestat. Pe la orele 9.15, întreg grupul s-a dus la fundația Carol unde societa­­tea „Criterion”" avea Simpozionul despre Andre Cide. Aci, după o jumătate de oră de manifestație, au pătruns ln sală în­trerupând conferința și cerând or­ganizatorilor ca în viitor să i se dea voie să pătrundă in sală. De aci, reîntorcându-se pe Calea Victoriei, au rupt firmele ziarului „Pământul nostru", apoi trecând prin fața ziarului Adevărul au ma­nifestat ostil. Au sfârșit cu manifestații de sim­patie în fața ziarului „Universul“ și „Calendarul“. ASTAZI S’A DESCHIS­­ Postăvăria c­u HIC­A G MODA pentru DOMNI Str. Lipscani 19 bis. □;□ □ □ □ □ o o □ □ □ □ □ o □ o □ □ □ □ □ care lansează Ministerul de Finanțe Comisiunea pentru judecarea o­­pozițiilor și autorizarea emiterei de duplicare, luând in examinare ce­rerea înregistrată la Jur. No.­­î2.518 din 13 Iulie 1932, a d-lui Burcescu Stancu, agent sanitar, do­­m­miciliat în jud. Ilfov, comuna Găș­tești. Hotărăște. Admite cererea și obligă Minis­terul de Finanțe să libereze dupli­­cate de pe următoarele titluri: Rentă 5% 1920 blocată Titluri No 218271 a 500 lei Titluri No.­ 237545/6 a 1000 le fiecare. Dezorganizarea financiara a municipiulul București 1 ■ ——­ iirerareae de servicii inutile și costisitoare la direcțmea financiară. Operați­un ilicite și suspecte cu plata personalului In seria desvăluirilor menite să facă lumină în manevrarea fonduri­lor municipale. D. I. Niculescu, aju­torul de primar Însărcinat cu con­ducerea finanțelor, a cadastrului și a căilor de comunicații ocupă locul de frunte. Investit cu puteri discre­ționare, a luat măsuri ca nimic din ceea ce se lucrează în materie finan­ciară să nu fie desvăluit, călcând ex­pres dispozițiunile primarului gene­ral ca registrele de cheltueli să stea la dispoziția cetățenilor ca să vadă cum este întrebuințat banul contri­buabilului. Misterul care învălue întreaga ma­nipulare bănească a municipiului este greu de pătruns și șoapte de prin toate colțurile confirmă debandada produsă și ilicitele operațiuni cari se fac zilnic cu concursul contabil a lui Isidor Cristea, directorul general financiar, devenit indispensabil lui D. I. Niculescu. Pentru a fi atras în sfera sa de acțiune, D. I. Niculescu i-a dat delegație de a aproba chel­tueli până la concurența sumei de lei 10.000. Această delegațiune a ser­vit mult lui Isidor Cristea, care la rândul său urmează să împace sub­alternii devotați, prin diverse apro­bări de indemnizații, ore suplimen­tare, ajutoare, etc. date lor în mod periodic. Prin acest sistem persona­lul direcțiunei financiare este îm­părțit în două categorii: unii de partea lui D. I. Niculescu, prin expo­nentul său Isidor Cristea și alții ți­nuți departe de lucrările privitoare la manipularea fondurilor, ocupați cu diverse lucrări de corespondență­bișnuită. Servicii inutile și costisi­toare la direcția finan­ciară In afară de cadru bugetului D. I. Niculescu, din inspirația secondaru­lui său Isidor Cristea a înființat un serviciu de secretariat al direcției fi­nanciare, cu misiunea de a primi și transmite orice corespondența privi­toare pe D. I. Niculescu. Este oare posibil ca un serviciu reîncadrat în buget să ia ființă numai ca să ser­­vească interese personale ? Știe d. Rem. I. Dobrescu că în lipsa d-sale a luat ființă acest serviciu? Mulți funcționari titulari la servi­cii de mare răspundere au fost dislo­cați la alte servicii de umplutură și înlocuiți cu elemente foarte slabe, dar credincioase companiei D. I. Nicules­­cu—Isidor Cristea. Prin procedeul introdus de maestrul contabil Isidor Cristea in bugetul municipiului se va vedea de orice cunoscător că s-au în­grămădit la servicii unde nu era ne­voie, funcționari nepregătiți, însă de mare nevoie celor interesați. Luând in discuție serviciul casieriei munici­piului vedem că s'au destinat 9 func­ționari bugetari și 9 diurniști, cu 6 oameni de serviciu. Ei bine, acest personal este plătit anual cu un mi­lion jumătate lei, în afară de dife­rite tantieme, aprobate cu multă lar­ghețe lunar de către B. I. Niculescu. Știți care este atribuțiunea acestui serviciu , întâi de a primi vărsămintele per­cepției I-a, avansurile de la S. t. B__ U. C. B. săptămânal. Al doilea de a plăti odată, pe lună salariile persona­lului și al treilea de a plăti odată pe săptămână diverși furnizori prote­jați Sâmbătă după masă prin ușa din spate, iar nu dimineața în orele oficiale de serviciu. Urmând ca serviciul de constatare al municipiului vedem în fruntea lui pe Rădulescu, cumnatul lui B. I. Ni­culescu, ca inspector general finan­ciar, cel cu două case construite în Obor, de când a fost adus la primă­rie, adică de vre-o doi ani, secondat de încă 8 funcționari bugetari și 6­ diurniști, plătiți cu peste un milion lei anual. Activitatea acestui serviciu este inutilă atâta timp când la per­cepția s­a există un număr însemnat de funcționari de constatare și con­trol, 64 în total. Se vede clar că el este înființat nu­mai pentru plasarea cumnatului Ră­­dulescu și a altor câțiva oameni de casă și rudenii mai mărunte ale lui B. I. Niculescu. Plata funcționarilor mu­nicipali La direcția financiară ființea­ză tot în afara de cadrul buge­tar un serviciu al aconturilor din salarii, condus de un subdi­rector și secondat de un șef de serviciu și un șef de biurou. Ac­tivitatea lui se mărginește la un mic serviciu de casă, de unde se înfruptă cu mici aconturi cei mai mărunți funcționari și cu salariul anticipat cei mai apro­piați de D. I. Niculescu. Apor­tul de muncă al personalului serviciilor menționate mai sus este mai mult decât iluzoriu, însă acest personal servește mai mult la întreținerea unei atmo­sfere de presiune asupra perso­nalului de carieră, care nu se pretează la jocul lui D. I. Nicu­lescu. Conform legii de contabilita­te publică pe ziua de 20 ale fie­cărei luni direcția în ancară or­donanțează plata salariilor per­sonalului municipiului trecând ca plătită celor în drept și prin serviciul casieriei centrale. Noi știm că salariile se plătesc cu o lună întârziere de la data ordo­­nanțării lor și a operațiunei de plată prin registrele de casă. Deci timp de o lună, se privează funcionarul municipal de banii cuveniți drept salariu. Sum­a to­tală pe o lună a salariilor este de 4 milioane lei. De ce nu se plătește la timp și se întârzie ? Și de ce nu se face operațiunea înscrierii în registrele de casă în ziua în care se plătesc efectiv salariile ? Ce destinație se dă celor 4 miloane în timp de o lu­nă, de la data ordonanțării până la data plăți efective ? O verifi­care amănunțită a acestui pro­cedeu ar da rezultate cari ar sdruncina din temelii întreaga direcțiune financiară a munici­piului București, de sub price­puta conducere a lui D. I. Ni­culescu. Directorul general financiar Isidor Cristea știe mai bine ca toți că gestionarul municipiu­lui, adică acela care răspunde în fața legilor despre operațiu­nile financiare, este d. Dem. I. Dobrescu, primarul general, iar nu D. I. Niculescu, care de­ține prin delegație conducerea financiară. Și-a făcut până acum vreodată datoria Isidor Cristea de a aduce la cunoștința prima­rului general manipulațiile fi­nanciare dubioase executate de dânsul acoperit cu aprobarea lui D. I. Niculescu ? Sunt sufi­ciente oare balanțele fictive în­tocmite lunar de ajutoarele sale și semnate de el ? Noi cre­dem că nu. Iar pentru ca dezas­trul financa­r să nu se perfecte­ze, ma ales că D. I. Niculescu preconizează o așa zisă eorga­­nizare, care în realitate va fi dezorganizare completă, spre a face imposibil orice control, a­­tragem atențiunea d-lui Do­­brescu, gestionarul de drept și de fapt, să înfrâneze cât mai este timp debandada, cunoscută de toată lumea, din finanțele municipiului. Titu Arghir 0 delegație a marilor ei» Cap­ tilă ia d. lui o Maciu în cursul dimineții, de eri, o de­legație a reprezentanților marilor bănci din Capitală — formată din d-nii: N. Ștefănescu, directorul ge­neral al Băncii românești, O. Kauf­mann, directorul general al Băncii de credit român, W. Dinerman, di­rectorul general al Băncii Moldova și Săvescu director la Banca Româ­nească și președintele comitetului bursei — a fost primită ori în au­diență de d-nE. Iuliu Machi, la pre­ședinția consiliului de miniștri, de d. I. Lugoșianu la ministerul de in­dustrie și comerț și de d. Virgil Madgearu la ministerul de finanțe. Delegația a protestat contra nou­lui orariu de lucru introdus la băn­ci și a cerut introducerea la băncile particulare a orariului de lucru de la Banca Națională. Atât președintele consiliului de miniștri, d. Iuliu Maniu, cât și d-nli. Lugoșanu și Madgearu au promis delegației să țină seama de cererile exprimate. O nouă­­ călătorie a cancelarului von­ Papen BERLIN 10 (Rador).­­ Can­celarul von Papen a plecat Luni într-o călătorie prin diversele state ale Germaniei, în cursul căreia va vizita guvernele res­pective și în special guvernele Saxei, Bavariei, Wuertemberg­­uluii și Baden-ului, cu care va a­­vea consfătuiri politice. Rezultatele alegerilor pentru Senat la Statele Unte NEW-YORK, 10 (Rador).­­ Din rezultatele definitive ale a­­legerilor pentru Senat, reiese că în Senat au intraut 59 democrați, 36 republicani și u­n fermier la­­burist Canina S-a întrevederea Madgearu- Autoin­ uri, după consiliul de miniștri, d. consilier R. Auboin a avut o între­vedere cu d. Virgil Madgearu, mini­strul finanțelor. Ședința tineretului con­servator­ ii emiri seara a avut loc la sediul partdului conservator din Gar­a Victoriei, prima ședință a­­ Tinere­­tului Conservat­or“. D. prof. N. Zlotescu a arătat rolul tineretului în cadrul acțiunii parti­duluii co­nservator D. G. Budișteanu subliniază că «a­­p­ropier­ea dintre partide poate fi rea­­izată prin colaborarea tineretului. D. Dinu Roco spune că aceleași chiltuie pe care le-a rostit Mussolini mnaime de război „Eri a trecut, mâi­ne încă n’a venit“ se potrivesc azi României. Aceli ,mâine“ trebuie să o pregătim în așa mod încât să fie cât mai favorabil progresului românesc. D. Costin Sturdza: Entuziasmul tineretului trebue călăuzit spre în­­­ăirea temeliilor neamului nostru. Primejdia este piatra de încercare a entuziasmului de bună calitate. Tre­­b­uie să nu lăsăm pe tineri îmiînem,­ța­ți de ideile bolnave. CUVÂNTAREA D-LUI GRIGORE­­ FILIPESCU D. Gr. N. Filipescu, președintele partidului conservator, scoate în e­­vidență rolul unei tinerimii con­știente într-o acțiune politică. Par­t­i­dull liberal, a căpătat noi puteri de viață din oxigenul pe care i l-a insu­­flat tinerimea generoasă. Iar partidul conservator a fos renovat și dinami­zat la 1885 prim tineretul care s’a în­rolat sub steagul sud. Noi nu suntem nimic, țara este to­tul. A fi conservaor est­ea ne uita pe noi și a o sluji. # .............. * Nu se reduc salariile UN COMUNICAT AL MINISTRU­LUI DE FINANȚE Apărând în unele ziare de dimi­neață știrea că se proectează re­ducerea salariilor, ministerul de fi­nanțe dă cea mai categorică des­­mințire acestor zvonuri neînteme­iate, aducând totdeodată la cunoș­tință că această chestiune nu s’a pus nici în discuția consiliului de miniștri, nici în studiile ministeru­lui de finanțe, neputând fi în nici un caz admisibil a se face o redu­cere de 30 la sută din salarii și pensii. Presa franceză despre alegerea lui Rooseret PARIS. 10. (Rador).­­ Alegerea d­in Roosevelt e primită foarte fa­­vorabil de ziar­­­­e franceze. Relevând personalitatea simpatică a noului președinte, ziarele amintesc că fu­ c chestiunile internaționale, el are a­­celeași concepțiuni ca și Wilson. In chestiunea do­mriilor de răsboiu, pre­zența probabilă a d.lui Young, auto­rul planului reparatiunilor, în noul guvern, este considerată ca îngă­duind speranța unor înlesniri mai însemnate in regularea socotelilor răsbo­iului Ziarele manifestă mai ales o vie satifacție în urma înfrângerii d-lui Hoover subliniind că politica ace­ Anna a fost in­totdeauna ostilă Fran­ței. , Nu cerem d-lui Roosevelt să fie exclusiv francofil, scrie ,,L’Oeuvre", dar sperăm că va arăta o înțelegere mai mare decât d­ l Hoover, Marcam Vioi Borah WASHINGTON, 10 (Rador).­­Majoritatea obținută de demo­crați în alegerile de Duminică va face ca toate marile comisi­­uni parlamentare să fie sub controlul lor. . O primă consecință va fii ple­carea d-lui Borab de la preșe­dinția comisiunii senatoriale a afacerilor străine. Se prevede că in locul său va veni d. Swanson, membru al de­legației americane la conferin­ța dezarmării.

Next