Calendarul, noiembrie 1932 (Anul 1, nr. 206-234)
1932-11-12 / nr. 217
tftirfe&ft; ^5 Wftcawlwle, IP=P PSsfercK hrubelor masonice Masoneria „românească’’ fî ■+ Tot fiarele Orient. Comn sau împăcat rafii. Republicanii de opereta Naivi §i scelerați. Haită roasă de ambiții mari și mărunte. Conglomerat unde inconștienta lucrează mână în mână cu crima. Avortonii politici. Lașii de meserie. Vitejii fondurilor sfeterisite într'o noapte, întreținuții finanți. Ajunși uneori, prin zarul bunăvoinței oculte, mici zei dolofani ai democrației hermafrodite. Toți cei cari au reușit in viată prin cabotinaj și o șiră a spinării confecționată din gumă elastică. Lichelele și licheluțele tuturor regimurilor. Cari se întâlnesc în aceiași speluncă numită loje, la o oră oarecare din noapte. Canaliile. Aceștia sunt: Vă izbiți deseori de ei pe uliile vieții. Să nu-i cruțați niciodată. In locul vieții luate pieptiș, au preferat șorțul și uneltele masonice. Au depus jurăminte. Și au lucrat, conștienți sau ba, la dărâmarea acestei țări. Robotii au și robotesc încă. Harnic în felul lor. Pentru visul cel mare , îl știți. Dărâmătorii de monarhii. Fără Dumnezeu, fără credință. Mercenarii arginților. ...Nu putem, față de cititor,, decât să înțătușăm. CONTINUAM. CINE, ȘI PENTRU CEI Am arătat în reportajul nostru de ori, că „Marele Orient al României*' nu e decât o filială camuflată a Marelui Orient din Franța. Cearta acestui „Mare Orient“ cu „Marea Lojă Națională“ n’a fost decât o întâmplare. O ciocnire de ambiții. Adversarii s’au lovit cu toate armele ce le-au avut la îndemână. In fond ei sunt uniți. Legați subteran. Conduși de aceiaș mână străină. Supuși la aceleași ordine. Și plătiți de aceiași finanța. Târnoseala verbală — semi-publică — n’a durat mult. In fa (a »prime] diei“ — profanii puteau afla prea urnite secrete — au tăcut, mii internaționala cu sediul la Geneva și’n alte locuri, i-a tras frumușel de urechi, așezându-i la colț. Căci nu era cuminte ca „frații’’ între ei să se porcăiască atât de nostim și colorat, când tocmai se inființase o nouă firmă, goală de realitate, dar cu scop bine definit — Liga Națiunilor. (De ce oare nu-i spune Loja Națiunilor ?!). Astfel se explică totul. Dovada o aveți in acest reportaj. Maximilul după o filă a Anuarului International Masonic, al Asociației Masonice Internationale (A. At. I.). Tipărit 1930. Deci lucrare aproape proaspătă. La paginile 304-305-306 e trecută Marea Lojă Națională din România. Iar la paginile 307-308, Marele Orient al României. Reproducem în facsimil pagina 307. Inemnăm: mare maestru — dr. GH. GHEORGHIAN, fost primar al Capitalei; mare trezorier — N. HUMULESCU, mare orator — dr. EMIL PAPINIU. Apoi printre membri: T. TODICESCU (Bârlad) director de liceu; Voicu NIȚFSCU, ministru; Sever DAN; dr. Popescu DAIA, colonel MINCU, inginer Victor STEREA. La pagina 308, așezând în ordinea din facsimil (localitatea — numele lojei — anul fondărei și adresa) găsim: In BUCUREȘTI: „Steaua Dunării“ 1922 — dr. I. BRUCAR, avocat și publicist; „Solidaritatea“ 1923— Romulus VOINESCU; „înfrățirea“ 1923 — Leontin ILIESCU, publicist; „C. A. Rosetti“ 1923 — dr. H. ALPERIN; „Profesor Dimiu“ 1923 — H. HUMULESCU, director de bancă; „Phoenix“ 1927 - S. BIRMAN, industriaș; „Minerva" 1928 — dr. E. PAPINIU, avocat; „Carol Davilla“ 1930 — A. ILIAC Românul, avocat. CERNĂUȚI: ,Fraternité“ 1911 — E. LUTTINGER, director de bancă, consulul Belgiei și a Olandei. GALAȚI: „Discipolii lui Pytagora“ 1865- I. VASILIU, avocat. PLOEȘTI: „Libertatea“ 1922 - Constantin RADIAN, avocat, și TIMIȘOARA: „Egalitatea“ 1929 — dr Leo SALZMAN 9K 8 C81 REPUBLICANI Spicuim numele „ofițerilor“ — limbaj masonic decorativ — aleși de Consiliul Ordinului, in ședința din 6 Aprilie 1930 și instalați în ședința festivă din 10 Aprilie acelaș cli • General Gh- SOLACOLU, Em. /. PAPINIU, Aleandru FILIUI, Petre P. DAIA, Sașa V. LUPESCU, etc. Pentru tinichele, ciucuri la șort, titluri pompoase, grade demente și înalte foarte, oamenii aceștia se dau tumba, tac sluj și servesc interese vrăjmașe. Marele Orient al României are la bază construcția și ideologiei Marelui Orient al Franței — cu întreaga lui structură REPUBLICANA, ATEE și ANTICLERICALA. Așișderi întregei masonerii caută să-și plaseze membrii, sau să și-i atragă pe toți acei cari sunt la locuri de informație și conducere. O parte dintre aceste nume pe fost șef al Siguranței generale a Statului, Adolf Magder, dr. I. Rădulescu, chimist, inginer Artur Popescu, W. Filderman, argintarul Block... Mână în mână cu „frânții“ dela ^ • Voir avani-propo* — care le-am citat stau demonstrative. Sunt republicanii de operetă în frunte cu generalul Solacolu. Pe lângă ceilalți tinireni sentimentali, politici, setii financiari. Apoi — fostul procuror Ioan Vlădescu, grefierul I. M. Popescu- Săruleșteanu, Romulus Voinescu, lojile „Arbeit“, „tur Brüderlichkeit“, ,fojontzi„Pax“... Sunt nume și localități, pe care cititorul e nevoit să le primească, desfânate deocamdată. Le vom îmbrăca cu fapte. Cu documente. Spațiul ne forțează să nu putem da decât trunchiat. amdrieș Vorwort*.Se prefac» — >T Un facsimil edificator — Explicația In text — Informatiuni Societatea Scriitorilor români va sărbători in seara de Sâmbătă 19 Noembrie orele 8 jumătate la restaurantul CINA pe colegii Cincinat Pavelescu și I A- Basarabescu cu prilejul împonirei vâristei de 60 ani. Inscririle se fac la sediul Societății în str Bezoianu No. 44, dela orele 4 la 6 d a. , profesor Șerban Ionescu, de la facultatea de teologie de la București, va deschi de cursul de morală cu anul IV Vineri 11 c., ora 4—5, vorbind despre: „Morala creștină și problemele sociale“, iar Sâmbătă 12 c., ora 6—7, începe cursul de istoria filosofiei cu anul II, vorbind despre: „Școalele filosofice dela începutul epociii scolastici“. Ministerul instrucțiunii a cerut tuturor direcțiunilor de școli secundare să întocmească situațiuni exacte asupra personalului didactic, administrativ și de serviciu, precum și asupra situațiunei școalelor respective din toate punctele de vedere. Aceste situațiiui vor fi înaintate ministerului în termen de trei zile, ele fiind în legătură cu întocmirea noului buget. Ori după amiază a fost o consfătuire a fruntașilor organizației Capitalei a partidului poporului. S'a discutat, în anii generale programul ce va fi desbătut la ședința comitetului executiv, care va fi prezidată de d. mareșal Averescu în ziua de 13 Noembrie. Astăzi la prânz va sosi ștafeta polițiștilor cu lacla aprinsă de la Mărășești, pe ruta Mărășești—Sinaia — București. Făclia va fi dusă la mormântul Eroului Necunoscut. In cursul zilei de ari, comisiunile respective numite de ministerul de finanțe au continuat examinarea lucrărilor în vederea reorganizării constatării, impunerii și perceperii iorpozitelor directe și indirecte. Comitetul central executiv la partidului liberal ducist, care urma să se întrunească ori, a fost amânat pentru săptămâna viitoare. Pentru Luni este convocat și sfatul parlamentetr D. I. Găvănescu, profesor titular la facultatea de filosofie și litere din Iași, a fost pus în retragere pentru limită de vârstă. D-na Raisa Galin, a fost delegată cu conducerea liceului de fete, „Principesa Dadiani“ din Chișinău. Comisiunea budgetary speciala, instituită pe lângă ministerul de finanțe a examinat dri dimineață probele de budget ale Cassei de Depuneri și R. E. A. Z. Liceul „Gh. Șincai" din Ietși, urmând să sărbătorească Bucuîn curând jubileul de 40 de ani, roagă pe toți foștii elevi ai gimnaziului și ai liceului Gh. Șincai, să-și comunice adresa și actuala situația socială, spre a putea fi trecuți in anuarul jubiliar. D-rei Paraschim Săndulescu, farmacistă i s'a acordat concesiunea pentru înființarea unei a doua farmacii în com. Lupeasca, județul Ilfov. Centrul Studențesc București convoacă pentru mâine seară la ia 9 la Cantina Gutenberg, pe toți consilierii și membrii Comitetului executiv. D. prof. Fr. Ștefănescu Goangă a fost confirmat în postul de rector al Universității din Cluj și d. prof. V. Stanciu, în postul de decan al facultății de științe. Eni dimineață au fost convocați la ministerul de finanțe directorii de personal de la toate departamentele, casele autonome, regii publice și direcții speciale. A avut loc o conferință în care d. I. Banciu, directorul general al comptabilității generale a statului le-a dat nouă instrucțiuni cu privire la modul cum trebuesc întocmite tablourile de funcționarii numiți și avansați ilegal. In urma cererei ministerului de interne, ministerul instrucțiunii a făcut cunoscut subrevizorilor școlări să ia înțelegere cu prefecții de județe pentru desemnarea, prin vot, a consilierilor de drept în consiliile comunale membri ai corpului didactic primar. CALENDARUC Cum se vor plăti pensiile Pentru înlăturarea aglomerării cu ocazia plății pensiilor, Virgil Madgearu, ministrul finanțelor, a dispus ca, începând din luna Decembrie plata pensiilor în Capitală să nu se mai facă la ad jiile financiare — ca până acum — ci la cele 18 percepții fiscale. Aceasta ca o măsură provizorie. Se studiază de altfel găsirea unei alte modalități mai lesnicioase. Peste 60 intelectuali basarabeni s’au Înscris la național-țărăniști CHIȘINĂU. Un mare grup de peste 60 de intelectuali din localitate s’a înscris în partidul național-țărănist. Intre el e și dl. prof. Șt Ciobanu, demisionat de curând din partidul liberal georgist, demonstrând astfel împotriva primirii d-lui Gherman Pântea in acest partid. Primirea nouilor membri s’a făcut Miercuri seara, cu mare solemnitate la clubul naționalțărânist, de către d. Pan Happa, ministrul Basarabiei. In atenția”* ttlul director piers I al C. F. R. Șeful garei Dolhasca dă dovezi continue de neglijență. Pachetul nostru cu ziare plecat Marți seara cu trenul No. 53 la ora 20.50 nu a ajuns nici până astăzi la destinație, din cauza neglijenței tuturor organelor ceferiste din gara Dolhasca. Luați imediat măsuri contra personalului incapabil. Tă ținem responsabili pentru daunele morale și materiale. Manifestatiile studențești de aseară dri seara la ora 7, un grup compact de studenți, cărora li s-a alăturat un numeros public au manifestat in fața cinematografului „Regal“ unde cu o zi înainte se jucase un film cu artista ungară Käthe de Nagy. Pe culoare se găsea o pajură și culorile Ungariei. La cererea publicului, toate aceste insigne provocatoare au fost înlăturate și s’a arborat drapelul românesc. De aci grupul a pornit spre restaurantul „Bandy“ din parcul Oteteleșeanu unde au distrus firma luminoasă. Au trecut apoi pe la restaurantul „Amiciția“ unde au arborat drapele românești; la redacția ziarului „Brasoi Lapok“ unde au dat foc unui stoc de ziare și au rupt o firmă; la restaurantele „Riviera“, „Pr*cadilly“ și „Bavaria1" unde deasemeni au manifestat. Pe la orele 9.15, întreg grupul s-a dus la fundația Carol unde societatea „Criterion”" avea Simpozionul despre Andre Cide. Aci, după o jumătate de oră de manifestație, au pătruns ln sală întrerupând conferința și cerând organizatorilor ca în viitor să i se dea voie să pătrundă in sală. De aci, reîntorcându-se pe Calea Victoriei, au rupt firmele ziarului „Pământul nostru", apoi trecând prin fața ziarului Adevărul au manifestat ostil. Au sfârșit cu manifestații de simpatie în fața ziarului „Universul“ și „Calendarul“. ASTAZI S’A DESCHIS Postăvăria cu HICA G MODA pentru DOMNI Str. Lipscani 19 bis. □;□ □ □ □ □ o o □ □ □ □ □ o □ o □ □ □ □ □ care lansează Ministerul de Finanțe Comisiunea pentru judecarea opozițiilor și autorizarea emiterei de duplicare, luând in examinare cererea înregistrată la Jur. No.î2.518 din 13 Iulie 1932, a d-lui Burcescu Stancu, agent sanitar, dommiciliat în jud. Ilfov, comuna Găștești. Hotărăște. Admite cererea și obligă Ministerul de Finanțe să libereze duplicate de pe următoarele titluri: Rentă 5% 1920 blocată Titluri No 218271 a 500 lei Titluri No. 237545/6 a 1000 le fiecare. Dezorganizarea financiara a municipiulul București 1 ■ —— iirerareae de servicii inutile și costisitoare la direcțmea financiară. Operațiun ilicite și suspecte cu plata personalului In seria desvăluirilor menite să facă lumină în manevrarea fondurilor municipale. D. I. Niculescu, ajutorul de primar Însărcinat cu conducerea finanțelor, a cadastrului și a căilor de comunicații ocupă locul de frunte. Investit cu puteri discreționare, a luat măsuri ca nimic din ceea ce se lucrează în materie financiară să nu fie desvăluit, călcând expres dispozițiunile primarului general ca registrele de cheltueli să stea la dispoziția cetățenilor ca să vadă cum este întrebuințat banul contribuabilului. Misterul care învălue întreaga manipulare bănească a municipiului este greu de pătruns și șoapte de prin toate colțurile confirmă debandada produsă și ilicitele operațiuni cari se fac zilnic cu concursul contabil a lui Isidor Cristea, directorul general financiar, devenit indispensabil lui D. I. Niculescu. Pentru a fi atras în sfera sa de acțiune, D. I. Niculescu i-a dat delegație de a aproba cheltueli până la concurența sumei de lei 10.000. Această delegațiune a servit mult lui Isidor Cristea, care la rândul său urmează să împace subalternii devotați, prin diverse aprobări de indemnizații, ore suplimentare, ajutoare, etc. date lor în mod periodic. Prin acest sistem personalul direcțiunei financiare este împărțit în două categorii: unii de partea lui D. I. Niculescu, prin exponentul său Isidor Cristea și alții ținuți departe de lucrările privitoare la manipularea fondurilor, ocupați cu diverse lucrări de corespondențăbișnuită. Servicii inutile și costisitoare la direcția financiară In afară de cadru bugetului D. I. Niculescu, din inspirația secondarului său Isidor Cristea a înființat un serviciu de secretariat al direcției financiare, cu misiunea de a primi și transmite orice corespondența privitoare pe D. I. Niculescu. Este oare posibil ca un serviciu reîncadrat în buget să ia ființă numai ca să servească interese personale ? Știe d. Rem. I. Dobrescu că în lipsa d-sale a luat ființă acest serviciu? Mulți funcționari titulari la servicii de mare răspundere au fost dislocați la alte servicii de umplutură și înlocuiți cu elemente foarte slabe, dar credincioase companiei D. I. Niculescu—Isidor Cristea. Prin procedeul introdus de maestrul contabil Isidor Cristea in bugetul municipiului se va vedea de orice cunoscător că s-au îngrămădit la servicii unde nu era nevoie, funcționari nepregătiți, însă de mare nevoie celor interesați. Luând in discuție serviciul casieriei municipiului vedem că s'au destinat 9 funcționari bugetari și 9 diurniști, cu 6 oameni de serviciu. Ei bine, acest personal este plătit anual cu un milion jumătate lei, în afară de diferite tantieme, aprobate cu multă larghețe lunar de către B. I. Niculescu. Știți care este atribuțiunea acestui serviciu , întâi de a primi vărsămintele percepției I-a, avansurile de la S. t. B__ U. C. B. săptămânal. Al doilea de a plăti odată, pe lună salariile personalului și al treilea de a plăti odată pe săptămână diverși furnizori protejați Sâmbătă după masă prin ușa din spate, iar nu dimineața în orele oficiale de serviciu. Urmând ca serviciul de constatare al municipiului vedem în fruntea lui pe Rădulescu, cumnatul lui B. I. Niculescu, ca inspector general financiar, cel cu două case construite în Obor, de când a fost adus la primărie, adică de vre-o doi ani, secondat de încă 8 funcționari bugetari și 6 diurniști, plătiți cu peste un milion lei anual. Activitatea acestui serviciu este inutilă atâta timp când la percepția sa există un număr însemnat de funcționari de constatare și control, 64 în total. Se vede clar că el este înființat numai pentru plasarea cumnatului Rădulescu și a altor câțiva oameni de casă și rudenii mai mărunte ale lui B. I. Niculescu. Plata funcționarilor municipali La direcția financiară ființează tot în afara de cadrul bugetar un serviciu al aconturilor din salarii, condus de un subdirector și secondat de un șef de serviciu și un șef de biurou. Activitatea lui se mărginește la un mic serviciu de casă, de unde se înfruptă cu mici aconturi cei mai mărunți funcționari și cu salariul anticipat cei mai apropiați de D. I. Niculescu. Aportul de muncă al personalului serviciilor menționate mai sus este mai mult decât iluzoriu, însă acest personal servește mai mult la întreținerea unei atmosfere de presiune asupra personalului de carieră, care nu se pretează la jocul lui D. I. Niculescu. Conform legii de contabilitate publică pe ziua de 20 ale fiecărei luni direcția în ancară ordonanțează plata salariilor personalului municipiului trecând ca plătită celor în drept și prin serviciul casieriei centrale. Noi știm că salariile se plătesc cu o lună întârziere de la data ordonanțării lor și a operațiunei de plată prin registrele de casă. Deci timp de o lună, se privează funcionarul municipal de banii cuveniți drept salariu. Suma totală pe o lună a salariilor este de 4 milioane lei. De ce nu se plătește la timp și se întârzie ? Și de ce nu se face operațiunea înscrierii în registrele de casă în ziua în care se plătesc efectiv salariile ? Ce destinație se dă celor 4 miloane în timp de o lună, de la data ordonanțării până la data plăți efective ? O verificare amănunțită a acestui procedeu ar da rezultate cari ar sdruncina din temelii întreaga direcțiune financiară a municipiului București, de sub priceputa conducere a lui D. I. Niculescu. Directorul general financiar Isidor Cristea știe mai bine ca toți că gestionarul municipiului, adică acela care răspunde în fața legilor despre operațiunile financiare, este d. Dem. I. Dobrescu, primarul general, iar nu D. I. Niculescu, care deține prin delegație conducerea financiară. Și-a făcut până acum vreodată datoria Isidor Cristea de a aduce la cunoștința primarului general manipulațiile financiare dubioase executate de dânsul acoperit cu aprobarea lui D. I. Niculescu ? Sunt suficiente oare balanțele fictive întocmite lunar de ajutoarele sale și semnate de el ? Noi credem că nu. Iar pentru ca dezastrul financar să nu se perfecteze, ma ales că D. I. Niculescu preconizează o așa zisă eorganizare, care în realitate va fi dezorganizare completă, spre a face imposibil orice control, atragem atențiunea d-lui Dobrescu, gestionarul de drept și de fapt, să înfrâneze cât mai este timp debandada, cunoscută de toată lumea, din finanțele municipiului. Titu Arghir 0 delegație a marilor ei» Cap tilă ia d. lui o Maciu în cursul dimineții, de eri, o delegație a reprezentanților marilor bănci din Capitală — formată din d-nii: N. Ștefănescu, directorul general al Băncii românești, O. Kaufmann, directorul general al Băncii de credit român, W. Dinerman, directorul general al Băncii Moldova și Săvescu director la Banca Românească și președintele comitetului bursei — a fost primită ori în audiență de d-nE. Iuliu Machi, la președinția consiliului de miniștri, de d. I. Lugoșianu la ministerul de industrie și comerț și de d. Virgil Madgearu la ministerul de finanțe. Delegația a protestat contra noului orariu de lucru introdus la bănci și a cerut introducerea la băncile particulare a orariului de lucru de la Banca Națională. Atât președintele consiliului de miniștri, d. Iuliu Maniu, cât și d-nli. Lugoșanu și Madgearu au promis delegației să țină seama de cererile exprimate. O nouă călătorie a cancelarului von Papen BERLIN 10 (Rador). Cancelarul von Papen a plecat Luni într-o călătorie prin diversele state ale Germaniei, în cursul căreia va vizita guvernele respective și în special guvernele Saxei, Bavariei, Wuertemberguluii și Baden-ului, cu care va avea consfătuiri politice. Rezultatele alegerilor pentru Senat la Statele Unte NEW-YORK, 10 (Rador). Din rezultatele definitive ale alegerilor pentru Senat, reiese că în Senat au intraut 59 democrați, 36 republicani și un fermier laburist Canina S-a întrevederea Madgearu- Autoin uri, după consiliul de miniștri, d. consilier R. Auboin a avut o întrevedere cu d. Virgil Madgearu, ministrul finanțelor. Ședința tineretului conservator ii emiri seara a avut loc la sediul partdului conservator din Gara Victoriei, prima ședință a Tineretului Conservator“. D. prof. N. Zlotescu a arătat rolul tineretului în cadrul acțiunii partiduluii conservator D. G. Budișteanu subliniază că «apropierea dintre partide poate fi reaizată prin colaborarea tineretului. D. Dinu Roco spune că aceleași chiltuie pe care le-a rostit Mussolini mnaime de război „Eri a trecut, mâine încă n’a venit“ se potrivesc azi României. Aceli ,mâine“ trebuie să o pregătim în așa mod încât să fie cât mai favorabil progresului românesc. D. Costin Sturdza: Entuziasmul tineretului trebue călăuzit spre înăirea temeliilor neamului nostru. Primejdia este piatra de încercare a entuziasmului de bună calitate. Trebuie să nu lăsăm pe tineri îmiînem,țați de ideile bolnave. CUVÂNTAREA D-LUI GRIGORE FILIPESCU D. Gr. N. Filipescu, președintele partidului conservator, scoate în evidență rolul unei tinerimii conștiente într-o acțiune politică. Partidull liberal, a căpătat noi puteri de viață din oxigenul pe care i l-a insuflat tinerimea generoasă. Iar partidul conservator a fos renovat și dinamizat la 1885 prim tineretul care s’a înrolat sub steagul sud. Noi nu suntem nimic, țara este totul. A fi conservaor estea ne uita pe noi și a o sluji. # .............. * Nu se reduc salariile UN COMUNICAT AL MINISTRULUI DE FINANȚE Apărând în unele ziare de dimineață știrea că se proectează reducerea salariilor, ministerul de finanțe dă cea mai categorică desmințire acestor zvonuri neîntemeiate, aducând totdeodată la cunoștință că această chestiune nu s’a pus nici în discuția consiliului de miniștri, nici în studiile ministerului de finanțe, neputând fi în nici un caz admisibil a se face o reducere de 30 la sută din salarii și pensii. Presa franceză despre alegerea lui Rooseret PARIS. 10. (Rador). Alegerea din Roosevelt e primită foarte favorabil de ziare franceze. Relevând personalitatea simpatică a noului președinte, ziarele amintesc că fu c chestiunile internaționale, el are aceleași concepțiuni ca și Wilson. In chestiunea domriilor de răsboiu, prezența probabilă a d.lui Young, autorul planului reparatiunilor, în noul guvern, este considerată ca îngăduind speranța unor înlesniri mai însemnate in regularea socotelilor răsboiului Ziarele manifestă mai ales o vie satifacție în urma înfrângerii d-lui Hoover subliniind că politica ace Anna a fost intotdeauna ostilă Franței. , Nu cerem d-lui Roosevelt să fie exclusiv francofil, scrie ,,L’Oeuvre", dar sperăm că va arăta o înțelegere mai mare decât d l Hoover, Marcam Vioi Borah WASHINGTON, 10 (Rador).Majoritatea obținută de democrați în alegerile de Duminică va face ca toate marile comisiuni parlamentare să fie sub controlul lor. . O primă consecință va fii plecarea d-lui Borab de la președinția comisiunii senatoriale a afacerilor străine. Se prevede că in locul său va veni d. Swanson, membru al delegației americane la conferința dezarmării.