Calendarul, aprilie 1933 (Anul 2, nr. 335-358)

1933-04-01 / nr. 335

Sâmbătă 1 Aprilie 1933 linia analelor în ml 11 de im­port lL r. După cererea reprezentanților ce­­realiști, s’a admis în noul tarif­e de mărfuri care intră în vigoare pe ziua de 1 Mai crt. ca gruparea cerea­lelor la transport să se facă după valoare. Adică s’au fixat tarife atât la intern cât și la export, proporțio­nale cu valorile fiecărei clase de cereale. La calculul acestor tarife, s'a a­­vut In vedere distanta medie de 20­1 km. ca distantă de transport. La clasificarea cerealelor la diver­se epoci, se va avea în vedere valoa­rea lor fixată de prețul mondial. Cerealiștii au cerut în mod spe­cial ca făina să fie taxată la fel ca grâul pentru încurajarea morilor mici. Stabilirea valorilor pentru cereale, leguminoase și oleaginoase, afară de floarea soarelui și semințele de do­vleac, se va face după Bursa din Brăila. Pentru floarea soarelui și semin­țe de dovleac se vor lua de bază prețurile de la Bursa din Cernăuți. Modificarea prețurilor pentru sta­bilirea valorilor la cereale, legumi­noase și oleaginoase, se va face la 1 August, 1 Decembrie și 1 Aprilie La 1 August media se va face pe baza valorilor date de Bursa Brăila pentru lunile Iunie, Mai, Aprilie și Martie. Pentru 1 Decembrie, stabilirea valorilor se va face pe baza valori­lor din Octombrie, Septembrie, Au­gust și Iulie. Datele de modificarea pentru floarea soarelui și prețurilor semințe de dovleac, vor fi la 1 Noembrie și 1 Mai, cu de 30 de zile. Preavizul de modificare se va pu­blica la 1 Iulie, 1 Noembrie și la 1 Martie. Modificarea legii cartelurilor ■ --V-- -------------------------------­ Ședința comisiei industriale a Camerei Comisiile industriale ale Camerei ți Senatului au continuat ori după a­­miază examinarea proeictului de le­ge pentru reglementarea activității cartelurilor. Ședința a fost prezidată de d. I. Lugoșn­amoi, ministrul industriei și co­merțului. A asistat și d. Cezar Po­pescul, secretarul general al depar­tamentului CONTROLUL PREȚULUI DE COST Profetului i s’a­u adus noul mo­dificari, astfel la art. 19 — a­ Unuatul 2 — s’au precizat că, sub preț de cost se înțelege pre­țul de cost real, care în afară de prețul materiei prime și al salariilor aferente va conține și cheltuelile de regie recunoscu­te de administrațiile fiscale, a­­mpartizăriile legale pentru in­stalațiile respective recunoscute de fisc și care nu sunt cuprinse în cheltuelile de regie precum și impozitele și taxele efectiv plătite. . 1. ■ STABILIREA PREȚULUI DE­­ ~ VÂNZARE 1ó* ' La ar­t. 20 deasemenea s’a precizat că fixarea prețurilor de vânzare maximale la produsele cartelului se va face pe baza prețului de cost prevăzut la art 19, aliniat 2 — la care se va adăuga un beneficiu de cel mult 10 la sută. Articolelor 22, 23, 24, 25, 26, 27 și 29 li s’au adus numai mo­dificări de redactare mai preci­să. Art. 28 a fost suprimat. DIZOLVAREA CARTELU­RILOR Privitor la dizolvarea cartelu­rilor art. 21 a fost modificat în sensul că aceste pot — conform art. 21 — să fie dizolvate când activitatea cartelurilor e vădit periculoasă economiei naționa­le. Articolul 30 a fost modificat in sensul că dispozițiunile și formalită­țile de înființarea sau mărirea între­­prinderilor industriale — cuprinși în acest articol — nu se aplică me­seriașilor, cooperativelor de mese­riași precum și întreprinderilor in­dustriale cari au o forță motrică mai mică de 20 h.­p, sau cari utilizează mai puțin de 20 lucrători. Proectul astfel modificat ar fi a­­dus cât mai curând in discuția pu­blică a parlamentului. Curier judiciar Fraudele de la S. T. B. Parchetul a deschis acțiune publi­că, înpotriva lui Dumitru Mustață funcționar la S. T. B. la biroul tran­­sfertului de acțiuni pentru abuz de Încredere și Împotriva lui Const. Lefter, procurist la biroul agentu­lui oficial de bursă Patrul’us pen­tru abuz de încredere în dauna pa­tronului său și agent provocator la abuzul de încredere săvârșit de pri­mul. Cercetările se duc de d. Jude Stănescu la cab. 7 — li s'a luat de­­clarațiunile — emițându-se pentru a seară mandate de depunere împo­triva ambilor și până la terminarea instrucției preliminare au fost retri­­miși la poliție. . Sistemul ingenios întrebuințat de Mustață constă în aceea că profi­tând de încrederea șefilor săi de la S. T. B. deținea luni de zile acțiu­nile depuse spre transfert — timp în care se bombarda pe piață prin diverse bănci și agenții — iar la un moment dat fiind prea descoperit a luat un stoc de 640 de acțiuni și le-a vândut pur și simplu — unor bănci. Se pare chiar că unele din ele nu ar fi străine de proveniența acțiu­nilor, ceea ce a îndrituit pe judele instructor să audieze ori o parte din procuriștii respectivi spre constata dacă prețul de cumpărare a era după cursul bursei sau mult in­ferior, în care caz complicitatea nu e exclusă. . Afacerea s’a descoperit printr’un control la cassa agentului Patrulius cu care prilej s’a constatat lipsă în sarcina lui Lefter și un pachet de acțiuni S. T. B. fără borderou. Luat de scurt a arătat proveniența, dela Mustață. Loc. Tranvaelor s’a consti­tuit parte civilă cu 400.000 lei, cu re­zerva controlărei activității func­ționarului pe un timp mai Indelun- 8 ®*­ . I ... Fraudele fiscale dela Steaua Româna înaintea trib. Ilfov s­ IV a conti­nuat desbaterile în apelul făcut de coc. de petrol Steaua Română con­tra procesului verbal de contraven­ție în valoare de 148.412.503 lei pen­tru sustragere de la plata impozitu­lui industrial. S’au respins interventiunile făcute de cei doi denunțători Ivanov Ratz ca inadmisibile, după care tri­și­bunalul a admis expertiză cerută de societate pentru a se dovedi că ci­frele pentru arestare au fost avute în vedere de organele de impunere în toți ani 1927—1932, menținându­­-e suspendarea executării. Fraudele de la direcția Poliției Trib. Notariat, cu concluziunile d-lui procuror C. Simionescu, a con­firmat toate mandatele de arestare, emise de cath. 7 contra lor Traian O­­vidiu Orezeanu, Marcel Braunștein, B. Elovici și Aurel Bercovici, care constituiți în bandă au încasat reci­­pise de rețineri din salariile func­ționarilor poliției, dându-se drept procuratori ai creditorilor urmări­tori. Contencios administrativ Curtea de apel secția II a admis acțiune în contencios formulată de ing. S. Teodoreanu în contra regiei autonome P. A. R. I. D. care în mod abuziv prin bugetul pe 1932, trecuse pe reclamant ce ocupa pos­tul de subdirector, în așa zisul cadru auxiliar la dispoziția ministerului de domenii, stabilind că pe cale bu­getară nu se pot știrbi drepturile funcționarului public. In consecință a obligat autoritatea să-l reintegreze în toate drepturile sale, în cadrul ac­tiv al regiei P. A. R. I. D. teas. K­ NrsaRMI. Ședința se deschide la ora 10.20 de sub președinta d-lui Șt. C. Pop. Pe banca ministerială d-nii D. R. Ioanitescu și M. Ghelmegeanu, BUGETUL MINISTERULUI­­ MUNCII Se intervertește ordinea de și se ia în discuție bugetul minis­ts­terului muncii. D. V. RODAN (maj.) arată că încă din 1930 s’a înființat casa de pensii a ziariștilor, ministerul mun­cii fiind obligat să dea o subvenție anuală de cinci milioane lei, timp de zece ani. In 1931, ministerul, deși avea această sumă înscrisă în bu­get, nu a vărsat decât două milioa­ne lei, iar în 1932 nu a dat nici un ban. Iar in bugetul pe anul acesta nu este prevăzut decât un milioan lei. D. D. R. IOANIȚESCU: Guver­nul sootește că trebuie să plătească această subvenție, socotindu-se o­­bligat la aceasta. «­.^4 amist* D. H. VASILIU (cuzist) constată starea sanitară deplorabilă în care se află populația rurală. D. IUCA (ducist), își exprimă credința că bugetul a fost adus în discuție prin surprindere. D. D. R. IOANITESCU: Peste două zile e 1 Aprilie, dată când noul buget trebuie să intre in vi­goare. Cum poate fi vorba de surprin­dere? D. IUCA spune că pentru medi­camente se întrebuințează numai o treime din buget. D. PRELIPCEANU (cuzist), rele­vă situația invalizilor, văduvelor și orfanilor de răsboiu care au fost ne­glijați dela 1916 și până acum. D. dr. COSTINESCU (ducist) a­­rată că d. ministru de finanțe nu a dat bugetului, care se discută, su­mele necesare reclamate de sănă­tatea publică. D. M. GHEORGHIU spune că trebuia să se dea o mai mare im­portanță asistenții populației rurale. D. D. R. IOANITESCU arată că bugetul ministerului sănătății este întocmit după ce s-au realizat e­­conomiile posibile, atâtea cât să nu dezorganizeze serviciile ministeru­lui. In încheiere roagă Camera să vo­teze acest buget. Ședința se suspendă la ora 1 și un sfert. DESPUIERILE PARIAME/HEE CAMERA ședințele dela 50 Martie (dimineața) BURSA i.n­­­.Ali­ 30 Martie 1933 B. N. R. 3900, 925 Mica 640 Reșița 171, 73 Gred. Minier 157, 160 Desvoltarea 43%, %, %, R-ta 1922 28%, % « Stabilizarea 40, 39%, % Urb. Buc. 5% 29%, 29%­­ Urb. Iași 5% 23% Scris. Rurale 5% 24%­ Impr. Unirei 35 %­ , DEVIZE Oferite Cer­te Franci francezi 6,59 6,58 'A Lire sterline 580 570 Dolari . 167,70 165,70 Belgas 23,55 23 40 Fr. elvețieni 32,75 ÎS,35 Lire italiene 8,73 6,61 Mărci 40,45 39,80 Fr. olandezi 37,90 67,55 Preschimbarea monetelor de 20 lei ... 1 Ministerul de finanțe face cunos­cut că, monetele de metal a lei 20, cu efigia Marelui Voevod Mihai, nu mai au putere circulatorie de la data de 1 Aprile a. c. Cum instituțiunile de stat și cele particulare sunt obli­gate să primească în plăți această monetă, până în ziua de 1 Aprilie a. c., și deci se găsesc In imposibi­litate de a efectua preschimbarea lor pe aceiași zi s'a aprobat un termen până la data de 30 Aprilie a. c., pentru preschimbarea lor. Preschimbarea se va faca de către centrala Băncii naționale și sediile sale și de către administrațiile de încasări și plăți. Menetele de metal a­les 5, cu efi­gia Marelui Voevod Mihai, rămân mai departe în circulație. ședința de după amiază Ședința se deschide la orele 3 jurai, d. a. sub preșidenția d-lui Șt. Gh­eo Pop. Pe banca ministerială d-nii: Voicu Nițescu Sauciuc Săveanu, M. Ghel­­megeanu, Bug­etul agriculturii Se ia în discuție bugetul ministeru­lui de agricultură. D. MANOLESCU-STRUNGA (lib.) examinează situația prețurilor cerea­lelor și face o legătură între aceste prețuri și modul cum se face agricul­tura la noi gyp *•­* 1. Trecând la critica bugetului , Strunga se ridică împotriva economii­­lor prea mari cari s’au făcut la agri­cultură, arătând că prin bugetul exis­tent nu se va putea ajuta cu nimic a­­gricultura. in jurul sinuciderii generalului Popescu D. ARMAND CALINESCU, subse­cretar de stat. Domnule președinte, domnilor deputați, în ședința de ieri al adunări doi domni deputați au în­trebat guvernul, cerând relațiuni asu­pra sinuciderii comandantului corpu­lui I de armată, generalul Sică Po­pescu. D. vice președinte al consi­liului, Mironescu a răspuns că va comunica de îndată Adună­rii documentele în momentul rând va fi în­ posesia lor. D- vice-președinte al consiliului, m’a însărcinat astăzi să comu­nic Adunării aceste documente. Fac apel la domnii deputați că dat fiind înprejurările în cari se face această comunica­re, și dat fiind obiectul însuși al acestei comunicări, să asculte în liniște fără să dea naștere la comentarii și la lupte politice. Domnilor deputați, s’au găsit la generalul Sică Popescu patru scrisori deschise. (Textul scrisorilor sunt reproduse în pag­­in). Scandalul D. I. M. LEON : Cer cuvân­tul. (Protestări vehemente pe băncile majorității). D. GR. N. 1 UNI­AN : Am ce­rut cuvântul. D. ȘT. CICIQ POP : Aceste scrisori nu comportă nici o dis­cuție. D. I. M. LEON : Ce rost au scrisorile în Parlament ? ».în­treruperi, protestări vehemente pe băncile opoziției, zgomot) VOCI DE PE BĂNCILE MA­JORITAȚII : Ați cerut-o dr. D. I. M. LEON . Cer cuvân­­ul. (Protestări pe băncile majo­rității) D. ST CICIO POP L Nu va dau cuvântul vă rog să vă de­părtați de la tribună. (Aplauze pe băncile majorității, protes­­tări vehemente pe băncile opo­ziției, zgomot mare). D. GR. JUNIAN : Cer cuvân­­tul în chestie de regulament. D. ADAM IONESCU: D-le președinte, în privința celor ce s’au citit dela tribună trebue să lăsați discuția liberă. D. ST. CICIO POP : Va rog să vă ocupați locurile. D. I. M. LEON : Domnule pre­­ședinte, am cerut cuvântul. Sun­teți obligați să m­i-l dați.­­Pro­testări pe băncile majorități. INCULEȚ: Domnule președinte, cer și eu cuvântul în chestie de regulament. D. ST. CICIO POP : Și iv. voiți să faceți scandal ? VOCI DE PE BĂNCILE NA­ȚIONAL LIBERAL : Da, da! (zgomot mare). . D. ST CICIO POP : In c ches­tiunea aceasta nu pot să vă ftau cuvântul. In orice altă chestiu­ne, da, dar în aceasta nu. (Pro­­testări pe băncile opoziției, a­­plauze pe băncile majorității, zgomot mare). (Domnul deputat Gr. N. Iu­­li>f.n se ur­că la tribună și pro­testează cu vehementă că :» " «■« dă cuvântul, în aplauzele furtunoase ale opoziției, zgo­mot mare). , (Protestări pe băncile majo­­rității). ^au jos dela această tribună până când nu-mi veți da cuvân­­tul. Dați-mă in judecată, (A­­plauze, strigăte de bravo pe băncile opoziției, protestări ve­hemente pe băncile majorită­ții, zgomot mare). D. Gr. Ionian lovește enervat tribuna parla­mentară. Zgomotul e de nede­­scris. D. ST. CICIO POP : Suspend ședința. Ședința se suspendă. In jurul unor afirm­ațiuni La redeschidere, d. ST. CI­­CIO POP , înainte de a da cu­vântul la regulament d-lui Iu­nian, vă rog sa ascultați o adre­să din partea d-lui ministru al apărării naționale. D. D. IOINESCU - BOTO­ȘANI . D-le președinte, în le­gătură cu interpelarea d-lui dr. Lupu, am onoarea a vă înainta alăturat în copie, telegrama d-lui Adrian Brudariu cu rugă­mintea de a fi citită în prima ședin­ța a Camerei. Textul telegramei întrucât până la această dată nu s’a produs precizarea, pe care o aștept de trei zile, în ur­ma telegramei mele de protest din 25 Martie, trimisă d-lui dr. Lupu, vă rog stăruitor să bine­voiți a citi în Parlament această telegramă, precum și desminți­­rea de mai jos. D-lui dr. Lupu deputat București Athenée Palace­­.N’am dat la nimeni bani pentru amânarea concentrării mele, căci nu sunt mituitor, cum arătați în parlament. M’a costat 5000 lei deplasarea mea la București, și nu spertul. Vă rog foarte mult desmințiți, căci nu pot rămâne compromis pe nedrept. Semnat : Adrian Brudariu Intervenția d-lui Gr. I­un­ian D. GR. IUNIAN. Deși aș fi avut dreptul și ar fi fost interes să iau cuvântul în replică, pn urma des­­voltării interpelării mele în chestiu­nea Skoda, n’am făcut acest lucru, pentru că în interpelarea, pe care am desvoltat-o am cerut cu stăru­ință un lucru: arestarea lui Schetz­­ki și o instrucție cinstită și arabni­­că, pentru ca vinovații, oricari ar fi ei să fie descoperiți. D. subsecretar de stat Căli­­nescu s’a găsit îndreptățit să vie la această tribună și să dea citire scrisorilor generalului Popescu. Este un act de impietate să dai citire de la această tribună scrisorilor pe care le-a lăsat ge­neralul Popescu. Instrucția își va urma cursul ei mai departe și va dovedi unde este adevă­rul. Este inadmisibil că la adăpos­tul sentimentelor de compăti­mire, pe care în mod general le-a simțit lumea întreagă față cu tristul deznodământ al gene­ralului Popescu, dv. să încercați să deviați cercetările de la ade­vărata lor cale și să impresio­nați opinia publica în alt sens... (Aplauze prelun­te pe băncile opoziției, întreruperi pe băncile D. GR. I.­IUNIAN : Nu mă majorității, zgomot mare). Dar este ceva mai grav în ac­­tul săvârșit azi de d. subsecte- înțelege să se facă lumină deplină, asemenea declarații am mai pri­tar de stat. Scrisorile acestea cuprind ac­cente de revoltă, dar și grave învinuiri. Dacă în ceea ce privește ac­centele de revoltă faptul că le-au­ adus de la această tribună înseamnă numai un act de im­pietate, dat fiind scopul în ve­derea căruia ați făcut acest gest, dar atunci când dv. citiți din cuprinsul scrisorilor și învi­nuirilor de mișelie ce se aduc unui inspector general în acti­vitate. (Ștefănescu-Amza N. R.) vă întreb pe dv. , care este rostul acestei citiri ? (aplauze prelungite și îndelung repetate Pe băncile opoziției, protestări pe băncile majorității) VOCI DE PE BĂNCILE O­­POZIȚIEI : Disolvarea. Disol­­varea, plecați de pe acele bănci ? D. GR. N. IUNIAN : Noi vom continua fără întrerupere și nu vom pregeta în acțiunea noastră de purificare, care trebue să în­lăture atmosfera de turpitudine în care ați învăluit această afa­cere și care trebue să se termi­ne prin plecarea dv. de pe a­cele bănci (aplauze prelungite pe băncile opoziției, protestări violente pe băncile majorității, huidueli) VOCI DE PE BĂNCILE O­­POZIȚIE : Jos de pe acele bănci. Disolvarea (tumult). Cuvântul d-lui I. Inculeț D. ION INCULEȚ: Am cerut cu­­vântul la regulament. Vă mărturi­sesc că scrisorile citite sunt sgudui­toare pentru orice român, însă cred că guvernul aducând în discuție a­­c­este scrisori a făcut o indelicateță. Guvernul a vrut să facă din ace­a­stă chestiune o diversiune. Singura soluție a guvernului, du­pă ce a introdus starea de asediu și a împușcat, e să pleceț (Aplau­­se și întreruperi, zgomot). D. ARM. CALINESCU, subsecretar de stat. Sunt dator să dau o mică explicație în chestie de regulament, ca răspuns la cele spuse de d. Iu­­nian. Declară că a fost însărcinat de d. Mironescu să aducă în discuție aceste scrisori, pentru că în ședința de eri­p-sa a fost invitat să răspun­­dă ce e cu sinuciderea generalului Popescu Guvernul era în dreptul lui ca să comunice Adunării scrisorile. Le-ați cerut, le am dat! m.! Lămuririle să-luî !»® IML Leon D. I. M. LEON. Cu toate explica­țiile d-lui Arm. Călinescu, totuși d-sa nu a reușit să îndepărteze bă­nuiala cum că guvernul vrea să mu­­șamalizeze chestiunea. (Se produce un nou scandal: întreruperi), D. C. ALGIU: Lupu e asasinul. D. col. Stoica (lupist). Voi sunteți asasinii! D. I. M. LEON cu privire la afir­­mațiile că d. dr. Lupu ar fi afirmat că generalul Popescu ar fi luat spert, spune că d. Lupu a spus nu­mai că generalul Popescu a făcut un raport prin care căuta să se dez­­vinovățească de acuzațiile cari i se aduceau. Cum se explică faptul că d. ge­neral Samsonovici de conivență cu guvernul face să se citească în par­­lament scrisori prin cari se aduc a­cuzațiuni unui inspector de armată? Trebue să faceți lumină. Vreți să induceți opinia publică în eroare! Replic«» d-lui Voicu N­ițesc­u D. VOICU NIȚESCU, ministru de domenii, D. Iunian a afirmat că re­prezentantul guvernului ar fi spus de la tribună că întreaga răspundere a poartă ministerul de război. D. I. M. LEON: Așa a spus : Mad­gearu. D. VOICU NIȚESCU spune că d Im­ian a mai declarat că guvernul a urmărit învinuirea armatei. D. Madgearu, spune d-sa, a decla­rat că în privința semnării contrac­tului, guvernul s'a declarat solidar cu ministrul apărării naționale. Guvernul și-a arătat toată solici­­tudinea pentru armată. Un al doilea lucru spus de d. Iu­nian, că d. Arm. Călinescu ar fi co­mis o impietate prin citirea scriso­rilor spune că adevărul e că opozi­ția a cerut ca să fie citite­ aceste scrisori. Eram datori să aducem in discu­ție aceste scrisori. VOCI: Aduceți și cifru! D- VOICU NIȚESCU: Cu pri­vire la afirmația că Seletzki a stat în raporturi cu conducerea parti­dului național-țărănesc, spune că d. Jun­ian a fost pănă mai­eri la conducerea partidului. Să nu creadă d. Junian care a fost avocatul lui Scletzki că d-sa s’ar fi confundat cu conducerea partidului Vreți să vă faceți din aceasta o armă politică Vrem lumină, așa cum vreți și dv. f (Aplauze)." Răspunsul d' lui Gr. Iunian D. GR. IUNIAN în replică spu­ne că d. Voicu Nițescu a făcut o... patriotică intervenție. A spus că s­u suntem, vinovați dacă faptele cari au intervenit ne fac să nu pu­nem, tem­ei pe aceste afirmații, D. Voicu Nițescu a spus că Se­­letzk­i n’a avut nici o legătură cu partidul național-țărănesc- a mai declarat că pe acele vremuri eu e­­ram vice-președinte al partidului... (■Majoritatea vociferează). D. OCT. GOG A: Opozița întrea­­gă se va solidariza să nu mai vor­bească nimici D. GR. IUNIAN deasemeni că eu am fost avocatul lui STalA. E adevărat, dar nu aveam, de un­de să știu­ c­e și­ cine e Seletzki! Că e incontestabil că Seletzki era în relații cu partidul, e și o notiță din dosare prin care Se­­­letzki cerea partidului, fiindcă era la guvern, pedepsirea unor ofițeri ! Am mai citit o nou­­ă din do­­sar, în care Seletzki își mani­­festă bucuria că i-au venit prietenii la guvern ! Dar eu nu dau crezare, dar vreau să se facă lumină depli­nă ! Cât am fost în conducerea partidului nu am știut absolut nimic de aceste legături, întrucât îmi dau seama că nu veți putea face deplină lumină din cauză că sunteți parțiali, lă­sați pe alții să facă lumină ! Bugete pe ministere votate Se votează următoarele bugete pe departamente: 1. al ministerului de externe cu 131 bile; 2. al ministeru­lui de justiție cu 128 bile; 3. al mi­nisterului sănătății cu 126 bile; 4 al preșidenției Consiliului de miniștri c­u 102 b­ile; și 5. proectul pentru alipi­rea Casei construcțiilor la Casa Asi­gurărilor sociale, cu 113 bile Bugetul armatei Se ia în discuție bugetul ministe­rului apărării naționale. D. C. DIMITRIU (lib.) face o amplă analiză asupra sumelor înscrise în bugetul ministerului apărării națio­nale, arătând printre altele, dezechi­librul care există între sumele afec­tate pentru personal și cele pentru material. In încheiere spune că pentru în­zestrarea armatei nu s’a făcut ni­mic și nu se prevede nici Prin bu­getul de față nici o sumă. Proect depus D. TH. IACOBESCU (maj.) depu­ne un proect de lege din inițiativă parlamentară pentru modificarea u­­nor articole din legea învățământu­lui, relativ la numirile, înaintările și transferările ce au loc în luna Sep­tembrie crt. * D. col. TR. STOICA (lupist) vorbește la bugetul ministerului apărării na­ționale evidențiind importanța aces­tui departament, pentru a­ cărui bu­nă organizare, statul e dator să facă toate sacrificiile. D. cod. P­ETRESCU (junianist) ana­lizează bugetul și-l socotește „de mi­zerie“ întru­cât prin el nu se vor pu­tea face față nevoilor armatei. D-sa arată în concluzii importanța creerii unei industrii nationale de arma­ment, de echipament. Analizează chestiunea gazelor. Arată că in mare parte, acestea nu se pot realiza din cauza viciilor de organizare a minis­terului armatei. D. TH. ROSNOVANU (sec. dem.) arată că deși partidul național-țărâ­­nesc și-a înscris în program, redu­cerea serviciului militar, totuși el nu l-a realizat. Cu privire la soldele ofițerilor, spu­­ne că aceștia își trimit ordonanțele ■ ca să muncească prin alte părți. D. gen. N .SAMSONOVICI: Noi a­­vem destulă răbdare ca să vă ascul­tăm, dar nu înțelegem spui lu­cruri neadevărate. U. CEZ. SPINEANU (care prezidea­ză) propune Adunării ridicarea cu­vântului d-lui R­osnovanu. Camiera admite. D. G. M. CANTACUZINO (geor­gist) ocupându-se de bugetul minis­terului armatei, felicită pe d. ministru Samsonovici pentru felul cum au fost repartizate cheltuelile. Crede însă că era necesar ca să se înscrie în bu­get și burse de specialitate militară în străinătate. Declară că va vota bugetul. D. ION INCULEȚ (lib.) după ce a­­nalizează bugetul, întreabă pe d. gen. Samsonovici pentru cari motive se mai mențin la ministerul de interne batalioanele de jandarmi. D. DAN ZAHAR­IA raportorul bu­getului răspunde criticilor aduse. Discursul d-lui general Samsonovici D. N. SANSONOVICI ministrul a­­părării naționale începe prin a se a­­răta mulțumit de grija arătată de o­­ratori cari au vorbit la bugetul mi­nisterului armatei, pentru problemele apărării naționale și pentru armata noastră in general. # ' » **­­** * «k. Apoi subliniază necesitatea moder­nizării artileriei și a complectării ar­mamentului. Arată că cel puțin o treime din aceste lucrări trebue să fie făcute în țară. D. col. Petrescu, a spus d-sa, a a­­tins aici chestiunea relațiilor noastre cu popoarele slave. Nu trebue să sus­­pectăm bunele intenții și buna cre­dință a aliaților. Privitor la acuzația că d-sa nu a fost destul de dârz cu ministrul de finanțe, d. Samsonovici răspunde că față de situația* grea în care ne gă­sim, ni s’a dat ce s’a putut da și sunt convins că guvernul — subliniază d-sa — din care am onoarea* a face parte iubește armata și va da toate economiile pe care le va realiza ar­­matei. " • In încheiere, d. ministru al arma­tei mulțumește pentru atențiunea ce s’a acordat bugetului armatei și cere votarea lui. Proect depus D. ministru VOICU NIȚESCU de­pune proectul de lege pentru ratifi­carea convențiilor încheiate între Iu­goslavia și România. Bugete luate în conside­rare se reia discuția la bugetul minis­terului de agricultură. . D. G. DUNCA (georgist) arată că bugetul acestui departament nu este opera ministrului, ci a­ directorilor de servicii, cari l-au întocmit după ne­voile lor personale. , D-nii M. GHEORGHIU (iorghist) și D. CAPAȚINEANU (maj.) și N. MOS­­COUȚEANU (soc.) fac observațiuni generale asupra acestui proect de bu­­get. , A fost apoi luat în considerare. Deasemeni a fost luat în conside­rare și proectul de buget al ministe­rului de interne. S’a luat în discuție proectul de buget al ministerului de industrie, a­­supra căruia a făcut observațiuni d. Th. Deleanu (georgist). După observațiile d-lor Cucium­a și Iacobescu se ia în considerare și proectul de buget al ministerului de instrucție. Ședința se ridică la ora* 1 noaptea. Azi, ședință la ora 10 dim. * S­E­NA­TUL Ședința dela 30 martle 1933 Șediința se deschide la orele 5.30. Prezidează d­r. Costăchescu, Pe banca ministerială d. V Mad­gearu. D ROMULUS GEOROCEANU, fa­ce o comunicare ministrului de firaaț­­te în legătură cu legea cartelurilor. Spune că este în interesul țării să se desființeze fabricile parazitare și cartelurile pentru a lăsa liberă con­curența. D CIHOSKY, întreabă pe ministrul apărării naționale dacă a luat cunoș­tință de cele scrise în unele ziare cu privire la furnizarea­­ armamentului, implicându-l și pe d sa ca vinovat de nereguli și cere ca să se dea o des­­miinț­ire din partea ministerului. D. GR FILIPESCU, anunță o inter­­polare în legătură cu ratificarea con­­venției de la Geneva, care întârzie din motive necunoscute. Intrându-se în ordinea de zi se vo­tează în total cu bile prometate de legi: Pentru înființarea unor j­udecăto­rii. Pentru așezarea și administrarea ta­­xei de consumație asupra zahărului și glucozei. Pentru așezarea impozitelor asupra spectacolelor. Se ia în discuție proectul de lege pentru reglementarea datoriilor alte­rate ale Statului. D. MUMAIANU face unele obser­­vațiuni asupra acestei legi. D-sa pri­vește reglementarea datoriilor adera­­te ale Statului din două puncte de ve­­dere: interesul statului și interesul ță­­riii. D-sla în analiza ce o face proectu­­lui spune că are la bază o idee lău­dabilă, aceea de a lichida trecutul. Se îndoiește însă dacă prin siste­mul introdus, bonuri de tezaur, se vi­ne în ajutorul creditorului intern, fef D. V. MADGEARU, m­aistru de fi­nanțe spune că acestei chestiuni i ■ s’a dat importanța cuvenită. Problema este complexă Ideia călăuzitoare e să lichid­e c © un­ trecut apăsător. *** Acest proect odată votat dă posibi­­litatea să se rezolve alte probleme, care să consolideze viața economică a țării noastre. Roagă ca proectul de lege să fie vo­­tat. Proectul de lege este luat în con­siderație și votat pe articole. Se inversează ordinea de zi și se ia în discuție proectul de lege asupra vă­­milor. Se votează apoi pe articole proectul de lege privitor la instituirea unei co­misiunii permanente pentru realizarea de economii bugetare. Ședința se ridică la ora 8,15, cea viitoare azi la ora 4.

Next