Calendarul, mai 1933 (Anul 2, nr. 359-381)
1933-05-01 / nr. 359
Paa. 2»a Cradul băncii „Moldova“ ; Din colecția üt profilori al „operațiilor“ Ml Divernan IAȘI. — Făcând o cercetare mai amănunțită a bilanțului băncii „Moldova“ — așa cum a fost depus pe masa tribunalului comercial — am afirmat cum că nu există nici o posibilitate de acoperire a creditorilor și că în nici un caz banca nu-și va putea respecta angajamentele concordatare. Cel mult numai Banca Națională a României se va putea despăgubi, încasând cei 934.071.607 lei, în limitele încasării portofoliului scontat și a realizărei garanțiilor. Ceilalți creditori, în sumă de aproape 300 milioane lei, nu vor putea fi acoperiți. Aceasta-i un fapt cert și de netăgăduiții o totalizase și o evaluare reală a activului băncei ne îndritueac a face această afirmație, care nu-i deloc hazardata. Pentru astăzi ne mulțumim a reda un tablou al debitorilor, din care va reeși chipul ușuratec în care s’au irosit banii creditorilor, împrumutându-se sute de mii și milioane lei unor persoane ce nu au nici o legătură cu economia țării dar cu anumite legături în cercurile politice: J. Askini et fi 809.405 Constantin Banu 3.696.192 Col. Băicoianu 402.400 Fab. „Balcan“ 960.456 Banca „Mercur" 1.822.122 Marcel Brunt NIr. 529.932 Banca Generală a Țării Românești 333.428 Arhitect M. Cantacuzino 956.700 Pr lining S. A. R.-Galati 987.545 Fab. „Regina Maria" 435.927 Gazolina S. A. 275.725 Constantin Graur 572.600 I. Hirsch> 893.515 G .R. D. P. S. A. R. 3.363.633 Jțcani S. A. R. 863.082 Moldova Gh. D. Ulu Co. 4.635.138 Alexandru Mavrodi 307.500 Olivia S. A. R. 4.302.199 M. Peczevich 976.368 Prejmer 2.396.019 Producția S. A. 6.508.254 A. Reip et. Co. 429520 M. Săulescu 1.713.086 secția Petrol 1.056.430 Constantin Stere, membru în cons. de ad. al băncei 304.473 Dr. Manolescu-Strunga 225.600 Prof. C. Stoianovici 800.000 Viorica Straja 223.800 Ștefănescu Grivita „Lepta“ 710.531 Uzinele Grivita 5.374.681 Zimmer et Co. 3 761.115 Ing. L. Zohrab 508.864 Jean Bordeanu 1.871.332 D. N. Chirculescu 300.001 Maior Grigore Clonaru 576.522 Dep. Com. Blanck 2.681.289 Eca de efecte și acțiuni 1.025.376 M. Efraim Funcționari de-ai băncei plecați din serviciu 336.695 E .Goldenberg 577.914 I. Manolescu 333.200 Benedict Martin 440.878 Adm. Niculescu Vlașca 452.275 Montel și Weisman 554.937 V. Orghidan 723.303 Banca română de comerț Iași 1.266.459 Serper și Popper 346.143 W. Schor 450.886 E. Steinman 680.231 Loc. Grilă de automobile 1.459.712 Banca Țărănească 820.971 Banca I .Urseanu-Buzău 1.328.310 Jean Wexler 870.893 Banca Franco-Română 416.827 Banca „Cornea“ 800.103 întreprinderile Filderman, Bacău 836.220 S., Kaliane Ssor, Iași 703.982 Roma Krasnoselski 318.636 Loc. „Mercur“ 537.166 Lazăr Iosef 203.179 Fabrica „Trancu“ 301.327 Nicu Stoianovici 114.460 M. I. Gropper, fost funcț. al băncei de fraudator 656.518 A. L. Goldring, Galați 771.588 I. Voroveanu, procuristul bancei 316.800 M. Popper, Galați, director de sucursală 1.016.204 C. Seleanu casier de bancă 312.700 Bernard Brauner, casier 116.646 Banca Dorohoiu cont garantat de d-l N. A. Stoianovici 3.122.598 Am redat numai o parte din așa zișii debitori ai băncii „Moldova“ cu sume dintre cele mai mari și— evident — cu garanții mai puține. Mai toți din cei enumărați mai sus ne sunt cunoscuți și mulți vor rămâne surprinși aflându-i și într-această combinație. Deasemenea se remarcă printre debitorii câțiva directori de sucursală băncei cu sume destul de fabuloase precum și numeroși funcționari delapidatori (trecuți tot la categoria „debitor“!). Și, după cum era de așteptat, Al. Mavrodi-Savonarola- Panama este prezent. Nici nu se putea. Printre comercianții și băncile ce figurează ca debitoare cele mai multe sunt falite astfel că sunt integrate în acest capitol numai cu titlu de curiozitate. Dar n’am terminat încă, AL. NICHITA 1.040.145 Osia teatral „Empire“ Noua companie de reviste de la teatrul Colos „Empire’’ sub direcții*pea d-lui Cristiootl Teodorescu, va începe peste câteva zile, repetițiile pregătitoare ale stagiunii de vară. . Se fac pregătiri intense, pentru a se depăși în toate privințele, tot ceea ce s’a realizat până în prezent , în domeniul revuistic. Un ansamblu formidabil în frunte cu Gretț Theimer, celebra vedetă de cinematograf, V. Maximilian, Manu, Măa Apostolescu, Violeta Server, Giugariu, Stroe, Vasilache etc. , va interpreta o revistă senzațională de magnific spectacol. Mei Vineri după amiază a avut loc a ministerul de agricultură și domenii, ședința comisiunei sanitareveterinare, la care a participat și d. prof. dr. Proca, directorul institutului antirabic. S’au stabilit măsurile ce trebuesc luate contra turbării cari în ultimul timp a luat proporții îngrijorătoare. Numai la Institutul antirabic București se prezintă zilnic peste 300 persoane la tratament. Comisiunea a redactat o decizie prin care se dau instrucțiuni medicilor veterinari de județ pentru combaterea acestui flagel. Spre o politică ortodoxă a României (Urmare din pag. l-a) Ori toată această ostilitate își are singura explicație in faptul că Turcii nu văd în Patriarhul din Constantinopol decât un simplu exponent și agent al grecismului, cu care ei se găsesc în permanentă o luptă politică. Și ceea ce se petrece cu Turcii, se petrece și cu acele dintre statele creștine ortodoxe pe care fie trecutul istoric, fie prezentul politic dus la conflicte etnico-politice se au cui statul și elementul grec. In toate aceste împrejurări pe scaunul din Constantinopol n'a stat sennul și obiectivul șef al creștinătății ortodoxe, ci reprezentantul unei biserici particulare și al unei națiuni singulare: Episcopul grec de Constantinopol și nu Patriarhul ■ecumenic. Pentru a se curma, această nenorocită stare de fapt Patriarhia ecumenică trebue scoasă de sub domnia ori din ambianța unei singure biserici și a unei singure Patrarhia de Constantinopolațui, trebue să înceteze de a mai fi apanajul exclusiv al Grecilor, și să revină de drept tuturor bisericilor și tuturor națiunilor, atât prin titularul scaunului cât și prin consiliul permanent interortodox al Patriarhiei. Patriarhia ecumenică trebue să devină realmente instituția reprezentativă a întregei ortodoxii; n în consecință, conducerea efectivă a acestui scaun va avea-o Patriarhul ecumenic împreună cu consiliul patriarhal compus din delegații permanenți ai fiecărei biserici autocefale naționale, în proporție cu însemnătatea sa numerică și poziția sa canonică. Acest consiliu patriarhal va alege din sânul său, sau din un cerc mai larg, pe viitorul patriarh ecumenic, cu care va fi bot&rt In chestiunile generale ale ortodoxiei. Că viitorul Patriarh va fi tot grec foarte bine, dar va putea fi și sârb, rus sau român. Dar oricărei națiuni va aparține, conlucrarea sa cu sinodul permanent interortodox li va da garanția obiectvității și a ecumenității-Se nu obiecta insă că stăpânirea turcă se va opune unei internaționalizări a Patriarhatului. Cred mai degrabă că Turcii vor fi cei ce-i vor facilita realizarea, odată ce prin aceasta se înlătură pericolul grecismului. Dar chiar dacă s'ar opune, rezistența s’ar sfărâma în fața frontului unic al tuturor națiunilor ortodoxe secondate politicește de statele respective. Principiul exteritorialității obținută pe seama legațiilor politice și acordate deja bisericei catolice, s’ar putea obține și pe seama Patriarhiei ecumenice, suprema instanță spirituală a ortodoxiei. Poate că precara situație de astăzi a Patriarhiei ecumenice, despuiată aproape de orice jurisdicție teritorială să-i ușureze și mai mult noua situație. In orice caz e singura formă sub care se mai poate vorbi de ecumenitate și de refacerea unui front comun, al ortodoxiei. Orice altă încercare, e trudă zadarnică. Son somnolență istorică. Biserica română și-a spus deja cuvântul în această chestiune. Și și s-a spus cu hotărîre. De realizarea lui depinde închegarea frontului comun al ortodoxiei. Altfel toate întrunirile și convenirile vor fi verbe in vânt. Iar după vânt, mi e departe : furtuna, loan Gh. Savin TEATRE Duminică 30 NAȚIONAL : Mat. : Titanic-vals , seara: Gaițele. REGINA MARIA: Matineu și seara: Heidelbergul de altădată, VENTURA : Matineu și seara: Rim. IANCOVESCU: Vârcolacul. CINEMATOGRAFE REGAL: Hoțoaica _s music-hall. CAPITOL: Răsărit de soare. ROXY: Povestea celor șase milioane. TRLANON: Un cântec pentru tine. RIO : Carnavalul. VOX: Prada bărbaților cu Miriam Hopkins SELECT: Intre păcat și pasiune. BULEVARD PALACE: Prizoniera din Hong-Kong. FEMINA: Ducesa Traia la CORSO: A fost odată un muzicant și revistă MARNA: Omul care n’a ucis și Copilul minune, Jurnal Fox o nouă revistă N. Stroe în reprezentație. AMERICAN: Orlov și Stan și Bran și Cimpanzeul. LYRA: Jenny Lind. TERA: Munți în flăcări, Cuibul bandiților, și teatru TOMIS: Bestiile umane, Jurnal și completare-FORUM: Fete de măritat și îndrăznețul. SPLENDID: FP. 1 nu răspunde, jurnal și completare. IZBANDA: Levy et Co RAHOVA: Mumia cu Boris Kakoff și 2 completări. OMNIA: Fascinație și Panica la hotel Savoy. MILANO: .Baby“^ Jonuy răpește Europa. DICHIU: O fată, un cântec un sărut. MARCONI: Marchizul de L.; Jurnal și completare sonoră. INTIM: Ocnașul Zara-Mort și Nora seara artiști. LIRIC: Martha Eggerthin Grand Hotel și Dirijabilul cu Jack Holt. REGELE FERDINAND: Visul lui Tă-Viase. KISELEFF: Prima dragose, prima durere și Shangai sub bombe. —1 Aprilie 933 Expoziții Pictorii Henri Vintilescu și Jules Sănătescu expun la Ateneu, Vernisajul Luni 1 Maiu. Expoziția rămâne deschisă până la 25 Matu. f*n»Limit. * Mifî.73 Carti-Reviste A apărut „AXA“ Nr. 11 din 30 Aprilie 1933, cu următorul cuprins: O îndoită imposibilitate de Nicolae Roșu; Morala eroică, de I. V.Vojen; Conferința economică mondială, de Al- Constant ; Partidul liberal și minoritățile, de Zgrase ; Revendicările corpului didactic, de Vasiie Cristescu; Agricultura și creditul, de V. Matei; Spre o nouă orientare a muncitorimii, de R. Pavel; Literatura și metafizica, de Pavelescu ; Quie absurdum, de C. Noca ; Autenticitatea, de Arșavir Acterian. Numărul cuprinde numeroase cronici semnate de d-nii: M. Potihroniade, Oțuluțiu, George Zlotescu, etc. A apărut ,,Gazeta Meseriilor și Asigurărilor sociale" Anul V, No. 18, de sub conducerea d-lui C. Arsenie * L A apărut ,,Viața Literară“ No. 144, pe luna Mai 1933, cu următorul sumar: Romulus Diana, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Nicolae Roșu (Maidanul cu dragoste); I. Valerian (Panait Istrati); Ion Dongorozi (Convorbire); P. preda (De vorbă cu d. M. Zamfirescu). Poeme de: Mircea Pavelescu, Sabba Paulian, Florica Mumuianu, Dragoș Vrânceanu, C.Stelian, Ad. Pascu. Cronici: I. Focșeneanu (critice de Pompiliu Constantinescu); Traian Mateescu (Fecior de slugă); Mihail novici, (Maitreyi de Mircea Eliade). Curier, informații, cronica revistelor etco. RADIO Duminică, 30 Aprilie (plăci), BUCUREȘTI 10: Transmisia serviciului religios de la Patriarhie. 11.30: Viața religioasă. 11.45. Dr. C. Rădulescu; Igiena muncii. 12: Viața muncitorească. 12.15: Concert matinal: Taraful Gore Ionescu: Muzică populară. 13.00: Concert de prânz (plăci). 14.00: Radio-jurnal. 14.15: Continuarea concertului (plăci). 17. Al. Lascarov-Moldovean: De vorbă cu sătenii. 17.15: Muzică populară (plăci de gramofon). 17.30. C. Nedelcu: Satul bănățean. 17.45: viața satului 1900: Orchestra J. Marca: Romanțe și arii naționale; Delibes: Pasul florilor; Sohirman: Dobinoschka-potpuri; Manzatti: Femeea eternă poveste-tango; Genther: Numai un-baston; Matis: Trec pe drumul pe care ai trecut-romanță; Svendseh: Romanță (solo Jean Maneu), Romanța și arii naționale. 1900: Radio-Jurnal, 1915: Orchestra Jean Marou: Silesiu: Beaureup d’amoir-boston; Buxeuse: Lasă-mă să cred că mă iubești; Lesso-Valerio: Warum-tango: Handers:O noapte de vară pe marevale; Gardel: Dă-mi o clipă de iubire, Romanțe și arii naționale, 2000. Florin Begnascu: Albina, 20.20. G. D. Mugur-Săptămâna. 20 40. Plăci de gramofon. Transmisie din studio: Harță Hăzeșu, vodevil de V. Alexandri cu următoarea distribuție: Bu&urulescu, Gr. Mărculescu, Harță, I. Ghibericon; Luncescu, Amigdalis, Tarsița Garofescu, Aura Radovici, Mariuca, Eugenia Zaharia,am LMI 13.00: Concert de prânz (placa), 14.00: Radio jurnal. 14.15: Continuarea cuncretului 18.00: Orchestra Radio: Fucik: Marș florentin; Fucik; Marinarellauvertură; J. Strauss; Bomboane vieneze-vals. Verdi: Fantezie din „Trubadurul"; Lacome: Potpouri din „Madame Boniface“, 19.00: Radiojurnal 19.15: Orchestra Radio; Travaglia: Veneția-suită; Clemue: Andante simfonic; O. Fetras: Intermezzo. 20.00: Octavian Goga: Săptămâna poeziei, 20.20: Tudor Arghezi: Ce este poezia? 20.40: Plăci de gramofon, 21.00: Trio Sarvaș:D-nii A A. Sarvaș-violină, Imanuel Bernfeldpiano și Iuliu Boniș-violoncel); Beethoven: Trio op. 87 (a în arhiduc), 21.30. Lectură din clasici. 21.45. D-nele Mitzi Klein-Hintz și Ortrun Bruckrer: Goncert la două piane; Bach: Sonată;Arensky: Suită. 22.15. Transmisiune de la restaurantul Continental (ord. Jean Marcu). DIN STRA*N*TATE CONCERTE SIMFONICE, OPERA. OPERETA DUMINICA 17.30; BUDAPESTA: Concert de violoncel executat de Alexandrina Korpathy. 18. VARȘOVIA: Concert de soliști. 21.20. MUENCHEN: „Boccaero“ operetă In 3 acte de Suppé. LUNI 18.30. ROMA: Concert de in, filarmonică 18. Varșovia- Reato «e piano, 19.45. BUDAPESTA: Concert de țimbal executat de Krúdy. 21.15. ROMA: Concert vocal. 21. VARȘOVIA. ..Soldatul vizează operetă în 3 acte de Oncar Strauss. MUZICA USOARA DUMINICA 20: RPAGA: Concert orchestra Milinowsky. 20. VIENA: Concert de după amiază. 21: LEIPZIG: Concert al orcht radio, din Berlin. 21: VARȘOVIA: Co/tert seral. 21.05: HEILSBERG: Concert al orch. radio, trans din Berlin. 21.30: MUEHLACKER: Concert al orch. radio. 21.45: ROMA: Concert variat. 22.10: HEILSBERG: Concert al orch de Stat din Danzig. 22,40: VIENA: Concert seral, orchestra Ludwig Werba. 23.20. BUDAPESTA: Concert al ord. de țigani Alexandre Bura. 23.10. HEILSBERG: Muzică de dans executată de capela Arno Berger. 24. VARȘOVIA: Muzică de dans dela dancing „Bodega" LUNI 19.45: VARȘOVIA: Muzică ușoară de la restaurantul „Cristal“. 20.15: PRAGA: Concert coral. 20.30: VIENA: Concert de orch. 22: ROMA: Concert al orch. Standard. 22.15: BUDAPESTA: Concert al orch. de țigani Arpad Toll. 23: MUENCHEN: Muzică distractivă și de dans. 23.15: PRAGA: Jazz la două piane. 23.15: ROMA: Concert al orch. radio. 23.50: MUEHLACKER: Concert nocturn, trans. din Colonia. 24: BUDAPESTA: Concert transmis dela cafeneaua ,,Simplon". I?CMOTARUl“ mmui Epoca de ahiată Mai acum câțiva ani, mi se pare în 1929, o iarnă cumplită, extrem de geroasă și lungă, așternuse în suflete un lințoliu de îngrijorare, aîtmosfera și temperatura fiind ]propice, un astronom de ocazie sa ivit îndată și a explicat cu multă solicitudine marelui vulg românesc rostul acestei urgii a naturii. Un mare cotidian s-a grăbit al unei sa înșire pe hârtie, și încă la loc de onoare, ideile acelui astronom „care tocmai picase din străinătate”. Stimabilul afirma nici mai mult nici mai puțin că planeta Marte a scăpat din orbită și că se apropie vertiginos de pământ. Primul efect al acestei evadări cosmice era iarna cea grozavă; al doilea avea să fie, debordarea Mării Negre și scufundarea peninsulei Balcanice, până'n lanțul Carpaților. Pentru că vedeți dvs. năbădăioasa planetă își alesese anume Peninsula Balcanică și sudul României, să le potopească. Mi-aduc aminte, în anul acela Marte apărea la Zenit chiar în cursul serei și se nimerise să fie întruna din perioadele lui relativ bune de strălucire. Am arătat deci la mai mulți concetățeni cari știau „că am lunetă“ pașnica și roșiateca planetă cu petele ei enigmatice și cu suggestiva-i calotă polară, explicându-le că nu și-a tulburat câtuși de puțin cursul, văzându-și de ocolu-i vertiginos în jurul soarelui, cu totul nepăsătoare de predicațiile astronomilor „tocmai picați din străinătate“ ,și de credulitatea unor mari cotidiane românești, amatoare de sensațional eftin și necontrolat. Totuși unul din trânșii, poate impresionat de aparența telescopică a planetei vecine, s’a întors acasă cu sufletul și mai îndoit și ca un adevărat drăgășenean, a întins masă mare, și-a adunat familia și a mâncat și a băut până dimineața (cataclismul trebuia să se petreacă la trei după miezul nopței) în așteptarea revărsatei Marei Negre, iar în zori s-a culcat satisfăcut „că tot răul are și un bine”. Precum se vede, temi excesive au fost: și în 1929, când planeta Marte se rătăcise pe drum de ger, și în timpul războiului (vă aduceți aminte iarna teribilă din 191?) și mai înainte. Cine nu și-a țintit doar urechia la amintirile bătrânești povestite de bunici la gura sobei, cu zăpezi care înmormântau zăplazurile și chiar casele și cu haite de lupi, întinse cât regimentele. Cu toate astea, cum vedeți de-atunci și până acum nu s’a întâmplat niciun cataclism, ceia ce nu împiedecă totuși ca profeții de catastrofe cosmice să se ivească regulat, unii chiar bucurându-se de adevărat prestigiu științific — de îndată ce da un ger mai mărișor sau cad în Aprilie fulgi de zăpadă. Cea mai recentă predicție de acest gen, ziarele o dau pe socoteala profesorului Stetson directorul observatorului Perkins, de pe lângă universitatea din Ohio; după acest savant — de astă dată vedem că avem de a face cu un om de știință și de bună credință — ne găsim iarăși în ajunul unei epoci de ghiață, din acele despre care geologia ne afirmă că au mai domnit asupra pământului, schimbându-i fizionomia din creștetul polilor și până în apropierea tropicelor. Ghețarii vor năvăli deci din nou, ține sa ne convingă învățatul american, și vor determina popoarele omenești și popoarele de animale să emigreze spre sud, părăsind toate așezămintele prezentului și toate urmele trecutului, pradă înghețului iresistibil. Geografia actuală își va lua atunci locul modest de capitol al Geologiei, iar istoria va deschide o noua paranteză, poate, cine știe, făcând ca povestea actuală a zbuciumărilor omenești să treacă în domeniul legendelor, în seria Atlmidelor și a poveștilor fantastice cu monstruoase vietăți. Nu vor mai fi atunci nici Liga Națiunilor, nici pactul celor patru puteri, nici coridorul polonez, nici Mica Antantă, nici tarife vamale, nici francmasonerie, nici fascism, nici soviete, nici hitlerism, nici legea conversiunei, dar nici datorii. Cei iute de picior vor fi avut timpul să se refugieze pe coasta de sud a Mediteranei, iar cei mai greoi se vor preface vrând, nevrând în laponi.... Iată ce vis urat a visat un astronom, pentru că a bătut nițel vânt înghețat în Aprilie. Dar eu cred că acum vremea îndreptându-se și nopțile facandu-se mai blânde și visurile astronomilor publiciști se vor ameliora, așa că, cel puțin până ’n primăvara viitoare, vom fi scutiți de negrul coșmar al pietrei lumei acesteia, care, or cât de coșmar va fi ea însăși, noi iaca, ne simțim bine într'ansa și tremuram îngroziți la gândirisfârșitului ei I. Gib. I. Mihăescu --------------—â»» < Că rți și reviste străine interzise Direcțiunea presei și informațiilor depe lângă ministerul afacerilor străine, cât și direcția generală a poliției și siguranței statului, au interzis introducerea și răspândirea în țară a următoarelor publicații străine, cărțile germane: Geschichte der Russischen Revolution, de L. Trotzki; Nacht über Russland, de Vera Fignor; Materialismus und Empiriekritismus, de Lenin ; die Entwicklung des Kapitalismus in Russland, de Lenin; Die periode des Iskra, de Lenin; Die Voraussetzungen der ersteren Russischen Revolution, de Lenin ; Der Kampf um die bolschewistische Partei, de Lenin, lustrierte geschickte der Russischen revolution, de Wasti’ow, Schleppkopf și Thomas; Atlas für politik-Toirtschaft arbeiterberwegung, de Alex. Rado; Spanien heute, de Ilia Ernburg; Im namen der Soviete aus Moskauer Gerichteakten, de M. Liberman; Die 19, de Fedier; Das experiment des bolschevismus, de Arthur Feiler; Das ende des kapitalismus, de Ferdinand Fried; Die blutige Internationale der Rüstungindustrie, de Otto Lehman Russbild; Soviet union gestern, heute, morgn de Max Hodan; Die pussischen revolution, vol. II, de Trotzki; Zukunft in rohbau, de T. C. Weiskopf; care apare în editura „Malik“ din Berlin; cartea Zehn tage die, die íwelt erschütterten de John Reed, editura Verlag für Literatur und Politik Berl in Wien; ziarul maghiar Magyar Alföd și Kis Ujsag ce apare la Budapesta; broșura ungară Europa es nemet-orszag sorsa a közeljövőben (sparta Europei și Germaniei în viitorul apropiat); volumul ungar Legyen Világosság, die Mécs László, editura Athenaeum, Budapesta. 4 Comentarii, fepte. Aspecte „ORTODOXIA” Peste câteva zile apare în librărie celebra operă „Ortodoxia“, a părintelui Sergie Bulgakov, în traducerea d-lui N. Grosu. Cartea iese de sub teascurile tipografiei arhidiecezane din Sibiu, în amirabile condițiuni tehnice și cuprinde o sintetică scrutare a tuturor laturilor sub cari se prezintă ortodoxia și a tuturor problemelor ce se pun în legătură cu ea în timpurile noastre zbuciumate. FORMALISM JURIDIC ȘI REALISM POLITIC —e titlul unui articol semnat In numărul pe Aprilie al „Gândirii“ și în care autorul atâtor interesante studii politice și sociale arată cu o logică tare cum democrațiile care au încheiat tratatele de la Versailles, Saint Germain, Trianon și Sèvres și care caută astăzi la Geneva să creeze lumii o stare de pace. — nu au izbutit să facă respectate nici aceste tratate și nici să împiedice actualele ori eventualele ostilități dintre popoare. „Firește, tot ce se petrece în lume e trist, guvernele nu-și respectă semnătura, popoarele se urăsc, dar formulele goale și solemne nu vor schimba nimic. „Realitățile singure contează în politică și numai pe baza lor se poate clădi. De aceea, formalismul juridic, democrat face loc pretutindeni realismului politic“ — indice d. Polihroniade. LA LIBRĂRIA „CARTEA ROMANEASCA’ — s'a deschis azi 1st suila „Ileana” expoziția „Cartea primăverna. In sală, s’a amenajat o impresionantă adunare a tuturor cărților și scriitorilor români cari au tratat acest sezon de argint. D. V. POPA, — student din Nicorești, ne trimite și d-sa un coș cu epigrame, cu rugămintea să sădim aci, în eternitatea unei zile, pe cele cu rădăcina mai fericită. Am dat la o parte pe cele în care d. Popa își face prietenii și colegii măgari, Idioți, una în care-i spune d-lui Virgil Potârca băetet (om aproape bătrân și coșgogea fost ministru !) — și publicăm pe următoarele : UNUI AJUNS Te-ai urcat pe vârf de minute Iară eu abea-s la poale... De când lumea — plumbul cade Și se urcă tinde goale... Unui profesor de matematici care merge prin mijlocul străzii, totdeauna Cam așa gândea în sine Privind ambele trotoare: „Intre ooua paralele Punctu-i, fără de valoare!" Parlamentului O, Parlament vecin Patriarhiei, Ce triști sânt sfinții ei pe zid [sărac !,E scris de mult pe crusta veșlniciei: „Când prind să urle proștii, sfinții [tac! D. N. IORGA VORBEȘTE DE ACTIVITATEA SA CA APOSTOL „Cât folos aduce bățul Pentrun lujer din grădină“ Spuse el, voind s’arate C'a fost neamului prăjină! Și ’n sfârșit acest catren cam iaic la adresa SALOANELOR LITERARE DISPĂRUTE Au dispărut, saloane literare în care ritm și rimă făceau flirt... Sărmani poeții Veți face iar cărare Spre ganguri triste 'n noapte și [spre birt... ROMANUL „RUSOAICA“ —■ Atât de așteptat, al d-tul Gib. I. Mihăescu, va fi în librării în cursul săptămânii viitoare. Precum se știe, romanul apare în editura „Națională“ Ciornei“. . E a cincea carte a autorului „Pavilionului cu umbre”, „Femeia de ciocolată“ celălalt roman anunțat al d-lui Gib. Mihăescu se află de asemenea sub tipar în colecția „Romsidor“ a aceleiași edituri. VIATA LITERARA, numărul pe Mai, apare Duminică 30 Aprilie. Ziarul „CALENDARUL” «rținizcizi o splenoma excursie de sfădii $1 plăcere la Budapesta $1 flenar~ pe Dunăre Dela 25 Maia — 9 iunie (16 zile) sub conducerea J.lui Pering-trotuarul marilor hoteluri prețul acestei calatorii este de: Lei 7950 pentru 16 zile în care se cuprinde* Vizele pașaportului, tren și vapor dus și întors cJU II, cu întreținere complectă pe vapor și în orașele staționare, în hoteluri și restaurante de primul rang, excursii prin împrejurimile orașelor vizitate, circuite de autocare de lux, însoțiți de ghizi conferențiari, vizitări de muzee și palate, bacșișuri hamali, etc. LOCURILE SUNT STRICT LIMITATE. Prospecte, informațiuni și înscrieri la administrația ziarului și la Oficiul de voiaj A. R. P. A., i ■* an*____ ■ NicmroR CRAINIC Drof. universitar și ziarolog