Calendarul, iunie 1933 (Anul 2, nr. 382-406)
1933-06-01 / nr. 382
Pîrîna 2-a 0 pioasa ceremonie la Strasbourg STRASBoURG. In cimitirul militar mixt de la Strasbourg, odihnesc întru Domnul 200 soldați români, foști prizonieri la nemți în timpul războiului și aduși în lagările din Alsacia. Mormintele sunt bine întreținute prin grija comitetului franco-român pentru mormintele eroilor, fiecare mormânt vând câte o cruce de piatră, cu numele eroului, regimentul și un număr de ordine. Pentru mulți, numele a rămas necunoscut. In mijlocul mormintelor se înalță o cruce mare de piatră, pe care sunt săpate cuvintele M. S. Regina Maria* „Soldați români! Departe de patria voastră pentru care v’ați sacrificat, odihniți-vă în pace, încununați de glorie, în acest pământ care nu văd te strein. 1916—1918“. Iar mai jos, Comitetul Alsaciei pentru mormintele românilor, a ridicat acest monument în anul 1920". Tot în Alsacia, la 2 ore depărtare de Strasbourg se găsesc mormintele a 600 eroi români, ale căror nume desigur că îl posedă Loc. mormintelor eroilor din România. De ziua înălțării, asociația studenților români din Strasbourg, a sărbătorit pe eroi, printr-o pioasă solemnitate la cimitirul Cronnenbourg. Din partea Franței au luat parte: D. O. Dresdh, rectorul universității, d. lt.-col. Tournade, reprezentantul militar, d. Brunner, președ. comitetului pt. mormintele eroilor, franco-român d. Staub din partea prefecturei, D-l Richard etc. Numeroși studenți români de la colegiile St. Basile, St. Thomas, seminarul internațional și de la alte instituții au luat parte. O coroană de trandafiri albi, cu tricolorul român, a fost depusă la mormânt de către delegația română. Serviciul religios a fost oficiat de S. Sa pr. Haralambie Lustun, răspunsurile fiind date de corul studenților ortodocși români. La sfârșitul serviciului, d. D. Iordăchescu, într’o emoționanta cuvântare, a adus omagiu eroilor și calde mulțumiri celor ce se îngrijesc de mormintele lor. Corul a executat apoi imnul „Presărați pe-a lor morminte“, de I. G. Brătianu. O simplă dar emoționantă ceremonie. Cu acest prilej, studenții români au mers la mormintele doctoriței românce, Electra Darie din Botoșani, moartă la Starsbourg în 1927, în urma unei gripe infecțioase, căpătată de la bolnavii pe care îi îngrijia. La mormântul cu flori proaspete, s’a oficiat un serviciu religios și s’a cântat o „veșnică pomenire" pentru colega dispărută. VALERIU Sărbătorirea t-lul prof. onv. loan Bavanescul IAȘI. — Profesorii liceului de aplicație de pe lângă seminarul pedagogic universitar din Iași, hotărând să sărbătorească printare agapă eșirea la pensie a d-lui profesor 1. Ghvonescul care a funcționat ca director al acestei instituții de la înființarea ei, roagă pe foștii elevi a acestui liceu, pe foști' sau actualii practicanți dela acest seminar, foști elevi ai lui în Universitate, și pe toți acei oan se simt legați sufletește de activitatea lui culturală să bine-voiască a comunica dacă voiesc să ia parte la acest omagiu de despărțire pe adresa d-lui prof. Emil Briul, sau Str. Gându No. 6. Sărbătorirea va avea loc la Iunie 1973, ora 12 a. m. in localul 5 t cenlui internat din Iași. Universtare SIRUCIfte$fl Sesiunea examenelor de diplomă pentru obținerea titlului de Inginer agronom la academia de inalte studii agronomice din București, începe in ziua de 26 Iunie a. c. RADIO I Iunie 1933 Joi BUCUREȘTI 13.68: Concert de poftax (plăci). 14.60: adio-jurnal. 14.15: Continuu.a concertului de plăci de gramofon: Muzică ușoară. 17.15: Uliana Deiescu: Lecturi. 17.30: Arce. Imitațiuni,te păsări și animale. 17.45: D-na Eliza Alexandrescu .Viata copiilor. 1880: Orchestra Grigoraș Dinicu : Lehar: Dragoste de țigan; Fibich: Poem; Montia: La fântâna cu găleata; Parsons: Passepied; Bonfecontro: Tespeux; Dinicu: Doina Oltului și Ciocârlia; Beethoven- Kreieler; Rondino («oloua vioară : Dr. Dinicu). 1800: Radio jurnal. 1815: Orchestra Grigoreș Dimen: Montia: La cr&șinuța cea din deal; Benatzky: Tangoul din „Imweissen Rössl“. Albeniz: Malaguena (solo violoncel: Ștefănescu: Scoate calul, pune seaua și Lelea cu scurtei Ca verde. Arii nationale. 2080: Paul Frodan: Teatru de vara. 2820: Plăci de gramofon. 20.48: lag. Dion Mardern: Ada- Kate. 21.00: Adolph Kottlar-canto; Mozart: Isis și Osiris; Mozart: In diesen heiligen Hallen; Mozart: Două arii din „Flautul fermecat“; Loewe- Tom der Reimer; Skeletti: Ce te legeni codrule?; Tosti: Adio. 21.20: Orchestra Radio: Concert simfonic dirijat de C. C. Nottara r Mendelsohn : Hebridele-uvertură , Haydn: Simfonia No. 1 m mi bemol major (Paukenivirbel), 2200. Debedenaru: Teatru sub Ion Chika. 22.15: Orchestra Radio: Continuarea concertului; Vivaldi-D Indya • Sonata de concert No. 4 tn mi be mol major; pentru violoncel $1 or. cheetră (solist: Gh. Drăghici); Nottare: Poemă pentru violoncel (l-s audiție) (solist: Gh. Drăghici); Dvorak: Suită poetică. 22.45. Radio-jurnal DIN STRAINATATE (MIERCURI) CONCERTE, SIMFONICE, OPERA OPERETA 1830: UDAPESTA: Arid populare ungare. 80.10: BUDAPESTA: Concert de violoncel. 19.85: HEILSBERG: QuarteUl Koeuenkan. 21.15. VARȘOVIA: Muzică de cameră 22.25. MÜHLACKER: Quintetul raido. Muzică ușoară 20: VIENA: Concert vocal și instrumental. 21. BRESLAU: Concert de led-uri 21: MÜNCHEN: Concert seral. 21.40: LEIPZIG: Concert seral. 21.45: ROMA: Concert variat. 22.25. VARȘOVIA: Concert s oral. 2315: HEISSBERG: Concert nocturn. 23.35: BUDAPESTA: Concert al ord. de țigani Alexandre Bura 23.40. BRESLAU : Concert dintractiv. 23.45: MÜHLACKER: Concert noc turn 23.45: MÜNCHEN: Concert noc turn. 1. LEIPZIG : Muzică din perete. 21.10. HEILSBERG: Serată dansantă. 23.15: VIENA: Muzică de dans. 24: VARȘOVIA: Muzică de dans 0.15: BUDAPESTA: Muzică de jazz Quartetal O voință tare ia hotarele drepturilor istorice românești (Urmare din panta). O spun aceasta în numele școalei ai cărei dascăli înțelepți — alaturi de preoți — au zidit conștiința generațiilor trecute, pregatindu-le pentru marele praznic al învierii neamului, și cari vor pregăti și întări generațiile viitoare pentru luptele ce ne mai așteaptă. O spun aceasta în numele tuturor pratidelor politice, cari când e vorba de marile interese ale neamului nu cunosc decât cuvântul de ordine: „Pe-al nostru steag e scris unire!". Șie mi-au dat încredințarea, pe care să vi-o comunic, că în lupta de apărare a drepturilor sfinte ale țării se contopesc toate în aceeaș caldă simțire românească. O spun aceasta în numele ziarului „Universul“ și a directorului său, care a dat semnalul de alarmă antirevizionistă și întovărășit de întreaga presa românească — chemat și cheamă pe fii neamului a fi o frățească solidarizare pentru apărarea pământului și a libertății naționale. Și — o spun aceasta în numele tuturor fraților noștri cari cred românește. Din mijlocul adunării noastre trimitem cardul nostru salut de prietenie aliaților noștri: națiunii cehoslovace, națiunii sârbo-croatoslavone și națiunii polone, cu cari ne găsim astăzi într’un gând și în caz de nevoie umăr la umăr, lupta de apărare a păcii și a dreptnturilor noastre, însuflețiți de profundă iubire trimitem înțeleptului nostru Suveran și marelui Căpitan al scumpei noastre oștiri, cuvântul nestrămutatului nostru devotament către Tron și Țară, pe cari le prețuim mai presus de viețile noastre. Cu credință în Dumnezeu și încrezători în puterile neamului românesc, încheia zicând: „Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți neamuri și Vă plecații". i JJ,Cr '■*11*«» 3E2RE Fără comentarii 99 Calendarul” femeii România, a doua țară din lume... Credeți poate că am fost astfel clasificați pentru ceva merite morale excepționale ? Stăm atât de bine în ceia ce privește, poate, producția și exportul cerealelor, petrolului sau altor bogății ale țării? Nu. România e clasată a doua din me pentru chestiuni ce vitejesc reputația unei tari. E vorba de felul cura se practică ia noi traficul de fete. Suntem a doua te din fumte prin numărul proxeneților tolerați de autorități, pentru marele număr de case ale acestui nerușinat comerț, ce se face cu știrea și cu girul autorităților; pentru duhoarea ce acele stârvuri sociale o împrăștie peste reputația țării noastre. Zicese că aceasta s-ar datora în mare parte și așezării noastre geografice. Proxeneții internaționali găsesc un minunat teren, o mare înlesnire pentru a-și trece pe la noi și a îmbarca spre alte continente, marfa lor de trupuri omenești. Nu sunt acestea fapte relatate de un reporter cu imaginație, dornic de senzațional. Sunt rezultatele unei anchete la fața locului, rezultate scrise negru pe alb, în V un raport și depuse pe biroul Scietății Națiunilor. Dar ceiace este mai trist e că nimeni nu a putut să desmintă acest rușinos raport. E un advăr ce stă acolo ca o palmă peste obrazul țării. Pe fiecare din noi ar trebui să ne doară. Despre acest raport vorbește d-na V. dr. Hurmuzescu, into*un articol însuflețit de o caldă umanitate. Și știți cine dă acest mare procent de victime ale proxeneților ? Fiicele de săteni. Fetele pornite de la țară la orașe pentru a-și câștiga existența, fie într'un atelier, fie la stăpân. Marea majoritate a acestor fete, numai la câteva luni de la venirea lor în oraș, ajung în podul spitalului Colentina» infectate de boli venerice. De aici soarta tor e pecetluită. Soc. „Amicele tinerelor fete", de sub președinția activă a aceleiași d-ne V. Hurmuzescu, reușise într-o vreme să câștige, pentru combaterea acestei calamități morale, Pe preoți. Citeam într'o vreme prin ziare că Mitropolitul Moldovei, în bicia ședință a Sf. Sinod (din Noembrie 1931), hotărâse să sprijine asociația „Amicele tinerelor fete“, dând ordin să se studieze această problemă. Se fixase și un program de activitate. Preoții de la sate, prin predici cât mai dese în biserici și prin povețe pastorale — în orice loc și în orice împrejurare — să sfătuiască pe săteni, ca să nu mai trimită ca slugi copiilor — băeți și fete — la orașe, ci mai bine să-i rețină pe lângă căminul părintesc, învățând în școala satului carte și deprinzând diferite meșteșuguri casnice, folositoare gospodăriei țărănești. Cu mare părere de rău, nu am auzit că s-ar fi pus în practică acest program. Și ce ușor ar fi fost ! Lucrul s-ar putea stimula tot de către forurile înalte bisericești, trimițându-se circularea în acest sens, tuturor preoților de țară. La această propagandă de asanare morală, s-ar putea asocia învățătorii și învățătoarele. Tot aceiași asociație (a „Amicelor tinerelor fete“) a început o stăruitoare propagandă pentru înființarea poliției femenine. Motivarea acestei cereri e cât se poate maa justă. .»Avându-ne în vedere că la noi, mai mult ca oriunde, educația și temperamentul înclinat spre orientalism, constitue pentru agenți, gardieni, etc. un veșnic conflict intre instincte și împlinirea datoriei, credem că este o necesitate imperioasă înființarea unei poliții femenine, pentru menținerea echilibrului de ordine si dreptate“. In ce domeniu ar cădea atribuțiunile acestor polițiste ? Pentru cazurile privitoare copii vagabonzi, părăsiți, maltratatați, exploatați; anchetarea copiilor designieți ; supravegherea și anchetarea cazurilor de școlari și școlărite, cari umblă singuri; protejarea fetelor și femeilor în pericol moral ; călătoare, emigrante prizoniere, care ar trebui exportate de femei; supravegherea cafenelelor, cinema-aurilor, dancingurilor, gărilor, piețelor, ștrandurilor, birourilor de plasare , dreptul de confiscare a publicațiilor obscene prin chioșcuri, vitrine, etc., etc. Iată atâtea exemple unde femeia polițistă și-ar găsi o dreaptă întrebuințare. Fiind in joc sănătatea și vigoarea trupească și morală a tineretului, deci a însăși națiunii noastre, ar fi de dorit, ca forurile noastre in măsură să aducă la îndeplinire acest deziderat al suszisei asociații, să se lase mai degrabă convinse de necesitatea politiei auxiliare femenine. S-au pus mari nădejdi în d. Gabriel Marinescu, prefectul poliției Capitalei. Rămâne de văzut dacă d-sa îndreptățește»** este nădejdi. D-sa ce părere are despre acel raport referitor la România, de pe biroul Societății Națiunilor ? Ii stă în putere ca să înceapă o acțiune de epurare a tuturor gunoaelor sociale, ce își exală duhoarea lor grețoasă la periferie ca și pe străzile principale ale Capitalei. Se va găsi oare cineva să ia în râs această pretenție feministă ? Aipriliana Medianii aim riiiiiiui țesut) Un tărâm pe care s-au distins româncele noastre — domnițe sau țărance — din timpurile mai îndepărtate și până azi. Spre deosebire de celălalt „râsboi“ destructiv, cu care se mândresc atât bărbații parcă si aud spunând : dv. va duceți la râsboi . Atunci cum pretindeți să stați, la cot cu noi, când e vorba de drepturi 7), răsboiul care sunt meștere femeile este contastructiv. Ce minuni de pânzeturi și alecaturi (gândiți-vă la maramele stravezii in ajururi și broderii ce covoare și cătrințe, cari fac patrimoniul scump al artei noastre populare, a est din fânul mânuit cu atâta îndemânare de țărancele noastre ! In ultimul timp o serie de expoziții, planșe și publicații au apărut, în scopul unei regenerări a unei arte neglijate. Am în fața ochilor o recentă și valoroasă lucrare a d-nei ANA I. DRAGOMIRESCU-PETRIU, maestră definitivă de țesut a școala Profesională gr. I ..A F. Robescu", din capitală : „TEHNOLOGIA ȚESUTULUI*’ în care se cuprinde un studiu amănunțit și savant asupra țesutului stofelor (mătăsuri și stofe de lână) »1 al covoarelor, pregătirea și vopsitul firelor cât și al stofelor. Cartea perfectă prin complexitatea ei, I>oate fi cu mult folos consultată de elevele școalelor profesionale — el I și II — da sericicultură și meserii. 41 de planșe, lămuritoare, întregesc acest studiu. Nu numai mânuirea și explicarea diferitelor instrumente de țesut fac obiectul acestui studiu. D-na Dragomirescu-Petriu nu uită să vorbească de toate plantele indigene și străine — din care se pot extrage fire pentru diferite țesături, precum și diferitele metode de preparare. Deosebit de prețios este desigur capitolul tehnicii covoarelor, din diferite regiuni ale țării. Nu avem suficiente cuvinte, pentru a recomanda călduros lucrarea d-nei Dragomirescu-Petriu. Astfel de lucrări sunt cum nu se poate mai bine venite. O renaștere a artelor casnice la noi se impune. Profftul e multiplu. A. M. UUU ICis C >t»i I» ¥ Bi ilflike de vine știrea că acum 3—4 ani, câteva americane, europene și japoneze au organizat in Yokohama un „Club Internațional al femeilor" având ca scop strângerea legăturilor de prietenie intre femeile de toate naționalitățile și mai ales desvoltarea mișcărei femeniste in Japonia. Aici se țin de două ori pe lună conferințe cu caracter social și femenist. Clubul din Yokohama lucrează în strânsă legătură cu acela din Tokio, ambele urmărind acelaș scop. Clubul are un comitet de conducere sub președinția d-nei Mocock. L Respectul ideilor Azi, mai mult ca oricând, noi femeile suntem la ordinea zilei. Suscităm polemici, inspirăm chiar pagini de electnță, dar și câte giseli nu se spun în numele nostru. Toate servesc la dreptatea cauzei noastre. Singură uitarea ar fi prejudiciabilă, dar nici vorbă nu este de așa ceva. Timpurile au evoluat. Trubadurii moderni, trubadurii secolului al 20-lea nu mai cântă frumusețea și grațiile noastre, ci proclamă egalitatea sexelor și capacitățile noastre civice. Au dreptatea. Totuși mai este o întreagă regiune care se ridică împotriva noastră. După ce ne fac să vedem toate posibilitățile, ne aruncă în umbra, din care unii spun, n‘ar trebui niciodată să eșim. Se strigă că săpăm temeliile căminului, distrugem familia, revoluționăm ordinea socială. Dintre aceștia cari protestează, câți nu lucrează decât sub imboldul soțiilor, în cele mai serioase circumstanțe ale vieții lor. Câte femei, au trebuit, alăturea de soții lor, să ia deriziuni grave și să-și asume responsabilități. In toate timpurile femeile au dat probe, fie ca femei de interior, femei de afaceri, eterne Cornelii, agerii. In toate epocile, au fost femei care s-au distins, lucru pe care nimeni nu-l poate contesta. Cu toate aceste, suntem încă sub regimul oriental, se încearcă a r»’ se baricada porțile gineceului și al haremului moral, ale căror «razii însă le sdruncinăm cu tenacitate. Avem îndrăzneala de a nu ridica vălul pentru a ne uita la adevăr ■ia viață, drept în față. Azi, nimeni nu contestă forța intelectuală a creerului feminin. Toate examenele, toate titlurile academice, femeia poate să le cucerească. Totuși, li se închide accesul către situații pe cari atâtea purgamente ar trebui să îi deschidă țara ușile. Aceasta pentru Intelectuale, bine înțeles. Iar pentru celelalte, necesitatea imperioasă le obligă a lucra în uzine. Bărbații nu se opun, căci ale lucrând, complectează bugetul raftnie, care altminterea ari deficitar. N'au insă vor să ceară drepturigale, căci atunci opoziția vine in numele căminului compromis și se ridică strigând : „Familia este distrusă in ziua când femeia va vota sau: „Imaginați-vă, dacă femeie votează un candidat de culoare opusă soțului său, ce zizanie va fi imediat un menaj. Oare o îngăduință mutuală idei nu se poate . Câți bărbați și în ber,gânditori, nu au femei foarte pioase și, cu toate astea, căsnicia merge destul de bine. Libera gândire, luată în adevărata sa concepție, și nu ca o falsă etichetă a partidului, ar trebui să domnească tot atât de bine în materie politică, ca și în chestii religioase. Numai respectul ideilor, și nu împiedicarea lor, poate conduce la un stadiu de civiliație superioară. CALLIOPE ING. DIMESCU myr^MMsawssmeamm ) Joii I”în 2014*313 ..................iaa Al Xl-lea congres al Federației „Uniunea femelor române" Săptămâna aceasta va avea lor la București un mare congres al mai multor asoc. femenine ralizate In „Uniunea femeilor federomâne’* de sub președinția d-nei Maria Baiulescu, cunoscuta luptătoare pentru cauza românismului. M. S. REGINA MARIA a acordat înaltul său patronaj acestei manifestații feministe. Dăm aici programul congresului. In ziua de 3 Iunie nu va fi decât o ședință de cunoștință și o recepție. Duminică 4 Mai, după un Te- Deum la biserica Albă, o avea ce, la Ateneu, ședința de deschidere. Prima cuvântare va fi rostită de d-na M. Baiulescu. Vor vorbi apoi toate delegatele diferitelor provincii. In aceiași zi, seara, va fi o reprezentație de gală la Teatrul Național, în cinstea congresistel nr. Luni, 5 Iunie, de la 9—12 și 4 -7 ședință plenară la Fundația Carol, când se vor discuta diferite probleme: crearea de legături strânse cu tineretul, femeia în funcțiile publice, femeia și familia, femeia <1 viața socială, femeia și șomajul, îndrumarea femeii pătru cariere nesalariate da Stat. etc. Vor lua avântul d-nele M. Baiuleacu, El. Meissner, Eug. Ianculescu-Reuss, C. Botez, M. Ghelmegeanu, M. Șerban, Ella Negruzzi, Fl. Georgescu, Ort. Satmary, M. Dimitriu-Casiano, Maria Pop. Marți, 9—12 ultima ședință. Primăria Municipiului București va oferi congresistelor un dejun la Snagov * „Lăsați copii sa vină la mine'și ...a spus Cristos. Cari din noi care înțelegem profunzimea acestor cuvinte ? Educatorii, profesorii și părinții chiar, nu-și dau seamă în destul de însemnătatea acestei chemări — căci dacă ar fi înțeles-o de două milenii aproape, de când a fost rostit de către Acel, ce-a suferit pentru omenire, fața lumei ar fi fost schimbată. Sufletul copilului e un aluat prețios, forma trebuie să i-o dăm noi. Pentru aceasta ne trebuie dibăcie. Vai de acei căror le lipsește aceste mari însușiri ! Din nedibăcie eșt.diformități. Sarcina de aducător, mai grea și cu mai mare răspundere ca acea de creator. Poate să fie un rol mai covârșitor, mai ideal pentru părinți și pentru toți acei chemați să le facă educația și să le dea instrucția . Dar o mare calitate lipsește adesea educatorilor și părinților de la cari decurg, multe rele. Răbdare pentru această grea sarcină la toate Întrebările naive ale copiilor ridicăm adesea din umeri și spunem cu Indiferență:« „copilării"... Și cu toate acestea, întrebarea e pusă din neînțelesul sufletului lui, pe cari noi trebuie să-l deslușim, ca să-l învățăm să se cunoască pe el însuși Și în sufletul lui, e acelaș sbuciura ca și întru al celor mari; și lacrămile, cari umplu ochii îndurerați ai fetiței pentru brațul rupt al păpușii, sunt așa de sincere ca și ale mamei, pentru accidentul întâmplat fetiții ei. Căpătați-le încrederea nemințindu-i niciodată. In modul acesta, sădiți încrederea în sufletele lor și mare lucru e siguranța, că acel către cari te îndrepți în momente de restriște sufletească, te înțelege și va găsi un cuvânt să te împace cu tine însuți. Aveți răbdare, și deslușiți-le neînțelesul din sufletul lor, și canalizați toate sentimentele lor bune intr'o direcție sănătoasă pentru binele lor și al neamului. Să nu trecemi cu ușurință peste marea sarcină, prin desăvârșirea căreia, complectați natura Însăși și formați un om, un caracter. Copacul din livadă, care crește nesprijinit, se încovoaie în direcția in care vântul e mai vijelios. Câți din copii, nu se incovoaie sub biciuirea mizeriei unei vieți, fără conducere și fără căldura sufletească . Să ne pătrundem de aceste datorii și numai astfel marile cuvinte rostitt de Mântuitor, își vor găsi însemnătatea loi Met la G-ral A. Grigorescu A înlesni un bine, este a'l faci chiar. MAHOMED Pe scena Teatrului Național se repetă piesa d-nei Lucrezia Kani „Cântecul bătrânesc" — dramă în trei acte — in care se desfășoară conflictul dintre generația trecută și cea prezentă. Rolurile principale sunt încredințate: d.lor R. Bulfinsky, V. Valentineanu, Critico, Gr. Marculescui Săvulescu ți d-nelor Marioara Igim. •aceanu, Ully Popovici, etc. Regia: d. Soare 2. Soare. Săptămâna trecută a avut loc adunarea generală a „Sindicatului artiștilor dramatici și lirici din România“. A foost realeasă președintă, pentru a patra oară d-na Maria Filotti, societară de onoare a Teatrului Național din București, pentru felul cum sa dovedit că a condus și apărat interesele și prestigiul artiștilor în timpul celor trei ani din urmă. Eminescu ta limba franceza In zilele noastre se vobește tot mai mult, de colaboraea intre popoarele Europei, cât și de cunoașterea și presunea lor reciprocă. Puțini sunt insă acei cari au înțeles, că spre a dobândi adevărata stimă a neamurilor, 130 oare ni le dorim prietene, ele nu se cer sărbătorite prin ospețe și distinsuri, ci vor să fie purtate spre culmea gândirii și simțămintelor etern omenești, trecute prin mintea și sufletul geniilor noastre naționale. Da data aceasta mândria noastră este însă de două ori satisfăcută, atât ca românce cât și ca femei, întrucât putem să vorbim de inițiativa, cu atât mai lăudabilă cu cât n’a fost mai deloc încurajată, a unei românce d-ra Maria Holban, încă de mai înainte și mai mult pentru propria-i mulu’umire d-ra M. Holban, a tradus in limba franceză din poeții noștri contemporani : Oct. Goga, L. Blaga, etc., tot ce i-a vorbit adânc sensibiltății ei, iar în ultimul timp, după cum era și firesc, tradus în întregime poeziile lui Eminescu. Pentru cine cunoaște cât de puțin pe d-ra traducătoare, această frumoasă râvnă, este cât de poate de explicabilă, căci pentru d-ra M. Hol,ban, urmașă unei vechi familii moldovenești, — în care tradiția culturii franceze este socotită ca o datorie,— a fost aproape o necesitate sufletească această transpunere a emoției sale in limba franceză, care ii este tot așa de fimiliară ca și cea maternă. Chiar și cei mai sceptici la privința posibilităților unei traduceri, vor ceti cu plăcere „versiunea Eminescu" a d-rei M. Huiban, din care, din nefericire, numai prea puține fragmente ne va fi îngăduit să prezentăm aci. Fidelitatea cu care este redată gândiria adâncă a poetului, armonia versului cu toate nuanțele delicate, cât și mai ales faptul că n’au fost eludate nici unele din dificultățile textului, reușind să se păstreze in limba franceză ritmul poeziei originale, fac marele merit al acestei traduceri. De asemenea greutatea redării într’o limbă evoluată, cu sintaxa rigidă, a expresivității limbei noastre, mlădioase, a fost trecută cu succes, căci ne-a dat in limba franceză o formă cu adevăat literară. Dar mai convingătoare vor fi desigur câteva probe, deși tranchiate, din aceste traduceri. Peisagiul poetic din „Le lac" poate fi gustat la deplinătatea lirismului său descriptiv : Oue nous voyuions sous la lune, divis l'enchanlement de l'heure qu'au veni Ies roseuux frissurment gne Ies /lots ondoyants pl"urent. Deasemeni versurile din „Călin"”: Grise est la soirée d'automne. Sur le lcalme lac l'eau (/rise vlisse sa surface et glisse vers Ies (roseaux qui la brisent sau din „Luceafărul": Car le soir tömbe â Voccident, bientót la nuit commence, la Iun” tremble doucemeni sur l'eau dans le silence, Și tot din „Hyperion“ ; Ses yeux meri>-illeux et profond: pleins de clartés funébres Sont deux gouffres de passion envahis de ténébr-s. Du poids de mon eternité Q Pére, me délivre et que ton saint nom soit loue dans les síécles á suivre. Chiar poeziile cu formă populară au o tălmăcire sugestivă: Ce te le geni codrule „Vour quoi done te balancer“ ? este singura care a văzut lumina tiparului în rev. „Le Flambeau“ 1925, în urma cererii d-lui prof. Grégoire, savantul bizantinist de la Universitatea din Bruxelles, un adânc, cercetător al problemelor culturale ale Sud-Estului european și un minunat traducător al poeziei slave. Comment ne pas mt courber puisque mon temps ca passer; le jour fűit, la nuit s'étend et ma feuille tömbe au vent. Comment ne pas me courber Si les oiseaux vont passer f Au dessus des branches frél-s s'envoleni les hirondeV.es... portant mon réve á leurs aiUes et mon bonheur avec elles... Fără a jigni, sper, modestia d-rei M. Holban, trebue să spun aci, că manuscrisul său prezentat în urma insistențelor câtorva prieteni, la premiul Hamangiu, a fost singurul care s'a bucurat de cinstea unui raport favorabil. D-ra M. Holban lucrează mereu. In momentul de față o interesează ta deosebi poezia populară. Deși nu de mult d-ra Holban a fost invitată să citescă din traducerile sale într’un cerc de scriitori și deși am auzit-o tntr’una din seria „Radio“, totuși rodul muncei sale talentate, cred că ar merita să fie cunoscut într'un cerc cât mai larg și pe calea tiparului, deși in acest domeniu și mai ales acum, orice avânt se lovește crunt de eternele dificultăți materiale. HORTENSIA DUMITRESCU 4