Calendarul, octombrie 1933 (Anul 2, nr. 487-512)
1933-10-01 / nr. 487
mZv»SPORT m7m VI-BALCANIADA MECANICA Un spectacol de groază și râs Viețuim în epoca sinistrului, mecanic, cu bunăvoința Moto- Clubului. Ori după amiază s’a dat ultimul avertisment publicului amator de spectaculozități motocicliste. A fost o nenorocire de cinci minute. Seria a treia din întâlnirea amânată, România-Bulgaria, a însemnat dezastrul plin al mascaradei. Alergarea anunțată pentru ora 5, s’a ținut la șase. Salve necontenite de huiduieli blindate cu flueraturi. Privrile alergau spre avioanele ce planau de la Pipera. . Au asistat 1.500 persoane. Lumea se antrena desigur pentru supremul huiduit de Luminică. Starterul, acelaș Stamate Rădulescu, și-a supralicitat propria tâmpenie. Nici nu putea fi mai idiot. Alergătorii nu ajunseseră bine pe linie când imbecilul a tras drapelul. Publicul la subliniat gestul de o rarisimă idioțenie cu un huiduit formidabil. Cristea a rămas la distanța de la început. Alergătorii bulgari au derutat pe campionii români, căci in timp ce primii se îndărătniceau să se plimbe cu 60 kilometri pe oră, cei de-al doilea alergau cu 120. Cantacuzino un nou record. Cristea bine. Restul? Ufft Cel mai bun străin, Socoloff, a rămas cu 700 m. în urma lui Cantacuzino — adică așa cum prognosticasem din primul articol consacrat acestei sinistre mascarade. Ce o să mai vadă publicul Duminică, nu e greu de spus. Rezultatele de până acum sânt cea mai autentică și definitivă garanție. Cititorii noștri s’au putut convinge că le-am oferit prognosticuri precise. Cerem Moto-Clubului Român să ne răspundă în ce calitate a organizat această batjocură numită „balcaniadă“ când de doi ani nu și-a achitat cotizația la Sandra? De ce a invitat pe A. S. R. Principele Nicolae la cursa de Duminică, când știe prea bine că i se va oferi unul din cele mai lamentabile spectacole? Și tangențial: de ce acelaș for motociclist și giambaș a încercat să zădărnicească reuniunile de la Timișoara și Brașov, unde a avertizat pe alergătorii bucureșteni că le retrage licența dacă participăm întrebări la care suntem siguri că nu vom primi niciodată răspuns. Căci Jilescu și comparșii nu pot rămâne decât ceia ce sânt clienți ai zidului umed, cu nume de hulă. —N. A.— REZULTATUL TEHNIC România: C. Cantacuzino și N. Ionescu Cristea. Bulgaria: Socoloff și Bischeff. SERIA III Cantacuzino 3,207* Cristea ' 3,27 Socoloff 3,38 Bischeff F. T. cu 2.400 m. în urmă lui cantacuzino. FOOT - BALL Turneul interaliaților Mâine după amiază se va desfășura pe stadionul O.N.E.F. prima zi a turneului foot-ballistic al statelor aliate : Cehoslovacia, Polonia și România. încercări de stimulare a foot-ballului militar s-aai făcut și in anii precedenți însă nu cu atâta convin gene. Cu turneul aceștia premergător olimpiadei Micei înțelegeri, care va lua ființă în anul Viitor, sportul militar se ridică pe o treaptă mai înaltrădania sincerului animator sportiv român de gen. V. Băduiescu deschide o nouă caie sportului românesc. Frumoasa inițiativă a acestor reuniuni inter-militare îi revin de sâne. Echipele Cehoslovaciei și Poloniei se vor intâlni pentru a-și disputa întâietatea. Reprezentanți ai foot-ball-ului militar a două țări unde această a luat o desvăltare foarte mare și a cărei clasă este destul de cunoscută in lumea întreagă vor ocaziona o partidă atractivă. ță. divizia naționala Matchurile de mâine A patra zi a diviziei naționale pune în luptă un lot mare de concurenți la marele titlu național. Grupări cu renume — consacrate — se vor întâlni cu noul promovați în super-categoria acuta un an înființată și care a dat un rezultat meritoriu. In această zi se vor Întâlni: RIPENSIA-UNIREA TRICOLOR Masoiiul va avea loc mâine după amiază la orele 18 pe arena din Obor. Campionii se vor întâlni de astădată cu garnitura d-lui N. Lucescu. Două echipe ce practică două forme deosebite de foot-ball. Ripensiștii tehnici, dar greoi în fața elanului tineresc al uniriștilor vor face un match atractiv. Cine va înfrânge ? Aceasta este o problemă greu de rezolvat. Rezultatul juvenitusului, terenul străin, lipsa lui Rotortaani dau dreptul să spere uniriștilor dar... nu prea mult. Totuși, analizând jocul practicat de profesioniștii — oficiali — Înclinări pentru o victorie a acestora. Arbitrajul a fost încredințat d-lui Theil. VENUS-CHINEZUL La Timișoara foștii campioni ai țarei se vor întâlni cu notar promovat în categoria divizionara. Negrii vor prezenta „lF’-le ce a operat Joi pe Stadion în compania echipei militare. Forma pe care au urmat-o atunci le da dreptul la victorie dacă ----------x*x--------- nu se vor împiedica pe terenul străin pe care sunt obligați să joace. D. Graver conduce partida. UNIVERSITATEA CRIȘANA La Cluj universitarii se vor întâlni cu puternica și buclucașa formație a Crișanei din Oradea. O victorie a acestora nu este exclusă dacă ne gândim la forma și lipsurile de care suferă actualmente „Ü.”. Arbitrul partidei : Kiss Kollomann. 3UVENTUS-Ș01MH Juventiștii vor juca al doilea match oficial in noua sa categorie la Sibiu' contra Șoimilor'. înfrângerea suferită de la C.A.O. a avut darul să-i îmbărbăteze și să se gândească serios la modificarea formației. Juventiștii sunt superiori sibienilor și credem că vor termina învingători. D. Ciurel conduce partida. C. A O.ROMÂNIA Lipsit de serviciile a trei titulari — Cocii, Covaci, Juhasz, C.A.O-ul va avea greaua sarcină să primească replica viguroasei echipe „România“ din Cluj. Matchul are loc la Oradea și va fi arbitrat de d. Messna. C. F. R.-BRAȘOVIA Puternica garnitură c.f.r-istă va porni către Brașov unde se vor întâlni cu Brașovia. Diferența de clasă a celor două echipe ce se vor arunca in luptă ne dau dreptul să vedem în C.F.R. un învingător sigur. Arbitrajul este încredințat d-lui Tóth (Sibiu). TRICOLORUL (Ploești)-A.M.E.F.R. Muncitorii din Arad vor avea oaspeți pe ploeșteni. Jocul desfășuratde muncitori in Capitală acum doua săptămâni a lăsat mult de dorit. Aceasta însă nu înseamnă că n’ai avut timpul să se refacă și apoi... terenul are și el un cuvântul de spus. Va fi un match greu pentru ploeșteni, cari vor f obligați să cedeze cu o mică diferență. Conducător al partidei este d. Murgii. Un filosof creștin al epocii (Urmare din pagia), de cele „umaniste“ care au desfigurat protestantismul. Acest rol ar fi trebuit să revină Rusiei, cununa ortodoxiei. E ceia ce visau pentru ea panslăviștii ruși — în frunte cu un Kovtiakov și marele Dostoevschi, care și creiase mistica mesianismului ortodox rus, ce-l visează astăzi încă toți patrioții ruși. Acest vis a a frânt însă deasupra prăpastiei apocaliptice de astăzi. Rușii, după cum spune și Berdiaeff, nici n’a ieșit măcar din vechiul ev mediu. Ei au schimbat doar stăpânirea. Din deocrația țaristă, care nu era decât o copie a teocrației papiste, au trecut în subanocrația comunistă, înlocuind doar pe „țarii albi" cu „țarii roșii“. Și totuși ortodoxia trebuie să satisfacă această sete după spiritualitate și libertate, către care se cere omenirea și să realizeze ea legătura omului cu Dumnezeu, legătură slăbită, odată cu încetarea vechiului ev mediu, prin intercalarea între om și divinitate a supra omului, punct al umanismului și raționalismului, și ruptă definitiv prin instalarea supra-omului în locul Fiului omului — adică a lui anticrist în locul lui Cristos. E trecerea de la Nietzsche la Lenin, de la umanism la bolșevism. E supra-saturarea unui proces istoric. Și e timpul ca omenirea să se reîntoarcă. Comunismul din Rusia e semnalul de întoarcere. E ultima piesă aruncată în drum de povârniș al creștinismului. Fiindcă ivirea comunismului e, în mare parte, datorită lipsei de priveghere și mai ales lipsei de activitate a creștinismului, Lupta ce se dă acum e între „Spiritualitate și libertate“ pe de o parte, și între „materialitate și necesitate“ pe de altă parte, între „Fiul omului“ și „Fiii vameșilor“, între Evanghelie și Manifestul comunist, între Creștinism și Marxism. Acestei probleme ii dedică Berdiaeff două studii special. Unul e „Le Marxisme et la religion“. Altul: „Le Christianisme et la hute des classes“. Despre ele ne vom ocupa în foiletonul de Duminica viitoare al ziarului, loan Gh. Savin Politic de orientare (Urmare din pag.ia). Asta practic. Iar teoretic liberalismul a murit în clipa cănd doi lucrători, sau doi patroni, s’au asociat, sau sindicalizat, ca să-și apere interesele. Marxismul nostru, representat prin cei câțiva socialiști în subsistența ministerului muncii, și acum în urmă prin cei câțiva comuniști din partidul național-țarăhist, gratificați CU mandate Parlamentare și cu sume de la ordinea publică, a rămas o firmă ocolită de clienți serioși. Teoretic marxismul este un eșafodaj de baliverne, care s-a dărâmat pretutindeni, în contact cu realitățile vieții omenești. Toate încercările Rusiei de a găsi alte metode de producție, decât cele consacrate de regimul capitalist n’au adus decât mizeria poporului rus și compătimirea restului omenirei. Intre libertatea absoluta și robia colectivă, cele două minciuni: Mieralismul și menetemul se apropie până la confundare. Arhitect I. D. Enescu '.vgg.ra&... „CALENDARUL" „Albina" Mărturisesc că nu mi-a plăcut primul număr al Albinei, foae $&p- l Amânata pentru popor, sta zisa de Plineidiiile culturale renale și pusa sub îngrijirea d-lui D. Ciurezu. Desigur erau la mijloc șovăelile și dificultățile tehnice și de fond, lhetente unei reaiste cu totul unuia. Spun : cU totul adică, fiindcă, fundata de neuitatul Spiru Platei și dusa dealungul copilăriei noastre de oameni care azi de mult nu aud sunit, incont parabil mai simplista se prezenta în modesta-i dat* nn tie Albina de odinioară. Dar de al doilea număr revista s’a definit și deschisă de faimoase frontispicii, trasată în rubrici substanțiale, ata.Când problemele vii ale bietei de la țară, scrisa pe înțelesul omului de jos, dar nu și la nivelul lui, — ceia ce cred citi o distincție bine făcută, — cuporul de slâvi poporani cu care Fundațiile culturale regale își rotuaie începutul de intimitate, arată că nu se putea face redacțional o alegere mai bună printre tineri, ci în persoana poetului tine înzestrat și carului limpede care e confratele Cintezii, timida așa cum e concepută, arătă pe tavan în faza lui de evoluție actuală, și pentru această, o comparație între Albina de altădată și cea de acum constitue un document. Cred ca rubrică Din credințele poporului, cea mai frumoasa din toate, trebue făcută cât mai dinamic, apelându-se la ceva, mai mult decât Marea, să máéin literară, a religiosităței poporane, care e superstiția. Și deschizându-se țăranului mintea asupra diverselor primejdii care e puse, pe urmă sectelor și tuturor infuziilor interlope. O politică religioasă e cel dintâi lucru la care trebue sa tindă o acțiune de culturalizare a masselor, și amanta nu trebue să cruțe niciun efort la preci si ii ca Albina. Un alt punct de program ar fi : depoliticianizarea Aranului. Aș înființa o rubrică specială care sa combată politia la sate, denunțând în primul rând pe învățătorii și preoții care-și uită misiunea, transformându-si in agenții elit totali ai icâlteștilor din iiiiH’t -sule pull ide, citând cazuri strigătoare la Cer, legând la stâlpul iti Iamiei pe făptuitori, și luptând prin orice exemplu și orice îndemn la scoaterea țăranului din miasma in care să colau pacostea votului universal. In sfârșit provinviile pare că trebuisc reprezentate intru rubrică specială, cu fapte și idei, oameni și priveliști cară să pună în circulație ideia națională, de unire și similitudine cu ei și să întărească fluidul de comuniune intre frați, creind o mai mare curiozitate de la provincie la provincie, și consolidândude reciproc în concepția linei Ronțăi in Muri și iA ouă. Dar alocin aerul ca dăm idei! De fapt nu facem decât să întâlnim cu gândul nostru, gândiți redacțional, care ne lasă sănătos întrevăzut în mai mult decât o rubrica binevenită.e place alegerea capitolelor de literătură pentru țăran; iar contribuțiile diverșilor colaboratori, din domenii și părți de țara depărtată, sunt bine alese și mai ales bine dozate... O revistă care a călcat cu dreptul, Ce fa ce mă împiedică să-i aducem și urările noastre de spor și noroc întru luminarea celor mai puțin luminați dintre noi. D. P. ——---—OOO X 000> Știin Fănescu și Ego Munteanu au rămas buni legitimații la Sportul studențesc. Comisia transferărilor găsind incompleete formele de transferare. Atât jucătorii cât și gruparea „Venus”, a făcut recurs. Districtul București aduce la cunoștință pe această cale grupărilor de mai jos, următoarele : Din cauza programului fixat pentru „Cupa României”, la data de 1 ort. jocul de categoria la Onoare dintre grupările Sportul Studențesc și Turcia se amână, iar în locul lor la ora 10 a. m. se va disputa jocul de rezervă ce trebuia să aibă loc la ora 8. Se mai amână și jocul de rezerve dintre grupările Unirea Tricolor și C. F. R. care trebuia să se dispute pe terenul Unirea la ora 14, in locul lor fiind fixat de către Comisiunea Cupei Român © jocul Sp. Studențesc —Victoria -Pitești. D-nii arbitri delegați cu conducerea acestor jocuri sunt rugați a fi la act de aceste modificări. * Legiunea 111 Sportivă organizează astă seară la ora 9 o serată dansantă in saloanele din str. 13 Septembrie No. 18. „Legiunea Sportivă” secția rugby convoacă pe toți membrii săi pentru mâine dimineață la ora 7.30 pe terenul U.F.I.R. pentru a lua parte la matchul contra Arsenalului. * Astă seară se Întrunește biroul de direcție F.R.R. Sportul Studențesc își reînființează secția de atletism. * Azi se va disputa finala campionatelor între Botez-Poulieff. Azi la Tărgoviște încep campionatele locale de Tennis. * Venus a părăsit Capitala azi dimineață indreptându-se spre Timișoara, unde va susține întâlnirea cu chinezul. Mâine se va disputa de terenurile de la Șosea, ziua a doua a campionatelor de rugby. ♦ Gruparea C.F.R., organizează penteu astă seară în sala „Regele Ferdinand", de la atelierele Grivița, o gală de lupte greco-romane. Azi se va deschide balcaniada de atletism dela Atena. — —X4Ü-X*—— * * Kt * ■* LITERATURA, ARTA, IDEI Pictura la Turnu-Severin 1.-SEVERIN. — Pictorul M. J. Brizăvan de la Tg.-Jiu a deschis oistteresilista expoziție de pictură în e valonul de festivități al palatului cultural „Teatru" și al cărei vernisaj a avut bi* zilele acestea în prezență a nume't oși întekciuiali rerevinent. Expoziția d-lui Băzăvan este rezultatul ind inund de mai bine douazeci de anii, a Uflui cilii conținuul preocupat de sănătatea morala a poporului nostru. Pictorul Btrzăvan, al cărui celiul ager a putut să prindă atât de roal si obiectiv natura in toată plenitudinea manifestărilor ei. Oamenii pt siliflixtul lor nestatornic în diferite ipostaze, de o caracteristică e violenta, a transpus pe pânză minunate lunvgiuențe din viața atât de cbî* unită a unei pături sociale, întrecându-e pe stite in mai toate realizările sale ailastice. Dam peste 120 lucrări dovedesc cu prisosință maturitatea artistului. Este destul sa plivești o clipă .Refugiul"" pentru ca si multaft sa-ți defileze loc dinaintea ochilor calivarul dezordinei din toamna anu lui 1916 , ori „Pe gânduri, ca să-si reamintești împovărată viață a muncitorilor noștri ale căror momente de repaos sunt prilej pentru reamintirea unui șuvoi de nevoi care se cer satisfăcute. Demne de admirat sunt „Spre casa“ în care se vede influență grigoresciana , „Flori de liliac“ al căror miros caracteristic pare cal dilij aerian și ,,Țăranul pe zăpadă". Dar ceea ce face eleuul acestei expoziții sunt tablourile „Delavrancea ,și Vlăhuță“ și „Seara dela muncă". Nu putem trece cu vederea și cele câteva portrete reușite ale lui „Ibsen" și „Dr. Hasnaș" apoi ..Madona și copilul"" și „Ecaterina" lucrată în trei pozițiuni diferite și unde portul național și specificul gorjeneac este redat în toată splendoarea lui. c. r. jui", „Agricultură“, higiena“, „Medicina Medicină și pelerinara", „Școala" Olmm-Jocuri-Ghicitei ■ ", „Gospodarie'". Legiuiri : „Legi-Regulmmente“, Mecanica-Astronomie- Știință, apoi știri din toată țara și străittagte, precum și numeroase pagini ilustrate, cu vederi și chipuri diferite. Revista are 16 pagini format mare, tipare săptămânal și se vinde cu 2 lei. Pelerinii români au sosit la Roma Roma, 29. (tractor). — Astăseară au sosit la Roma episcopii români Frențiu, Hossu și Niculescu, conducătorii unui grup de 120 de pelerini români care sosesc la Roma. La gară episcopii români au fost întâmpinați de d. ministru Lugosiârtu și de d. consilier Drossu, însărcinat cu afaceri al legației române de pe lângă Vatican. Mai erau prezenți consilierul de presă Sólacalu și sponseniorul Juga., consilier ecleziastic al Legației române de pe lângă Vatican. Revista scriitoarelor și a scriitorilor „Revista scriitoarelor și scriitorilor ”.t” sub conducerea Irinei Aida Vrroni, își va relua apariția pe data de 15 Octombrie, înființarea unei universități ruse la Kharbin La Kharbin au loc actualmente pregătiri pentru înființarea unei Univoiaitati vase, care va spurtat numele de „Sf. Vladimir". leprezentanții organizațiilor publicie ruse din Manciuria au vizitat la Tiéanisin pe ministrul Int*strucțiunii publice, care a primit favorabil proectul înființării universității, . Mijloacele financiare necesare construcției de clădiri au fost puse la dispoziție de cere ușile rase avute din Charbin. „Albina“ No. 3 Revista Fundațiilor culturale regale, „Albina“ No. 3, a apăru având un sumar bogat ca și în tomerii« waeyte. uggiaila uimnitoare« riipriói . ..thn trecutul nostru". X>ih credințele poporului'", „Înțelepciunea poporului", „Popești-Muzicâ-Poe « 1I CINEMATOGRAF Astăzi se deschide stagiunea de toamnă a cinematografului „Rio" cu o premieră de mare spectacol „Veronika“, Gruss und Kuss Veronika. .Veronika" este filmul despre care întreaga presă de specialitate a avut numai cuvinte de laudă. Realizat pe liniile mari ale operetelor, cari făceau pe vremuri deliciul spectatorilor. ..Veronika" este sortit sa parcurgă și la noi aceiaș cale glorioasă pe care a străbătut-o în toate marile metropole. Pentru a învedera acest fapt, este suficient să arătăm că rolul titular îl deține cea mai îndrăcită interpretă de operetă din Europa, Franciska Gatd. Ea a fost suficient să apară în filmul care a făcut atâta vâlvă „Paprika" pentru ca a doua zi, să devină favorita publicului. Jocul ei parfumat cu amănunte delicioase, degajă truit Itate, o sinceritate naturală și o spontaneitate împletită armonios cu o sprinteneală de veveriță. Rar, a evoluat pe ecran, o actriță mai complectă: franciska Gat'd, cântă, dansează și erbează un joc scenic inteligent și degajat. Subiectul filmului, e nou prin teza ce prezintă, este o îmbinare de idilă, muzică și dans. Duioșia calda, jocul antrenat al interpreților și acțiunea care iși deapănă firul întreține o atmosferă de permanentă interesate. Ceilalți interpeți. Paul Hörbiger, rubicondul Otto Wtlhin și delicioasa Hilde Hildebruiuft. complettează un ansamblu care timp de două ore întreține o atmosferă de exuberantă vioiciune. Carl Boesr, a cărui prezentare nu e nevoe să o mai facem, semnează regia. Realizatorul a știut sa imprime un tempo vioi, antrenant și a utlizat cu mare știință luminile. Muzica Iui Franz W&ehstaitit este pur și simplu, delicioasă. Iată pentru ce credem într o lungă și victorioasă carieră a „Veronikei". — n. n. ~— Astă seară la Rio Deschiderea stagiune cu „Veronika” Franciska Gaal, cunoscută din „Sânge cald... sânge vienez", interpretează rolul titular din „Veronika*1 Maming !... D. N. Crâmedia lucrează în prezent la un rost tu cu Hitul de mai SUS: „Mămăliga tor fi o vastă frescă rurală, concepută pe mai multe volume. In acest roman, care va încerca să înfățișeze, trei epoci distincte din viața satelor noadre, vor clocoti ca ’sttYun Iad, într’o viziune strict realistă aproape o sută de personagii : tipuri de țărani, mări, ciocoi, poliiídulii, funcționari rurali, meșteșugari, negustori, studenți, balulifi, ibooillie și Visionari. toată pleava și azurul vieții noaste șutești la continuă prefacere. D. N. Cremuliu mai are gura încă trei manuscrise, care pot apare in cursul acestei ierni : „Bulgări și stole“, mmm . „Dragoste cu termen redus“, roman umoristic ,,Antologia poeților bulgari trași clucemi, cu un studiu introductiv asupra literaturii bulgare, A murit încă un poet A încetat, din Viața într o locuință modestă din cartieril.civila, poetul Xichita Macedonski, fiul mai mare al lui Alexandru Macedonski. Defunctul era în vârstă de 38 de ani. Fire selenară, Xichita Macedonski s'a manifestat prin versuri de o dulce sensibilitate în care in 1 lumita gloriosului său partidé era evidentă. Paralel cu gudfaitatea sa literară, a făcut studii strălucite de chimie, în care i-a luat doctoratul și în căra se afirmă că ar fi avut și câtema brevetă de mențiuni. A fost înmormântat Vineri 29 Septembrie, Delicatului poet, fie-i toamna ti»șoară.... Cartea celor șapte basme D-ra Marta Rădulescu, autoarea „Clasei a II-a", a „Mărgelelor de mirceș“ și a volumului „Sunt studentă" toate ajunse în scurt timp la a 11 T-a ediție, va apare în cursul lunii Decembrie cu o nouă carte. Noul volum se întitulează „Cartea celor șapte basmo“ și conține șațrse mari povestiri într’un ton cu totul diferit de al celor trei volume de până acum. „Cartea celor șapte basme“, prin originalitatea tentelor și a stilului, va primeni genul în care puțini s’au arătat până acum maeștri: «« Volumul, dealtfel, «e va «dri^a copii», ci tuturor vâș»itălor .»H 4t! »«vârât acuta literatura proaspătă a acârstei cetiți* toate precât de tânără, pe atât de originală. Premierent câine sMb luri Joseph Schmidt, pe care cronica internațională îl proclamă drept cel mai mare tenor al lumii după Cambso, este român. S’a născut in Cernăuți, și după nenumărate peregrinări a ajuns prim tenor al Operei de stat din Berlin. Gl dsul său minunat, are modulațiuni neîntâlnite în registrul unui cântăreț. Este un adevărat regal musical, atunci când Schmidt apare pe scena operii. Biletele sunt vândute cu săptămâni înainte, cassa este literalmente luată cu asalt. Cronicarii muzicali au numai cuvinte elogioase pentru acest tenor, a cărui carieră se întrevede strălucită. Richard Oswald, regizorul care a realizat „Un Cântec străbate lumea“ a avut mână fericită alegăndu-și interpretul principal în persoana cântărețului Schmidt. Tema filmului este simplă și omenească. Peste tot plutește un suflu de romantism parfumat, acompaniat de melodii divine. Doi tineri, Rigo un domn muzical și Ricardo, un tănăr a cărui voce cucerește, soottesc intr’o mansardă in Veneția. Intr’o bună si Ricardo este angajat la postul de Radio, unde după puțin timp ajunge celebru. Nina o tânără fată, vânzătoare într-un magazin de muzică, este entuziasmată de glasul du Ricardo, a cărui voce o aude pe plăci de patefon, și vrea să-l cunoască. Face cunoștința lui Rigo, pe care îl ia drept Ricardo, și de care se amorezează. Acțiunea se desfășoară în această situație până când lucrurile se clarifică. Ricardo Care o iubește pe Nina în taina, vede că cei doi, Rigo și Nina se îndrăgesc. Va renunța la ea, într-un sacrificiu sublim; et nu aparține decât publicului. Regia, a știut să imprime nota exactă interpreților. Joseph Schmidt, trt alură de glasul dumnezeesc pe care îl împarte cu generozitate și cu o știință muzicală rară, interpretează rolul cu mijloace secitice excelente. In celelalte roluri apar Charlotte Ander, Vicker de Kova și Fritz Katapers. Muzica lui Harts May este fericit inspirată. Regaliíf va realita unul din succesele cele mai categorice cu acest șlagăr, căruia îi prevedem o serie glorioasă. — Vtunic — xox IOSEPH SCHMIDT VARIETĂȚI O bibliotecă amb ifatită a fost ixrucpi« rati ■ IS in franța Zilele acestea și-a început serviciul un bibliobus, care va circula pe drumurile Franței. Municipalitatea din Soissons, a asociat acestui eveniment pe Miss Anne Morgan, ex-vice-președinta comitetului american pentru regiunile devastate din Franța, care, împreună cu Mrs Murray Dike ,a organist, îndată după război biblioteci in jurul orașelor. Biletibusul va duce cărți la domiciliul clienților. Centrul va fi la Soissons și va servi trei cantoane: Anizy-le-Château, Coucy-le---château, și Vic-sur-Aisne. In absența Statului, departamentul d'Aisne a acordat o subvenție, care se va adăuga contribuțiunilor comunelor servite. Direcția bibliobus-ului și a depozitului său de cărți este încredințată d-rei Vérine care mai înainte organizase perfect biblioteca municipală. Am reprodus și noi această știre, în nădejdea că vreuna din personaitățile culturale de marcă ale acestei țări, își va arunca ochii peste aceste rânduri și va fi cuprins de dorul de a imita faptele bune: s’a întâmplat? Simplu: ușa în chestiune nu este autentică. Toată lumea știa afară de cei patruzeci. Fiind întrebați dacă mai persistă în cererea lor, natural au crezut că nu mai trebue să rășini udă. Ușa nemuririi Adiua un att, Academia franceză adresa o petiție ministerului educației naționale. Ea cerea să iie dea ușa sculptată și ornată cu aici bufele alegorice, care deschidea gara de ședințe, atunci când era adăpostită la Lttvrd, poartă care este azi, la arhivele naționale. D. Louis Barthou a intervenit ca să i se dea satisfacție. Arhitectul a și fost convocat și se întrebau cum să utilizeze prețioasa relicva, — mult prea mare pepifü öáW palatului Ninachtouff'dâ Academia „își face diofioaurul". De atâtafel, Uși se afli tot la arhivele nationale și nu se mai vorbește de fel, de transferarea ei. Ce Bernard Shaw și taxsul Celebrul scriitor irlandez Bernard Slum, se găsea întru zi cu, Duke Flinnlglon, un faimos șef de jure „hol" care atrage la concertele sale tulită Londra și tot Parisul, când se găsește in trecere prin capitala Franței. Cum Bernard Shall se plângea de migrenă, întru zi Duke Ellington se oferi să-i cânte o arie de jazz. — „Nu răspunse Shaw. Mulțumesc, mulțumesc foarte mult. Dar deocamdată îmi place tot mai mult migrena 1. EDITURA CIORNEI (colecția Rosidor) debutează anul acesta cu CONCÜS LA CASTITATE roman de Dragoș Frolopopeșci (apare in Octomvrie)