Calendarul, octombrie 1933 (Anul 2, nr. 487-512)

1933-10-01 / nr. 487

mZv»S­PORT m7m VI-BALCANIADA MECANICA Un spectacol de groază și râs Viețuim în epoca sinistrului, mecanic, cu bunăvoința Moto- Clubului. Ori după amiază s’a dat ulti­­mul avertisment publicului ama­­tor de spectaculozități motocicli­­ste. A fost o nenorocire de cinci minute. Seria a treia din întâlnirea a­­mânată, România-Bulgaria, a în­­semnat dezastrul plin al masca­radei. Alergarea anunțată pentru ora 5, s’a ținut la șase. Salve necon­tenite de huiduieli blindate cu flueraturi. Privrile alergau spre avioanele ce planau de la Pipera. . Au asistat 1.500 persoane. Lumea se antrena desigur pen­tru supremul huiduit de Lumi­­nică. Starterul, acelaș Stamate Ră­­dulescu, și-a supralicitat propria tâmpenie. Nici nu putea fi mai i­­diot. Alergătorii nu ajunseseră bine pe linie când imbecilul a tras drapelul. Publicul la subliniat gestul de­ o rarisimă idioțenie cu un huiduit formidabil. Cristea a rămas la distanța de la­ început. Alergătorii bulgari au derutat pe campionii români, căci in timp ce primii se îndărătniceau să se plimbe cu 60 kilometri pe oră, cei de-al doilea alergau cu 120. Cantacuzino un nou record. Cristea bine. Restul? Ufft Cel mai bun străin, Socoloff, a rămas cu 700 m. în urma lui Cantacuzino —­ adică așa cum prognosticasem din primul arti­col consacrat acestei sinistre ma­scarade. Ce o să mai vadă publicul Du­minică, nu e greu de spus. Re­zultatele de până acum sânt cea mai autentică și definitivă garan­ție. Cititorii noștri s’au putut con­vinge că le-am oferit prognosticu­ri precise. Cerem Moto-Clubului Român să ne răspundă în ce calitate a or­ganizat această batjocură numi­tă „balcaniadă“ când de doi ani nu și-a achitat cotizația la San­­dra? De ce a invitat pe A. S. R. Prin­cipele Nicolae la cursa de Dum­i­­nică, când știe prea bine că i se va oferi unul din cele mai la­mentabile spectacole? Și tangențial: de ce acelaș for motociclist și giambaș a încercat să zădărnicească reuniunile de la Timișoara și Brașov, unde a a­­vertizat pe alergătorii bucurește­­ni că le retrage licența dacă par­ticipăm întrebări la care suntem si­guri că nu vom pri­m­i niciodată răspuns. Căci Jilescu și comparșii nu pot rămâne decât ceia ce sânt­­ clienți ai zidului umed, cu nume de hulă. —N. A.— REZULTATUL TEHNIC România: C. Cantacuzino și N. Ionescu Cristea. Bulgaria: Socoloff și Bischeff. SERIA III Cantacuzino 3,207* Cristea ' 3,27 Socoloff 3,38 Bischeff F. T. cu 2.400 m. în ur­mă lui cantacuzino. FOOT - BALL Turneul interaliaților Mâine după amiază se va desfă­șura pe stadionul O.N.E.F. prima zi a turneului foot-ball­istic al state­lor aliate : Cehoslovacia, Polonia și România. încercări de stimulare a foot-ball­­ului militar s-aai făcut și in anii precedenți însă nu cu atâta convin­ gene. Cu turneul aceștia premergător o­­limpiadei Micei înțelegeri, care va lua ființă în anul Viitor­, sportul mi­litar se ridică pe o treaptă mai înal­­trădania sincerului animator­­­ sportiv rom­ân de gen. V. Bădu­iescu deschide o nouă caie sportului ro­mânesc. Frumoasa inițiativă a aces­tor reuniuni inter-militare îi revin de sân­e. Echipele Cehoslovaciei și Poloniei se vor intâlni pentru a-și disputa întâietatea. Reprezentanți ai foot-ball-ului militar a două țări unde această a luat o desvăltare foarte mare și a cărei clasă este destul de cunoscută in lumea întreagă vor ocaziona o partidă atractivă. ță. divizia naționala Matchurile de mâine A patra zi a diviziei naționale pune în luptă un lot mare de con­curenți la marele titlu n­ațion­al. Grupări cu renume — consacrate — se vor întâlni cu­ noul promovați în super-categoria acuta un an în­ființată și care a dat un rezultat meritoriu. In această zi se vor Întâlni:­ ­ RIPENSIA-UNIREA TRICOLOR Masoiiul va avea loc mâine după amiază la orele 18 pe arena din O­­bor. Campionii se vor întâlni de astă­­dată cu garnitura d-lui N. Luce­scu. Două ech­ipe ce practică două for­me deosebite de foot-ball. Ripensiștii tehnici, dar greoi în fața elanului tineresc al uniriștilor vor face un match atractiv. Cine va înfrânge ? Aceasta este o problemă greu de rezolvat. Rezul­tatul juvenitusului, terenul străin, lipsa lui Rotorta­ani dau dreptul să spere uniriștilor dar... nu prea mult. Totuși, analizând jocul practicat de profesioniștii — oficiali — Încli­nări pentru o victorie a acestora. Arbitrajul a fost încredințat d-lui Theil. VENUS-CHINEZUL La Timișoara foștii campioni ai țarei se vor întâlni cu notar pro­movat în categoria divizionara. Ne­grii vor prezenta „lF’-le ce a operat Joi pe Stadion în compania echipei militare. Forma pe­­ care au urmat-o atunci le da dreptul la victorie dacă ----------x*x---------­ nu se vor împiedica pe terenul străin pe care sunt obligați să joace. D. Graver conduce partida. UNIVERSITATEA­ CRIȘANA La Cluj universitarii se vor întâl­­­ni cu puternica și buclucașa forma­ție a Crișanei din Oradea. O victorie a acestora nu este ex­clusă dacă ne gândim la forma și lipsurile de care suferă actualmente „Ü.”. Arbitrul partidei : Kiss Kollo­mann. 3UVENTUS-Ș01MH Juventiștii vor juca al doilea match oficial in noua sa categorie la Sibiu' contra Șoimilor'. înfrângerea suferită de la C.A.O. a avut darul să-i îmbărbăteze și să se gândească serios la modificarea for­mației. Juventiștii sunt superiori sibieni­­lor și credem că vor termina învin­gători. D. Ciurel conduce partida. C. A O.­ROMÂNIA Lipsit de serviciile a trei titulari — Cocii, Covaci, Juhasz, C.A.O-ul va avea greaua sarcină să primească replica viguroasei echipe „România“ din Cluj. Match­ul are loc la Oradea și va fi arbitrat de d. Messna. C. F. R.-BRAȘOVIA Puternica garnitură c.f.r-istă va­­ porni către Brașov unde se vor în­tâlni cu Brașovia. Diferența de clasă a­ celor două echipe ce se vor arunca in luptă ne dau dreptu­l să vedem în C.F.R. un învingător sigur. Arbitrajul este încredințat d-lui Tóth (Sibiu). TRICOLORUL (Ploești)-A.M.E.F.R. Muncitorii din Arad vor avea oas­peți pe ploeșteni. Jocul desfășurat­­de muncitori in Capitală acum do­ua săptămâni a lăsat mult de dorit. A­­ceasta însă nu înseamnă că n’ai­ a­­vut timpul să se refacă și apoi... te­renul are și el un cuvântul de spus. Va fi un match greu pentru ploeș­teni, cari vor f obligați să cedeze­ cu o m­ică diferență. Conducător al partidei este d. Murgii. Un filosof creștin al epocii (Urmare din pag­i­a), de cele „umaniste“ care au desfigu­rat protestantismul. Acest rol ar fi trebuit să revină Rusiei, cununa or­todoxiei. E ceia ce visau pentru ea panslăviștii ruși — în frunte cu un Kovtiakov și marele Dostoevschi, care și creiase mistica mesianis­mului ortodox ru­s, ce-l visează astăzi încă toți patrioții ruși. Acest vis a­ a frânt însă deasupra prăpastiei apocaliptice de astăzi. Rușii, după cum spune și Berdiaeff, nici n’a i­eșit măcar din vechiul ev mediu. Ei au schimbat doar stăpânirea. Din deo­­crația țaristă, care nu era decât o copie a teocrației papiste, au tre­cut în subanocrația comunistă, în­locuind doar pe „țarii albi" cu „țarii roșii“. Și totuși ortodoxia trebuie să sa­tisfacă această sete după spiritua­litate și libertate, către care se cere omenirea și să realizeze ea le­gătura omului cu Dumnezeu, legă­tură slăbită, odată cu încetarea ve­chiului ev mediu, prin intercalarea între om și divinitate a supra­ omu­­lui, punct al umanismului și rațio­nalismului, și ruptă definitiv prin instalarea supra-omului în locul Fiului­ omului — adică a lui anti­crist în locul lui Cristos. E trecerea de la Nietzsche la Lenin, de la uma­nism la bolșevism. E supra-satura­­rea unui proces istoric. Și e timpul ca omenirea să se reîntoarcă. Comu­nismul din Rusia e semnalul de în­toarcere. E ultima piesă aruncată în drum de povârniș al creștinismului. Fiindcă ivirea comunismului e, în mare parte, datorită lipsei de prive­ghere și mai ales lipsei de activitate a creștinismului, Lupt­a ce se dă a­­cum­ e între­­ „Spiritualitate și li­bertate“ pe de o parte, și între „ma­­terialitate și necesitate“ pe de altă­ parte, între „Fiul omului“ și „Fiii vameșilor“, între Evanghelie și Mani­festul comunist, între Creștinism și Marxism. Acestei probleme ii dedică Berdiaeff două s­tudii special. Unul e „Le Mar­­­xisme et la religion“. Altul: „Le Christianisme et la hu­te des classes“. Despre ele ne vom ocupa în foileto­nul de Duminica viitoare al ziarului, loan Gh. Savin Politic de orientare (Urmare din pag.­i­a). Asta practic. Iar teoretic liberalis­mul a murit în clipa cănd doi lucră­tori, sau doi patroni, s’au asociat, sau sindicalizat, ca să-și apere inte­resele. Marxismul nostru, repr­esentat prin cei câțiva socialiști în subsistența mi­nisterului muncii, și acum în urmă prin cei câțiva comuniști din parti­dul națion­al-țar­ăhist, gratificați CU mandate Parlamentare și cu sume de la ordinea publică, a rămas o fir­mă ocolită de clienți serioși. Teoretic marxismul este un eșafo­daj de baliverne, care s-a dărâmat pretutindeni, în contact cu realită­țile vieții omenești. Toate încercările Rusiei de a găsi alte metode de producție, decât cele consacrate de regimul capitalist n’au adus decât mizeria poporului rus și compătimirea restului omenirei. Intre libertatea absoluta și robia colectivă, cele două minciuni: Mie­­ralismul și menetemul se apropie până la confundare. Arhitect I. D. Enescu '­.vgg.ra&... „CALENDARUL" „Albina" Mărturisesc că nu mi-a plăcut primul număr al Albinei, foae $&p- l Amânat­a pentru popor, sta zisa de Plinei­di­iile culturale renale și pusa sub îngrijirea d-lui D. Ciurezu. Desigur erau la mijloc șovăelile și dificultățile tehnice și de fond, l­­hetente unei reaiste cu­ totul unuia. Spun : cU totul adică, fiindcă, fundata de neuitatul Spiru Platei și dusa dealungul copilăriei noa­stre de oameni care azi de mult nu aud sunit, i­ncont parabil mai sim­plista se prezenta în modesta-i dat* nn tie Albina de odinioară. Dar de al doilea număr revista s’a definit­ și deschisă de faimoa­se front­is­picii, t­rasată în rubrici substanțiale, ata.Când problemele vii ale bietei de la țară, scrisa pe înțelesul omului de jos, dar nu și la nivelul lui, — ceia ce cred ci­ti o distincție bine făcută, — cu­po­rul de slâvi poporani cu care Fun­dațiile culturale regale își r­otu­aie începutul de intimitate, arată că nu se putea face redacțional o ale­­gere mai bună printre tineri, ci­ în persoana poetului tine înzestrat și carului limpede care e confra­tele Cintezii, timida așa cum e concepută, a­­rătă pe tavan în faza lui de evolu­ție actuală, și pentru această, o comparație între Albina de altă­dată și cea de acu­m constitue un document. Cred ca rubrică Din credințele poporului, cea mai frumoasa din toate, trebue făcută cât mai dina­mic, apelându-se la ceva, mai mult decât Marea, să máéin literară, a religiosităței poporane, care e superstiția. Și deschizân­du-se ță­ranului mintea asupra diverselor primejdii care e puse, pe urmă sec­telor și tuturor infuziilor interlope. O politică religioasă e cel dintâi lucru la care trebue sa tindă o ac­țiune de culturalizare a masselor, și amanta nu trebue să cruțe niciun efort la p­re­ci si ii ca Albina. Un alt punct de program ar fi : depoliticianizarea­­ Aranului. Aș înființa o rubrică specială care sa combată politia­ la sate, denunțând în primul rând pe în­vățătorii și preoții care-și uită mi­siunea, transformân­du-si in agenții elit tot­ali ai icâlt­eșt­ilo­r din iiiiH’t -sule pull ide, citând cazuri strigă­toare la Cer, legând la stâlpul iti­ Iamiei pe făptuitori, și luptând prin orice exem­plu și orice îndemn la scoaterea țăranului din miasma in care s­ă colau­ pacostea votu­lui universal. In sfârșit provinviile pa­re că tre­­buisc re­prezentate intru rubrică specială, cu fapte și idei, oameni și priveliști cară să pu­nă în circula­ție ideia națională, de unire și similitudine cu ei și să întărească fluidul de comuniune intre frați, c­reind o mai mare curiozitate de la provincie la provincie, și consoli­­dândude reciproc în concepția li­nei Ronțăi in­ Muri și iA ouă. Dar alo­cin aerul ca dăm idei! De fapt nu facem decât să întâlnim cu gândul nostru, gândiți redacțio­nal, care ne lasă sănătos întrevăzut în mai mult decât o rubrica bine­venită.­­e place alegerea capitolelor de literătură pentru țăran; iar con­tribuțiile diverșilor colaboratori, din domenii și părți de țara de­părtată, sunt bine alese și mai ales bine dozate... O revistă care a călcat cu drep­tul, Ce fa ce mă împiedică să-i adu­cem și­ urările noastre de spor și noroc întru luminarea celor mai puțin luminați dintre noi. D. P. ——---—OOO X 000> Știin Fănescu și Ego Munteanu a­u ră­mas buni legitimați­i la Sportul stu­dențesc. Comisia transferărilor gă­sind incompleete formele de trans­ferare. Atât jucătorii cât și gruparea „Venus”, a făcut recurs. Districtul București aduce la cu­noștință pe această cale grupărilor de mai jos, următoarele : Din cauza programului fixat pen­tru „Cupa României”, la data de 1 ort. jocul de categoria la Onoare din­tre grupările Sportul Studențesc și Turcia se amână, iar în locul lor la ora 10 a. m. se va disputa jocul de rezervă ce trebuia să aibă loc la ora 8. Se mai amână și jocul de rezerve dintre grupările Unirea Tricolor și C. F. R. care trebuia să se dispute pe terenul Unirea la ora 14, in locul lor fiind fixat de către Comisiunea Cupei Rom­ân © jocul Sp. Studențesc —Vic­toria -Pi­teșt­i. D-nii arbitri delegați cu conduce­rea acestor jocuri sunt rugați a fi la act de aceste modificări. * Legiunea 111 Sportivă organizează astă seară la ora 9 o serată dansan­tă in saloanele din str. 13 Septem­brie No. 18. „Legiunea Sportivă” secția rugby convoacă pe toți membrii săi pentru mâine dimineață la ora 7.30 pe te­renul U.F.I.R. pentru a lua parte la matchul contra Arsenalului. * Astă seară se Întrunește biroul de direcție F.R.R. Sportul Studențesc își reînființea­ză secția de atletism. * Azi se va disputa finala campio­natelor între Botez-Poulieff. Azi la Tărgoviște încep campiona­tele locale de Tennis. * Venus a părăsit Capitala azi di­mineață indreptându-se spre Timi­șoara, unde va susține întâlnirea cu chinezul. Mâine se va disputa de terenurile de la Șosea, ziua a doua a campiona­telor de rugby. ♦ Gruparea C.F.R., organizează pen­teu­ astă seară în­ sala „Regele Fer­dinand", de la atelierele Grivița, o gală de lupte greco-romane. Azi se va deschide balcaniada de atletism dela Atena. — —X4Ü-X*—— * * Kt * ■* LITERATURA, ARTA, IDEI Pictura la Turnu-Severin 1.-SEVERI­N. — Pictorul M. J.­­ Brizăvan de la T­g.-Jiu a deschis o­­istteresilista expoziție de pictură în e valonul de festivități al pala­tului cultural „Teatru" și al cărei ver­nisaj a avut bi* zilele acestea în prezență a­ nu­me't­ oși întekciui­ali re­­revi­ne­nt. Expoziția d-lui Băzăvan es­te re­zultatul ind inund de mai bine dou­azeci de anii, a Uflui cilii conți­­nuul preocupat de sănătatea mo­rala a poporului nostru. Pictorul Btrzăvan, al cărui celiu­l ager a pu­tut să prindă atât de roal s­i obiec­tiv natura in­ toată plenitudinea manifestărilor ei. Oamenii pt siliflix­­tul lor nestatornic în diferite ipos­taze, de o caracteristică e violenta, a transpus pe pânză minunate lunvgiuențe din viața atât de cbî* unită a un­ei pături sociale, între­­cându-e­ pe stite in mai toate rea­lizările sale ailastice. Dam­ peste 120 lucrări dovedesc­ cu prisosință maturitatea artistu­lui. Este destul sa plivești o clipă .Refugiul"" pentru ca si mul­taft sa­-ți defileze loc dinaintea ochilor cal­­i­varul dezordinei din toamna anu­­­ lui 1916 , ori „Pe gânduri­, ca să-si rea­min­tești împovărată viață a muncitorilor noștri ale căror mo­mente­ de repaos sunt prilej pen­­­tru­ reamintirea unui șuvoi de ne­voi care se cer satisfăcute. Demne de admirat sunt „Spre casa“ în care se vede influență grigorescia­­na , „Flori de liliac“ al căror mi­ros caracteristic pare ca­l dilij ae­rian și ,,Țăranul pe zăpadă". Dar ceea ce face eleu­ul acestei expoziții sunt tablourile „Dela­­vrancea ,și Vlăhuță“ și „Seara dela muncă". Nu putem trece cu­ vede­­rea și cele câteva portrete reușite ale lui „Ibsen" și „Dr. Hasnaș" a­­poi ..Madona și copilul"" și „Ecate­­rina" lucrată­ în trei poziți­uni di­­ferite și unde portul națio­nal și specificul gorjeneac este redat în toată splendoarea lui. c. r. ju­i", „Agricultură“, higiena“, „Medicina Medicină și pelerinara", „Școala" Olmm-Jocuri-Gh­ici­tei ■ ", „Gospodarie'". Legiuiri : „Legi-Re­­gulmmente“, Mecanica-Astronomie- Știință, apoi știri din toată țara și str­ăittagte, precum și numeroase pagini ilustrate, cu vederi și chi­puri diferite. Revista are 16 pagini format mare, tipare săptămânal și se vin­de cu 2 lei. Pelerinii români au sosit la Rom­a Roma, 29. (tractor). —­ Astă­­seară au sosit la Roma episcopii români Fren­țiu, Hossu și Nicu­­lescu, conducătorii unui grup de 120 de pelerini români care so­sesc la Roma. La gară episcopii români au fost întâmpinați de d. ministru Lugosiârtu și de d. consilier Drossu, însărcinat cu afaceri al legației române de pe lângă Va­tican. Mai erau prezenți consilierul de presă Sólacalu și sponsenio­­rul Juga., consilier ecleziastic al Legației române de pe lângă Vatican. Revista scriitoarelor și a scriitorilor „Revista scriitoarelor și scriito­rilor ”.t” sub­ conducerea Irinei Aida Vrroni, își va relua apariția pe data de 15 Octombrie, înființarea unei univer­sități ruse la Kharbin La Kharbin au­ loc actualmente pregătiri pentru înființarea unei Univoiaitati vase, care va spurtat numele de „Sf. Vladimir". l­e­prezentanții organizațiilor pu­­blicie ruse din Manciuria au vizi­tat la Tiéanisin pe ministrul Int*­stru­cțiunii publice, care a prim­it favorabil proectul înființării uni­­versității, . Mijloacele financiare necesare construcției de clădiri au fost puse la dispoziție de cere ușile rase a­­vute din Charbin. „Albina“ No. 3 Revista Fundațiilor culturale re­gale, „Albin­a“ No. 3, a apăr­u a­­vând un sumar bogat ca și în to­­merii« waeyte. uggiaila uim­nitoar­e« riipriói . ..thn trecutul nostru". X>ih cre­dințele poporului'", „Înțelepciunea­­ poporului", „Popești-Muzicâ-Poe­ « 1­I CINEMATOGRAF Astăzi se deschide stagiunea d­e toamnă a cinematografului „Rio" cu­ o premieră de m­are spectacol „Veronika“, Gruss und Kuss Vero­nika. .Veronika" este filmul des­pre care întreaga presă de specia­litate a avut numai cuvinte de laudă. Realizat pe liniile mari ale operetelor, cari făceau pe vremuri deliciul spectatorilor. ..Veronika" este sortit sa parcurgă și la noi aceiaș cale glorioasă pe care a străbătut-o în toate­ marile me­tropole. Pentru a învedera ac­est fapt, este suficient să arătăm că rolul titular îl deține cea m­ai în­drăcită interpretă de operetă din Europa, Franciska Gat­d. Ea a fost suficient să apară în filmul care a făcu­t atâta vâlvă „Paprika" pentru ca­ a doua zi, să devină favorita publicului. Jocul ei parfumat cu amănunte delicioa­se, degajă truit Itate, o sinceritate naturală și o spontaneitate împle­tită armonios cu o sprinteneală de veveriță. Rar, a evoluat pe ecran, o actriță mai complectă: f­ran­­ciska Gat'd, cântă, dansează și e­r­­bează un joc scenic inteligent și degajat. Subiectul filmului, e nou prin teza ce prezintă, este o îmbi­nare de idilă, muzică și dans. Du­ioșia calda, jocul antrenat al in­terpreților și acțiunea care iși deapănă firul întreține o atmos­feră de permanentă interesate. Ceilalți interpeți. Paul Hörbi­ger, rubicondul Otto Wt­lhin ș­i delicioasa Hilde Hild­ebruiuft. com­plettează un ansamblu care timp d­e două ore întreține o at­mosferă de exuberantă vioiciune. Carl Boesr, a cărui prezentare nu e nevoe să o mai facem, semnează regia. Realizatorul a știut sa im­prime un tempo vioi, antrenant și a utlizat cu mare știință lumi­nile. Muzica Iui Franz W&ehst­aitit este pur și simplu, delicioasă. Iată pentru ce credem într o lungă și victorioasă carieră a „Veronikei". — n. n. ~— Astă seară la Rio Deschiderea stagiune­ cu „Veronika” Franciska Gaal, cunoscută din „Sânge cald... sânge vienez", interpretează rolul titular din „Veronika*1 Mamin­g !... D. N. Crâmedia lucrează în pre­zent la un rost tu­ cu Hitul de mai­­ SUS: „Mămăliga­ tor fi o vastă frescă rurală, concepută pe mai multe volume. In acest roman, care va încerca să înfățișeze, trei epoci distincte din viața satelor noa­dre, vor clo­coti ca ’sttYun Iad, într’o viziune strict realistă aproape o sută de personagii : tipuri de țărani­, mări, ciocoi, poliií­dulii, funcțio­nari rurali, meșteșugari, negustori, studenți, balulifi, ibooillie și Vi­sio­­nari. toată pleava și azurul vieții noaste șutești la continuă prefacere. D. N. Cremul­iu mai are gura în­că trei manuscrise, care pot apare in cursul acestei ierni : „Bulgări și stole“, mmm . „Dragoste cu ter­men redus“, roman umoristic ,,Antologia poeților bulgari tra­și clucemi, cu un stu­diu introductiv asupra literaturii bulgare, A murit încă un poet A încetat, din Viața în­tr o locuin­ță modestă din cartieril­­.civila, poetul Xichita Macedon­sk­i, fiul mai mare al lui Alexandru Mace­­donski. Defunctul era în vârstă de 38 de ani. Fire selenară, Xich­it­a Macedon­­ski s'a manifestat prin versuri de o dulce sensibilitate în care in­ 1 lu­mita gloriosului său partidé era evidentă. Paralel cu gudfaitatea sa literară, a făcut studii strălucite de chimie, în car­e i-a luat doctoratul și în căra se afirmă că ar fi avut și cât­ema brevetă de mențiuni. A fost înmormântat Vineri 29 Septembrie, Delicatului poet, fie-i toamna ti»­șoară.... Cartea celor șapte basme D-ra Marta Rădulescu, autoarea „Clasei a II-a", a „Mărgelelor de mirceș“ și­ a volumului „Sunt stu­dentă" toate ajunse în scurt timp la a 11 T-a ediție, va apare în cursul lunii Decembrie cu o nouă carte. Noul volum se întitulează „Car­tea celor șapte basm­o“ și conține șațrse mari povestiri într’un ton cu totul diferit de al celor trei volu­me de până acum. „Cartea celor șapte basme“, prin originalitatea tentelor și a stilului, va primeni genul în care puțini s’au arătat până acum maeștri: «« Volumul, dealtfel, «e va «dri^a copii», ci tuturor vâș»­itălor .»H 4t! »«vârât acuta literatura proaspătă a acârstei cetiți* toate precât de tânără, pe atât de originală. Premiere­n­­t câine sMb­ luri Joseph Schmidt, pe care cronica internațională îl proclamă drept cel mai mare tenor al lumii după Ca­­m­bso, este român. S’a născut in Cernăuți, și după nenumărate pere­­grinări a ajuns prim tenor al Operei de stat din Berlin. Gl dsul său minu­nat, are modulațiuni neîntâlnite în registrul unui cântăreț. Este un a­­devărat regal musical, atunci când Schmidt apare pe scena operii. Bi­letele sunt vândute cu săptămâni înainte, cassa este literalmente lua­tă cu asalt. Cronicarii muzicali au­ numai cuvinte elogioase pentru a­­cest tenor, a cărui carieră se între­vede strălucită. Richard Oswald, re­gizorul care a realizat „Un Cântec străbate lumea“ a avut mână feri­cită alegăndu-și interpretul princi­pal în persoana cântărețului Schmidt. Tema filmului este simplă și ome­nească. Peste tot plutește un suflu de romantism parfumat, acompani­at de m­elodii divine. Doi tineri, Rigo un domn muzical și Ricardo, un tă­­năr a cărui voce cucerește, soottesc intr’o mansardă in Veneția. Intr’o bună si Ricardo este angajat la pos­tul de Radio, unde după puțin timp ajunge celebru. Nina o tânără fată, vânzătoare într-un magazin de mu­zică, este entuziasmată de glasul du Ricardo, a cărui voce o aude pe plăci de patefon,­­ și vrea să-l­ cu­noască. Face cunoștința lui Rigo, pe care îl i­a drept Ricardo, și de care se amorezează. Acțiunea se des­fășoară în această situație până când lucrurile se clarifică. Ricardo Care o iubește pe Nina în taina, vede că cei doi, Rigo și Nina se îndră­gesc. Va renunța la ea, într-un sa­crificiu sublim; et nu aparține de­cât publicului. Regia, a știut­ să im­prime nota exactă interpreților. Jo­­seph Schmidt, trt alură de glasul dumnezeesc pe care îl împarte cu generozitate și cu o știință muzicală rară, interpretează rolul cu mijloa­ce secitice excelente. In celelalte ro­luri apar Charlotte Ander, Vicker de Kova și Fritz Katapers. Muzica lui Harts May este fericit inspirată. Regal­iíf va realita unul din succe­sele cele mai categorice cu acest șlagăr, căruia îi prevedem o serie glorioasă. — Vtunic — xox IOSEPH SCHMIDT VARIETĂȚI O bibliotecă amb ifatită a fost ixrucpi« rati ■ IS in franța Zilele acestea și-a început servi­ciul un bibliobus, care va circula pe drumurile Franței. Municipalita­tea din Soissons, a asociat aces­­tui eveniment pe Miss Anne Mor­gan, ex-vice-președinta comitetu­lui american pentru regiunile de­vastate din Fran­ța, care, împreună cu Mrs Murray Dike ,a organist, îndată după război biblioteci in ju­ru­l orașelor. Biletibusul va duce cărți la do­miciliul clienților. Centrul va fi la Soissons și va servi trei cantoane: Anizy-le-Château, Coucy-le---châ­­teau, și Vic-sur-Aisne. In absența Statului, departamentul d'Aisne a acordat o subvenție, care se v­a a­­dăuga contribuțiunilor comunelor servite. Direcția bibliobus-ului și a depo­zitului său de cărți este încredința­tă d-rei Vérine care mai înainte or­­ganizase perfect biblioteca munici­pală. Am reprodus și noi această știre, în nădejdea că vreuna din perso­­naitățile culturale de marcă ale a­­cestei țări, își va arunca ochii peste aceste rânduri și va fi cuprins de dorul de a imita faptele bune: s’a întâmplat? Simplu: ușa în chestiune nu este autentică. Toată lumea știa afară de cei patru­zeci. Fiind întrebați dacă mai per­sistă în cererea lor, natural au crezut că nu mai trebue să răș­ini udă. Ușa nemuririi Adiua un att, Academia france­ză adresa o petiție ministerului e­­ducației naționale. Ea cerea să i­ie d­ea ușa sculptată și ornată cu­ a­­ici bufele alegorice, care deschidea gara de ședințe, atunci când era adăpostită la Lttvrd­, poartă care este azi, la arhivele naționale. D. Louis Barthou a intervenit ca să i se dea satisfacție. Arhitectul a și fost convocat și se întrebau cum să utilizeze pre­țioasa relicva, — mult prea mare pepifü öáW palatului Ninachto­uff'dâ Academia „își face diofioaurul". De atâtafel, Uși se afli tot la ar­hivele nationale și nu se mai vor­bește de fel, de transferarea ei. Ce Bernard Sh­aw și taxsul Celebrul scriitor irlandez Ber­nard Slum, se găsea întru zi cu, Duke Flinnlglon, un faim­os șef de jure „hol" care atrage la concer­tele sale tulită Londra și tot Pari­sul, când se găsește in trecere prin capitala Franței. Cum Bernard Shall­ se plângea de migrenă, întru zi Duke Elling­ton se oferi să-i cânte o arie de jazz. — „Nu­ răspunse Shaw. Mulțu­mesc, mulțumesc foarte mult. Dar deocamdată îmi place tot m­ai mult migrena­ 1. EDITURA CIORNEI (colecția Rosidor) debutează anul acesta cu CONCÜS LA CASTITATE roman de Dragoș Frolopopeșci (apare in Octomvrie)

Next