Calendarul, noiembrie 1933 (Anul 2, nr. 513-526)
1933-11-01 / nr. 513
f Am reprodus aproape în întregime, în numerele trecute ale „Caendarului", reportajul revistei „Villustration“, asupra experienței monetare din Wörgl, ca rezultat all anchetei făcute la fața locului de trimisul special al revistei. Am vorbit în treacăt și de lucrarea apărută la noi „Un nou cistern monetar pentru remedierea crizei generale , în care se propune tot o monetă bazată pe principiul gesellian al devalorizării automate, datorită d-lui arh. Enescu, d-lui Gr. T. Coandă și subsemnatului. Vom stărui în rândurile de față asupra asemănărilor și deosebirilor dintre experiența practicată la Wörgl și propunerea teoretică din România. ’ MONETA COMUNALA ȘI MONETA NAȚIONALA 1 Moneta adoptată de primarul Michael Unterguggenberger din Wörgl, este o monetă comunală, având putere liberatorie numai pe teritoriul acestei comune. Altă observație asupra acestei monete e că ea are o garanție, o convertibilitate în monete regulate de ale institutului austriac de emisiune. Dar aceste însușiri ale monetei din Wörgl, nu trebue luate ca ceva definitiv. Trebue să ținem socoteala, când amintim de ele, că e vorba de o experiență cu totul revoluționară, de un revoluționarism constructiv. Moneta din Wörgl nu a fost adoptată pentru a distruge o ordine ecomomică existentă, pentru ca pe ruinele ei să clădească arta ipotetică și neverificată. Ea avea să construiască o nouă stare de lucruri deasupra celei vechi, folosindu-se de aceasta și perfecționând-o. ""Cum spuserăm, e vorba de o revoluție constructivă, iar nu destructivă, de a nu separa trecutul de viitor, prin antagonisme ireductibile, ci de a le face să se continue, să se întregească reciproc și să se armonizeze, în măsura în care lucrul este posibil. Pentru a se ajunge la aceste rezultate, noua monetă trebuia lansată așa fel ca să nu strice nimănui, să nu sperie pe nimeni, să nu fie o întreprindere riscată care să rateze — din contră, să reușească negreșit — și să fie acceptată unanim de populație. Pentru aceasta s’au luat toate măsurile de prudență. S’a realizat o colaborare între primar, șeful Heimwehrului (un fost militar, reacționar), preot, negustorii de frunte din comună, contribuabili și lucrători. Apoi, i s’a creat, prin depunere la banca locală, o acoperire în monete obicinuite de 100%. S’au luat cu alte cuvinte, toate măsurile de prudență, atât morale, cât și materiale, ca experiența să reușească negreșit. De aci acoperirea de 100 la sută. 1 Trebue să notăm însă, că noua monetă s‘a menținut, după punerea în circulație, nu în virtutea acoperirii, ci pentru că s-a dovedit foarte utilă, miraculoasă. Ba chiar acoperirea o poate jena. Șilingul austriac nu e o monetă convertibilă în aur. El poate fi devalorizat prin inflație. In acest caz, tocmai prin atașarea monetei celei nouă de șilingul oficial, ea poate fi zdruncinată, mai ales azi, când toate monetele aparținând vechiului sistem monetar sunt bolnave și se clatină. Ca sistem normal și de durată, noua monetă trebue să se despartă neapărat de baza atât de șubredă a monetei de azi, însă ca experiență prudentă, experiența de la Wörgl a fost bine concepută. Moneta de la Wörgl nu putea fi decât o monetă comunală. Propusă ca sistem monetar național, aplicarea ei ar fi întârziat mult timp și disputele economiștilor teoretici ar fi onorat-o înainte de naștere. MONETA CEA NOUA CA MONETA NAȚIONALA Este de la sine înțeles că o viață economică dezvoltată, ca cea modernă, nu poate trăi decât sprijinindu-se pe o monetă națională, cu putere liberatorie pe întregul teritoriu național. D-nii Enescu, Coandă și subsemnatul, am pornit de la acest principiu în propunerea amintită mai sus. Aceasta e deosebirea de bază dintre experiența monetară din Wörgl și propunerea noastră și în aceasta stă și explicația acestei deosebiri. In realitate, nu e vorba de o deosebire fundamentală, ci numai una de momente, de faze de aplicație și, că lucrurile stau astfel, ne-o dovedește faptul că, după ce comuna învecinată cu Wörgl, Kirchbichl, a adoptat și ea o asemenea monetă, a permis și acceptarea pe teritoriul ei a monetei din Wörgl. Relațiile de schimb dintre cele două comune învecinate, au presat ca ele să nu fie satisfăcute cu monete oficiale, ci cu moneta cea nouă. Sistemul cel nou, prin însăși natura lucrurilor, a început să depășească îngustul cadru comunal, îmbrățișând unul mai larg, regional. Astfel, s-ar putea ajunge ușor la cadrul național. Dar în acest caz trebue să intervină convenții între diferitele comune ce-și acordă reciprocitatea monetară și un sistem comun de control al emisiunilor fiecărei comune. Ori, ajunși aci, de ce fiecare comună să păstreze moneta proprie și să nu se facă o monetă națională? ACOPERIREA NOUEI MONETE NAȚIONALE Ajunsă în faza de monetă națională, noua monetă nu mai poate avea ca garanție aurul, pentru că fixarea cotei ei de acoperire ar face ca emisiunile să fie limitate.Ori, noul sistem monetar este, în principiul lui, tocmai negația ceui vechi, care presupunea o emisiune limitată la posibilitățile de convertire. Abandonarea aurului ca garanție, ne interesată în cazul nouei monete numai din acest punct de vedere. Exploatarea minelor de aur nu produce atât metal cât e nevoe pentru ca emisiunile fiduciare cu bază de aur să se dezvolte în raport direct cu dezvoltarea schimburilor economice. Dezvoltarea producției în epoca noastră, datorită tehnicei moderne și mijloacelor științifice aplicate în producție — care vor lua un avânt tot mai mare și un ritm tot mai vertiginos — face ca prețul mărfurilor să meargă tot în jos. Este deci fatal ca, creditele acordate producătorilor și exrpimate în monetă stabilă, să nu poată fi plătite. Iată originea groaznicei crize generale de deflație de I a zi. Dacă însă aurul ar fi scos din mine în cantități suficiente, astfel ca emisiunile fiduciare să cantitativ, pasul dezvoltării țină, producției, dacă adică valoarea monetei ar coborî și ea automat, paralel cu valoarea bunurilor, crizele de deflație ar fi evitate și viața economică și socială nu ar mai fi primejduite. Așadar, moneta cu bază de aur devine o piedică, o pacoste pentru viața economică. Ele nu se mai pot suporta. Economia azvârle moneta cu baza de aur, inflând-o. După război, adică în decurs de numai 15 ani, toate monetele trec pentru a doua oară prin focul inflației. Dar aceasta constitue un nou etaj de nenorociri, adăugat nenorocirilor de bază ale deflației. In fond, aurul este păstrat ca bază monetară din cauza însușirii lui convenționale de marfă internațională. Dar dacă astfel stau lucrurile, atunci avem cu ce să-l înlocuim foarte ușor. Oficiul valutar al institutului de emisiune, poate fixa nouei monete, fără nici o primejdie, un curs stabil. CURSUL INDICE AL MONETEI Exportatorii români, de pildă, vor primi pentru mărfurile exportate, lei noui (în noul sistem monetar), în raport cu cursul fixat de oficiul valutar. Această baset prețuri va determina orientarea tuturor prețurilor interne. In ce privește fixarea cursului nouei monete, el va fi modificat la anumite epoci, adică fie periodic, fie când scara prețurilor este modificată sensibil de cerere și ofertă. Noua monetă va avea ca punct de orientare indicele prețurilor interne, caracteristic fiecărei țări, după structura economică. Acoperirea și cursul monetei este a doua deosebire între experiența din Wörgl și propunerea noastră. Și în acest caz, deosebirea este tot numai de etape, întrucât experiența din Wörgl e numai un început, un embrion, pe când propunerea noastră anvizajază un sistem definitiv. Vom cerceta în articolul viitor chestiunea regularii emisiunii, a funcționării creditului și a sistemului fiscal, în noul sistem monetar. 1. Diaconescu ■---------- M «»»•♦» HIM -------- — La marginea experienței di-lui Wörgl — I v Activitatea sieorgistă in Putna Partidul d-lui Gh. Brătianu la Putna este in plină activitate. O ocazie nu-i scapă a nu se manifeste. Exemplu l-a dat și cu ocazia bâlciului anual de la Adjud, din ziua de Sf. Dumitru, când secretarul general al organizației putnene d. maior A. C. Christopol, care este și șeful sectorului Adjud, însoțit de membrii comitetului Adjud, au vizitat bâlciul făcând cerc cu toți prietenii politici veniți de la mari depărtăr pentru aprovizionări în vederea iernei. După vizitarea bâlciului, a avut loc o comentață cu toți reprezentarații și persoanele marcante din cele 16 organizații ce compun sectorul. După primirea raportului dat de trei are organizație privitor la activitatea desfășurată de la ultima întrevedere s’au prezentat spre aprobare numeroase adeziuni făcute în ultimul timp, cu care ocazie s’au rostiit cuvântări de către păr. Drag, învățătorul Aratolii, pensionarul Negoesteu etc. In urmă d. maior Christopol a făcut o amplă expunere a activității partidului în județ, cât și în țară cum și a situației politice în general. S-a stabilit programul viitor de lucru cum și măsurile ce trebuesc luate în vederea intensificării propagandei, ținându-se seamă de precipitarea evenicurând să aducă partidul la putere, mentelor politice care ar putea în S‘a stabilit programul de lucru al străjerilor și fixat participanții la marele congres al partidului din ziua de 19 Noembrie la București. Cu această ocazie s-a verificat ca organizațiile sectorului Adjud dețin intâeretea printre celelalte organizații politice, că nu e nici o defecțiune de nici o natură și cu această verificare se afirmă și mai mult că acest sector își ține la înălțime faima trecutului. După terminarea conferinței, cei prezenți au făcut o caldă și bine meritată manifestație de simpatie d-lui maior Christopol care mulțumind a urat sănătate tuturor membrilor partidului, d-lui profesor Giuresicius, președintele organizației Putna și d-lui Gh. Brătianu, șeful suprem al liberalilor. Presa rusească subvenționată cu bani românești — Protestul Asociației presei române din Basarabia .Asociația presei române din Basarabia“, cu obligația statutară de a apăra interesele presei române din această parte a României întregite, nu poate trece cu vedeera sacrilegiul făptuit acum în urmă cu prilejul organizării expoziției târg în Chișinău, tocmai de către aceia, cari au îndatorirea morală de a sprijinii și încuraja scrisul românesc în Basarabia . Organizată cu subvenția statului, această expoziție a fost pusă de fapt în serviciul presei rusești din Basarabia, atât prin conducere și manifestare cât și exploatare; în asemenea condiții expoziția n’a avut nici un caracter cultural-național, n’a reflectat economia și munca plugărimii moldovenești. In schimb a fost transformată într’un parc împănat cu tot soiul de jocuri de noroc, de la care n’au lipsit jocurile cele mai primejdioase nici exploatatoare. Cu acest prilej s’a încurajat creșterea tirajului presei rusești, impunând-o vizitatorilor prin felurite mijloace. S’a înlesnit plasarea tuturor veneticilor, vântură-țară primejdioși, neglijându-se complet elementul românesc local. Pentru înlăturarea greșelii ce se va pecetlui la înscheerea bilanțului acestei expoziții, cerem ca toate socotelile să fie încheiate de o comisie de experți delegați de ministerele care au finanțat expoziția, la care să asiste și delegații Asociației presei române din Basarabia“ și a „ASTREI“. Cerem ca statului să i se restitue sumele avansate, iar eventualele beneficii să se distribuiască numai presei românești și asociațiilor culturale românești din Basarabia. Asoc. presei române din Basarabia Nouă locuințe eftine pentru muncitori S’a anunțat la vreme că ministerul muncii, începând aplicarea politicii sociale preventive, a clădit un număr de 22 locuințe eftine muncitorești, în cartierul Vatra Luminoasă. Ele s’au pus primele cărămizi la alte patruzeci de locuințe, în acelaș cartier. La construcția acestor locuințe, au contribui ministerul muncii, Casa centrală de asigurări sociale și Casa construcțiilor. I .CALENDARUL" CEHOSLOVACA s a BUCUREȘTI: STRADA BERZEI NO. 100, BULEVARDUL ELISABETA NO. 8—10, CALEA GRIVIȚEI NO. 159; CRAIOVA: CALEA UNRtI 39; GALAȚI: STR. DOMNEASCĂ, 14; PLOEȘTI: PIAȚA UNIREI, 7; BRAȘOV: MAGAZINUL N. V. 1 6. WESTEMERN Bugetul Poloniei pe 1934 VARȘOVIA. 30. (Rador). Proiectul de buget pe exercițiul 1934-935 prevede la cheltueli 2.165 milioane zloți, iar la Încasări 2.118 milioane. Deficitul de 47 milioane va fi acoperit prin rezervele tezaurului și operațiuni de credit. ------------x # x------------- O uniune a camerelor de muncă S-a dat ultima redactare regulamentului de funcționare a Camerelor de muncă. Regulamentul a fost înaintat Consiliului legislativ, spre a-și da avizul. Potrivit legii, se va creia un secretariat general al acestor Camere și înființarea unei Uniuni a tuturor Camerelor din toată țara. Secretariatul va cuprinde 9 persoane, alese de 60 de delegați ai Camerelor, câte trei de fiecare Cameră, unul de fiecare secție. Uniunea Camerelor de muncă va avea un consiliu, alcătuit de 18 membrii aleși de 120 membri ai Camerelor. -------—x ---------- Consiliul superior al muncii In ședința de constituire a Consiliului superior al muncii, care se va ține mâine 1 Noembrie, la orele 10 dim., la Casa centrală de asigurări sociale din Bui. Carol, se vor discuta următoarele chestiuni : Referatele Camerelor de muncă din întreaga țară, privitor la modul de funcționare a frizeriilor (dacă pot lucra Duminicile și sărbătorile) înființarea Uniunii Camerelor de muncă, secretariatul general al Camerelor, durata zilei de lucru și a legii repaosului duminical la toate întreprinderile comerciale și industriale. Cercurile londoneze și politica financiară a Americei LONDRA, 30. (Rador).—Cumpărăturile de aur ale Statelor Unite formează principalul subiect de discuție al cercurilor londoneze. Pe câtă vreme aceste cercuri au fost sincer uimite când acțiunea d-lui Roosevelt se limitase la cumpărarea aurului american nou extras, cercurile bancare britanice cred acum că este foarte important să se știe când va crede guvernul englez că este momentul important să se împiedice fluctuațiile lirei sterline. Aceste cercuri sugerează că cea mai prudentă linie de conduită ar fi să se mențină lira sterlină cam la jumătatea drumului dintre dolar și francul francez. In general se crede că politica d-lui Roosevelt face din zi în zi mai grea păstrarea etalonului aur de către țările care i-au rămas credincioase până acum, dar se pare că cercurile bancare britanice sunt puțin dispuse să se neliniștească astăzi din cauza acestui lucru. - • x^t-x- Scăderea dolarului Londra, 30 (Rador). Noua politică monetară a președintelui Roosevelt a provocat o vie scădere a dolarului. Azi dimineață la deschiderea bursei, lira sterlină a cotat în comparație cu dolarul 4.80 față de 4.71 Sâmbătă. -x x- Nu se vor mai fance transporturile destinate pentru Austria începând dela 1 Noembrie cor., transporturile destinate Austria, tranzitând prin Cehoslovacia, nu se vor mai franca obligatoriu, cu excepția cărbunilor și colsului. Pentru transporturile de cărbuni și coks, expediate tranzit prin Cehoslovacia,, cu destinația Austria, se vor franca cel puțin până la frontiera Cehoslovaciei de eșire, cu taxele de transport împreună cu celelalte taxe, exceptându-se numai taxele acesorii survenite în parcurs și a cheltuelilor făcute de calea ferată. Aceste dispozițiuni nu se aplică transporturilor de cărbuni și coki destinate stațiunilor: Padis (St. Gallen), St. Margarethen jaio a lui Umm vn Brenner, sau Candide și îarviziomentului iar la Ilfov se discută CURIER JUDICIAR FUNCȚIONARII TRECUȚI LA P. A. R. I. D. AU STABILITATE? E. Vasilescu fiind îndepărtat din funcția de inginer hotarnic la direcția îndiguirilor și desecărilor din administrația P. A. R. I. D. a atacat în contencios actul nnstrativ cerând reintegrarea admisa. Curtea de apel secția III a respins acțiunea pe motiv că vechile direcții din Ministerul de domenii, unde funcționa numitul, au fost desființate de legea de organizare a P. A. R. I. D.-ului și înlocuite cu regia publică comercială, denumită P. A. R. I. D., iar încadrarea reclamantului în cadrele regiei noui înființate este o nouă numire sub regimul nouei legi, care dă în atribuția consiliului de administrație numirile de personal fără a prevedea păstrarea stabilității și fără a o garanta pentru funcționarii anteriori existenți și încadrați, adăugând că prin lege numai administratorului general și directorilor li se aplică statutul funcționarilor publici precum că din faptul că legea anunță reșidactarea unui statut personal special, până la facerea acestuia situația personalului este nestabilă și negarantată de lege. Reclamantul a atacat cu recurs decizia înaintea secției a III-a a Curții de casație susținând prin avocatul său Aurelian Bentoiu că funcționar public cu 25 ani este vechime și deci cu stabilitate garantată de statut, și că prin legea de organizare a P. A. R. I. D.-ului nu se suprimă un serviciu public ci se reorganizează cel existent, astfel că fiind încadrat și funcționând în continuare cu acelaș caracter de funcționar public a păstrat și garanția stabilității care constitue un drept câștigat în baza statutului, și că până la facerea noului statut, prevăzut de lege, personalul rămâne sub dreptul comun, adică legea generală a statului. înalta Curte a amânat pronunțarea în această chestiune ce interesează soarta tuturor funcționarilor pendinte de această autoritate la 1 Noembrie a. c. AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT IN CAMBIUL Banca de Comerț și Industrie din Praga, acționează cambial in 1927 în fața Tribunalului Ilfov și pe baza unor cambii în valoare de 2.590.000 pe emitenta soc. Negulești și girantul administratorul său delegat Michel Stern. Concomitent intentează la tribunalul Iași, cerere pentru declarare în stare de faliment a girantului. Această cerere este respinsă de Curtea de apel din Iași, pe motiv că Banca nu are titlu, polițele nefiind protestate în conformitate cu legea comercială, astfel că Stern a eșit din gir. In considerente Curtea desvoltă amplu nevalabilitatea protestului prin aceea că nu conține formalitatea esențială locului unde somațiunea de plată a trebuia făcută, astfel că protestele fiind nule, reclamanta a pierdut acțiunea în regres contra girantului fidelușor și în consecință nu are creanța în contra acestuia, spre a putea duce la declararea în stare de faliment. Bazat pe această sentință, girantul a invocat înaintea tribunalului în acțiunea cambială autoritatea lucrului judecat. Tribunalul a înlăturat excepțiunea pe motiv că nu există identitate de obiect deoarece la Curtea Iași s-a discutat chestiunea salacțiunea cambială. Atacată sentința cu apel înaintea Curții secția V-a, aceasta la primit apărând pe girant de orice plată constatând că nu există creanță împotriva sa, constatare făcută cu autoritate de lucru judecat de către Curtea de Iași, statuând că autoritatea lucrului judecat poate reeși din toate constatările făcute în considerentele hotărârii și cari justifică și complectează soluțiunea față de care nu s-ar putea menține dispozitivul. IN MATERIA PERIMARE! Inginerul Bacal, declară la 24 Decembrie 1931, recurs, împotriva deciziunei Curții de apel prin care i s-a respins acțiunea împotriva soc. „Sospiro“, atacând totodată la recurs și citațiile necesare părților din proces. După un an de zile, adică la 21 Decembrie 1932 recursul este urnit de la Curtea de apele și îndreptat la înalta Curte de casație, care pe cale de rezoluțiune fixează termen de judecată, la 26 Mai 1933, când constatând că nu s-au plătit taxele de portăreț, scoate procesul de pe rol. Intimata cere perimarea recursului întrucât a trecut mai mult de un an, fără a fi intervenit vreun act cu caracter contradictor. Curtea considerând că măsura luată de un judecător întro cauză prin fixarea termenului de judecată întrerupe cursul prescripțiunei, a respins cererea de perimare, consecventă unei deciziuni asemuitoare dată în secțiuni unite. ESCROCHERIE ȘI ABUZ DE ÎNCREDERE Parchetul prin d-1 procuror Missir, a deschis cu acțiune publică pentru escrocherie și abuz de încredere împotriva lui Henri Levy din calea Moșilor No. 45. Numitul fiind angajat de către fostul controlor fiscal d-1 Vraciu, pentru a-i plasa o revistă fiscală și a procurat cu acest prilej un carnet de identitate identic cu acelea emise de ministerul de finanțe controlorilor. Se dădea astfel drept controlor al ministerului de finanțe. Și-a însușit astfel importante sume de bani, contravaloarea abonamentelor plasate. Cu ocazia anchetării s-a stabilit că și-a mai însușit încă 12.000 lei, cu prilejul plasării de abonamente pentru revista „Poliția Românească“. FURAU CU GRATIE Cabinetul VI de instrucție al cărui titular este d-l prezident Stratulat, a emis mandate de arestare împotriva tinerelor Anicație din str. Groapa de Nisip 82 și Maria Georgescu din str. Raion Fundătura Lupița 19. Acestea fierărese de profesiune, practicau un foarte interesant mod de a pungași. Foarte frumoase la înfățișare ofereau în timpul nopții flori persoanelor, pe care le credeau cu bani asupra lor. Una din ele mergea cu insistențele ofertei de flori până la îmbrățișare, în timp ce cealaltă scotea portmoneul cu bani din buzunarul celui asupra căruia se revărsau gratiile primei țigănci. FRAUDELE DE LA DIRECȚIA ÎNCHISORILOR Cercetându-se complicitatea funcționarului Constantin Constantin de la Direcția Generală a închisorilor, la fraudele comise la Banca Românească de către avocatul Virgil Nițescu, s-a descoperit cu prilegiul unei perchezițiuni, o scrisoare cu un conținut suspect din partea contabilului închisorii din Chișinău, Dumitru Blei. Prin scrisoare se vorbea de niște plusuri ce ar fi trebuit să fie trecute la situațiunile de hrană ale deținuților închisorii, dscoperindu-se cu acelaș prilej niște cupoane de mandate telegrafice însumând circa 50.000 lei pe care Blei îi trimisese lui C. Constantin. A fost sesizat parchetul, care a însărcinat cu instrucția afacerii pe d. Ion Stănescu, titularul cat. 7. Er, judele instructor s‘a înapoiat dela Chișinău unde a constatat că delapidarea este f importantă, scriptele verificate până în prezent arătând suma de 247 mii lei, delapidată numai din cassă. S’au găsit deasemeni nereguli și în situațiunile de distribuire a hranei deținuților. Verificările de scripte continuă la Chișinău sub conducerea d-lui inspector Gorăscu. Contabilul Dumitru Blei a reușit să dispară. Constantin Constantin se află în mâinile instrucției, el fiind deținut la Văcărești pentru frauda de la Banca Românească. COMUNIȘTI ARESTAȚI Judele instructor al cat. 7, d 1 Ion Stănescu a emis eri mandate de arestare împotriva comuniștilor: Tudor Grigore, Camnil Gherșcovici și Dona Coșcovici. Numiții de profesiune lucrători, au depozitat și răspândit în public, împreună cu inculpatul Oprea Cricoveanu, actualmente arestat la Văcărești, manifeste și broșuri comuniste cu caracter subversiv. Faptele lor au fost încadrate în art. 11 p. II al. I final, din legea pentru reprimarea unor noui infracțiuni contra ordinei publice. Mandatele de arestare vor veni astăzi spre confirmare. ACHITAT DE JURAȚI In fata Curții cu juri de Ilfov, a venit ori spre judecare procesul lui Gheorghe Mateescu, șofer, din str. Eliza Popescu No. 84, acuzat de crimă săvârșită dar neisbutită. Mateescu de multă vreme în ceartă cu soția sa Gherghina, a fost părăsit. Neputând trăi fără ea, s-a dus în dimineața de 12 Mai 1952, înarcat cu un revolver, pentru al cărui port a avea permisiune, și a somat-o să-l urmeze. Sofia a refuzat. Atunci Mateescu a tras patru focuri de revolver în sosia lui. Gherghina Mateescu rănită grav și-a recăpătat după o vreme sănătatea, încât er a declarat că îl iartă. Emi jurații i-au adus lui Mateescu un verdict negativ, pe baza căruia Curtea l-a achitat, condamnându-l doar la o amendă de 5000 lei pentru port ilegal de armă. SA AMÂNAT PROCESUL FALSIFICATORILOR DE BANCNOTE Trib. Ilfov s. III c. c. urma să judece ori procesul bandei falsificatorilor de bancnote în frunte cu Szabó Lajoș, denunțată de Ștefan Drăgoi. Din cauză că președintele, d-l Boeru, e bolnav, judecarea procesului a fost amânată pentru Marți 7 Decembrie.