Calendarul, noiembrie 1933 (Anul 2, nr. 513-526)

1933-11-01 / nr. 513

f Am reprodus aproape în între­gime, în numerele trecute ale „Ca­­endarului", reportajul revistei „Villustration“, asupra experien­ței monetare din Wörgl, ca rezul­tat all anchetei făcute la fața lo­cului de trimisul special al revis­tei. Am vorbit în treacăt și de lu­crarea apărută la noi „Un nou cis­tern monetar pentru remedierea crizei generale , în care se propu­ne tot o monetă bazată pe prin­cipiul gesellian al devalorizării automate, datorită d-lui arh. E­­nescu, d-lui Gr. T. Coandă și sub­semnatului. Vom stărui în rându­rile de față asupra asemănărilor și deosebirilor dintre experiența practicată la Wörgl și propunerea teoretică din România.­ ­ ’ MONETA COMUNALA ȘI MO­­NETA NAȚIONALA 1 Moneta adoptată de primarul Michael Unterguggenberger din Wörgl, este o monetă comunală, a­­vând putere liberatorie numai pe teritoriul acestei comune. Altă observație asupra acestei monete e că ea are o garanție, o convertibilitate în monete regula­te de ale institutului austriac de emisiune. Dar aceste însușiri ale monetei din Wörgl, nu trebue luate ca ceva definitiv. Trebue să ținem socoteala, când amintim de ele, că e vorba de o ex­periență cu totul revoluționară, de un revoluționarism constructiv. Moneta din Wörgl nu a fost adop­tată pentru a distruge o ordine e­­comomică existentă, pentru ca pe ruinele ei să clădească arta ipote­tică și neverificată. Ea avea să construiască o nouă stare de lucruri deasupra celei vechi, folosindu-se de aceasta și perfecționând-o. ""Cum spuserăm, e vorba de o re­voluție constructivă, iar nu des­­tructivă, de a nu separa trecutul de viitor, prin antagonisme ireduc­tibile, ci de a le face să se conti­nue, să se întregească reciproc și să se armonizeze, în măsura în care lucrul este posibil. Pentru a se ajunge la aceste re­zultate, noua monetă trebuia lan­sată așa fel ca să nu strice nimă­nui, să nu sperie pe nimeni, să nu fie o întreprindere riscată care să rateze — din contră, să reușească negreșit — și să fie acceptată una­nim de populație. Pentru aceasta s’au luat toate măsurile de prudență. S’a realizat o colaborare între primar, șeful Heimwehrului (un fost militar, reacționar), preot, negustorii de frunte din comună, contribuabili și lucrători.­­ Apoi, i s’a creat, prin depunere la banca locală, o acoperire în monete obicinuite de 100%. S’au luat cu alte cuvinte, toate măsurile de prudență, atât morale, cât și materiale, ca experiența să reușească negreșit. De aci acoperirea de 100 la sută. 1 Trebue să notăm însă, că noua monetă s‘a menținut, după pune­rea în circulație, nu în virtutea acoperirii, ci pentru că s-a dovedit foarte utilă, miraculoasă. Ba chiar acoperirea o poate je­na. Șilingul austriac nu e o monetă convertibilă în aur. El poate fi de­valorizat prin inflație. In acest caz, tocmai prin atașarea monetei celei nouă de șilingul oficial, ea poate fi zdruncinată, mai ales azi, când toate­ monetele aparținând vechiului sistem monetar sunt bolnave și se clatină. Ca sistem normal și de durată, noua monetă trebue să se despar­tă neapărat de baza atât de șu­bredă a monetei de azi, însă ca experiență prudentă, experiența de la Wörgl a fost bine concepută. Moneta de la Wörgl nu putea fi decât o monetă comunală. Propu­să ca sistem monetar național, a­­plicarea ei ar fi întârziat mult timp și disputele economiștilor te­oretici ar fi o­norat-o înainte de naștere. MONETA CEA NOUA CA MO­NETA NAȚIONALA Este de la sine înțeles că o viață economică dezvoltată, ca cea mo­dernă, nu poate trăi decât spriji­­nindu-se pe o monetă națională, cu putere liberatorie pe întregul teritoriu național. D-nii Enescu, Coandă și sub­semnatul, am pornit de la acest principiu în propunerea amintită mai sus. Aceasta e deosebirea de bază dintre experiența monetară din Wörgl și propunerea noastră și în aceasta stă și explicația aces­tei deosebiri. In realitate, nu e vorba de o deosebire fundamen­tală, ci numai una de momente, de faze de aplicație și, că lucrurile stau astfel, ne-o dovedește faptul că, după ce comuna învecinată cu Wörgl, Kirchbichl, a adoptat și ea o asemenea monetă, a permis și acceptarea pe teritoriul ei a mo­netei din Wörgl. Relațiile de schimb dintre cele două comune învecinate, au pre­sat ca ele să nu fie satisfăcute cu monete oficiale, ci cu moneta cea nouă. Sistemul cel nou, prin însăși natura lucrurilor, a început să depășească îngustul cadru comu­nal, îmbrățișând unul mai larg, regional. Astfel, s-ar putea ajunge ușor la cadrul național. Dar în acest caz trebue să in­tervină convenții între diferitele comune ce-și acordă reciprocita­tea monetară și un sistem comun de control al emisiunilor fiecărei comune. Ori, ajunși aci, de ce fiecare comună să păstreze moneta pro­prie și să nu se facă o monetă na­țională? ACOPERIREA NOUEI MONETE NAȚIONALE Ajunsă în faza de monetă na­țională, noua monetă nu mai poate avea ca garanție aurul, pentru că fixarea cotei ei de acoperire ar face ca emisiunile să fie limitate.­­Ori, noul sistem monetar este, în principiul lui, tocmai negația ce­­ui vechi, care presupunea o emi­siune limitată la posibilitățile de convertire. Abandonarea aurului ca garan­ție, ne interesată în cazul nouei monete numai din acest punct de vedere. Exploatarea minelor de aur nu produce atât metal cât e nevoe pentru ca emisiunile fidu­ciare cu bază de aur să se dez­volte în raport direct cu dezvolta­rea schimburilor economice. Dezvoltarea producției în epoca noastră, datorită tehnicei moder­ne și mijloacelor științifice aplica­te în producție — care vor lua un avânt tot mai mare și un ritm tot mai vertiginos — face ca pre­țul mărfurilor să meargă tot în jos. Este deci fatal ca, creditele a­­cordate producătorilor și exrpima­­te în monetă stabilă, să nu poată fi plătite. Iată originea groazni­cei crize generale de deflație de I a zi. Dacă însă aurul ar fi scos din mine în cantități suficiente, astfel ca emisiunile fiduciare să cantitativ, pasul dezvoltării țină, pro­ducției, dacă adică valoarea mo­netei ar coborî și ea automat, pa­­ralel cu valoarea bunurilor, cri­­zele de deflație ar fi evitate și­­ viața economică și socială nu ar mai fi primejduite. Așa­dar, moneta cu bază­­ de aur devine o piedică, o pacoste pentru viața economică. Ele nu se mai pot suporta. Economia azvârle moneta cu baza de aur, inflând-o. După război, adică în decurs de numai 15 ani, toate monetele trec pentru a doua oară prin focul inflației. Dar aceasta constitue un nou etaj de nenorociri, adăugat ne­norocirilor de bază ale deflației. In fond, aurul este păstrat ca bază monetară din cauza însușirii lui convenționale de marfă inter­națională. Dar dacă astfel stau lucrurile, atunci avem cu ce să-l înlocuim foarte ușor. Oficiul valutar al institutului de emisiune, poate fixa nouei mo­nete, fără nici o primejdie, un curs stabil. CURSUL INDICE AL MONETEI Exportatorii români, de pildă, vor primi pentru mărfurile expor­tate, lei noui (în noul sistem mo­netar), în raport cu cursul fixat de oficiul valutar. Această baset prețuri va determina orientarea tuturor prețurilor interne. In ce privește fixarea cursului nouei monete, el va fi modificat la anumite epoci, adică fie peri­odic, fie când scara prețurilor este modificată sensibil de cerere și ofertă. Noua monetă va avea ca punct de orientare indicele prețurilor interne, caracteristic fiecărei țări, după structura economică. Acoperirea și cursul monetei este a doua deosebire între expe­riența din Wörgl și propunerea noastră. Și în acest caz, deosebirea este tot numai de etape, întrucât ex­periența din Wörgl e numai un început, un embrion, pe când pro­punerea noastră anvizajază un sis­tem definitiv. Vom cerceta în articolul viitor chestiunea regularii emisiunii, a funcționării creditului și a siste­mului fiscal, în noul sistem mo­netar. 1. Di­acones­cu ■---------- M «»»•♦» HIM --------­ — La marginea experienței di-lui Wörgl — I v Activitatea sieorgistă in Putna Partidul d-lui Gh. Brătianu la Putna este in plină activitate. O ocazie nu-i scapă a nu se mani­feste. Exemplu l-a dat și cu oca­zia bâlciului anual de la Adjud, din ziua de Sf. Dumitru, când secre­tarul general al organizației put­­nene d. maior A. C. Christopol, care este și șeful sectorului Adjud, înso­țit de membrii comitetului Adjud, au vizitat bâlciul făcând cerc cu toți prietenii politici veniți de la mari depărtăr pentru aprovizionări în vederea iernei. După vizitarea bâlciului, a avut loc o com­­entață cu toți reprezen­­­tarații și persoanele marcante din cele 16 organizații ce compun sec­torul. După primirea raportului dat de trei are organizație privitor la ac­tivitatea desfășurată de la ultima întrevedere s’au prezentat spre a­­probare numeroase adeziuni făcute în ultimul timp, cu care ocazie s’au rostiit cuvântări de către păr. Drag, învățătorul Aratolii, pensionarul Ne­­goesteu etc. In urmă d. maior Chris­topol a făcut o amplă expunere a activității partidului în județ, cât și în țară cum și a situației po­litice în general. S-a stabilit pro­gramul viitor de lucru cum și mă­surile ce trebuesc luate­ în vederea intensificării propagandei, ținân­­­du-se seamă de precipitarea eveni­­curân­d să aducă partidul la putere, mentelor politice care ar putea în S‘a stabilit programul de lucru al străjerilor și fixat participanții la marele congres al partidului din ziua de 19 Noembrie la București. Cu această ocazie s-a verificat ca organizațiile sectorului Adjud dețin intâeretea printre celelalte organi­zații politice, că nu e nici o de­fecțiune de nici o natură și cu a­­ceastă verificare se afirmă și mai mult că acest sector își ține la înăl­țime faima trecutului. După terminarea conferinței, cei prezenți au făcut o caldă și bine meritată manifestație de simpatie d-lui maior Christopol care mulțu­mind a urat sănătate tuturor mem­brilor partidului, d-lui profesor Giu­­resicius, președintele organizației Put­na și d-lui Gh. Brătianu, șeful su­prem al liberalilor. Presa rusească subvenționată cu bani românești­ — Protestul Asociației presei române din Basarabia .Asociația presei române din Ba­sarabia“, cu obligația statutară de a apăra interesele presei române din această parte a României întregite, nu poate trece cu vedeera sacrile­giul făptuit acum în urmă cu pri­lejul organizării expoziției târg în Chișinău, tocmai de către aceia, cari au îndatorirea morală de­­ a sprijinii și încuraja scrisul­­ româ­nesc în Basarabia . Organizată cu subvenția statului, această expoziție a fost pusă de fapt în serviciul presei rusești din Basarabia, atât prin conducere și manifestare cât și exploatare; în asemenea condiții expoziția n’a avut nici un caracter cultural-național, n’a reflectat economia și munca plugărimii moldovenești. In schimb a fost transformată într’un parc împănat cu tot soiul de jocuri de noroc, de la care n’au lipsit jocurile cele mai primejdioase nici­­ exploatatoare. Cu acest prilej s’a încurajat creșterea tirajului presei rusești, impunând-o vizitatorilor prin­ felurite mijloace. S’a înlesnit plasarea tuturor veneticilor, vântu­­ră-țară primejdioși, neglijându-se complet elementul românesc local. Pentru înlăturarea greșelii ce se va pecetlui la înscheerea bilanțului acestei expoziții, cerem ca toate socotelile să fie încheiate de o co­misie de experți delegați de ministe­rele care au finanțat expoziția, la care să asiste și delegații Asocia­ției presei române din Basarabia“ și a „ASTREI“. Cerem ca statului să i se restitue sumele avansate, iar eventualele beneficii să se dis­­tribuiască numai presei românești și asociațiilor culturale românești din Basarabia. Asoc. presei române din Basarabia Nouă locuințe eftine­­ pentru muncitori S’a anunțat la vreme că ministe­rul muncii, începând aplicarea po­liticii sociale preventive, a clădit un număr de 22 locuințe eftine munci­torești, în cartierul Vatra Lumi­noasă. Ele s’au pus primele cărămizi la alte patruzeci de locuințe, în acelaș cartier. La construcția acestor locuințe, au contribui ministerul muncii, Ca­sa centrală de asigurări sociale și Casa construcțiilor. I .CALENDARUL" CEHOSLOVACA s a BUCUREȘTI: STRADA BERZEI NO. 100, BULEVARDUL ELISABETA NO. 8—10, CALEA GRIVIȚEI NO. 159; CRAIOVA: CALEA UNRtI 39; GALAȚI: STR. DOMNEASCĂ, 14; PLOEȘTI: PIAȚA UNIREI, 7; BRAȘOV: MAGAZINUL N. V. 1 6. WESTEMERN Bugetul Poloniei pe 1934 VARȘOVIA. 30. (Rador).­­ Proiectul de buget pe exercițiul 1934-935 prevede la cheltueli 2.165 milioane zloți, iar la Înca­sări 2.118 milioane. Deficitul de 47 milioane va fi acoperit prin rezervele tezaurului și operațiu­ni de credit. ------------x # x------------- O uniune a camerelor de muncă S-a dat ultima redactare regula­mentului de funcționare a Camere­lor de muncă. Regulamentul a­ fost înaintat Consiliului legislativ, spre a-și da avizul. Potrivit legii, se va creia un se­cretariat general al acestor Came­re și înființarea unei Uniuni a tutu­ror Camerelor din toată țara. Se­cretariatul va cuprinde 9 persoa­ne, alese de 60 de delegați ai Ca­merelor, câte trei de fiecare Came­ră, unul de fiecare secție. Uniunea Camerelor de muncă va a­vea un consiliu, alcătuit de 18 membrii a­­leși de 120 membri ai Camerelor. -------—x ----------­ Consiliul superior al muncii In ședința de constituire a Con­siliului superior al muncii, care se va ține mâine 1 Noembrie, la orele 10 dim., la Casa centrală de asigu­rări sociale din Bui. Carol, se vor discuta următoarele chestiuni : Re­feratele Camerelor de muncă din întreaga țară, privitor la modul de funcționare a frizeriilor (dacă pot lucra Duminicile și sărbătorile) în­ființarea Uniunii Camerelor de mun­că, secretariatul general al Came­relor, durata zilei de lucru și a le­gii repaosului duminical la toate întreprinderile comerciale și indus­triale. Cercurile londoneze și politica financiară a Americei LONDRA, 30. (Rador).—Cum­părăturile de aur ale Statelor U­­nite formează principalul subi­ect de discuție al cercurilor lon­doneze. Pe câtă vreme aceste cercuri au fost sincer uimite când acțiunea d-lui Roosevelt se limitase la cumpărarea aurului american nou extras, cercurile bancare britanice cred acum că este foarte important să se știe când va crede guvernul englez că este momentul important să se împiedice fluctuațiile lirei sterline. Aceste cercuri suge­rează că cea mai prudentă linie de conduită ar fi să se mențină lira sterlină cam la jumătatea drumului dintre dolar și francul francez. In general se crede că politica d-lui Roosevelt face din zi în zi mai grea păstrarea etalonului aur de către țările care i-au ră­mas credincioase până acum, dar se pare că cercurile bancare bri­tanice sunt puțin dispuse să se neliniștească astăzi din cauza a­­cestui lucru. - • x^t-x- Scăderea dolarului Londra, 30 (Rador).­­ Noua po­litică monetară a președintelui Roosevelt a provocat o vie scădere a dolarului. Azi dimineață la des­chiderea bursei, lira sterlină a co­tat în comparație cu dolarul 4.80 față de 4.71 Sâmbătă. -x x- Nu se vor mai fance transporturile destinate pentru Austria începând dela 1 Noembrie cor., transporturile destinate Austria, tranzitând prin Cehoslovacia, nu se vor mai franca obligatoriu, cu excepția cărbunilor și colsului. Pentru transporturile de cărbuni și coks, expediate tranzit prin Cehoslovacia,, cu destinația Aus­tria, se vor franca cel puțin până la frontiera Cehoslovaciei de eși­­re, cu taxele de transport îm­preună cu celelalte taxe, excep­­tându-se numai taxele acesorii survenite în parcurs și a cheltue­­lilor făcute de calea ferată. Aceste dispozițiuni nu se apli­că transporturilor de cărbuni și coki destinate stațiunilor: Padis (St. Gallen), St. Margarethen ja­­i­o a l­ui Umm vn Brenner, sau Candide și îarvizio­­mentului iar la Ilfov se discută CURIER JUDICIAR FUNCȚIONARII TRECUȚI LA P. A. R. I. D. AU STABILITATE? E. Vasilescu fiind îndepărtat di­n funcția de inginer hotarnic la direcția îndiguirilor și desecărilor din administrația P. A. R. I. D. a atacat în contencios actul nnstrativ cerând reintegrarea admi­sa. Curtea de apel secția III a respins acțiunea pe motiv că vechile di­recții di­n Ministerul de domenii, unde funcționa numitul, au fost desființate de legea de organizare a P. A. R. I. D.-ului și înlocuite cu regia publică comercială, denu­mită P. A. R. I. D., iar încadrarea reclamantului în cadrele regiei noui înființate este o nouă numi­re sub regimul nouei legi, care dă în atribuția consiliului de admi­nistrație numirile de personal fără a prevedea păstrarea stabilității și fără a o garanta pentru funcțio­narii anteriori existenți și înca­drați, adăugând că prin lege nu­mai administratorului general și directorilor li se aplică statutul funcționarilor publici precum că din faptul că legea anunță re­și­dactarea unui statut personal spe­cial, până la facerea acestuia si­tuația personalului este nestabilă și negarantată de lege. Reclaman­tul a atacat cu recurs decizia îna­intea secției a III-a a Curții de casație susținând prin avocatul său Aurelian Bentoiu că funcționar public cu 25 ani este ve­chime și deci cu stabilitate garan­tată de statut, și că prin legea de organizare a P. A. R. I. D.-ului nu se suprimă un serviciu public ci se reorganizează cel existent, ast­fel că fiind încadrat și funcțio­nând în continuare cu acelaș ca­racter de funcționar public a păs­trat și garanția stabilității care constitue un drept câștigat în ba­za statutului, și că până la facerea noului statut, prevăzut de lege, personalul rămâne sub dreptul co­mun, adică legea generală a sta­tului. înalta Curte a amânat pro­nunțarea în această chestiune ce interesează soarta tuturor func­ționarilor pendinte de această au­toritate la 1 Noembrie a. c. AUTORITATE DE LUCRU JU­DECAT IN CAMBIUL Banca de Comerț și Industrie din Praga, acționează cambial in 1927 în fața Tribunalului Ilfov și pe baza unor cambii în valoare de 2.590.000 pe emitenta soc. Negu­­lești și girantul administratorul său delegat Michel Stern. Conco­mitent intentează la tribunalul Iași, cerere pentru declarare în stare de faliment a girantului. Această cerere este respinsă de Curtea de apel din Iași, pe motiv că Banca nu are titlu, polițele ne­­fiind protestate în conformitate cu legea comercială, astfel că Stern a eșit din gir. In considerente Curtea desvoltă amplu nevalabili­­tatea protestului prin aceea că nu conține formalitatea esențială locului unde somațiunea de plată a trebuia făcută, astfel că protestele fiind nule, reclamanta a pierdut acțiunea în regres contra girantu­lui fidelușor și în consecință nu are creanța în contra acestuia, spre a putea duce la declararea în stare de faliment. Bazat pe aceas­tă sentință, girantul a invocat înaintea tribunalului în acțiunea cambială autoritatea lucrului ju­decat. Tribunalul a înlăturat excep­­țiunea pe motiv că nu există iden­titate de obiect deoarece la Curtea Iași s-a discutat chestiunea sal­­acțiunea cambială. Atacată sentin­ța cu apel înaintea Curții secția V-a, aceasta la primit apărând pe girant de orice plată constatând că nu există creanță împotriva sa, constatare făcută cu autoritate de lucru judecat de către Curtea de Iași, statuând că autoritatea lucrului judecat poate reeși din toate constatările făcute în consi­derentele hotărârii și cari justifi­că și com­plectează soluțiunea față de care nu s-ar putea menține dis­pozitivul. IN MATERIA PERIMARE! Inginerul Bacal, declară la 24 Decembrie 1931, recurs, împotriva deciziunei Curții de apel prin ca­re i s-a respins acțiunea împotri­va soc. „Sospiro“, atacând tot­o­­dată la recurs și citațiile necesare părților din proces. După un an de zile, adică la 21 Decembrie 1932 recursul este urnit de la Curtea de apele și îndreptat la înalta Curte de casație, care pe cale de rezoluțiune fixează termen de ju­decată, la 26 Mai 1933, când con­statând că nu s-au plătit taxele de­ portăreț, scoate procesul de pe rol. Intimata cere perimarea recursu­lui întrucât a trecut mai mult de un an, fără a fi intervenit vreun act cu caracter contradictor. Curtea considerând că măsura lu­ată de un judecător întro cauză prin fixarea termenului de jude­cată întrerupe cursul prescrip­­țiunei, a respins cererea de peri­mare, consecventă unei deciziuni asemuitoare dată în secțiuni unite. ESCROCHERIE ȘI ABUZ DE ÎNCREDERE Parchetul prin d-1 procuror Mis­­sir, a deschis cu­ acțiune publică pentru escrocherie și abuz de în­credere împotriva lui Henri Levy din calea Moșilor No. 45. Numitul fiind angajat de către fostul con­trolor fiscal d-1 Vraciu, pentru a-i plasa o r­evistă fiscală și­ a procu­rat cu acest prilej un carnet de identitate identic cu acelea emise de ministerul de finanțe controlo­rilor. Se dădea astfel drept con­trolor al ministerului de finanțe. Și-a însușit astfel importante sume de bani, contravaloarea abo­namentelor plasate. Cu ocazia an­chetării s-a stabilit că și-a mai în­sușit încă 12.000 lei, cu prilejul plasării de abonamente pentru re­vista „Poliția Românească“. FURAU CU GRATIE Cabinetul VI de instrucție al cărui titular este d-l prezident Stratulat, a emis mandate de a­­restare împotriva tinerelor Anica­ție din str. Groapa de Nisip 82 și Maria Georgescu din str. Raion Fundătura Lupița 19. Acestea fie­­rărese de profesiune, practicau un foarte interesant mod de a punga­și. Foarte frumoase la înfățișare ofereau în timpul nopții flori per­soanelor, pe care le credeau cu bani asupra lor. Una din ele mer­gea cu insistențele ofertei de flori până la îmbrățișare, în timp ce cealaltă scotea portmoneul cu bani din buzunarul celui asupra căruia se revărsau gratiile primei țigănci. FRAUDELE DE LA DIRECȚIA ÎNCHISORILOR Cercetându-se complicitatea fun­cționarului Constantin Constantin de la Direcția Generală a închiso­rilor, la fraudele comise la Banca Românească de către avocatul Virgil Nițescu, s-a descoperit cu prilegiul unei perchezițiuni, o scri­soare cu un conținut suspect din partea contabilului închisorii din Chișinău, Dumitru Blei. Prin scrisoare se vorbea de niș­te plusuri ce ar fi trebuit să fie trecute la situațiunile de hrană ale deținuților închisorii, dscope­­rindu-se cu acelaș prilej niște cupoane de mandate telegrafice însumând circa 50.000 lei pe care Blei îi trimisese lui C. Constan­tin. A fost sesizat parchetul, care a însărcinat cu instrucția aface­rii pe d. Ion Stănescu, titularul cat. 7. Er­, judele instructor s‘a îna­poiat dela Chișinău unde a con­statat că delapidarea este f­ im­portantă, scriptele verificate până în prezent arătând suma de 247 mii lei, delapidată numai din cas­­să. S’au găsit deasemeni nereguli și în situațiunile de distribuire a hranei deținuților. Verificările de scripte continuă la Chișinău sub conducerea d-lui inspector Gorăscu. Contabilul Dumitru Blei a reu­șit să dispară. Constantin Con­stantin se află în mâinile instruc­ției, el fiind deținut la Văcărești pentru frauda de la Banca Româ­nească. COMUNIȘTI ARESTAȚI Judele instructor al cat. 7, d­ 1 Ion Stănescu a emis eri mandate de arestare împotriva comuniști­lor: Tudor Grigore, Camnil Gher­­școvici și Dona Coșcovici. Numiții de profesiune lucrători, au depo­zitat și răspândit în public, îm­preună cu inculpatul Oprea Cri­­coveanu, actualmente arestat la Văcărești, manifeste și broșuri co­muniste cu caracter subversiv. Faptele lor au fost încadrate în art. 11 p. II al. I final, din legea pentru reprimarea unor noui in­fracțiuni contra ordinei publice. Mandatele de arestare vor veni astăzi spre confirmare. ACHITAT DE JURAȚI In fata Curții cu juri de Ilfov, a venit ori spre judecare procesul lui Gheorghe Mateescu, șofer, din str. Eliza Popescu No. 84, acuzat de crimă săvârșită dar neisbutită. Mateescu de multă vreme în ceartă cu soția sa Gherghina, a fost părăsit. Neputând trăi fără ea, s-a dus în dimineața de 12 Mai 1952, înarcat cu un revolver, pentru al cărui port a avea per­misiune, și a somat-o să-l urmeze. Sofia a refuzat. Atunci Mateescu a tras patru focuri de revolver în sosia lui. Gherghina Mateescu rănită grav și-a recăpătat după o vreme sănătatea, încât er­ a de­clarat că îl iartă. Emi jurații i-au adus lui Matees­cu un verdict negativ, pe baza căruia Curtea l-a achitat, con­­damnându-l doar la o amendă de 5000 lei pentru port ilegal de ar­mă. SA AMÂNAT PROCESUL FALSIFICATORILOR DE BANCNOTE Trib. Ilfov s. III c. c. urma să judece ori procesul bandei falsi­­ficatorilor de bancnote în frunte cu Szabó Lajoș, denunțată de Ștefan Drăgoi. Din cauză că pre­ședintele, d-l Boeru, e bolnav, ju­decarea procesului a fost amânată pentru Marți 7 Decembrie.

Next