Ceahlăul, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 37-112)

1968-04-02 / nr. 37

Datoria mecanizatorului Tractoriștii se... relaxează Fluxul continuu al muncilor a­­gricole de primăvară impune concentrarea tuturor forțelor spre folosirea cu maximum de eficiență a timpului de lucru. In această campanie, cînd orice zi este hotărîtoare pentru soarta recoltei, nu pot exista perioade de relaxare sau de stagnare a activității mecanizatorilor. Este adevărat că în Cooperativa a­­gricolă de producție Dobreni e­­poca întîia s-a terminat în con­diții bune la 30 martie, însămîn­­țîndu-se 165 hectare cu mazăre, orzoaica, ovăz, in, floarea-soare­­lui și culturi furajere. Insă, a­­cest fapt nu a împuternicit bri­gada de tractoare preas­că din acțiune, să se­a­ La 31 martie, la sediul brigăzii, se aflau aliniate 4 tractoare din cele 7 existente. De fapt toată brigada în frunte cu șeful, Con­stantin Acatrinei, nu se afla la lucru. 3 mecanizatori, cu tot cu tractoare, nu au fost găsiți, res­tul erau plecați acasă. Inginerul agronom al coopera­tivei, Constantin Ghineț, era de­zamăgit, iși planificase pentru a doua zi dimineață, 1 aprilie, să înceapă plantatul cartofilor care necesita o serie de măsuri pre­gătitoare : reglarea mașinilor de plantat, executarea rigolelor ș. a. De asemenea, lipsa tracto­riștilor a dat peste cap și pla­nul stabilit privind terminarea grăparului griului pe întreaga suprafață de 275 ha. Faptul că mecanizatorii din Dobreni au pierdut o zi bună de muncă ne îndreptățește să a­­firmăm că organizarea activității în unele brigăzi de tractoare nu este suficient de bine pusă la punct. Timpul și mașinile nu sunt exploatate la maximum. Starea de indisciplină ce se manifestă la o parte din mecanizatori frî­­nează desfășurarea urgentă a lucrărilor agricole. Tovarășul in­giner Ion Constantinescu, direc­torul S.M.T. „Ștefan cel Mare" și­ întreaga conducere se com­plac cu asemenea stări de lu­cruri ? Ce măsuri s-au luat îm­potriva acelora care nu-și reali­zează sarcinile, se abat de la disciplina de producție ? T. R. Ivitatul nostru De vorbă cu tovarășul NICOLAE I GÂPLESCU, inginer șef la C.A. Piatra Neamț, despre perspectiva unor lucrări de mare anvergură­. Reparațiile­­­ capitale - După cum suntem­ informați, la mijlocul acestei luni Com­­binatul de îngrășăminte cu azot intră în reparații capitale, ope­rațiune care de data aceasta­­ se pare - prezintă o doză de inedit. In virtutea celor spuse am considerat utilă o convor­bire cu dvs., pentru a afla nu atît intențiile (care de fapt sunt ferm conturate), ci­ modalitățile fundamentale ce vă vor orienta activitatea in acest viitor apropiat. In primul rind deci, despre volumul reparațiilor și modul cum sunt ele distribuite la scara intregii întreprinderi. — Spuneați că fabrica de amoniac va necesita, probabil, cel mai mare volum de reparații. Vă solicit amănunte de ri­goare. - 19^8 este anul­­ cu cel mai mare volum de reparații capi­tale de la intrarea în funcțiune. O sarcină, evident dificilă, care reclamă in afara unei laborioase pregătiri, multă competență pro­fesională din partea echipelor de reparații, îndeobște lucrările sunt repartizate în toate secțiile, cu prioritate însă la fabrica de amoniac. Ele vor fi executate sub egida și directa participare a unor organe de strictă specia­litate. O precizare de circum­stanță ar fi aceea că Ministerul Construcțiilor nu mai execută re­parații capitale pentru chimie, lucru care ne obligă de fapt să ne descurcăm singuri. — înțeleg prin aceasta o pregătire prealabilă pînă la cele mai mici detalii.­ ­ Negreșit. Pregătirea, sau mai bine zis organizarea, a fost demarată încă de la jumătatea anului trecut, în așa fel încît re­parațiile se vor executa conform planificării și în concordanță cu planul de producție. Și cînd spun acest lucru mă gîndesc la obținerea fondurilor necesare, la — Un bloc de separare aerului, de dimensiunile celui de a la C.I.A.P.N. se repară capital pentru întîia oară în țară. Vor fi substituite aici peste 70 sub­­ansamble cu un material supe­rior celui adoptat prin proiect, cu scopul declarat de a dilata ciclul de funcționare între două reparații , probabil de la 9 luni la­ aproximativ 3 ani. Reparația acestui bloc, cu consecințe pozi­tive nete, va­ dura 7 luni, după care anticipăm o îmbunătățire a parametrilor tehnologici, adică a purității oxigenului și azotului. In cadrul reparației capitale de la agregatul 1 de conversie,­­ Nu. Hotărît nu. Putem anti­cipa chiar de pe acum — în virtutea pregătirilor efectuate­­ că la blocul de separare a aeru­lui (lucrarea nr. 1 - n. r.) du­rata de staționare se va scurta — nu pot să-mi dau seama deo­camdată cu cît — fu­rnizîndu-ne întocmirea listelor de aprovizio­nare, precum și a planului de pregătire a reparațiilor și a gra­ficelor de execuție. Precizez că în privința materialelor nu am așteptat obținerea repartițiilor de la forul tutelar, ci am tratat nemijlocit cu furnizorii pentru a facilita remiterea acestora, - rămîn bineînțeles în perimetrul fabricii de amoniac - ne-am propus schimbarea zidăriei re­fractare după o nouă soluție de proiect. Lucrarea va dura trei luni și va avea drept corolar îmbunătățirea funcționării agre­gatului și micșorarea consumului specific de oxigen. In sfîrșit, re­parația compresorului de gaz convertit. Va dura două luni și jumătate și va consta din schim­barea batiului fisurat încă din 1965, asigurînd astfel siguranța funcționării acestui utilaj, care contribuie la realizarea celei de a patra părți din producția de amoniac a combinatului, niște sporuri de producție sub­stanțiale. De fapt, și la celelalte reparații sau revizii generale există șanse de scurtare a ter­menelor de redare în folosință. Eugen TURESCHI - Excludeți cumva din planurile dvs. posibilitatea scurtării duratelor de staționare sau reparație ! BIB s­ i , T.:C. CENTRALA U ■ -R.­-I .M. EMINIS-Ch­­IARI I PREZWETIAR» OM T­OATE ȚĂRILE. UNITI-VĂ» [organ AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JU­DEȚEAN PROVIZORIuj Folosirea fiecărei ore bune de lucru Băieții de Drumețeam, nu de mult, prin părțile Gîdințiului. Drumuri pie­truite, mărginite de șanțuri drepte, înfățișarea veselă, primi­toare a caselor, tarlale cît vezi cu ochii insămînțate, brazde a­­dînci revene, toate mi se pe­rindau prin fața ochilor și toate, parcă vorbeau despre hărnicia oamenilor gospodari de prin partea locului. Am luat-o fără zăbavă, pînă hăt, sub geana pădurii. Se auzea puternic zumzet de mo­toare care zvîcneau din tăriile lor de metal. Pe aceste cimpii întinse muncește cu pasiune bri­gada a 11-a de mecanizatori de la S.M.T. Roman. Am căutat să intru în discuție cu unul dintre mecanizatori.­­ Mă iertați un moment. Tre­buie să termin de însămînțat porțiunea aceasta de teren. Tim­pul este scurt în campania a­­gricolă de primăvară și trebuie folosit din plin. Vedeți că vine șeful de brigadă. Intrețineți-vă cu dînsul. Intr-adevăr venea un tînăr cu ochii de culoarea cerului. Cu basca dată pe ceafă, cu chipul luminat de zîmbet, cernea prin­tre degete boabe de sămînță. Era șeful de brigadă Clement Bugan. - Vă interesează mecanizato­rii noștri ? - Da, admir pasiunea cu care lucrează.­­ Sînt unul și unul, continuă să mă completeze șeful de bri­gadă. Am­­ colindat,­­împreună, cu el tarlalele insămînțate, cît vezi cu ochii, mergînd pe urmele iscu­siților mecanizatori care își pun la contribuție tot ce știu pentru sporirea rodniciei pămîntului. In­tr-un tîrziu, ne-am așezat la marginea unui hat, iar privirile lui parcă alintau tractoarele care băteau cald, regulat, ca o inimă. El a continuat să-mi a­­dune în fraze simple, crîmpeie din viața brigăzii și a oamenilor.­­ Aș vrea să scriu despre un evidențiat în campania agricolă de primăvară. Șeful de brigadă Clement Bu­gan prinse a zîmbi. - Un evidențiat ? Unul sin­gur ? E greu, ba chiar imposibil! La noi în cadrul brigăzii, toți mecanizatorii sunt evidențiați în procesul de producție. Așadar, vă rugăm să scrieți despre toți... - Ușor de spus, dar greu de realizat. Biografia unei brigăzi întregi de evidențiați, buni, sim­pli, modești , a mecanizatorilor la Grdinii Nicolae Stafie, Dumitru Andrei, Vasile Cozma, Ioan Aneloaie, sau a altor harnici mecanizatori ca Alexandru Iacob, Nicolae Guguianu, Gheorghe Chirica, ti­neri stimați, care și-au găsit în sat fete, întemeindu-și cămine. Cea mai convingătoare carte de vizită a mecanizatorilor sunt înseși rezultatele obținute campania agricolă de primă­în vară. Pînă în momentul de față, ei au efectuat lucrări calitative la grăpar, discuit și însămînțări. In prima urgență au însămînțat 55 ha cu mazăre, ovăz, borceag și altele. A doua urgență a cu­prins culturile de floarea-soare­­lui pe o suprafață de 70 ha, adăugîndu-se încă 445 ha care au fost grăpate. Semănatul din epoca întîia deci s-a terminat. Se pregătește terenul, iar timpul optim, vor trece la semă­la natul porumbului. Munca lor a adus mulțumire cooperatorilor din comuna Gîdinți. ...Amurgise de mult. Umblînd dintr-un loc într-altul a venit vremea să mă întorc în sat. Pe acoperișuri ședeau într-un picior berze, iar gospodarii trebăluiau pe lîngă case. Din depărtare, de pe întinsele cimpii continua să se audă puternic zumzet de motoare. M. LAZAR SE INSAMINTEAZA LA C.A.P. DAVIDENI Consfătuire cu lucrători din alimentația publică Ieri, la Uniunea județeană a c­ooperativelor de consum Neamț, au început lucrările unei con­sfătuiri organizate de Centro­­coop. La consfătuire participă tovarășul director Dumitru Du­­mitrescu, din partea Comitetului executiv al Centrocoop, vicepre­ședinți ai uniunilor județene ale cooperativelor de consum din Bacău, Botoșani, Brăila, Stanța, Galați, Harghita, Con­tași, Mureș, Neamț, Suceava, Tulcea, Vaslui și Vrancea, directori , de la unele întreprinderi comercia­le, șefi ai serviciilor de alimen­tație publică, responsabili de u­­nități. re. Scopul consfătuirii este instrui­organelor județene nou alese în vederea îmbunătățirii alimentației publice în cadrul co­operativelor de consum. In atenția consfătuirii stă problema sporirii eficienței eco­nomice a unităților, ridicarea pe o treaptă superioară a deservirii, intensificarea reclamei comer­ciale și a propagandei turistice, realizarea planului de investiții, îmbunătățirea stării igienico­­ranitare a unităților, dezvoltarea bazei de producție proprie a preparatelor și semipreparatelor. Timp de trei zile, cît durează consfătuirea, vor fi organizate demonstrații practice la cara­­mangeria din Tîrgu Neamț, ex­poziții de artă culinară și de cofetărie, vor fi prezentate filme documentare. . . .... ■ ‘.­.. * ’ y .s’^" m^­yW&TWX#EEEVimPm­w‘l.»“""W11­HW - J^yUMSB ANUL I Nr. 37 Tel. 2582, 1980, 2601, 2586, 2491, 2602, 2561, marți 2 aprilie 1968 4 pagini — 30 bani «CTț~i»rrwm<» •■Pii­»;^ra^7a0Ti;gfl.,ggna3B^^r­afcrLmd­?»CT.i.Tj mrv rrrw^­i­» REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Str. ALEXANDRU CEL BUN 24, PIATRA NEAMȚ, Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, în Finlanda Duminică la amiază a pără­sit Capitala, plecînd spre Hel­sinki, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care, însoțit de ministrul aface­rilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Fin­landa, la invitația guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexan­dru Drăghici, Janos Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, mem­bri ai guvernului și alte persoa­ne oficiale. Au fost de față Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la Bucu­rești, (Agerpres), HELSINKI - Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Mircea S. lonescu, transmit : După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special bordul căruia se aflau președin­ța­tele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Iori Gheorghe Maurer, și mi­nistrul afacerilor externe, Cor­ne­­liu Mănescu, a aterizat pe aero­portul Sentula. Dominat de ma­iestuoase păduri prin care și-a răsfirat pistele, aeroportul capi­talei finlandeze și-a primit oaspeții într-o atmosferă sărbă­torească - expresie a relațiilor de stimă și prietenie ce s-au dezvoltat în zilele noastre intre România și Finlanda. Arborate pe frontispiciul aerogării, se profilau pe fundalul cerului nor­dic drapele de stat ale Româ­niei și Finlandei. La coborîrea din avion, oaspe­ții români au fost salutați cu căldură de președintele Consi­liului de Miniștri al Finlandei, Mauno Koivisto, și de ministrul afacerilor externe, Ahti Karja­­lainen. Premierul finlandez prezentat apoi oaspeților celo­r­lalte persoane oficiale venite in întîmpinare : Aarje Simonen, mi­nistrul justiției, Vaino Leskinen, ministrul comerțului și indus­triei, Arjeo Keinonen, coman­dantul șef al armatei, Teuvo Aura, președintele Consiliului municipal al orașului Helsinki, Lauri Aho, primarul orașului Helsinki, precum și alte perso­nalități ale vieții politice fin­landeze. Au fost de­ față Niculai Ioan Vancea, ambasadorul României­­la Helsinki,, membri ai ambasa­dei și ai agenției economice a țării noastre în Finlanda, pre­cum și Kgailo Veikko Makóig, ambasadorul Finlandei la Bucu­rești. Erau, de asemenea, prezenți, numeroși ziariști finlandezi și corespondenți ai­ presei­ străine. O companie de elită a for­țelor armate finlandeze a pre­zentat­ onorul. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, premierii României și Fin­landei au trecut în revistă garda de onoare. Primii miniștri ai celor două state, precum și celelalte per­sonalități au luat apoi loc în mașinile oficiale, îndreptîndu-se spre reședința rezervată oaspe­ților români, în marele Hotel Marski. La reședință, premierul Mauno Koivisto și ministrul afacerilor externe, Ahti Karjalainen, s-au întreținut cordial, la­ o cupă de șampanie, cu președintele Con­siliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, în timpul zborului deasupra teritoriului Uniunii­ Sovieti­ce, președintele Consiliului de Mi­niștri al României, Ion Gheorghe Maurer, a adresat de la bordul avionului o telegramă de salut președintelui Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., Alexei Kosîghin. T8. aea im.au Keasgaecgai-ti .la'ii'ii.-g-rc-rcn * ¹ O DELEGAȚIE A UNIUNII COMUNIȘTILOR DIN IUGOSLAVIA A VIZITAT JUDEȚUL NOSTRU iar! membrii delegației Uni­unii Comuniștilor din Iugoslavia, condusă de tovarășul Predrag Ajtici, membru al Comitetului Executiv al U. C. din Serbia, care ne vizitează țara la invitația C.C. al P.C.R., au fost oaspeții județului nostru. Cu acest prilej, delegația iugoslavă, însoțită de tovarășul Ion Angelescu, secre­tar al Comitetului județean Neamț al P.C.R., a vizitat U­­zina de fire și fibre sintetice Să­­vinești, Hidrocentrala „V. I. Le­nin“ de la Stejaru, precum și barajul de la Bicaz. Membrii delegației au fost primiți la tovarășul Ștefan Bo­­boș, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Neamț al P.C.R., preșe­dintele Consiliului popular jude­­­țean provizoriu, cu care au avut convorbire caldă, tovără­șească. In timpul­ vizitei, oaspeții iugo­slavi au luat cunoștință de dez­voltarea economică, social-cul­­turală pe care au înregistrat-o meleagurile nemțene, de unele aspecte ale muncii organilor și organizațiilor de partid din ju­dețul nostru. Lupta revoluționară izbucnită în anul 1848 în Țările Române face parte integrantă din revo­luția generală care a zguduit din temelii aproape întreaga Europă. In prima jumătate a anului 1848, flacăra revoluției s-a întins de la Oceanul Atlan­tic pînă la Dunărea de jos. Condițiile social-economice în Europa erau în perioada amin­tită foarte diferite. In timp ce Anglia, Franța, Belgia, Germania și în parte Italia se scu­turaseră una după alta de feu­dalism, creîndu-se premizele pentru dezvoltarea mai devreme a industriei, în partea răsări­teană și­­ partea sud-estică a continentului european situația din acest punct de vedere era mai slabă. In urma dezvoltării industriei, burghezia nu se putea împăca cu rămînerea în continuare a puterii politice în mîinile unei­a clase care în mare parte își pierduse importanța economică și care se sprijinea pe monar­hiile absolutiste, frînînd dezvol­tarea economică. Pe lîngă burghezie, care voia să ia în mîinile sale conduce­rea societății, a apărut pe arena istoriei, ca o forță politică inde­pendentă nouă și puternică, pro­letariatul. In același timp, cînd industria, orașele, comunicațiile se dezvol­tau, la sate persistau în cea mai mare parte a Europei centrale și răsăritene relațiile feudale în­robitoare pentru milioane de ță­rani care dădeau o mare parte a rodului muncit­­or feudalilor parazitari. Aceste relații loveau în interesele vitale ale celei mai mari părți a populației și con­stituiau o piedică în dezvoltarea economiei capitaliste. La aceste contradicții se adaugă faptul că o serie de popoare gemeau sub asuprirea străină : imperiul habsburgic și cel otoman erau adevărate închisori ale popoa­relor. Revoluția europeană a cuprins curînd și Transilvania, Moldova și Țara Românească, unde po­porul asuprit aștepta numai un semn ca să se ridice. Cauzele revoluției burghezo-democratice de la 1848 în Țările Române se găsesc în condițiile de dezvol­tare economică, socială și poli­tică a acestor țări. Masele popu­lare de aici sufereau apăsarea grea a jugului feudal. încă din prima jumătate a secolului al XVIII- lea au început să se dez­volte relațiile de producție ca­pitaliste și-n primul rînd în in­dustrie, iar în prima jumătate a sec. al XIX-lea dezvoltarea aces­tor relații se accentuează și mai mult. Contradicția dintre noile forțe de producție, capitaliste, și relațiile vechi, feudale, se agra­vau. Se impunea deci lichidarea orînduirii feudale ca și a asupri­rii habsburgice și otomane care împiedicau dezvoltarea econo­mică și socială. In prima jumătate a sec. al XIX- lea se constată o însemnată dezvoltare a forțelor de produc­ție în Țara Românească, Mol­dova și Transilvania în compa­rație cu perioada premergătoare. Tratatul de la Adrianopol, im­pus Turciei de către Rusia în urma războiului ruso-turc din 1828-1829, a înlesnit la rîndul său această dezvoltare în Țara Românească și Moldova: înlătu­rarea monopolului turcesc asu­pra comerțului Țării Românești și Moldovei, libertatea comerțu­lui lor cu celelalte țări, desfiin­țarea vămilor interne în fiecare țară, precum și a vămilor dintre cele două țări au înlesnit dez­voltarea comerțului lor extern, deși rămîneau mai departe sub dominația Imperiului Otoman. Deși Țara Românească și Mol­dova cunoscuseră­­ o anumită dezvoltare, totuși industria con­tinua să rămînă mult în urma nivelului atins în țările capitaliste din apus. Numeroasele „stabili­mente industriale” existente (mori, poverne, olarii, pive) nu depășeau cooperația capitalistă simplă. In ajunul anului 1848, boierii, în număr de 3100 de familii din Țara Românească și 2800 de fa­milii din Moldova și mănăstiri dețineau 80 la sută din pămînt, în timp ce cele 70.000 de familii de moșneni din Țara Românească și 50.000 de familii de răzești din Moldova dețineau doar 20 la sută din pămînt. De aceea, ță­rănimea a fost forța pe care s-a sprijinit în primul rînd bur­ghezia în lupta sa contra orîn­­duirii feudale. Cu toată pătrunderea însem­nată a elementelor capitaliste în economia Transilvaniei, în aju­nul revoluției de la 1848 rela­țiile de producție feudale pre­cumpăneau și aici. Pentru a obține un spor mai mare de cereale necesar comer­țului în creștere, nobilii căutau mai mult ca în trecut să reducă pămîntul dat în folosință iobagi­lor, făcînd măsurători sau hotăr­nicii prin care loturile iobagilor erau micșorate sau schimbate, țăranilor rămînîndui-le pămîntu­­rile cele mai puțin productive. Răpirile de păduri, de pășuni aflate în proprietatea obștească a țăranilor au devenit tot mai dese. Situația țărănimii s-a în­răutățit și mai mult ca urmare a folosirii de către nobili a sis­temului arendării moșiilor. Ță­ranii din Transilvania trebuiau să facă față și grelelor obliga­ții fiscale, militare, impuse de imperiul habsburgic. In ajunul revoluției din 1848, cea mai mare parte a țărănimii din Transilvania - arată Gh. Ba­­rițiu - se afla în stare de iobă­gie: „Din 1960 de sate, 1886 e­­rau sate de iobagi în care locuiau peste 1.000.000 de ță­rani români și 213.000 țărani maghiari". De aceea țăranii ro­mâni și maghiari care gemeau sub același jug al iobagiei se vor ridica împreună la lupta îm­potriva feudalismului. Dușmanul principal, al libertă­ții tuturor popoarelor din im­periul habsburgic, deci și al po­porului român considerat o na­țiune „tolerată”, era absolutis­mul feudalo-habsburgic, împo­triva lui se ridicau toate forțele revoluționare. Țărănimea, care forma marea majoritate a populației țărilor române, a fost forța socială de bază a revoluției. Alături de ea s-a găsit pătura muncitoare de la orașe și din regiunile mi­niere. In fruntea acestei lupte a stat burghezia, care era inte­resată în dezvoltarea capitalis­mului, în crearea unei piețe de desfacere mai largi. Ea a jucat în această perioadă un rol pro­gresist. In ajunul revoluției din 1848, intensificarea luptei împotriva feudalismului, pentru scuturarea jugului otoman și habsburgic s-a manifestat prin numeroase frămîntări ale claselor și pătu­rilor sociale­ nemulțumite. Țărănimea și-a­­ intensificat lupta prin nesupunerea la clacă, la plata birului, fuga de pe moșii, incendierea recoltelor bo­ierilor, haiducie. In același timp izbucnesc și unele răscoale lo­cale. In anii 1831—1833, în perioada pregătirii Regulamentului orga­nic și curînd după punerea lui în aplicare, izbucnesc în Mol­dova o serie de răscoale puter­nice care cuprind aproape toate județele. In unele locuri, la a­­ceste răscoale s-au alăturat și tîrgoveții, iar în cele d­in 1831 și unii boieri mici. Cea mai pu­ternică răscoală dintre acestea a izbucnit în 1831 în satul Flă­­mînzi-Botoșani,­ iar alta in 1833 la Comănești (Bacău). In 1846 au izbucnit răscoale în județele Ba­cău și Putna. In Țara Româ­nească au loc asemenea răs­coale răzlețe la Izlăz (Roma­­nați) și în Plaiul Cloșanilor (Me­­hedinți). In Transilvania, țărănimea și-a intensificat lupta atît prin nesu­punerea la robotă sau la darea dijmelor și prin fuga de pe mo­șii, cît și prin răscoale locale. A­­ continuat, refugierea unor iobagi în Țara Românească­ și Moldova. Focarul luptelor a ră­mas regiunea munților Apuseni.­ In fruntea moților se afla­­ încă în 1843 luptătoarea maghiară Ecaterina Varga care a căutat să-i unească pe iobagi, români și maghiari, în lupta împotriva feudalismului și a dominației habsburgice. Văzînd că plîngerile lor nu au nici un efect, ea i-a îndemnat pe moți la răscoală. Dar, cu concursul vicarului Andrei­ca- Profesor Tanase GHEORGHE Profesor Marin IONEL ------ ... ... ,ț.. --------­ (Continuare în pag. Il­e) unul revolutionar 1848 in moldova, Tara Romanească si Transilvania 120 de ani de la Revoluția din 1848

Next