Ceahlăul, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)
1968-07-02 / nr. 113
> \ H V Y ORGAN AL COMiTefIULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul I Nr. 113 marti 2 iulie 1968 Conducătorii de partid și de stat in vizită la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“ Luni după-amiaza, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“, deschisă în sălile Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost întîmpînați de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici, și M. H. Maxy, directorul Muzeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Biroului Uniunii Artiștilor Plastici, artiști expozanți, critici de artă. Salatind pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici a exprimat satisfacția și mulțumirile creatorilor din acest domeniu al artei pentru grija deosebită manifestată de partid și guvern pentru dezvoltarea artelor plastice; în continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile expoziției. Explicațiile au fost date de directorul Direcției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slăvit-o în lucrările lor numeroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, in același timp, izvor de nobilă și generoasă inspirație pentru artiștii plastici din trecut și constituie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici contemporani. Expresie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită in arta plastică“ grupează un mare număr de lucrări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revoluționar 1848, expoziția cuprinde, in prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situindu-se tablourile executate de Ion Negulici, C. D. Rosenthal, Barbu Iscovescu, participanți direcți la revoluție. Artiștii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conștiință patriotică, punîndu-și opera in slujba reprezentării elanurilor revoluționare ale poporului, în chipurile revoluționarilor și ale cărturarilor — deschizători de drumuri noi in istoria patriei — se dezvăluie gînduri, sentimente și credințe izvorîte din marile idealuri naționale pentru care a luptat generația de la 1848. Aspirațiile de libertate și de unitate ale luptătorilor revoluționari din Țara Românească, Moldova și Transilvania sunt înfățișate într-o suită de picturi, gravuri și litografii, creații ale unor artiști plastici martori ai memorabilului eveniment. în cea de-a doua sală a expoziției sunt prezentate picturi și sculpturi — opere ale unui mare număr de artiști plastici contemporani, care preiau, in noi viziuni artistice, ideile luptelor revoluționare de la 1848, dezvoltînd astfel tradiția artei noastre plastice în oglindirea principalelor evenimente din istoria și activitatea creatoare a poporului nostru. Lucrările expuse în această sală a expoziției constituie o expresie a faptului că actualii artiști plastici — vîrstnici și tineri — dau viață hotăririlor luate la recenta Conferință pe țară a artiștilor plastici — de a pune mai bine în valoare tradițiile artei noastre plastice și strălucirea artei populare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an artei plastice românești noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pentru viața nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid și de stat s-au oprit îndelung in fața a numeroase opere de artă prezentate în expoziție: în încheierea vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe organizatorii expoziției — Uniunea Artiștilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, precum și pe artiștii expozanți care au reușit să redea în splendoarea și măreția sa trecutul de luptă al poporului nostru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. și-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii și graficienii vor contribui în continuare la dezvoltarea artei puse la slujba construcției socialiste și le-a urat succese și mai mari la realizarea unor lucrări valoroase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) La expoziția studenților Institutului de arte plastice „N. Grigorescu“ Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Hie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de diplomă prezentate de studenții Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu" din Capitală. în întîmpinarea oaspeților au venit acad. Ștefan Bălan, ministrul învățămtntului, Ion Iliescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, membri ai conducerii institutului, decani ți șefi de catedre, membri ai Consiliului științific. Expoziția, organizată în sălile institutului, cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenografie, de arte decorative și artă monumentală, toate creind un univers artistic plin de sensibilitate, de tinerețe și prospețime, inspirat din bogăția folclorului și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expuse conturează de pe acum talente în prag de împlinire, în cursul vizitei, explicațiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu", de profesorii Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Mac Constantinescu, Boris Caragea și de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se desfășoară în acest institut de artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și profesorilor, avînd în același timp studenților noi succese în Strădania lor de a-și însuși cunoștințe artistice cît mai temeinice, pentru a deveni artiști valoroși, folositori poporului, operei de construire a socialismului în patria noastră. (Agerpres) Vizita delegației parlamentare iraniene în județul nostru Delegația parlamentară iraniană condusă de Sharif Emami, președintele Senatului, și-a continuat luni vizita în județul Neamț. într-o convorbire cu președintele Consiliului popular județean Ștefan Boboș, parlamentarii iranieni s-au interesat de economia județului, de preocupările organelor locale, precum și de perspectivele dezvoltării turismului in județul Neamț. Oaspeții au vizitat Uzina hidroelectrică de la Bicaz și au făcut o plimbare cu vaporul pe lacul de acumulare. Au fost vizitate de asemenea, monumente istorice din orașul Piatra Neamț. Președintele Consiliului popular județean a oferit un dejun in cinstea parlamentarilor iranieni. în timpul vizitelor, oaspeții au fost insoțiți de prof. univ. Stanciu Stoian și prof. Tudor Ionescu, precum și univ. de S. H. V. Sanandaji, ambasadorul Iranului la București. 4 I PROLETARI DIM tOAte TARILE UNITIVA*» 4 pagini 30 bani Curier Concert coral al filarmonicii ieșene O veste buna pentru iubitorii de muzică din municipiul Piatra Neamț, corul „Gavriil Musicescu" al Filarmonicii de stat „Moldova" din Iași își încheie stagiunea 1967-68 cu un spectacol care va avea loc astăzi, 2 iulie 1968, orele 20.30, în sala mare a Casei de cultură a sindicatelor. Cu un repertoriu alcătuit din lucrări de mare popularitate (I. Strauss, Schuman, Mülöcker, Sokolov, Balakirev, E. Mezzettî, Al. Crîstea, Ionescu Pașcan, I. Vidu, A. Stoia), beneficiind de prezența unor cîntăreți prestigioși (M. Cortez, M. Schipor, E. Ieșeanu, Br. Vasiliu, M. Cazacu, Fl. Stoian, P. Pușteria, Th. Baicu) concertul coral al ansamblului ieșean se va bucura, desigur, de prezența unui numeros public, spectacolul constituind un eveniment important în viața culturală a municipiului Piatra Neamț. Naționalul bucureștean aplaudat și la Piatra Neamț . Un colectiv artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale“ din București, aflat în turneu estival, a prezentat duminică seara pe scena Teatrului Tineretului un spectacol cu „Regina de Navara", comedie a dramaturgului francez Eugene Scribe. In regia lui Victor Moldovan și cu o distribuție prestigioasă, spectacolul a constituit o manifestare artistică de cea mai bună calitate, răsplătită cu aplauze entuziaste de publicul pietrean. Estacadă cu pod rulant La întreprinderea mecanică din Piatra Neamț a fost dată in folosință o nouă estacadă cu pod rulant (cea de-a doua din întreprindere) pentru debitarea și depozitarea materialelor. Caracteristici notabile : aria de deschidere este de 17 mv, lungimea de 150 m, capacitatea de 5 tone, iar înălțimea de ridicare variază între 8 și 10 metri. Sărbătorirea Zilei învățătorului Intr-o atmosferă de entuziasm general, în județul nostru, ca în întreaga țară, a fost sărbătorită duminică ziua celor care Se dăruie muncii nobile de educare și instruire a tinerei generații. La această tradițională sărbătoare, organizată în comunele și orașele județului, au participat tovarășii Vasile Dascalu, Nicolae Acrîșmăriței, Mihai Andrieș, Dorin Georgescu, Gh. Gh. Ibănescu, loan Jiva, loan Lascăr, membri ai biroului Comitetului județean Neamț al P.C.R., Gh. Grigore, membru supleant al biroului Comitetului județean de partid, Aurel Mușat, Dumitru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliului popular județean provizoriu precum și numeroși activiști de partid și de stat. In materialele prezentate cu acest prilej a fost evidențiat rolul deosebit pe care îl are școala noastră în pregătirea și educarea tineretului, pentru înarmarea lui cu cunoștințe de cultură generală, teoretice și practice, pentru dezvoltarea aptitudinilor și deprinderilor. Un moment emoționant l-a constituit salutul pionierilor, al celor care, îmbujorați de emoție, au oferit dascălilor lor înalte simboluri purtate în petalele florilor, întreaga lor stimă și mulțumirile lor îngînate duios în dimineața aceea de iunie. Și atunci, în ochii tuturor au strălucit bucuriile adevăratelor împliniri ale misiunii nobile pe care o au, și vocile lor au sugrumat de emoție cuvintele. Și atunci, învățători și profesori încărunțiți în mijlocul elevilor au rostit cuvinte de adîncă mulțumire pentru grija deosebită acordată de partid și de stat tuturor celor care dezleagă de la catedră marile adevăruri ale științei și culturii și celor care descifrează acum întîile și marile taine. Elevii au cîntat, au recitat, și au dansat pentru dascălii lor, și le-au dorit mai mari și mai înalte satisfacții. La Bicaz s-a mlădiat vioara Mihaelei Munteanu, fetița de 10 ani cunoscută pretutindeni, s-au recitat poezii închinate învățătorilor și profesorilor. La Piatra Neamț, Roman, Tîrgu Neamț, Tarcău, Hangu, Poiana Teiului, Pipirig, Vînători- Neamț, Bălțătești, Crăcăoani, Gîrcina, Girov, Moldoveni, Secueni, Dobreni, Piatra Șoimului, în toate comunele noastre, au răsunat cîntecele populare, au fost interpretate piese de teatru, s-au recitat poezii. Invitați de către colegii lor, profesorii și învățătorii pensionari au împărtășit din bogata și îndelungata lor experiență. Elevi și studenți care au părăsit pragul școlilor generale s-au întors cu gîrdul în urmă, mulțumind celor care le-au deschis primele orizonturi, le-au dezlegat întîile miraje. Și în ziua aceea de sfîrșit de iunie toți oamenii și-au îndreptat gîndurile curate, pline de recunoștință spre profesorii și învățătorii care, cu răbdare și cu o înaltă conștiință a datoriei, împărtășesc viitorilor constructori ai societății noastre marile valori ale civilizației universale și care își multiplică personalitatea în tot atîtea generații de elevi. In sălile școlilor sau ale căminelor culturale, acești făuritori ai valorilor și frumuseților de mîine, adresînd calde cuvinte de mulțumire, s-au angajat să nu precupețească nici un efort pentru ridicarea continuă a calității muncii lor, pentru traducerea în viață a mărețelor sarcini trasate de partid tuturor slujitorilor catedrei. V. T. Documentele Plenarei C. C. al P. C. fft. mn -------KTM*nwir**mMn——Min*iiiii i lcbi iiiiiimiii ■ ii.................u*—.......... iimii—iiii mmm awi ii.... mi ....~ ii i ~ ir~nri iiiii ii**»iii i im i—— prețios îndreptar al muncii noastre REPARTIȚIA DOPA IIHIUCA un om al progresului serii noastre socialiste FLORILE RECUNOȘTINȚEI mummumammmmmmmm Grădinari sunt berechet Doar legumele și fructele lipsesc. — Raid-anchetă prin piețele din Roman — Vizităm municipiul Roman pentru a constata cum este aprovizionat cu legume și fructe. La Roman sunt grădinari mulți. Numai legumele și fructele lipsesc în multe unități de desfacere. Ne îndreptăm intîi spre piața Republicii. Și iată că aici abundența așteptată nu se vede. Faptul acesta ne-a dat de gîndit, nouă, dar și... speculantului care astfel și-a găsit mediul prielnic unde să-și încerce „talentul". Gnd am intrat în piață, un moș» neguț cu sacoșa în mină era tare agitat. Ne-am îndreptat spre el, iată ce ne-a declarat pensionarul Ion Zlătaru din str. Crivățului nr. 28 : „...a pus prețul la cartofi mare, vrea să ia pielea de pe om, nu-l dă cu prețul fixat de stat”... Omul cu pricina — Mihai Cadar din Doljești - avea un lăcușor de cartofi cu aluna (nu exagerez) și pusese pe el cartonașul dat de inspecția comercială, (după mercurial, evident), cu prețul de 2,50 lei. Alături, cartofi moșcați și frumoși pe care îi vindea cu 3—3,50 lei. Iată dilema : Speculantul a scos prima dată cartofi frumoși, inspectorul comercial î-a pus prețul. După plecarea lui, au apărut pe tarabă și cartofi cît aluna... și nu s-a făcut decit o mică mutare a cartofului... dar care scoate din buzunarul gospodinei bani. De unde se impune ca inspectoratul comercial să controleze mai des, sa folosească și taxatorii de piață, care - prin intervenția lor — ar putea curma aceste jonglerii ale speculanților. Gospodinele Eleonora Sondrea, Mioara Raicu, M. Croitoru și altele mi-au spus : „Nu știu de ce nu este aprovizionată și piața aceasta ca cealaltă, de sus (n.n. Piața mare). Pentru ca să mergem acolo trebuie să pierdem o oră, două". Să recunoaștem că o pierdere de o oră, două din timpul gospodinei - mamei -salariatei este enorm. De aceea se cere ca în piața Republicii să se mai înființeze un centru de legume și fructe. Pledează pentru aceasta „cozile" de la centrele lui Neculai Pleșcan și Lucreția Nenescu (care de altfel muncesc din răsputeri dar nu pot face față afluenței de cumpărători), timpul gospodinei și... „cartonașul“ speculantului. In „piața mare" de pe strada Sucedava centrele de legume sunt numeroase și bine aprovizionate. Roșiile erau depozitate în bune condiții și făceau reclamă în fața unităților prin așezarea și aspectul lor. O notă bună acordăm și depozitului central al C.S.F. Roman, (șef Gheorghe Barcan), care nu ține prea mult legumele și mai ales verdețurile în depozit. Chiar atunci se primise de la C.A.P. Văleni, morcovi și pătrunjel proaspeți și imediat, direct de pe cîntar, au și fost trimiși pe piață. Așa trebuie procedat. Nu trebuie să stea legumele și fructele în depozite pentru a se vesteji sau deteriora. Am văzut însă în depozitele unor unități (centrul nr. 2, nr. 1 de pe strada Ștefan cel Mare) circa 30-40 kg de roșii stricate. Indiferent dacă aceste roșii sînt date sau nu la perisabilități, ele sînt o pierdere. Am mai văzut roșii „obosite“ și la alte centre care probabil, vor lua același drum. Nu s-ar putea face ceva oare ? Roșiile se vînd numai la o singură calitate cu 7,50 lei. De ce nu se vînd roșiile mai „obosite" la calitatea a ll-a sau a lll-a ? Gospodinele ar putea lua pentru supă, pentru gătit, cu preț mai mic aceste roșii. Evident că la prețul de 7,50 lei nu se cumpără și deci... se strică. Se pare că aici ițele sînt ceva mai încurcate. Gestionarul nu le poate vinde decit cu prețul stabilit. C.L.F.-ul le a contractat la un anumit preț etc. Totuși se poate găsi o soluție de către factorii răspunzători. Fiindcă pînă la urmă se pierd bani. A face un proces verbal și a trece marfa la perisabilități e ușor, a găsi soluții pentru ca această marfă să o vinzi, să fii mulțumit și tu și gospodina, e mai greu. In centrele de legume ale C.S.F. Roman nu există fructe. Acum cînd este sezonul cireșelor și mai ales al vișinilor, la căminele de copii din Roman nu se găsesc fructe la masa de prînz. Deși a mai intervenit cîndva pentru acest lucru, nu s-a rezolvat nici acum. Ba mai mult . Ne-au spus unii gestionari că au aruncat vișine acum cîteva zile. Deci în loc să fie date la copii pentru compot, au stat In centre pînă s-au stricat. In timp ce pe piață vișinele și cireșele erau 3 lei kg, la noi se vindeau cu 4,50 (spun gestionarii) ceea ce a făcut ca să nu putem concura la vînzare. Achizitorii C.L.F.-ului trebuie sa reflecte asupra acestei probleme. De asemenea, de ce inspectoratul comercial nu pune prețurile pe calități (după mercurial), mai ales la cartofi, pe piață ? Nu toată marfa este la fel. Cazul speculantului din piața Republicii este elocvent. Acum cîteva zile s-au adus piersici de la Vidra-București. Piersicile, după cum ne declară unii gestionari și șeful depozitului, au venit deteriorate. Ele însă au fost recepționate de achizitor ca bune. De unde se trag două concluzii : ori achizitorul nu și-a făcut datoria, ori ambalajul și transportul au fost incorecte. In privința organizării și bunei deserviri a populației din Roman cu legume și fructe, am sugera transferarea centrelor din strada Ștefan cel Mare, care se află la 100 metri de piața halei și datorită acestui lucru nu au clienți, în piața Republicii sau în alte cartiere dens populate. De asemenea pentru a descongestiona piața halei, ar trebui bine aprovizionată și organizată piața Republicii care se află în cartierul cu același nume și la vreo 500 de metri de noul cartier Smirodava. De asemenea, se cere o intensă și o mai bună aprovizionare cu fructe de sezon. Căminele de copii, spitalele, creșele, cantinele au nevoie de fructe. Lucrînd numai pe bază de virament aceste instituții nu și le pot procura decit de la C.L.F., care nu le are. Am chestionat în aceste probleme cîțiva factori de răspundere din Roman care ne-au declarat : - Constantin Budai, director C.L.F. Roman : „Nu suntem asigurați cu lăzi pentru transportul fructelor la timp. De asemenea de ce certificatul de însoțire a mărfii se dă de către Inspectoratul de carantină fitosanitară de la Bacău ? Noi avem specialiști la Roman și s-ar putea rezolva problema certificatelor fito-sanitare pe plan local sau județean". - Cîrjan Goga, director la Banca agricolă Roman : „A început (C.S.F.) de pe data de 13 iunie să ridice sume de la Bancă în mod intens. Pînă pe 24 iunie a ridicat 1.600.000 lei. Dar la zi (24 iunie), nu a justificat 868.000 lei. Datorită acestui fapt, azi nu le-am mai dat bani". Se cer lichidate toate lipsurile existente în aprovizionarea populației cu legume și fructe. Fiindcă, după cum a subliniat Plenara C.C. al P.C.R., deficiențele în această problemă nu-și au originea în secetă (fiindcă grădinile s-au irigat, s-au udat intens), ci în slaba organizare și aprovizionare făcută de către organele răspunzătoare de această problemă. Alexandru (ACOR ) Un speculant jonglează cu un... cartonaș ■i Centru de legume și... fără fructe și Se cere o mai judicioasă organizare și repartiție Continua îmbunătățire a condițiilor de viață materială și spirituală a poporului reprezintă scopul suprem al întregii activități politice și organizatorice pe care o desfășoară partidul nostru, sensul major al planurilor de edificare economică și socială pe care le-a elaborat, al programului stabilit de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională. In cadrul acestui program, un loc de seamă îl ocupă sistemul de cointeresare materială, ca factor hotărîtor în asigurarea progresului și dezvoltării multilaterale a economiei naționale, în îmbinarea armonioasă a intereselor personale ale fiecărui om al muncii cu obiectivele generale ale statului. Socialismul a eliberat personalitatea umană de cătușele inegalității, ale exploatării și asupririi capitaliste, a deschis tuturor cetățenilor un cîmp nelimitat de dezvoltare și afirmare. Poziția pe care o dobîndește fiecare, veniturile ce le realizează, aprecierea de care se bucură în societate, sînt în funcție de munca sa, de aportul la progresul patriei. Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție creează condițiile pentru împletirea strînsă a stimulentelor materiale și morale, pentru manifestarea largă a inițiativei creatoare a maselor de oameni ai muncii stăpîni demni ai bogățiilor țării. Dezvoltarea conștiinței socialiste contribuie la ridicarea răspunderii fiecărui cetățean față de societate, la întărirea disciplinei în producție. Indiferent de locul lor de muncă, toți cetățenii țării au înalta îndatorire de a-și aduce întreaga contribuție, prin munca lor de zi cu zi la prosperitatea generală, la creșterea potențialului economic, la întreaga noastră dezvoltare socială. Veniturile obținute trebuie să fie în concordanță cu această contribuție, cu rezultatele efective ale activității fiecăruia. Repartiția după muncă este o lege obiectivă a economiei socialiste, care cere ca remunerația individuală să se facă în raport cu cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii depuse. Subliniind legătura dintre creșterea producției și schimbarea modului de repartiție în comunism, Engels scria că aceasta „depinde în esență de cît anume este de repartizat, iar acest lucru se schimbă în funcție de progresele pe care le face producția și organizarea socială". Socialismul dă cîmp liber de dezvoltare forțelor de producție, creșterii într-un ritm fără precedent a producției sociale. Dar nivelul atins de forțele de producție și de productivitatea muncii în socialism nu poate încă asigura acel belșug de produse necesar pentru introducerea repartiției după nevoi. Câtă vreme se va menține această situație, câtă vreme vor exista deosebiri esențiale între muncă calificată și mai puțin calificată, între o muncă grea și alta mai ușoară, iar oamenii nu vor fi pregătiți să presteze o activitate fără a fi condiționată de remunerație, îmbinarea laturii educative cu cointeresarea materială personală constituie o necesitate obiectivă a societății socialiste. Trebuie, de asemenea, subliniat că retribuirea după cantitatea și calitatea muncii are un imens rol educativ, ea deprinde pe oameni cu disciplina în producție, stimulează atitudinea creatoare, conștientă față de muncă, contribuind la dezvoltarea conștiinței socialiste. Referîndu-se la rolul cointeresării materiale în procesul construirii socialismului și comunismului, V. I. Lenin sublinia că: M. CIOCOIU Director al cabinetului Județean de partid Neamț (Continuare în pag. a ll-a)