Ceahlăul, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 113-190)

1968-07-02 / nr. 113

> \ H V Y ­ORGAN AL COMiTefIULUI JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul I Nr. 113 marti 2 iulie 1968 Conducătorii de partid și de stat in vizită la expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“ Luni după-amiaza, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu-Mi­­zil, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Mihai Gere, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vi­zitat expoziția „Revoluția de la 1848 oglindită în arta plastică“, deschisă în sălile Muzeului de Artă al Repu­blicii Socialiste România. La sosire, conducătorii de partid și de stat au fost întîmpînați de tovarășii Pompiliu Macovei, președintele Comi­tetului de Stat pentru Cultură și Artă, Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Ovidiu Maitec, vi­cepreședinte al Uniunii Artiștilor Plas­tici, și M. H. Maxy, directorul Mu­zeului de Artă al Republicii Socialiste România. Erau prezenți membrii Bi­roului Uniunii Artiștilor Plastici, ar­tiști expozanți, critici de artă. Salatind pe conducătorii de partid și de stat, președintele Uniunii Artiștilor Plastici a exprimat satisfacția și mul­țumirile creatorilor din acest dome­niu al artei pentru grija deosebită ma­nifestată de partid și guvern pentru dezvoltarea artelor plastice; în continuare, conducătorii de partid și de stat au vizitat sălile ex­poziției. Explicațiile au fost date de directorul Direcției artelor plastice din C.S.C.A., Dan Grigorescu. Revoluția din 1848, pe care au slă­­vit-o în lucrările lor numeroși poeți, prozatori și compozitori, a fost, in a­­celași timp, izvor de nobilă și gene­roasă inspirație pentru artiștii plastici din trecut și constituie un motiv de inspirație pentru artiștii plastici con­temporani. Expresie a acestei bogate surse de inspirație, expoziția „Revo­luția de la 1848 oglindită in arta plas­tică“ grupează un mare număr de lu­crări dintre cele mai reprezentative. Vastă frescă a neuitatului an revo­luționar 1848, expoziția cuprinde, in prima sa parte, lucrări ale pictorilor români din secolul al XIX-lea, la loc de frunte situindu-se tablourile exe­cutate de Ion Negulici, C. D. Rosen­thal, Barbu Iscovescu, participanți di­recți la revoluție. Artiștii acelei vremi s-au ridicat la o înaltă conștiință pa­triotică, punîndu-și opera in slujba re­prezentării elanurilor revoluționare ale poporului, în chipurile revoluțio­narilor și ale cărturarilor — deschiză­tori de drumuri noi in istoria patriei —­ se dezvăluie gînduri, sentimente și credințe izvorîte din marile idealuri naționale pentru care a luptat genera­ția de la 1848. Aspirațiile de libertate și de unitate ale luptătorilor revolu­ționari din Țara Românească, Moldova și Transilvania sunt înfățișate într-o suită de picturi, gravuri și litografii, creații ale unor artiști plastici martori ai memorabilului eveniment. în cea de-a doua sală a expoziției sunt prezentate picturi și sculpturi — opere ale unui mare număr de ar­tiști plastici contemporani, care pre­iau, in noi viziuni artistice, ideile lup­telor revoluționare de la 1848, dez­voltînd astfel tradiția artei noastre plastice în oglindirea principalelor e­­venimente din istoria și activitatea creatoare a poporului nostru. Lucră­rile expuse în această sală a expo­ziției constituie o expresie a faptului că actualii artiști plastici — vîrstnici și tineri — dau viață hotăririlor lua­te la recenta Conferință pe țară a artiștilor plastici — de a pune mai bine în valoare tradițiile artei noa­stre plastice și strălucirea artei popu­lare, de a promova necontenit toate talentele, pentru a da an de an ar­tei plastice românești noi străluciri, noi opere de artă caracteristice pen­tru viața nouă a poporului nostru constructor al României socialiste. Conducătorii de partid și de stat s-au oprit îndelung in fața a nume­roase opere de artă prezentate în ex­poziție: în încheierea vizitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a felicitat pe or­ganizatorii expoziției — Uniunea Ar­tiștilor Plastici, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, precum și pe artiștii expozanți care au reușit să redea în splendoarea și măreția sa trecutul de luptă al poporului nos­tru. Secretarul general al C.C. al P.C.R. și-a exprimat convingerea că pictorii, sculptorii și graficienii vor contribui în continuare la dezvolta­rea artei puse la slujba construcției socialiste și le-a urat succese și mai mari la realizarea unor lucrări valo­roase consacrate aniversării a 25 de ani de la eliberarea patriei noastre. (Agerpres) La expoziția studenților Institutului de arte plastice „N. Grigorescu“ Luni după-amiază, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Paul Niculescu- Mizil, Virgil Trofin, Hie Verdeț, Leon­te Răutu, Mihai Gere, Manea Mănes­cu, Dumitru Popa, Vasile Patilineț au vizitat expoziția lucrărilor de sfîrșit de an și a lucrărilor de diplomă pre­zentate de studenții Institutului de ar­te plastice „Nicolae Grigorescu" din Capitală. în întîmpinarea oaspeților au ve­nit acad. Ștefan Bălan, ministrul în­­vățămtntului, Ion Iliescu, prim-secre­­tar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, membri ai conducerii institutului, decani ți șefi de catedre, membri ai Consiliului ști­ințific. Expoziția, organizată în sălile insti­tutului, cuprinde peste 400 lucrări de pictură, sculptură, grafică, scenogra­fie, de arte decorative și artă monu­mentală, toate creind un univers ar­tistic plin de sensibilitate, de tinere­țe și prospețime, inspirat din bogăția folclorului și din inepuizabilul tezaur al artei noastre culte. Lucrările expu­se conturează de pe acum talente în prag de împlinire, în cursul vizitei, explicațiile au fost date de Costin Ioanid, rectorul Institutului de arte plastice „Nicolae Grigorescu", de profesorii Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Mac Con­­stantinescu, Boris Caragea și de alte cadre didactice. Apreciind munca rodnică ce se des­fășoară în acest institut de artă, to­varășul Nicolae Ceaușescu a adresat felicitări conducerii institutului și profesorilor, avînd în același timp studenților noi succese în Strădania lor de a-și însuși cunoștințe artis­tice cît mai temeinice, pentru a de­veni artiști valoroși, folositori po­porului, operei de construire a so­cialismului în patria noastră. (Agerpres) Vizita delegației parlamentare iraniene în județul nostru Delegația parlamentară ira­niană condusă de Sharif Emami, președintele Senatului, și-a continuat luni vizita în județul Neamț. într-o convorbire cu preșe­dintele Consiliului popular ju­dețean Ștefan Boboș, parlamen­tarii iranieni s-au interesat de economia județului, de preocu­pările organelor locale, precum și de perspectivele dezvoltării turismului in județul Neamț. Oaspeții au vizitat Uzina hi­droelectrică de la Bicaz și au făcut o plimbare cu vaporul pe lacul de acumulare. Au fost vizitate de asemenea, monu­mente istorice din orașul Pia­tra Neamț. Președintele Consiliului popu­lar județean a oferit un de­jun in cinstea parlamentarilor iranieni. în timpul vizitelor, oaspeții au fost insoțiți de prof. univ. Stanciu Stoian și prof. Tudor Ionescu, precum și univ. de S. H. V. Sanandaji, ambasadorul Iranului la București. 4 I PROLETARI DIM tOAte TARILE UNITIVA*» 4 pagini 30 bani Curier Concert coral al filarmonicii ieșene O veste buna pentru iubi­torii de muzică din municipiul Piatra Neamț, corul „Gavriil Musicescu" al Filarmonicii de stat „Moldova" din Iași își încheie stagiunea 1967-68 cu un spectacol care va avea loc astăzi, 2 iulie 1968, o­­rele 20.30, în sala mare a Casei de cultură a sindi­catelor. Cu un repertoriu alcătuit din lucrări de mare populari­tate (I. Strauss, Schuman, Mülöcker, Sokolov, Balakirev, E. Mezzettî, Al. Crîstea, Io­­nescu Pașcan, I. Vidu, A. Stoia), beneficiind de prezența unor cîntăreți prestigioși (M. Cor­tez, M. Schipor, E. Ieșeanu, Br. Vasiliu, M. Cazacu, Fl. Sto­ian, P. Pușteria, Th. Baicu) concertul coral al ansamblului ieșean se va bucura, desigur, de prezența unui numeros pu­blic, spectacolul constituind un eveniment important în viața culturală a municipiului Pia­tra Neamț. Naționalul­­ bucureștean aplaudat și la Piatra Neamț . Un colectiv artistic al Tea­trului Național „Ion Luca Ca­­ragiale“ din București, aflat în turneu estival, a prezentat duminică seara pe scena Tea­trului Tineretului un spectacol cu „Regina de Navara", co­medie a dramaturgului fran­cez Eugene Scribe. In regia lui Victor Moldo­van și cu o distribuție presti­gioasă, spectacolul a constituit o manifestare artistică de cea mai bună calitate, răsplătită cu aplauze entuziaste de pu­blicul pietrean. Estacadă cu pod rulant La întreprinderea mecanică din Piatra Neamț a fost dată in folosință o nouă estacadă cu pod rulant (cea de-a doua din întreprindere) pentru de­bitarea și depozitarea mate­rialelor. Caracteristici nota­bile : aria de deschidere este de 17 mv, lungimea de 150 m, capacitatea de 5 tone, iar înălțimea de ridicare variază între 8 și 10 metri. Sărbătorirea Zilei învățătorului Intr-o atmosferă de entuziasm general, în județul nostru, ca în întreaga țară, a fost sărbă­torită duminică ziua celor care Se dăruie muncii nobile de edu­care și instruire a tinerei ge­nerații. La această tradițională sărbă­toare, organizată în comunele și orașele județului, au participat tovarășii Vasile Dascalu, Nico­lae Acrîșmăriței, Mihai Andrieș, Dorin Georgescu, Gh. Gh. Ibă­­nescu, loan Jiva, loan Lascăr, membri ai biroului Comitetului județean Neamț al P.C.R., Gh. Grigore, membru supleant al biroului Comitetului județean de partid, Aurel Mușat, Du­mitru Bîrlădeanu, vicepreședinți ai Consiliului popular județean provizoriu precum și numeroși activiști de partid și de stat. In materialele prezentate cu acest prilej a fost evidențiat rolul deosebit pe care îl are școala noastră în pregătirea și educarea tineretului, pentru înar­marea lui cu cunoștințe de cul­tură generală, teoretice și prac­tice, pentru dezvoltarea aptitudi­nilor și deprinderilor. Un moment emoționant l-a constituit salutul pionierilor, al celor care, îmbujorați de emo­ție, au oferit dascălilor lor înal­te simboluri purtate în petalele florilor, întreaga lor stimă și mulțumirile lor îngînate duios în dimineața aceea de iunie. Și atunci, în ochii tuturor au strălucit bucuriile adevăratelor împliniri ale misiunii nobile pe care o au, și vocile lor au su­grumat de emoție cuvintele. Și atunci, învățători și profesori în­cărunțiți în mijlocul elevilor au rostit cuvinte de adîncă mulțu­mire pentru grija deosebită a­­cordată de partid și de stat tu­turor celor care dezleagă de la catedră marile adevăruri ale științei și culturii și celor care descifrează acum întîile și ma­rile taine. Elevii au cîntat, au recitat, și au dansat pentru dascălii lor, și le-au dorit mai mari și mai înalte satisfacții. La Bicaz s-a mlădiat vioara Mihaelei Muntea­­nu, fetița de 10 ani cunoscută pretutindeni, s-au recitat poezii închinate învățătorilor și profeso­rilor. La Piatra Neamț, Roman, Tîrgu Neamț, Tarcău, Hangu, Poiana Teiului, Pipirig, Vînători- Neamț, Bălțătești, Crăcăoani, Gîrcina, Girov, Moldoveni, Se­­cueni, Dobreni, Piatra Șoimului, în toate comunele noastre, au răsunat cîntecele populare, au fost interpretate piese de tea­tru, s-au recitat poezii. Invitați de către colegii lor, profesorii și învățătorii pensio­nari au împărtășit din bogata și îndelungata lor experiență. Elevi și studenți care au părăsit pragul școlilor generale s-au în­tors cu gîr­dul în urmă, mul­țumind celor care le-au deschis primele orizonturi, le-au dezle­gat întîile miraje. Și în ziua aceea de sfîrșit de iunie toți oamenii și-au îndrep­tat gîndurile curate, pline de re­cunoștință spre profesorii și în­vățătorii care, cu răbdare și cu o înaltă conștiință a datoriei, împărtășesc viitorilor constructori ai societății noastre marile va­lori ale civilizației universale și care își multiplică personalitatea în tot atîtea generații de elevi. In sălile școlilor sau ale că­minelor culturale, acești făuritori ai valorilor și frumuseților de mîine, adresînd calde cuvinte de mulțumire, s-au angajat să nu precupețească nici un efort pen­tru ridicarea continuă a calității muncii lor, pentru traducerea în viață a mărețelor sarcini trasate de partid tuturor slujitorilor ca­tedrei. V. T. Documentele Plenarei C. C. al P. C. fft. mn -------K­TM*nwir**mMn——Min*iiiii i lcbi iiiiiimiii ■ ii.................u*—.......... iimii—iiii m­mm awi ii.... mi ....~ ii i ~ ir~nri iiiii­ ii**»iii i im i—— prețios îndreptar al muncii noastre REPARTIȚIA DOPA IIHIUCA un om al progresului serii noastre socialiste FLORILE RECUNOȘTINȚEI mummumammmmmmmm Grădinari sunt berechet Doar legumele și fructele lipsesc. — Raid-anchetă prin piețele din Roman — Vizităm municipiul Roman pen­­tru a constata cum este aprovi­zionat cu legume și fructe. La Roman sunt grădinari mulți. Nu­mai legumele și fructele lipsesc în multe unități de desfacere.­ Ne îndreptăm intîi spre piața­ Republicii. Și iată că aici abun­dența așteptată nu se vede. Fap­tul acesta ne-a dat de gîndit,­ nouă, dar și... speculantului care astfel și-a găsit mediul prielnic unde să-și încerce „talentul". Gnd am intrat în piață, un moș» neguț cu sacoșa în mină era tare agitat. Ne-am îndreptat spre el, iată ce ne-a declarat pensiona­rul Ion Zlătaru din str. Crivățului nr. 28 : „...a pus prețul la car­tofi mare, vrea să ia pielea de pe om, nu-l dă cu prețul fixat de stat”... Omul cu pricina — Mihai Cadar din Doljești - avea un lăcușor de cartofi cu­ aluna (nu exagerez) și pusese pe el car­tonașul dat de inspecția comer­cială, (după mercurial, evident), cu prețul de 2,50 lei. Alături, cartofi moșcați și frumoși pe care îi vindea cu 3—3,50 lei. Iată dilema : Speculantul a scos prima dată cartofi frumoși, inspectorul comercial î-a pus prețul. După plecarea lui, au apărut pe tarabă și cartofi cît aluna... și nu s-a făcut decit o mică mutare a cartofului... dar care scoate din buzunarul gos­podinei bani. De unde se im­pune ca inspectoratul comercial să controleze mai des, sa folo­sească și taxatorii de piață, care - prin intervenția lor — ar putea curma aceste jonglerii ale spe­culanților. Gospodinele Eleonora­­ Sondrea, Mioara Raicu, M. Croi­­toru și altele mi-au spus : „Nu știu de ce nu este aprovizionată și piața aceasta ca cealaltă, de sus (n.n. Piața mare). Pentru ca să mergem acolo trebuie să pier­dem o oră, două". Să recunoaș­tem că o pierdere de o oră, două din timpu­l gospodinei - mamei -salariatei este enorm. De aceea se cere ca în piața Republicii să se mai înființeze un centru de legume și fructe. Pledează pen­tru aceasta „cozile" de la cen­trele lui Neculai Pleșcan și Lu­­creția Nenescu (care de altfel muncesc din răsputeri dar nu pot face față afluenței de cum­părători), timpul gospodinei și... „cartonașul“ speculantului. In „piața mare" de pe strada Sucedava centrele de legume sunt numeroase și bine aprovi­zionate. Roșiile erau depozitate în bune condiții și făceau recla­mă în fața unităților prin așe­zarea și aspectul lor. O notă bună acordăm și depozitului central al C.S.F. Roman, (șef Gheorghe Barcan), care nu ține prea mult legumele și mai ales verdețurile în depozit. Chiar atunci se primise de la C.A.P. Văleni, morcovi și pătrunjel proaspeți și imediat, direct de pe cîntar, au și fost trimiși pe piață. Așa trebuie procedat. Nu trebuie să stea legumele și fruc­tele în depozite pentru a se ves­teji sau deteriora. Am văzut însă în depozitele unor unități (cen­trul nr. 2, nr. 1 de pe strada Ștefan cel Mare) circa 30-40 kg de roșii stricate. Indiferent dacă aceste roșii sînt date sau nu la perisabilități, ele sînt o pierdere. Am mai văzut roșii „obosite“ și la alte centre care probabil, vor lua același drum. Nu s-ar putea face ceva oare ? Roșiile se vînd numai la o singură ca­litate cu 7,50 lei. De ce nu se vînd roșiile mai „obosite" la ca­litatea a ll-a sau a lll-a ? Gos­podinele ar putea lua pentru supă, pentru gătit, cu preț mai mic aceste roșii. Evident că la prețul de 7,50 lei nu se cumpără și deci... se strică. Se pare că aici ițele sînt ceva mai încurcate. Gestionarul nu le poate vinde decit cu prețul stabilit. C.L.F.-ul le a contractat la un anumit preț etc. Totuși se poate găsi o soluție de către factorii răspun­zători. Fiindcă pînă la urmă se pierd bani. A face un proces verbal și a trece marfa la peri­sabilități e ușor, a găsi soluții pentru ca această marfă să o vinzi, să fii mulțumit și tu și gospodina, e mai greu. In centrele de legume ale C.S.F. Roman nu există fructe. Acum cînd este sezonul cireșelor și mai ales al vișinilor, la cămi­nele de copii din Roman nu se găsesc fructe la masa de prînz. Deși a mai intervenit cîndva pen­tru acest lucru, nu s-a rezolvat nici acum. Ba mai mult . Ne-au spus unii gestionari că au arun­cat vișine acum cîteva zile. Deci în loc să fie date la copii pentru compot, au stat In centre pînă s-au stricat. In timp ce pe piață vișinele și cireșele erau 3 lei kg, la noi se vindeau cu 4,50 (spun gestionarii) ceea ce a făcut ca să nu putem concura la vînzare. Achizitorii C.L.F.-ului trebuie sa reflecte asupra acestei pro­bleme. De asemenea, de ce in­spectoratul comercial nu pune prețurile pe calități (după mercu­rial), mai ales la cartofi, pe piață ? Nu toată marfa este la fel. Cazul speculantului din piața Republicii este elocvent. Acum cîteva zile s-au adus piersici de la Vidra-București. Piersicile, după cum ne declară unii gestionari și șeful depozi­tului, au venit deteriorate. Ele însă au fost recepționate de achizitor ca bune. De unde se trag două concluzii : ori achizi­torul nu și-a făcut datoria, ori ambalajul și transportul au fost incorecte. In privința organizării și bunei deserviri a populației din Ro­man cu legume și fructe, am sugera transferarea centrelor din strada Ștefan cel Mare, care se află la 100 metri de piața halei și datorită acestui lucru nu au clienți, în piața Republicii sau în alte cartiere dens populate. De asemenea pentru a descongestio­na piața halei, ar trebui bine aprovizionată și organizată piața Republicii care se află în cartie­rul cu același nume și la vreo 500 de metri de noul cartier Smi­­rodava. De asemenea, se cere o intensă și o mai bună apro­vizionare cu fructe de sezon. Căminele de copii, spitalele, creșele, cantinele au nevoie de fructe. Lucrînd numai pe bază de virament aceste instituții nu și le pot procura decit de la C.L.F., care nu le are. Am chestionat în aceste pro­bleme cîțiva factori de răspun­dere din Roman care ne-au de­clarat : - Constantin Budai, director C.L.F. Roman : „Nu suntem­ asi­gurați cu lăzi pentru transpor­tul­ fructelor la timp. De ase­menea de ce certificatul de în­soțire a mărfii se dă de către Inspectoratul de carantină fito­­sanitară de la Bacău ? Noi avem specialiști la Roman și s-ar putea rezolva problema certificatelor fito-sanitare pe plan local sau județean". - Cîrjan Goga, director la Banca agricolă Roman : „A în­ceput (C.S.F.) de pe data de 13 iunie să ridice sume de la Bancă în mod intens. Pînă pe 24 iunie a ridicat 1.600.000 lei. Dar la zi (24 iunie), nu a justifi­cat 868.000 lei. Datorită acestui fapt, azi nu le-am mai dat bani". Se cer lichidate toate lipsurile existente în aprovizionarea popu­lației cu legume și fructe. Fiind­că, după cum a subliniat Plenara C.C. al P.C.R., deficiențele în a­­ceastă problemă nu-și au origi­nea în secetă (fiindcă grădinile s-au irigat, s-au udat intens), ci în slaba organizare și aprovizio­nare făcută de către organele răs­punzătoare de această problemă. Alexandru (ACOR ) Un speculant jonglează cu un... cartonaș ■i Centru de legume și... fără fructe și Se cere o mai judicioasă organizare și repartiție Continua îmbunătățire a con­dițiilor de viață materială și spirituală a poporului repre­zintă scopul suprem al întregii activități politice și organizato­rice pe care o desfășoară parti­dul nostru, sensul major al pla­nurilor de edificare economică și socială pe care le-a elaborat, al programului stabilit de Congresul al IX-lea și de Conferința Na­țională. In cadrul acestui program, un loc de seamă îl ocupă sistemul de cointeresare materială, ca factor hotărîtor în asigurarea progresului și dezvoltării multila­terale a economiei naționale, în îmbinarea armonioasă a intere­selor personale ale fiecărui om al muncii cu obiectivele generale ale statului. Socialismul a eli­berat personalitatea umană de cătușele inegalității, ale exploa­tării și asupririi capitaliste, a deschis tuturor cetățenilor un cîmp nelimitat de dezvoltare și afirmare. Poziția pe care o do­­bîndește fiecare, veniturile ce le realizează, aprecierea de care se bucură în societate, sînt în funcție de munca sa, de aportul la progresul patriei. Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție creează condițiile pentru împletirea strînsă a stimulentelor materiale și morale, pentru manifestarea largă a inițiativei creatoare a maselor de oameni ai muncii stăpîni demni ai bogățiilor țării. Dezvoltarea conștiinței socialiste contribuie la ridicarea răspun­derii fiecărui cetățean față de societate, la întărirea disciplinei în producție. Indiferent de locul lor de muncă, toți cetățenii țării au înalta îndatorire de a-și aduce întreaga contribuție, prin munca lor de zi cu zi la prospe­ritatea generală, la creșterea potențialului economic, la în­treaga noastră dezvoltare socială.­ Veniturile obținute trebuie să fie în concordanță cu această­ contribuție, cu rezultatele efec­tive ale activității fiecăruia. Re­partiția­­ după muncă este o lege obiectivă a economiei socialiste, care cere ca remunerația indi­viduală să se facă în raport cu cantitatea, calitatea și impor­­­tanța socială a muncii depuse. Subliniind legătura dintre creșterea producției și schimba­rea modului de repartiție în co­munism, Engels scria că aceasta „depinde în esență de cît anume este de repartizat, iar acest lucru se schimbă în funcție de pro­gresele pe care le face pro­ducția și organizarea socială". Socialismul dă cîmp liber de dezvoltare forțelor de producție, creșterii într-un ritm fără prece­dent a producției sociale. Dar nivelul atins de forțele de pro­ducție și de productivitatea mun­cii în socialism nu poate încă asigura acel belșug de produse necesar pentru introducerea re­partiției după nevoi. Câtă vreme se va menține a­­ceastă situație, câtă vreme vor exista deosebiri esențiale între muncă calificată și mai puțin calificată, între o muncă grea și alta mai ușoară, iar oamenii nu vor fi pregătiți să presteze o activitate fără a fi condițio­nată de remunerație, îmbinarea laturii educative cu cointeresarea materială personală constituie o necesitate obiectivă a societății socialiste. Trebuie, de asemenea, subliniat că retribuirea după cantitatea și calitatea muncii are un imens rol educativ, ea de­prinde pe oameni cu disciplina în producție, stimulează atitudi­nea creatoare, conștientă față de muncă, contribuind la dezvol­tarea conștiinței socialiste. Referîndu-se la rolul cointere­sării materiale în procesul con­struirii socialismului și comunis­mului, V. I. Lenin sublinia că: M. CIOCOIU Director al cabinetului Județean de partid Neamț (Continuare în pag. a ll-a)

Next