Ceahlăul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-269)
1968-10-01 / nr. 191
■emotígra*» om toate VÂmte/fUNiTi va * 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ Al P.CR. $» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU^ Anul I Nr. 191 marți 1 octombrie 1968 4 pagini 30 bani Să abordăm cu energie problema organizării științifice a producției și a muncii Necesitatea corelației intre știință și producție, ca fundament al creșterii eficienței economice, a devenit, de mult un adevăr axiomatic. Finalitatea acestei interacțiuni se concretizează totdeauna în sensuri dinamice, creatoare, investigația științifică găsindu-și în procesul de producție obiectul și terenul ei vast de exercita . Formele concrete, care materiau zecită acest postulat teoretic in întreprinderile socialiste, sunt serviciile de organizare științifică a producției și a muncii. Acestea își desfășoară activitatea pe bază de analize și studii proprii privind organizarea conducerii și coordonării iidic-pfi liderilor, organizarea producției, organizarea și normarea muncii, în vederea creșterii eficienței economice, pentru raționalizarea și modernizarea metodelor de muncă, pentru creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost. La Direcția regională a transporturilor auto din Piatra Neamț activitatea de organizare științifică a producției și a muncii a început la 15 mai 1967, prin studii efectuate de un colectiv format la nivelul direcției, pe baza unui plan tematic transmis de D.G.T.A. In luna august a acestui an s-a înființat un serviciu de organizare științifică a producției și a muncii, care lucrează pe baza unui plan îmbunătățit, transmis de același for. Studierea și aplicarea unei noi forme de organizare, funcționare și urmărire a activității parcului auto a stat în atenția acestui serviciu. Pentru descentralizarea muncii s-au creat autocoloane de transport, formații de exploatare direct operative, care lucrează în gestiune proprie. In felul acesta a crescut operativitatea în rezolvarea cererilor beneficiarilor, s-au simplificat evidențele, putindu-se cunoaște zilnic realizările pâiiă la mașină, loc de muncă și beneficiar, nivelul fiecărui salariat, interesul pe care îl depune șoferul, creindu-se posibilitatea intervenției prompte pentru rezolvarea dificultăților. Este o problemă de bază pusă la punct cu eficiență. Dar planul tematic transmis de D.G.T.A este vast, cuprinzînd multe probleme referitoare la organizarea producției, organizarea și normarea muncii. Ceea ce s-a întreprins pina acum nu poate constitui un motiv de mulțumire. Este nevoie de inițiative merieup«ií»et«are, do- inițierea, mult dinamism, a unui număr mai mare de studii axate pe probleme esențiale. Rămînerea în urmă la graficul de desfășurare la nivel de D.T.A., datorită faptului ca brigada D.G.T.A. a prelungit durata studiilor și analizelor la nivel de autobază, este un lucru incompatibil cu natura și stilul de muncă pe care trebuie să-l aibă acest organism. Cercetarea măsurile întreprinse privind treșicerea unor sarcini de evidență contabilă din activitatea a două autobaze (piatra-Neamț și Tirgu Neamț) spre , executare centralizată la D.T.A., sau dovedit ineficace. Se obținea o operativitate mai mare în executarea sarcinilor, autobazele urmind să se ocupe în exclusivitate de poblemele de producție, dar aceleași autobaze erau lipsite, prin însuși acest fapt, de un sistem de evidență complet, care să permită urmărirea fenomenelor economico-financiare și inter venția pentru remedierea Corneliu LAMATIC (Continuare în pag. a ill-a) DEPOZITUL DE BLOCURI DIN BETON CU AGREGATE CERAMICE (FABRICA DE CĂRĂMIZI „ZORILE NOI"). FOTO: SIMON POMPEI BUSLt I III T CBWH&MA «fr« varSITARA | M. EMINESCU* IA$l • \ Plenara Comitetului județean de partid Ieri a avut loc plenara Comitetului județean Neamț al P.C.R. La lucrările plenarei au participat tovarășii VASILE POTOP, membru al C.C. al P.C.R., adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. și GHEORGHE CARANFIL, adjunct al ministrului industriei chimice. In sală, se aflau membri ai comitetului județean de partid, ai comitetului executiv al consiliului popular județean, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, activiști de partid și de stat, conducători ai unor întreprinderi economice. Plenara a analizat activitatea desfășurată de organele și organizațiile de partid, de masă și economice pentru realizarea planului de stat pe anul 1968 și măsurile necesare pentru pregătirea viitorului an de producție.Pe marginea raportului prezentat de tovarășul IOAN ANGELESCU, secretar al comitetului județean de partid, au luat cuvîntul tovarășii : VASILE BELIZNR, directorul general al U.F.S. Săvinești, ION VLAD, secretar al Comitetului municipal Roman al P.C.R., DUMITRU NOROCEANU, secretarul comitetului de partid de la I F. Roznov, VASILI OLARU, directorul Fabricii de ciment Bicaz, CONSTANTIN GIOSAN, inginerul șef al I.M. ROMAN, IOAN JIVA, președintele Consiliului județean Neamț al U.G.S.R., MIHAI LAZAR, directorul Direcției județene a industriei locale, COSTICA VISU, secretar al Comitetului municipal Piatra Neamț al P.C.R., STELIAN DULF, directorul I.F. Piatra Neamț, VASILE GRIGORIU, directorul Sucursalei județene a Băncii de Investiții, JENICA OANCEA, directorul Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, VASILE SAV, directorul general al Uzinei de țer; Roman, DORIN GEORGESCU, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. In continuarea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul VASILE POTOP, membru al CC. al P.C.R., adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., care a subliniat unele sarcini ce revin organelor și organizațiilor de partid in munca politică ce trebuie să o desfășoare pentru realizarea planului de stat pe anul in curs și pregătirea viitorului an de producție, pentru sprijinirea acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii, reducerea cheltuielilor materiale in întreprinderi, funcționarea comitetelor de direcție, asigurarea celor mai bune condiții de muncă etc. Luind cuvîntul in încheierea dezbaterilor la primul punct al ordinei de zi a plenarei, tovarășul ȘTEFAN BOROȘ, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean provizoriu, s-a referit, între altele, la necesitatea îmbunătățirii stilului de muncă a organelor și organizațiilor de partid din unitățile economice, îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan pe trimestrul al patrulea al anului curent, punerea în valoare a investițiilor și pregătirea tuturor condițiilor pentru activitatea întreprinderilor pe timp de iarnă și in anul viitor, buna desfășurare a campaniei agricole de toamnă. La punctul al doilea al ordinei de zi, plenara a aprobat norma de reprezentare la Conferința organizației județene de partid. Curier Expoziție pe teme de protecția muncii Cu prilejul concursului „Cine știe cîștigă", organizat recent la Casa de cultură din Piatra Neamț pe tema măsurilor de protecția muncii în domeniul deservirii instalațiilor electrice de joasă și înaltă tensiune, a fost deschisă, tot aici, o expoziție pe aceeași temă. Cuprinzînd aparate, mulaje, manechine, afișe și grafice din cabinetele de protecția muncii ale întreprinderilor pietrene, expoziția ilustrează convingător diferite aspecte din procesul muncii care se încadrează sau nu în normele T. S, I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I CA Fiind deschisă pina la mijlocul săptâmînii viitoare, expoziția va putea fi vizitată de salariați ai întreprinderilor din orașul nostru care lucrează în acest sector, de toți oamenii muncii din diferite domenii de activitate. Se strînge fînul la C. A. P. Timișești IMLILOZAȚII FURAJELOR o lucrare care întârzie In mod nejustificat Protejați legumele! Vremea senină și răcirea timpului au creat condiții favorabile căderii begumelor de toamnă de pe urma cărora au de suferit unele culturi agricole și în special legumele nerecoltate încă. Pentru a asigura aprovizionarea oamenilor muncii cu legume proaspete o perioadă de timp cît mai lungă, este necesar să se întreprindă măsuri urgente și eficace de protecție a culturilor de legume. In acest scop este necesar să se recolteze cu tot cu plante ardeii, vinetele și alte culturi și să se depoziteze în grămezi care vor fi acoperite, împiedicarea căderii brumei se poate face prin folosirea mijloacelor de fumigație — paie ude, gunoi păros etc., — care vor fi depozitate în grămezi și aprinse atunci cînd în a doua jumătate a nopții semnele indică iminența brumei. Furajele insilozate, în care ponderea o ocupă porumbul, constituie sursa principală de suculente pentru iarnă, stimulator recunoscut al producției de lapte. Mai ales pentru acest an, cu minusuri serioase în balanța furajeră la multe unități agricole, însilozarea furajelor : porumb, colete și frunze de sfeclă, vreji de cartofi și legume, capitule de floarea soarelui, coceni și paie, precum și altă vegetație comestibilă, constituie o sarcină de răspundere a conducerilor C.A.P. și I.A.S. S intem în pragul lunii octombrie cînd practic această lucrare trebuia să fie aproape încheiată. Gospodarii buni au și însilozat porumbul de pe suprafețele cultivate în acest scop, precum și cantități însemnate de producție vegetală secundară. Cele trei I.A.S.-uri din județ au realizat 98,7 la sută din planul de insilozare, în urmă fiind doar I.A.S. Dumbra va cu cca 2000 tone. Sínt și CAP- uri care pînă la data actuală au însilozat mari cantități de furaje. C.A.P. Buruienești a obținut ua porumb siloz, cultivat după secară masă verde. 60 tone producție la ha și a însilozat cca 400 tone. Cantități importante de furaje au fost insi lozate la Girov, Dulcești, Podolenj etc. Cu toate acestea, ritmul de însilozare a furajelor în multe unități este cu totul nesatisfăcător. Pe total județ, planul de însilozare în unitățile cooperatiste era realizat în proporție de numai 53,3 la sută pînă la 27 septembrie. Sunt unități cooperatiste unde însilozarea furajelor nici nu a început, sau se desfășoară foarte lent. Conducerile C.A.P. Balușești, Bîra, Stănița, Boghicea, ignorează pur și simplu această acțiune de mare importanță în asigurarea hranei animalelor. Însuși planul inițial de însilozare - 26.500 tone,în cooperativele agricole din județ - este minimal, în neconcordanță cu posibilitățile existente la data actuală create de dezvoltarea vegetației datorită timpului ploios. Prin comparație, cele trei I.A.S.-uri din județ, au un plan care reprezintă 50 la sută din al celor 82 unități cooperatiste. O sursă importantă de furaje pentru însilozat o constituie porumbul semănat în cultură dublă. Datorită ploilor, cultura s-a dezvoltat în multe unități, a ajuns la talie pentru cosit sau recoltat cu CSU. Suprafețele mari irisămînțate cu această cultură și menținerea vegetației pe pășuni și finețe naturale ca rezervă de pășunat pînă tîrziu - reclamă recoltarea și însilozarea unor cantități sporite din porumbul masă verde. Se impune deci ca folosind timpul favorabil să se recolteze și însilozeze cultura de pe aceste suprafețe. Deoarece I.M.A dispun de puține aparate de recoltat ierboase pentru CSU, să se folosească cositorile mecanice și cositul manual. Nu trebuie neglijate nici celelalte surse de furaje pentru nsilozare : vegetația din porumbul pentru boabe, resturile de la sfeclă, plantele de baltă etc. însilozarea furajelor trebuie să cunoască un ritm deosebit de înalt, deoarece căderea brumelor ar deprecia considerabil calitatea lor. Va:,. O veste bună pentru pionieri Duminică 6 octombrie, se redeschide Casa pionierilor din municipiul Piatra Neamț. Micii amatori de frumos, cei care caută să înțeleagă și să aplice marile descoperiri ale științei și tehnicii, vor avea aici tot sprijinul necesar. In acest sens, trebuie spus că la Casa pionierilor funcționează cercuri de artă plastică, muzică instrumentală și vocală, teatru, radiofonie, mecanică auto, rachete și aeromodele, electromecanică, foto, biologie, sculptură, ceramică, sport și turism, coregrafie. înscrierile se fac zilnic la Casa pionierilor și la comandanții de detașamente din școli. I R Valea Bistriței, fermecătoarea vale a Bistriței leagănă măreția frustă a munților și severitatea pădurilor de brad. Valea Bistriței e o șerpuire de ape și de drumuri tăiate îndrăzneț în masivul stînaos al munților. Pe aici au trecut căutătorii de comori necrezut de frumos și zămislite pana multor scriitori a întirziat pe aceste meleaguri, pe aici oamenii au învățat tainele tăcerilor adinei și au tălmăcit vuietul brazilor și învolburarea apelor, pe aval s-au ostoit. In meandrele Bistriței, pădurenii, oamenii robuști ai munților și și-au durat case albe de lemn ivite printre copaci ca niște oaze de lumină. Pe aceste locuri unde se înalță colosul de beton al barajului, unde furnalele albe străjuiesc la marginea orizontului, pe aceste locuri unde poezia naturii se împletește măiestrit cu marea artă a gundului, se întindeau altădată necuprinsele domenii ale coroanei, preluate de monarh in 1884 de la mănăstirea păminteană Bisericanl. Pe cele 13.185 hectare ale domeniului Bicaz, oamenii, copleșiți de imensitatea pădurilor străvechi, își transmiteau din generație în generație îndeletnicirile. Și îndeletnicirile lor erau la fel de străbune și de statornice ca obiceiurile pe care timpul le păstra inalienabile ca pe niște monumente ale frumuseții și tăriei. Creșterea vitelor și lucrul la pădure erau principalele ocupații ale localnicilor. Dar și aici. In munților, Inima pădurilor și a pe oamenii aceștia simpli și tăcuți, dar atit de profunzi In tacerile lor, ii urmăreau îngrădirile timpului. Pentru pășunatul animalelor, de pildă, se percepeau taxe care, in general, nu puteau fi suportate. Pentru învoirea la pășunat a unei vite In perioada de la sfirșitul lui aprilie pină la căderea zăpezii se percepea 6,20 lei iar muncă In natură de 16 ore la coasă, la care se adăuga și stinsul și clăditul tunului. Cum aici principalul mijloc de trai era creșterea vitelor și cum țăranii nu dispuneau de teren pentru pășunat, acceptând astfel de învoieli, erau nevoiți ca o mare parte din timpul anului să muncească pe terenurile domeniilor. Printre celelalte „Industrii" o monografie a vechilor dormenii consemnează și pe cea a țesăturilor de lună ■ [UNK] „Femeile lacau dibăaie aba din lină tigaie de foarte bună calitate și destul de căutată. Din lună mai puțin aleasă și pe care o cernesc, fac dimitle pe care le cos tot ele In feluri din cele mai simple pină la cele mai înfloritoare, cu linurile de diferite culori. In diminețile răcoroase, cînd zorile săgetau culmile fulgerate ale Ceahlăului, bărbații se afundau în pădure, locul lor de muncă moștenit din strămoși, săvirșind un adevărat ritual al vieții lor zilnice. Lucrau în pădure pe ploaie, pe vini sau pe arșiță, In toate anotimpurile, ciștigând cu toporul și joagărul agoniseala pentru familie. Mijloacele tehnice, zise moderne, erau departe de a-l ajuta. „Ferăstrăul Piatra Corbului — se scrie în monografie — datează din 1900. Forța motrice este hidraulică, luată din porlul Bicaz și condusă pe o lungime de 1.100 m, câștigă o cădere de 11 metri cu un debit de peste 1 metru cub pe secundă, producind o fortă de 120 FIP. Turbina sistem Francisc din fabrica Grantz Aco din Budapesta este o construcție modernă, foarte solidă"... Mecanizarea transportului forestier se rezuma la lucrările de ulupire iar de la locurile accesibile lemnul se transporta cu carele atât vara cit și iarna Cheresteaua confecționată aici, de diferite dimensiuni, era destinată exportului, mai ales In Germania. Documentele vremii aduc din timp mărturii că In aurul verde al acestor meleaguri își impuntau securea și alții. In volumul al lll-lea al .,Istoriei generale a Daciei" se face o precizare revelatoare In această direcție. La 1803, pe timpul domniei lui P. Ipsilanti sultanul Selim scria In haidammanul Iritărilor dat In privința lemnurilor: «Cînd vor trebui beresteze pentru cetățile din Rumelia, să se taie din munții românești și al Moldovei, să se transporte acolo unde se va cere, luindu-se adeverință sigilată, obținându-se transportul și tăierea lor din suma tributului anual." Nicolae Iorga face o observație asemănătoare în prefata de la Documentele Flurmuzaki: „Din vestiții săi codri, astăzi dispăruți în parte, țara noastră Ionel MARIN Viorel TUDOSE (Continuare în pag. a ll-a) METAMORFOZE I IIIIII I I I I I I 1 I I I II < I I i III