Ceahlăul, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-269)

1968-10-01 / nr. 191

■emotígra*» om toate VÂmte/fUNiTi va * 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN NEAMȚ Al P.CR. $» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU^ Anul I Nr. 191 marți 1 octombrie 1968 4 pagini 30 bani Să abordăm cu energie problema organizării științifice a producției și a muncii Necesitatea corelației intre știință și producție, ca funda­­­­ment al creșterii eficienței eco­nomice, a devenit, de mult un adevăr axiomatic. Finalitatea acestei interacțiuni se concre­tizează totdeauna în sensuri di­namice, creatoare, investigația științifică găsindu-și în procesul de producție obiectul și tere­nul ei vast de exercita . For­mele concrete, care materi­au­ zecită acest postulat teoretic in întreprinderile socialiste, sunt serviciile de organizare științifică a producției și a muncii. Aces­tea își desfășoară activitatea pe bază de analize și studii proprii privind organizarea con­ducerii și coordonării iidic-pfi li­derilor, organizarea producției, organizarea și normarea muncii, în vederea creșterii eficienței economice, pentru raționaliza­rea și modernizarea metodelor de muncă, pentru creșterea productivității muncii și redu­cerea prețului de cost. La Direcția regională a trans­porturilor auto din Piatra Neamț activitatea de organizare știin­țifică a producției și a muncii a început la 15 mai 1967, prin studii efectuate de un colectiv format la nivelul direcției, pe baza unui plan tematic trans­mis de D.G.T.A. In luna august a acestui an s-a înființat un serviciu de organizare științi­fică a producției și a muncii, care lucrează pe baza unui plan îmbunătățit, transmis de același for. Studierea și aplicarea unei noi forme de organizare, func­ționare și urmărire a activității parcului auto a stat în atenția acestui serviciu. Pentru descen­tralizarea muncii s-au creat autocoloane de transport, for­mații de exploatare direct ope­rative, care lucrează în ges­tiune proprie. In felul acesta a crescut operativitatea în rezol­varea cererilor beneficiarilor, s-au simplificat evidențele, pu­­tindu-se cunoaște zilnic realiză­rile pâiiă la mașină, loc de mun­că și beneficiar, nivelul fiecărui salariat, interesul pe care îl de­pune șoferul, creindu-se posibi­litatea intervenției prompte pen­tru rezolvarea dificultăților. Es­te o problemă de bază pusă la punct cu eficiență. Dar planul tematic transmis de D.G.T.A es­te vast, cuprinzînd multe proble­me referitoare la organizarea producției, organizarea și nor­marea muncii. Ceea ce s-a în­treprins pina acum nu poate constitui un motiv de mulțumire. Este nevoie de inițiative meri­eu­­p«ií»et«are, do- inițierea, mult dinamism, a unui număr mai mare de studii axate pe probleme esențiale. Rămînerea în urmă la graficul de desfășurare la nivel de D.T.A., datorită faptului ca brigada D.G.T.A. a prelungit durata stu­diilor și analizelor la nivel de autobază, este un lucru incom­patibil cu natura și stilul de muncă pe care trebuie să-l aibă acest organism. Cercetarea măsurile întreprinse privind tre­și­cerea unor sarcini de evidență contabilă din activitatea a două autobaze (piatra-Neamț și Tirgu Neamț) spre , executare centra­lizată la D.T.A., s­au dovedit ineficace. Se obținea o operati­vitate mai mare în executarea sarcinilor, autobazele urmind să se ocupe în exclusivitate de p­o­­blemele de producție, dar ace­leași autobaze erau lipsite, prin însuși acest fapt, de un sistem de evidență complet, care să permită urmărirea fenomenelor economico-financiare și inter­ venția pentru remedierea Corneliu LAMATIC (Continuare în pag. a ill-a) DEPOZITUL DE BLOCURI DIN BETON CU AGREGATE CERAMICE (FABRICA DE CĂRĂMIZI „ZORILE NOI"). FOTO: SIMON POMPEI BUS­L­t I I­I­I T CBWH&MA «fr« varSITARA | M­. EMINESCU* IA$l • \ Plenara Comitetului județean de partid Ieri a avut loc plenara Comitetului județean Neamț al P.C.R. La lucrările plenarei au participat tovarășii VASILE POTOP, membru al C.C. al P.C.R., adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. și GHEORGHE CARANFIL, ad­junct al ministrului industriei chimice. In sală, se aflau membri ai comitetului județean de partid, ai comitetului executiv al consiliului popular județean, conducători ai organiza­țiilor de masă și obștești, activiști de partid și de stat, conducători ai unor întreprinderi economice. Plenara a analizat activitatea desfășurată de organele și organizațiile de partid, de ma­să și economice pentru realizarea planului de stat pe anul 1968 și măsurile necesare pentru pregătirea viitorului an de producție.Pe marginea raportului prezentat de tova­rășul IOAN ANGELESCU, secretar al comite­tului județean de partid, au luat cuvîntul to­varășii : VASILE BELIZNR, directorul general al U.F.S. Săvinești, ION VLAD, secretar al Comitetului municipal Roman al P.C.R., DU­MITRU NOROCEANU, secretarul comitetului de partid de la I F. Roznov, VASILI OLARU, directorul Fabricii de ciment Bicaz, CONSTAN­TIN GIOSAN, inginerul șef al I.M. ROMAN, IOAN JIVA, președintele Consiliului județean Neamț al U.G.S.R., MIHAI LAZAR, direc­torul Direcției județene a industriei locale, COSTICA VISU, secretar al Comitetului mu­nicipal Piatra Neamț al P.C.R., STELIAN DULF, directorul I.F. Piatra Neamț, VASILE GRIGO­­RIU, directorul Sucursalei județene a Băncii de Investiții, JENICA OANCEA, directorul Di­recției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale, VASILE SAV, directorul general al Uzinei de țer; Roman, DORIN GEORGESCU, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. In continuarea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarășul VASILE POTOP, membru al CC. al P.C.R., adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R., care a subliniat unele sarcini ce revin organelor și organizațiilor de partid in munca politică ce trebuie să o desfășoare pentru realizarea planului de stat pe anul in curs și pregătirea viitorului an de producție, pentru sprijinirea acțiunii de organizare ști­ințifică a producției și a muncii, reducerea cheltuielilor materiale in întreprinderi, funcțio­narea comitetelor de direcție, asigurarea ce­lor mai bune condiții de muncă etc. Luind cuvîntul in încheierea dezbaterilor la primul punct al ordinei de zi a plenarei, to­varășul ȘTEFAN BOROȘ, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular ju­dețean provizoriu, s-a referit, între altele, la necesitatea îmbunătățirii stilului de muncă a­ organelor și organizațiilor de partid din uni­tățile economice, îndeplinirea tuturor indica­torilor de plan pe trimestrul al patrulea al anului curent, punerea în valoare a investi­țiilor și pregătirea tuturor condițiilor pentru activitatea întreprinderilor pe timp de iarnă și in anul viitor, buna desfășurare a campa­niei agricole de toamnă. La punctul al doilea al ordinei de zi, ple­nara a aprobat norma de reprezentare la Conferința organizației județene de partid. Curier Expoziție pe teme de protecția muncii Cu prilejul concursului „Cine știe cîștigă", orga­nizat recent la Casa de cultură din Piatra Neamț pe tema măsurilor de pro­tecția muncii în domeniul deservirii instalațiilor elec­trice de joasă și înaltă tensiune, a fost deschisă, tot aici, o expoziție pe aceeași temă. Cuprinzînd aparate, mulaje, mane­chine, afișe și grafice din cabinetele de protecția muncii ale întreprinderilor pietrene, expoziția ilus­trează convingător dife­rite aspecte din procesul muncii care se încadrează sau nu în normele T. S, I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I C­A Fiind deschisă pina la mijlocul săptâmînii vii­toare, expoziția va putea fi vizitată de salariați ai întreprinderilor din orașul nostru care lucrează în acest sector, de toți oa­menii muncii din diferite domenii de activitate. Se strînge fînul la C. A. P. Timiș­ești IMLILOZAȚII FURAJELOR o lucrare care întârzie In mod nejustificat Protejați legumele! Vremea senină și răcirea timpului au creat condiții fa­vorabile căderii begumelor de toamnă de pe urma cărora au de suferit unele culturi agri­cole și în special legumele nerecoltate încă. Pentru a asigura aprovizio­narea oamenilor muncii cu legume proaspete o perioadă de timp cît mai lungă, este necesar să se întreprindă mă­suri urgente și eficace de protecție a culturilor de legu­me. In acest scop este nece­sar să se recolteze cu tot cu plante ardeii, vinetele și alte culturi și să se depoziteze în grămezi care vor fi acoperite, împiedicarea căderii brumei se poate face prin folosirea mijloacelor de fumigație — paie ude, gunoi păros etc., — care vor fi depozitate în gră­mezi și aprinse atunci cînd în a doua jumătate a nopții semnele indică iminența bru­mei. Furajele insilozate, în care ponderea o ocupă porumbul, constituie sursa principală de suculente pentru iarnă, stimula­tor recunoscut al producției de lapte. Mai ales pentru acest an, cu minusuri serioase în balanța fu­rajeră la multe unități agricole, însilozarea furajelor : porumb, colete și frunze de sfeclă, vreji de cartofi și legume, capitule de floarea soarelui, coceni și paie, precum și altă vegetație comes­tibilă, constituie o sarcină de răspundere a conducerilor C.A.P. și I.A.S. S intem­ în pragul lunii octom­brie cînd practic această lucrare trebuia să fie aproape încheiată. Gospodarii buni au și însilozat porumbul de pe suprafețele cul­tivate în acest scop, precum și cantități însemnate de producție vegetală secundară. Cele trei I.A.S.-uri din județ au realizat 98,7 la sută din planul de insilozare, în urmă fiind doar I.A.S. Dumbra­­ va cu cca 2000 tone. Sínt și CAP- uri care pînă la data actu­ală au însilozat mari cantități de furaje. C.A.P. Buruienești a obți­nut ua porumb siloz, cultivat după secară masă verde. 60 tone producție la ha și a în­silozat cca 400 tone. Cantități importante de furaje au fost insi­­ lozate la Girov, Dulcești, Podo­­lenj etc. Cu toate acestea, ritmul de în­­silozare a furajelor în multe u­­nități este cu totul nesatisfăcă­­tor. Pe total județ, planul de în­­silozare în unitățile cooperatiste era realizat în proporție de nu­­mai 53,3 la sută pînă la 27 sep­tembrie. Sunt unități cooperatiste unde însilozarea furajelor nici nu a început, sau se desfășoară foarte lent. Conducerile C.A.P. Balușești, Bîra, Stănița, Boghi­­cea, ignorează pur și simplu a­­ceastă acțiune de mare impor­tanță în asigurarea hranei a­­nimalelor. Însuși planul inițial de însilo­­zare - 26.500 tone,în coopera­tivele agricole din județ - este minimal, în neconcordanță cu posibilitățile existente la data actuală create de dezvoltarea vegetației datorită timpului plo­ios. Prin comparație, cele trei I.A.S.-uri din județ, au un plan care reprezintă 50 la sută din al celor 82 unități cooperatiste. O sursă importantă de furaje pentru însilozat o constituie po­rumbul semănat în cultură dublă. Datorită ploilor, cultura s-a dez­voltat în multe unități, a ajuns la talie pentru cosit sau recoltat cu CSU. Suprafețele mari irisă­­mînțate cu această cultură și menținerea vegetației pe pășuni și finețe naturale ca rezervă de pășunat pînă tîrziu - reclamă re­coltarea și însilozarea unor can­tități sporite din porumbul masă verde. Se impune deci ca folo­sind timpul favorabil să se re­colteze și însilozeze cultura de pe aceste suprafețe. Deoarece I.M.A dispun de pu­ține aparate de recoltat ierboase pentru CSU, să se folosească cositorile mecanice și cositul manual. Nu trebuie neglijate nici ce­lelalte surse de furaje pentru­­ n­­silozare : vegetația din porum­bul pentru boabe, resturile de la sfeclă, plantele de baltă etc. însilozarea furajelor trebu­ie să cunoască un ritm­ deosebit de înalt, deoarece căderea brume­lor ar deprecia considerabil cali­tatea lor.­ V­a:,. O veste bună pentru pionieri Duminică 6 octombrie, se redeschide Casa pio­nierilor din municipiul Piatra Neamț. Micii ama­tori de frumos, cei care caută să înțeleagă și să aplice marile descoperiri ale științei și tehnicii, vor avea aici tot sprijinul ne­cesar. In acest sens, tre­buie spus că la Casa pionierilor funcționează cercuri de artă plastică, muzică instrumentală și vocală, teatru, radiofonie, mecanică auto, rachete și aeromodele, electrome­canică, foto, biologie, sculptură, ceramică, sport și turism, coregrafie. în­scrierile se fac zilnic la Casa pionierilor și la co­mandanții de detașamen­te din școli. I R Valea Bistriței, fermecătoarea vale a Bistriței leagănă măre­ția frustă a munților și severi­tatea pădurilor de brad. Valea Bistriței e o șerpuire de ape și de drumuri tăiate îndrăz­neț în masivul stînaos al munților. Pe aici au trecut că­utătorii de comori necrezut de frumos și zămislite pana multor scriitori a întirziat pe aceste meleaguri­, pe aici oa­menii au învățat tainele tăce­rilor adinei și au tălmăcit vu­ietul brazilor și învolburarea apelor­, pe aval s-au ostoit. In meandrele Bistriței, pădurenii, oamenii robuști ai munților și și-au durat case albe de lemn ivite printre copaci ca niște oaze de lumină. Pe aceste locuri unde se înalță colosul de beton al ba­rajului, unde furnalele albe străjuiesc la marginea ori­zontului, pe aceste locuri unde poezia naturii se împletește măiestrit cu marea artă a gun­­dului, se întindeau altădată ne­cuprinsele domenii ale coroa­nei, preluate de monarh in 1884 de la mănăstirea pămin­­teană Bisericanl. Pe cele 13.185 hectare ale domeniului Bicaz, oamenii, co­pleșiți de imensitatea pădurilor străvechi, își transmiteau din generație în generație îndelet­nicirile. Și îndeletnicirile lor erau la fel de străbune și de statornice ca obiceiurile pe care timpul le păstra inalie­nabile ca pe niște monumente ale frumuseții și tăriei. Creșterea vitelor și lucrul la pădure erau principalele o­­cupații ale localnicilor. Dar și aici. In munților, Inima pădurilor și a pe oamenii aceștia simpli și tăcuți, dar atit de pro­funzi In tace­ri­le lor, ii ur­mă­reau îngrădirile timpului. Pen­tru pășunatul animalelor, de pildă, se percepeau taxe care, in general, nu puteau fi su­portate. Pentru învoirea la pășunat a unei vite In peri­oada de la sfirșitul lui apri­lie pină la căderea zăpezii se percepea 6,20 lei iar muncă In natură d­­e 16 ore la coasă, la care se adăuga și st­­insul și clăditul tunului. Cum aici prin­cipalul mijloc de trai era creș­terea vitelor și cum țăranii nu dispuneau de teren pentru pă­șunat, acceptând astfel de în­voieli, erau nevoiți ca o mare parte din timpul anului să muncească pe terenurile dome­niilor. Printre celelalte „Industrii" o monografie a vechilor dor­menii consemnează și pe cea a țesăturilor de lună ■ [UNK] „Feme­ile lac­au dibăaie aba din lină tigaie de foarte bună ca­litate și destul de căutată. Din lună mai puțin aleasă și pe care o cernesc, fac dimitle pe care le cos tot ele In feluri din cele mai simple pină la cele mai înfloritoare, cu linu­rile de diferite culori­. In diminețile răcoroase, cînd zorile săgetau culmile fulgerate ale Ceahlăului, bărbații se a­­fundau în pădure, locul lor de muncă moștenit din strămoși, săvirșind un adevărat ritual al vieții lor zilnice. Lucrau în pădure pe ploaie, pe vini sau pe arșiță, In toate anotimpu­rile, ciștigând cu toporul și joagărul agoniseala pentru fa­­mi­lie. Mijloacele tehnice, zise moderne, erau departe de a-l ajuta. „Ferăstrăul Piatra Cor­bului —­ se scrie în monografie — datează din 1900. Forța mo­trice este hidraulică, luată din porlul Bicaz și condusă pe o lungime de 1.100 m, câștigă o cădere de 11 metri cu un de­bit de peste 1 metru cub pe secundă, producind o fortă de 120 FIP. Turbina sistem Fran­­cisc din fabrica Grantz A­co din Budapesta este o construc­ție modernă, foarte solidă"... Mecanizarea transportului fo­restier se rezuma la lucrările de ulupire iar de la locurile accesibile lemnul se transporta cu carele atât vara cit și iarna Cheresteaua confecționată a­­ici, de diferite dimensiuni, era destinată exportului, mai ales In Germania. Documentele vremii aduc din timp mărturii că In aurul verde al acestor meleaguri își imp­untau securea și alții. In volumul al lll-lea al .,Istoriei generale a Daciei" se face o precizare revelatoare In aceas­tă direcție. La 1803, pe tim­pul domniei lui P. Ipsilanti sultanul Selim scria In haida­­m­manul Iritărilor dat In pri­vința lemnurilor: «Cînd vor trebui beresteze pentru cetățile din Rumelia, să se taie din munții românești și al Moldo­vei, să se transporte acolo unde se va cere, luindu-se a­­deverință sigilată, obținându-se transportul și tăierea lor din suma tributului anual." Nicolae Iorga face o obser­vație asemănătoare în prefata de la Documentele Flurmuz­aki: „Din vestiții săi codri, astăzi dispăruți în parte, țara noastră Ionel MARIN Viorel TUDOSE (Continuare în pag. a ll­-a) METAMORFOZE­ I I­I­I­I­I­I I I I I I I 1 I I I I­I < I I i I­I­I

Next