Ceahlăul, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 271-345)

1969-01-03 / nr. 271

[organ al comitetului județean neamț al p. c. r. gi al consiliului popular JUDEȚESTNs provizoriu] Anul II Nr. 271 vineri 3 ianuarie 1969 4 pagini 30 bani LA unnit Im MI DE SARBĂTOARE Țara întreagă, de la un capăt la altul, sărbăto­rește încheierea unui an rodnic de activitate și în­ceperea altuia nou, plin de perspective și speran­­țe. Totuși, anumite locuri de muncă cer prezența atentă și continuă a oamenilor. Pentru ca procesul de producție să nu fie cu ni­mic periclitat, și pentru ca noi toți ceilalți să ne­ putem odihni în liniște, o parte dintre oamenii mun­cii s-au aflat la datorie, ziua sau noaptea, ei au menținut focul nestins al cuptoarelor sau au pro­dus bunuri materiale necesare economiei naționale. La Uzina de țevi Roman La U. F. S. Săvinești La Uzina de fire și fibre sintetice Săvinești. In sec­țiile lactamă, textil mono­­mer­ melană, fibră mel­ană și în alte secții s-a muncit fără întrerupere. Activitatea fiind bine organizată, existînd un mmic­ raic spirit de difecit fin» parteja colectivului de din fost îndeplinite în mod e­­xemplar. După 2 zile de muncă din noul an, cînd primele cantități de produse au luat drumul beneficiari­lor, se poate aprecia că atît sub raport cantitate cil­ și sub raportul calității înce­putul de an este rodnic. salariați,­­toate sarcinil« au La Fabrica „Reconstrucția" La centrala termică a Uzi­nei de țevi, la cuptoarele rotative de la secția laminor, la secția de aprovizionare și­ la expediție, s-a lucrat per­manent. Fochiștii Vasile Da­mian și Gheorghe Sofronie, electricienii Ion Abalașei și Gheorghe Bocșa, șeful de tură corppresoare Mircea Manea. Si mu­lți alții au fost prezenți la locurile de muncă. Colectivele de la centrala termică s-au ocupat de încălzirea halelor indus­triale și clădirilor sociale, de asigurarea energiei necesare instalațiilor de răcire și a in­stalațiilor de captare a apei industriale. S-a lucrat la tratarea termică a prăjinilor grele, iar cei de la aprovi­zionare au descărcat o im­portantă cantitate de țagle și alte materiale venite de la furnizor. Serviciul expediție a trimis către bazele tubu­lare din țară cantit­ăți însem­nate, de material tubular. Datorită conștiinciozității cu care s-a lucrat, nu s-a produs nici un fel de per­turbații în buna funcționare a instalațiilor industriale. In ziua de 1 ianuarie, sa­lariații de la Fabrica di> hîr­­tie și celuloză „Reconstruc­ția" au realizat o producție superioară celei planificate. Astfel, la secția de celuloză sulf­it , s-au realizat 12­ fier­beri,­­cu o fierbere mai mult­ decit­ prevedea programul și s-au tras­­ 3 tone­ de­ celuloză peste plan. L­a secția de hîrtie s-a de­pășit planul cu 3 tone hirtie. S-a­ evidențiat schimbul con­dus de maistrul Aurel Ciobanu­. Pentru ziua de 2 ianuarie, rezultatele au fost la fel de rodnice. La Combinatul de îngrășăminte cu azot Fără a întrerupe nici măcar un minut procesul de producție, chimiștii­­ de la Combinatul de îngrășăminte cu azot s-au achitat în mod exemplar de sarcinile de plț­n. Ei au produs în ziua de 1 ianuarie în plus ,tă dea ce prevedea planul, 30 tone amoniac, 2 tone azotat de amoniu și 8 tone uree. După cum se vede, ogoarele patriei noastre vor primi de la chimiștii nemțeni cantități sporite de îngrășăminte pen­tru fertilizarea solului. Fabrica de hîrtie și cartoane „Comuna din Paris" Salariații de la Fabrica de hîrtie și cartoane „Comuna din Paris"” au depășit în primele 24 de ore ale anului planul de producție la hîr­tie,­cu 10,9 la sută și la car­toane cu 6 la sută. S-au produs primele canti­tăți de carton ,pentru izolații electrice și primele cantități de hîrtie pentru cartea de export. ASTAZI ÎNCEPE RECENSAMINTUL ANIMALELOR Sporirea rapidă a numărului de animale constituie o sarcină de importanță covîrșitoare pentru economia națională, de aceasta depi­nând în primul rînd­­ asigurarea aprovi­zionării în­­ condițiuni tot mai bune a populației : carne, lapte și alte produse anima­liere. Fără aceasta nu se poate rezolva satisfacerea cerințelor crescânde ale consumului. Documentele Congresului al IX-lea al partidului au acordat o atenție deosebită acestei probleme principale, stabilind sarcini precise pentru îndepli­nirea acestui deziderat major al economiei noastre. Pentru a se cunoaște ce s-a realizat în primii trei­ ani ai actualului cincinal și în sec­torul zootehnic în vederea luă­rii de măsuri corespunzătoare pe­ viitor, Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste Româ­nia, prin hotărîrea nr. 2.741 din 13 decembrie­ 1968, a dispus e­­fectuarea pe întreg teritoriul țării a unui r­ecensămînt al a­­nimalelor domestice. Din acest sens în perioada 30-10 ianuarie 1969 se va e­fectua numărătoarea faptică a întregului efectiv de bovine, cabaline, porcine, ovine, ca­prine, iepuri de casă, păsări, familii de albine existent atît în unitățile de stat și coopera­tiste cit și în gospodăriile în­tregii populații. Stil întrucit dezvoltarea la nive­corespunzător al zooteh­niei în țara noastră depinde de îmbunătățirea raselor de re­producție, hotărîrea Consiliului de Miniștri prevede în acest an să se stabilească cu ocazia recensământului și raselor de animale existente pentru spe­ciile taurine, porcine și ovine. Pentru efectuarea lucrărilor de înregistrare, comitetele exe­cutive ale consiliilor populare județene, municipale, orășe­nești și comunale au stabilit comisii de recensământ care începînd cu data de 3 ianuarie 1969, ora 8, vor vizita toate gospodăriile populației pentru a înregistra și stabili precis efectivul de animale existent in economia natională. Avînd în vedere că de cu­noașterea cu exactitate a nu­mărului de animale asistente în economia noastră națională, a raselor acestora depind mă­surile pe care conducerea de partid și de stat trebuie să le adopte pentru activității acestui îmbunătățirea sector im­portant, atît personalul de re­­censămînt încadrat în această acțiune cit și fiecare gospodar trebuie să-și aducă contribuția prin conștiinciozitatea muncii încredințate, prin realitatea efectivelor declarate și înre­gistrate. In județul Neamț, unde zoo­tehnia și tradiția crescătorilor de animale reprezintă un sec­tor important în­ economia ju­dețului, reușita în bune con­­dițiuni a recensământului ani­malelor se impune pentru a se putea crea condiții favorabile dezvoltării și îmbunătățirii pe viitor a acestei activități. Mircea Filipescu, directorul Direcției județene de statistică Neamț 'IftOUTAW DIN TOATE TARILE, OW WA! Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou DRAGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI, CETAȚENI AI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. Vom încheia, peste citeva minute, încă un an de muncă, de rodnice eforturi creatoare, de succese și victorii pe dru­mul socialismului. Acum, înainte ca orologiul să sune sfirși­­tul anului, privirile nu se îndreaptă spre 1969 cu încredere și optimism, cu hotărîrea de a face să înflorească și mai puternic scumpa noastră patrie. In cursul anului 1968 s-a amplificat și s-a perfecționat activitatea în sfera producției de bunuri materiale, au con­tinuat, dinamic, industrializarea socialistă a țării, moderni­zarea agriculturii, dezvoltarea științei, artei și culturii, a sporit bogăția națională a poporului român. Ca rezultat al creșterii venitului național, s-a îmbunătățit nivelul de trai material și spiritual al populației de la orașe și sate ; sta­tul socialist a investit noi și importante fonduri pentru ridi­carea economico-socială a județelor, orașelor și comunelor, pentru construcția de locuințe, pentru nevoile social-cultu­­rale ale oamenilor muncii. In anul 1968, din inițiativa Comitetului Central al parti­dului, în­ țara noastră s-a desfășurat o intensă activitate social-politică pentru perfecționarea relațiilor socialiste de producție, a întregii organizări a societății, pentru adînci­­rea d­emocrației, întărirea legalității, promovarea fermă a principiilor de echitate și justiție socială. In procesul desăvirșirii socialismului, s-a cimentat și mai puternic alianța dintre clasa muncitoare și țărănime, uni­tatea de nezdruncinat dintre muncitori, țărani și intelec­tuali, prietenia frățească dintre poporul român și naționa­litățile conlocuitoare, s-a întărit coeziunea națiunii noastre socialiste care pășește neabătut -- sub conducerea Parti­dului Comunist Român - pe drumul larg al progresului și civilizației. DAGI TOVARĂȘI. In fața tuturor stă sarcina îndeplinirii exemplare a pla­nului celui de-al 4-lea an al cincinalului, însuflețite de un fierbinte patriotism, de hotărîrea fermă de a da viață po­liticii partidului, de a spori și mai mult puterea economică a patriei, organizațiile județene de partid, institutele de cercetare și proiectare, colectivele de oameni ai muncii s-au angajat, în cadrul unei ample întreceri pe țară, să de­pășească prevederile planului, să realizeze înainte de ter­men obiectivele programului de investiții, să sporească efi­ciența activității economice și contribuția cercetării științi­fice la dezvoltarea patriei, îngăduiți-mi dragi tovarăși și prieteni, ca acum, în pragul Anului Nou, să vă felicit din toată inima și să vă urez tu­turor­­ muncitori, țărani, intelectuali, oameni ai muncii fără deosebire de naționalitate, bărbați, femei, tineri și vîrstnici, fii ai marii familii a României - succese strălucite în acti­vitatea entuziastă consacrată înfloririi națiunii noastre socia­liste, întărind continuu orînduirea nouă, punindu-i tot mai de­plin în valoare superioritatea, uriașele ei resurse de Pro­­gres, ne îndeplinim nu numai o sacră îndatorire națională, ci și o înaltă obligație internațională,, contribuind la­ întă­rirea sistemului mondial al socialismului, la creșterea influ­enței ideologiei marxist-leniniste în lume, la sporirea forței marelui front antiimperialist. Anul care a trecut a intrat în istoria zbuciumată a uma­nității, atît prin noi succese ale forțelor păcii, cit și­ prin evenimente care au întunecat orizontul vieții internaționale. In acest an a continuat războiul din Vietnam, au rămas deschise focare de încordare care periclitează pacea, toate acestea sporind sentimentul de­ teamă și neîncredere­ in rindul popoarelor. Am salutat încetarea bombardamentelor Statelor Unite ale Americii in Republica Democrată Viet­nam, dar trebuie mers mai departe pentru a se pune defi­nitiv capăt războiului împotriva poporului vietnamez , tre­buie depuse noi eforturi pentru lichidarea conflictului din Orientul Mijlociu. In anul ce vine, interesele majore ale popoarelor impun noi și energice eforturi pentru soluționa­rea conflictelor, pentru evitarea reeditării războiului rece, pentru destindere, pentru întărirea securității pe continen­tul european și în întreaga lume, pentru a face să triumfe în viața internațională respectul dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, respectul principiilor independen­ței și suveranității naționale, ale egalității în drepturi intre toate statele. Militind activ in rândul forțelor inaintate ale contempora­neității , România își va consacra și în viitor eforturile în­tăririi unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și mun­citorești, creării unei lumi mai bune, mai drepte, instaurării unui climat de încredere și înțelegere între popoare, dez­voltării colaborării între națiuni pe terenul construcției paș­nice, excluderii definitive a războiului din viața planetei noastre. Ne exprimăm convingerea că forțele progresului vor reuși să zădărnicească planurile agresive ale reacțiunii, ale im­perialismului, își vor afirma superioritatea, vor impune vo­ința de pace a întregii omeniri. Fie ca Anul Nou să aducă poporului român satisfacții tot mai mari in împlinirea aspirațiilor sale de fericire și prosperitate, să marcheze victorii noi în lupta popoarelor pentru pace și progres, înainte de a răsuna prima bătaie de ceas a Anului Nou, vă adresez, tuturor, dragi compatrioți, tradiționala urare strămoșească : „La mulți ani". Doresc fiecăruia ani mulți și fericiți, împlinirea dorințelor și aspirațiilor de mai bine ! Să ridicăm paharul pentru clasa muncitoare, țărănimea cooperatistă, intelectualitatea patriei noastre, pentru între­gul popor­­ eroic constructor al societății socialiste , pen­tru Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al n­a­­țiunii_ noastre ; pentru propășirea materială și spirituală a României ; pentru socialism, pentru pace și colaborare între popoare I Intr-o atmosferă de entuziasm și voie bună, oamenii muncii din județul nostru au sărbătorit A fost o explozie de bucurie și entuziasm colectiv. Mai mari și mai mici, de la orașe și de la sate, am sărbătorit victoriile țării și am intrat în noul an mîndri de ce-am făcut, mîndri de ce vom face, plenar stăpîniți de sentimentele pe care ți le dau marile împliniri Și cinstindu-I pe harnicul contemporan — muncitor, țăran, intelectual — pe tovarășul de aspirații și muncă din stingă și din dreapta, i-am cinstit, ca-ntotdeauna, cu venerație și recunoștință pe strămoșii de peste veacuri, reînviind obiceiuri și datini sorbind cu credință din izvorul pururea întineritor al înțelepciunii popu­lare. . . In pragul caselor noastre, plug străbun a tras adîncă brazdă, și a ve­nit în zori primăvara țării, cu sorcovă și urare, și-a aruncat cu dărnicie bob mășcat să ne sporească belșugul viitor. Belșugul nostru, al patriei dragi, pe care o urcăm, cu brațele și cu mintea, pe culmea marilor victorii socia­liste. Foc continuu In noaptea Anului Nou, oa­menii au vegheat lingă ma­șini, cuptoare și tablouri de comandă... E în gestul acesta sensul profund al trecerii noas­tre, continue, în timp, cu ceea ce avem în noi profund și sta­tornic. E în gestul acesta pu­terea oamenilor de a fi în ceasul acela, în clipa aceea de echilibru, pătrunși de gra­vitatea­ nerostită a muzicii. Și, poate de aceea, cînd am ridi­cat pentru bucuriile noastre paharele, pentru strămoși și pentru cei de miine, nu ne-am­ uitat, nici­­ tovarășii , de­­ mun­că, mai ales pe ei, cei care atunci, cu frunțile îm­brobo­nate, cu brațele zvîcnind de tensiunile clipei, pregăteau alte șarje și alte victorii. La orele acelea, în marea uzină a fibrelor sintetice nu se stin­sese zumzetul uniform al ma­șinilor. La secțiile lactamă, poliamid, fibră, textil, mono­­mer­melană puteai întâlni a­­tunci oameni stăpînind, deasu­pra timpului, mașinile, agre­gatele, supraveghind atent pro­cesul tehnologic. Ii puteai în­­tîlni pe Constantin Chistol, Gheorghe Vacaru, Dumitru To­ma, Ioan Andrei, Sandu Iosub, Constantin Pavel, Nicolae Ghio­­naru, Mihai Nichita, Elena La­­zăr, Cezar Luca, pe toți care în schimbul al III-lea, în ace­le ore neobișnuite, au realizat aici o producție de peste 1.000.000 lei.­­ Focul continuu a ars și în­altă cetate a chimiei, la C.I.A.P.N., acolo unde, în­­ marile retorte, se pro­duc îngrășăminte pentru ogoa­rele tării. Dispecerul energetic Marcel Ploscaru,­ în noaptea a­­ceea înaltă de sensuri, supra­veghea inima combinatului care pulsa in ritmul clipelor, spre secțiile: îngrășămînt, amo­­niac sau spre centrala termo-e­­nergetică. Iar Ion Drăgoi, Ion Boriceanu, Marius Radu, Cezar Ploscaru, Petru Ivu, Du­mitru Stîngu, Constantin Că­lin, loan Cerchez, Gheor­­ghe Catană, Mihai Strujan, loan Huțanu, Romulus Cîn­­dea, Constantin Vartic, Flo­­rea Lupu, găseau pentru sentimentul acesta atît de adinc al timpului, echiva­lentele înalte ale muncii, ale oa­menilor. Și cînd oare puteai avea înțelegerea, menirii tale, a sensului muncii, mai mult ca atunci, cînd fiecare gest din noaptea aceea se cuprindea de timp și imensitate ? La Bicaz, fabrica de la margi­nea pădurilor nu și-a stins nici ea focurile. Izbind în tă­riile munților, la moara aceas­ta neobișnuită s-au pregătit șarje de noi temelii pentru țară. Aici, Gheorghe Pădure, Constantin Luca, Vasile Hîr­­topanu au supravegheat în schimbul al III-lea această cu­minte metamorfoză a munților pentru ca temeliile să se ridice trainice pe verticale. Și în ora­șul dintre păduri și ape, zum­­zetul motoarelor s-a țesut în zbaterea adîncă, ireversibilă, a timpului. Foc continuu a ars și la U­­zina de țevi din Roman. Cei peste 80 de oameni au păs­trat în cuptoare marile tempe­raturi, pentru ca șarjele de țevi să nu-și întrerupă călă­toria spre adîncurile pămîntu­­lui. . Și fiecare din ei a pus un cuvânt și un gest1 pentru ca aurul negru sa poată curge spre lumina acestui timp. Foc­­ continuu... A ars fo­cul acesta în atîtea cuptoare, în atîtea ateliere au rămas a­­prinse luminile! Oameni­ aple­cați peste panouri și schițe, peste tablouri de comandă și utilaje de toate mărimile au trecut nespectaculos in alta vreme. Acesta e gestul duios de profund al omului, acesta e adevăratul cîntec al muncii! Primele cifre ale acestui an poartă în ele noblețea mun­cii, traversînd toate vîrstele ca o lumină nestinsă a timpu­lui nostru de izbînzi. Primele cifre ale acestui an înseamnă primele victorii ale marilor întreceri, în care oamenii s-au angajat pentru acest hotărîtor an al cincinalului. Să împli­nim, la locul nostru de mun­că, semnificațiile adinei ale acestei nopți pe care oame­nii aceștia au trecut-o firesc, ca pe o punte către mîine, atît de înaltă și de plină de sen­suri­­ pentru multa vreme - simbolu­rile timpului, condensat în ges­turi , fantastic de străvechi, la noaptea aceea... Au sărbătorit, la frică o poartă a timpului, trecerea lor de mîine în isto­rie și au curs, dincolo de cli­pa echilibrului, ca­­ o ploaie de primăvară roditoare și dreaptă. In cele 3 săli ale hotelului „Ceahlăul" s-au întîlnit peste 400 de oameni, localnici sau excursioniști de pe alte melea­guri, și în clădirea atît de modernă au încăput­ și cînte­­cele noastre și ale străbunilor, și­ plugușoarele, și obiceiurile tradiționale. Uimitoare a fost, mai ales, acea sincronizare a gesturilor, în clipa în care timpul se auzea întors în clep­sidre, cînd gîndul trecea spre noi și dincolo de noi, la fap­tele noastre de ieri și la­­ cele de mîine. La Tîrgu Neamț, la restaurantele „Complex" „Ciocîrlia", au coborît­ haidu­și­cii și vechii plăieși, cu istoria rememorată în cîntece și jocuri și, mai mult ca oricând, a fost un veritabil festival al tradi­țiilor rămase de la oamenii lui Ștefan cel Mare. La Ro­man, în restaurantele ornamen­tate cu crengi de brad și ste­­luțe multicolore, în cluburile și sălile I.M.R. și U.T.R. s-au întîlnit oamenii să-și sărbăto­rească izbînzile și atunci, mai mult ca oricînd, nu i-au uitat pe cei care rămăseseră la mașini să le asculte bătaia. La C.L A.P.N., celor peste 240 de participanți,­li s-au prezentat un program din care n-au lip­sit epigrame, surprize și nici tombola cu purcei, fripți, sticle de șampanie și torturi. Au fost prezenți aici fruntași în pro­ducție, medaliați precum Gh. Rusu, Iulian Voiculescu sau Gheorghe Maloș, Aurel Bică, Ioan Rădulescu, împreună cu familiile, un mare număr de sa­Poate in nici o parte a ju­dețului nostru nu s-au păstrat, atît de nealterate, obiceiurile legate de sărbătoarea Anului Nou, ca pe Valea muntelui, în satele ce se înșiruie de-o par­te și de alta a Bistriței, riu care i-a însoțit pe muntenii de la Neamț în milenarai și zbuciu­mata lor istorie. La Farcașa, sat cu adinei re­zonante în istorie, cu oameni croiți parcă , pe măsura înăl­țimilor din jur, cei mici s-au pornit cu uratul încă de pe la amiază. Le-a revenit lor marea cinste de a deschide pîrtie în zăpada căzută din belșug peste noapte și actul este cu atît mai temerar cu cît, cei mai mulți, n-au trecut încă pragul variați ai Fabricii de ciment din Bicaz au sărbătorit acolo, la marginea pădurilor, trecerea în Anul Nou cu succese de pres­tigiu. Și atútosferol acestei nopți a­­ plutit sărbătorească, peste în­tinderi, ducînd la timp, promi­siunea unui alt an de­­ izbinzi și­­ certitudini, școlii celei noi. Și­­ s-au­ pornit apoi mai spre seară ,flăcăii. Cu capra și ursul, cu pluguri și Bujori, iar gospodarii de­ la Farcașa, muncitori în întreprin­­derile forestiere, i-au­ primit pe fiecare cu gestul larg al moldoveanului, întotdeauna, bucuros de oaspeți. Sub fereastra lui Mihai Lupuleasa, păstrător , al­ unor inestimabile comori folclorice, pe care, ca și consăteanul său Gavril Dumitriu le transmite cu dărnicie noilor generații, să se poarte departe în timp, s-a auzit glas de codane. S-a tras (Continuare în pag. a­­I-a)­­ Jiene Cionul 1969 CU Primiji colinda Tradiționala ,-,Căpriță" de la Tarcău, In clinchetul paharelor Au trecut în noaptea aceea orele ca niște păsări către­ alte orizonturi. Au trecut în noaptea aceea clipele, palpabil de concrete, printre oroneni și lucruri. Și oamenii au păstrat'

Next