Ceahlăul, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 346-422)

1969-04-01 / nr. 346

Mm ki SOMITEmm JUDEȚEAN NEAMȚ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN­ Anul II nr. 346 marți 1 aprilie 1969 4 pagini 30 bani r Ilie Teodor, filetator fruntaș — Uzina de țevi Roman, Curier CONFERINȚE Ieri, în sala de ședințe a Consiliului popular județean, dr. in filozofie M. Voicules­­cu, membru al Consiliului e­­xecutiv al Asociației române de științe politice, lector al C.C. al P.C.R., a vorbit in fata activului Comitetului județean al P.C.R., lectorilor Comitetului județean de par­tid și membrilor organizației județene a Asociației juriș­tilor despre „Unele probleme ale corelației dintre etic și juridic în socialism“. După-amiază, tovarășul M. Voiculescu a susținut în fața cadrelor din aparatul de stat și a juriștilor din Piatra Neamț conferința „Despre știința po­litică". Astăzi după-amiază, con­ferențiarul va susține aceeași temă și în fața cursanților Universității serale de mar­xism-leninism din Roman. Sistemul informațional-temă de dezbatere Recent, cabinetul municipal Roman de organizare științi­fică a producției și a muncii a fost inițiatorul unui util schimb de experiență cu spe­cialiști din întreprinderile de industrie locală și­ gospodărie comunală din municipiu. Acțiunea, la care au parti­cipat președinții comitetelor de direcție din întreprinderi, șe­fi serviciilor de organizare științifică a producției și a muncii și alti specialiști, a avut ca temă modul de rea­lizare a sistemului informa­tional în cadrul I.I.L. „Sire­tul". Șeful serviciului de orga­nizare științifică a produc­ției și a muncii de la amin­tita întreprindere, Marin Flo­­rescu, a prezentat un referat pe­ această temă. Discuțiile ca­re s-au purtat au fost vii și interesante, iar concluziile u­­tile pentru toți participanții. Îmbunătățiri­l­e fazelor procesului tehnologic la fabrica de zahăr Roman In cadrul lucrărilor de re­­mont de la Fabrica de zahăr Roman, s-au prevăzut și une­le lucrări de mică mecani­zare a producției. Figurează printre­­ estea, mecanizarea transportului pietrei de var, materie au­xiliară la fabricarea zahărului, necesară în cantitati de or­dinul miilor de vagoane. Prin problemele pe care le rezol­vă, lucrarea este de mare u­tilitate, la fel ca și cea care se referă la mecanizarea filtră­rii zemurilor. Prin contribuția creatoare a unor maiștri și ingineri din fabrică, s-au prevăzut îmbu­nătățiri ale unor faze din procesul tehnologic. Așa es­te cazul cu confecționarea unui bunker-rezerva la mași­nile de tăiat sfeclă și modifi­carea stației de evaporatie. Risipa Esențial pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor de producție, este modul în care se folosește timpul de lucru disponibil. O u­­tilizare cît mai completă a fon­dului de timp maxim disponibil, va duce în mod neîndoios la realizarea unei productivități înalte, la obținerea unor Indici superiori la producția globală. Pentru folosirea integrală a timpului de lucru afectat pro­ducției s-au luat nenumărate măsuri, începînd cu cele de or­din organizatoric și terminînd cu cele educative, de creare a opiniei colective împotriva chiulangiilor și dezorganizatori­lor producției. Bineînțeles, s-au obținut anumite rezultate în a­­ceastă direcție, fiind acum mai mic procentul timpului de mun­că neutilizat și mai rare cazuri­le de indisciplină și de pără­sire nejustificată a locului de muncă. Poate fi considerată drept bună situația disciplinei în muncă la I­ C.H. Bistrița, Fa­brica „Comuna din Paris", Fa­brica de bere „Steagul roșu", Fabrica de zahăr Roman etc. Totuși, în unele unități in­dustriale din județ se mai înre­gistrează numeroase lipsuri ne­motivate din program, învoiri și concedii fără plată, stagnări și întreruperi ale procesului teh­nologic din vina personalului, ceea ce determină realizarea u­­nei medii scăzute de utilizare a fondului de timp maxim dispo­nibil. Astfel, în vreme ce pe lu­na februarie I.C.H. „Bistrița" realizează un timp efectiv lu­crat de 99 la sută, G.I.A. Pia­tra Neamț de 97,5 la sută, Fa­brica de cărămizi Roman de 93,6 la sută etc., Industria căr­nii Neamț realizează doar 91,4 la sută, Fabrica „8 Martie" 91 la sută, iar Industria lapte­lui Neamț 93,5 la sută. O slabă utilizare a timpului de lucru, a­­trage după sine necesitatea an­gajării suplimentare de forță de muncă. Așa, spre exemplu, pe luna februarie au fost anga­jați în întreprinderile județu­lui peste planul forțelor muncă 861 de armiv­tor. T­oe­odată, s-au efectuat din diverse necesități 105.534 ore suplimen­tare în afara programului de lucru. Este drept că s-a reali­zat un spor al producției globa­le pe județ în valoare de pes­te 8 milioane lei, dar această depășire a prevederilor de plan nu a fost determinată de crește­rea productivității ci de utili­zarea unei importante cantitati suplimentare de muncă. Din to­­talul orelor suplimentare, peste 80 de mii aparțin sectorului fo­restier, într-o oarecare măsură di­n necesitatea creării posibili­tăților de lucru în condiții de înzăpeziri și temperaturi scăzu­te, dar și ca urmare a utilizării necorespunzătoare a timpului de lucru, în timp ce întreprin­derile forestiere angajează pes­te plan 699 de muncitori, în tim­p ce efectuează ore supli­mentare, înregistrează 11.205 ore/or absente nemotivate, în­voiri și stagnări în procesul de producție. Mai înregistrează un număr important de ore lipsuri nemo­tivate Uzina de țevi Roman, întreprinderea mecanică Ro­man, Fabrica de cărămizi „Zo­rile noi", iar întreruperi — Fa­brica „Reconstrucția", Uzina de țevi etc. Ceea ce se obser­vă cu multă ușurință, este fap­tul ca mai ales acolo unde se înscriu mai multe lipsuri nemo­tivate, învoiri și întreruperi ale procesului tehnologic, se înregistrează și un mai mare volum de ore suplimentare. Pe lângă întreprinderile forestiere, care sunt cele mai deficitare la capitolul orelor suplimentare u­­tilizate pentru realizarea sar­cinilor de plan, trebuie să mai fie menționate Fabrica de ci­ment Bicaz, întreprinderea de prefabricate Roman, Fabrica „3 Martie". Ca un efect al neutilizării e­­ficiente a timpului de lucru, (Continuare în pag. a 111-a) de timp-pași pe joc [pi □ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]ca c=rj 11=3 c=3­a­a­a cn c a Citiți în interiorul ziarului. « l CULTURALE SPORT » D­E PAGINA A II-A PAGINA A III-A ți tnnnnnnn acaaaaaaacs aErnninaacnO O ACȚIUNE URGENTA: t Evacuarea apelor stagnante O particularitate a primăveri o constituie acestei faptul că în sol au fost acumulate importante rezerve de umidita­te, ceea ce face ca odată cu topirea zăpezilor excesul de apă să nu mai fie acumulat și să acopere solul pe mari su­prafețe, aducînd pagube însem­nate semănăturilor de toamnă, provocînd asfixierea și distruge­rea plantelor. Totodată se în­­tîrzie lucrările pe terenurile a­­gricole ce se vor însămînța în această primăvară și așa destul de întîrziate. In fiecare unitate agricolă e­­xistă suprafețe mai mici sau mai mari ce vor fi expuse a­­cestui pericol și care trebuie depistate imediat. In mod deosebit vor fi afectate cooperativele ce au terenuri a­­gricole situate în albiile ma­jore pe ambele maluri ale rîu­­rilor Bistrița, Siret, Moldova, în special pe terasa întîi, unde și în anii normali, din punct de vedere al precipitațiilor, are loc asemenea fenomen. Pentru a nu se aduce prejudi­cii semănăturilor și întîrzia în mod nepermis celelalte lucrări agricole se cere ca specialiștii și conducerile cooperativelor a­­­gricole să folosească toate mij­loacele pentru evacuarea apei de pe terenurile amenințate cu băltirea. In primul rînd e necesară în­treținerea și desfundarea de gheață, și zăpadă a șanțurillor deja existente și totodată im­­prăștierea grămezilor de zăpa­dă care împiedică scurgerea a­­pei de pe unele terenuri. Acolo unde este necesar, trebuie săpate noi șanțuri pen­tru scurgerea apei, puțuri ab­sorbante pentru drenare etc. Acolo unde mijloacele enu­merate mai sus nu pot fi folo­site din cauza reliefului acci­dentat, e necesar să se între­buințeze pompele de la insta­lațiile de irigație și alte utilaje asemănătoare cu ajutorul că­rora apa să poată fi deversată in cursurile de apă. Măsuri urgente trebuie luate la Podoleni, unde în afară de apa rezultată din topirea zăpe­zilor, pentru care s-au luat mă­suri necesare, s-a dat drumul la vanele unor iazuri care au i­­nundat peste 100 ha pămînt a­rabil din care 72 semănate din toamnă. Pagubele se cifrează la citeva zeci de mii de lei. Și în cadrul C.A.P. Costișa s-au luat măsurile necesare pentru prevenirea stagnării apelor. Astfel, s-a creat un coman­dament comunal condus de că­tre inginerul Mihai Alexan­­drescu, care, coordoneaz­ă toa­­te lucrările ce se fac în acest scop. De asemenea, o echipă de membri cooperatori lucrează la desfundatul șanțurilor exis­tente iar altele la săparea de noi șanțuri. Asemenea măsuri trebuie luate în toate unitățile coope­ratiste din raza județului nos­­tru. Pentru toți membrii coopera­tori campania agricolă începe cu această lucrare. Un rol de­osebit în această importantă acțiune îl au organele de partid comunale, organizațiile de partid din C.A.P. și organizații­le de tineret, toți factorii de răspundere, care sunt chemați să mobilizeze pe toți coopera­torii la executarea în cel mai scurt timp a lucrărilor de scurgere a apei, măsură care va permite executarea în con­diții bune a lucrărilor agrico­le de sezon și va da posibilita­tea salvării semănăturilor de toamnă. Ianoș Grobeanu, Adalbert Budai și Petre Petruț de la C.A.P. Săbăoani, pregătesc răsadni­țele pentru însămînțarea magheranului, plantă medicinală mult căutată. Un episod din strădania forestierilor Parchetul ,Argintăria"­ Drum îngust și cotit, pe ma­lul unui pîr­îu strîns încă în duritățile ghețurilor, coaste nu prea abrupte, peste care se întind cablurile unui funi­cular „Mîneciu". Căruciorul alunecă suplu purtînd peste văi și ogașe bușteni tăiat­ undeva, în adînc de pădure. O rampă înaltă, largă, alcă­tuită cu meșteșug din arbori groși, cîțiva oameni zdra­veni care mînuiesc funicula­­rul și țapina, ferăstrăul me­canic și toporul, după nevoile de moment ale producției. Aici lucrează brigada lui Constantin C. Dascălu­, om tînăr și entuziast, cu o expe­riență de jumătate de dece­niu ca șef de parchet și o școală de sortatori la bază. Are 42 de oameni ți-l con­duce bine, pentru ea de la 1 septembrie, de cînd a încetini anul forestier, a exploatat aproape zece mii de metri cubi de masă lemnoasă și, după cum se arată treburile, va termina de exploatat par­­chetul cu vreo 4 luni mai devreme, peisaj modern la C.I.A. Piatra Neamț. Dar nu acesta este suc­cesul cel mare al brigăzii. Succesul cel mare și întru­­cîtva original, se prezintă sub forma unei stive lungi, impre­sionant de lungi, care se în­tinde pe marginea drumului de acces către rampa de în­cărcat bușteni. Este o stivă de 486 metri steri de lobde pentru foc, realizate din . . nimic. Deși pare neverosimil, acesta este adevărul­ din nimic. Lucrurile stau cam așa ! S.F. Piatra Neamț are în plan să realizeze anul acesta 76,7 la sută lemn de lucru din întreaga cantitate de lemn de fag doborîtă. Adunarea ge­nerală a salariaților s-a an­gajat să mărească acest pro­cent de realizare la 80 la sută. In acest mod se dă fagului o utilizare mai valoroasă, dar... (căci există un „dar"), din ce mai realizezi cantita­tea planificată de lemn de foc? Acest sortiment, apa­rent nevaloros, își are și el rostul în contextul economiei naționale. Și atunci, a venit iniția­tiva. In ședința comitetului de direcție din luna ianuarie, s-a hotărît ca toate resturile de pe văi să fie adunate, fa­sonate și secționate în labde, în scopul completării lemnu­lui de foc. Aici, în o ® sta­­teie parchetului „Argintăria", acțiunea a început în luna fe­bruarie. A început cu nă­dejde. Fără a neglija proce­sul principal de producție, ori de cîte ori a permis tim­pul, brigada a adunat crăcile mai groase, doborîturile de vînt ,tot ceea ce putea fi utilizat. Eforturile s-au con­cretizat în cantitatea pome­nită — 486 de metri steri (care între timp se va fi mă­rit). Din ceea ce era sortit putrezirii și pieirii, brigada lui Constantin Dascălu a rea­­lizat o garnitură de tren de pe coordonatele întrecerii lemn bun pentru foc, care va încălzi casele oamenilor. A­ mai realizat în afară de plan 9.800 arabi, 6.200 tutori și 216 metri steri crăci în legă­turi. Succesele acestea ale unui colectiv redus numericește, își au semnificația lor. Ele oglindesc receptivitatea sala­riaților la măsurile comite­tului de direcție, care este hotărît să înscrie anul acesta succese care să le depășeas­că calitativ pe cele ale anu­lui trecut: încărcătorii Vidu Afloare, Vasile și Rotari Gh. Gheorgh­e, funicularistul Crăcăoanu C. Toader, legatori­ Tinttureanu Gh. Nicolae, fac prin efortu­rile lor să capete contur idei­le organizatorice născute în comitetul de direcție. La fel ca In parchetul Hărgeanu sau Cuejdel, ca în toate­­ parche­­tele din sectorul Gîrcina, se dă bătălia pentru îndeplini­rea angajamentelor luate. D. BUZNEA WSS.1:&** 0­0­0­0­0 ■ 0 primenire, o înnoire a naturii are loc în a­­cest anotimp. Iar oa­menii, simțindu-i în­demnul, se văd obligati să-i urmeze exemplul, să creeze cadrul unor noi fru­museți, în concordanță cu pri­măvara care trebuie să reintre în drepturile sale, înjumătățite oarecum de predecesoarea ei ce. ne-a răpit un martie în­treg. Așadar, aprilie ne găsește cu mînecile sumese, gata de trea­bă. S-a împămîntenit în acest „Prier" al datinilor, o tradiție pe meleagurile noastre­ de ani și ani această perioadă a fost declarată „Luna curățeniei". I-am auzit vorbind de ea pe deputații întrunit! în sesiunile din Piatra Neamț și Neamț. Ni s-a spus că și Tîrgu în alte localități ale județului nos­­tru tema curățeniei generale în luna aprilie constituit o­­biectul unor discuții și măsuri. E și firesc. Iarna, după o lun­­gS perioadă de alb imaculat, a degenerat, lăsînd în urmă-i ca niște răni deschise, străzi mur­dare, trotuare sparte, garduri căzute, pereți stropit­,, acoperi­șuri cu lipsuri, șanțuri pline, uneori arămezi de gunoaie, ba chiar blocuri de zăpadă înghe­țată pe trasee de iarnă circula­ție. Or tot,ce e urît și inutil trebuie îndepărtat, tot ce lip­sește trebuie adăugat, reparat, într­­n toate localitățile din jude­țul nostru e un vechi obicei ca în aceste săptămîni să se facă curățenie generală, să se vă­­ruiască interioarele și exteri­oarele caselor, să se șteargă geamurile pentru a deschide drum razelor soarelui, să se re­pare împrejmuirile curților, por­țile, podețele, să se măture, să se desfunde șanțurile. Va trebui reeditată în fiece casă, în fiece gospodărie această frumoasă datină. Și nu numai în clădirile de locuit. Treaba aceasta trebuie făcută și în întreprinderi, în instituții, în depozite și uni­tăți comerciale, în incintele și mai ales în jurul lor. Pentru că nu de puține ori lăzile, sti­clele și alte ambalaje o dată golite, întunecă fațadele și... strică firma unități respective. Va trebui întreprinsă o ade­vărată operă de asanam a stol­zilor, grădinilor, parcurilor, a intersecțiilor pe care iarna a lăsat urme mai adinei, mai grele. Am văzut că la serviciile de gospodărie comunală ale con­siliilor populare municipale și orășenești, la întreprinderile comunale, în serele și secțiile acestora, se fac pregătiri. Sec­ția de igienă comunală din ca­drul Inspecției sanitare de stat a elaborat, și ea, un plan de urmărire a acțiunilor de primă­vară. Va trebui ca aceeași pre­ocupare s-o aibă circumscripții­le sanitare urbane și rurale, co­mitetele executive ale consilii­lor populare comunale, lucra­torii de la salubrizarea ora­șelor. „Luna curățeniei" dă prilej noilor deputați din circumscrip­­țiile electorale municipale, o­­rășenești și comunale să­­ se manifeste într-o muncă de in­teres general, să-și verifice ca­pacitatea de mobilizare a celor care i-au ales de curînd. Va fi de asemenea, o primă acțiune, credem, a noilor comitete de cetățeni, o reală contribuție a­­dusă de asociațiile de locatari, de organizațiile sindicale, de femei și de tineret, la gospodă­rirea și înfrumusețarea locali­tăților. Șî să nu uităm : comerțul și cooperația de consum au dato­ria să aducă în magazinele de specialitate tot ce e necesar în acest scop: var, gips ciment, material lemnos, vopsea, cuie, unelte. Să fie cu ce face repa­rații, amenajări, curățenie, în sesiunea din reședința de județ, deputatul circumscripției electorale nr. 118-Vînători, G. Ciobanu, a chemat la întrecere toate celelalte circumscripții din municipiul Piatra Neamț. Un prim obiectiv : realizări deose­bite în „Luna curățeniei". Dar la astfel de întreceri ar trebui să ia parte toți locuitorii jude­țului nostru. Să ne facem case­le unde locuim, unitățile în care lucrăm, cit mai curate! Să le îngrijim și să le împo­dobim, să ne fie dragă viața în ele ! M. A. APRILIE-LUNA CURATENIEI / r \ | 1 î Instruirea președinților consiliilor populare­­ comunale Ieri dimineață­­ a în­­­­ceput, la Cabinetul ju­­­­dețean > de partid, instru­­i­­rea președinților consi­­l­­iilor populare­ comunale [ cu privire la sarcinile ] noilor­ consilii populare 1 și ale comitetelor lor­­ executive, în lumina­­ Legii de­­ organizare și­­ funcționare a consiliilor ^ populare. t Programul de două­­ zile prevede o instruire­­ multilaterală a prim­a­­­rilor comunelor din ju­­­­dețul nostru printr-o S­­­i­rie de expuneri prezen­­tate de tovarășii Gh.­­ Gh. Ibănescu, prim -­­ vicepreședinte, D. Bîrlă­­­­deanu, Gh. N. Ibănescu­­ și Aurel Mușat, vicepre­­­ ședinti, Petre Risipeanu, secretar al Comitetului­­ executiv și alte persoane I cu munci de răspundere­­ în organele de­ speciali­­’ 7 tate ale Consiliului popu­lar județean.­­ O parte a programului i a fost rezervată activi­­­­tatii pe grupe, precum și­­ prezentării unui buletin­­ legislativ pe anii 1968— ^ 1969. ^ Astăzi după — amiază,­­ în sala mică a Consiliu­­­­lui popular județean, 7 tovarășul ȘTEFAN BO­­Z­BOȘ, prim-secretar al­­ Comitetului județean ^ Neamț al P.C.R., preșe­­^­­ dintele Consiliului popu­­lar județean va prezenta ^ ^ concluziile instruirii și va Indica sarcinile pentru ^ perioada următoare. L___________

Next